Sef Lucrari Dr.

Livia Taran

SINDROAME PSIHOPATOLOGICE
Ce sunt sindroamele psihopatologice

Ansamblu de simptome care apar mereu

impreuna formand o structura coerenta
Au substrat neurobiologic comun
Au complexitate structurala diferita
Pot include trasaturi modificate ale Pers.
Pot fi expresia unui substrat lezional cerebral
Episoadele psihopatologice includ
intotdeauna mixturi de sindroame
 SINDROMUL ANXIOS
CE ESTE FRICA?
+ agresivitatea dispozitii afective innascute
Angustus lat stramt, angoisse fr, angor,
anguish, anger
Mobilizeaza rezerva functionala a org. in
vederea supravietuirii
Pregateste organismul pentru confruntarea
cu un pericol (A anticipatorie), fuga (evitarea
unei confruntari cu sanse mici de izbanda),
lupta (fuga nu mai e posibila)
Dat imp. sale biologice (instinct de
autoconservare) stimuleaza invatarea
Frica
Daca un anumit niv de stress este util pt
supravietuire, / exagerata a intensitatii fricii
duce la dezorganizare psihica cu:
Disociatie in plan cognitiv si dezorganizare
comportamentala
Trairi de tip depersonalizare-derealizare
Agitatie pm dezordonata
Discurs ilogic si comp.maladaptativ
Dupa o psihotrauma cei cu PTSD amnezie
disociativa
Strategii de aparare - coping

Incercarea de evitare fuga AG

Incercarea de a invinge impotrivire
Dinamica apararii distructiv ura
Reflexul de mimare a mortii paralizare

Raspunsul comportamental la frica este

innnascut
Frica patologica:
De tip reactiv : PTSD, TAStress
De tip nevrotic: TAG, TP< T fobice
Epifenomen al unor tulb psihice (TAB, TOC,
SCH) sau organice (astm, hipertiroidism, EPA)
De tip structural : TP anx-ev, dep, paranoida (f
de complot mascata prin acte de autoap.)
Reactia la frica este de tip afectiv (frica,
ingrijorare), cognitiv (gandire catatstrofica,
imaginatie morbida), vegetativ (Sy, Psy),
endocrin (CA, glucocortic) si motor (fuga,
lupta, inhibitie)
Sindromul anxios:

Anxietatea tulburare afectiva de tip

hipertimic devine patol.cand nu e cond de
nici un stimul evident , persitenta,
incontrolabila voluntar si dezorganizeaza
psihismul si activismul persoanei
2 variante clinice : AG
AP = criza de panica
Anxietatea generalizata

Subiectiv = sent persistent al unui pericol

iminent
Obiectiv tensiune corporala, hipervigilenta,
conduita de investigare a mediului pt detectarea
pericolului sau a protectiei
- hipermimie, neliniste psihomotorie, stare de
alerta care perturba eficienta intelectuala si
capac adaptative si functionale
-insomnii adormire, mialgii, hiperSy-tonie
+ ipsofobie, acc seara, cond de izolare, situatii
necunoscute
Criza de panica
Domina sy de tip vegetativ
Subiectiv teama si incordare parox, senz de
moarte iminenta prin stop C,R sau prab. In gol
Obiectiv tahicardie, tahipnee, HTA, transpiratii
reci, paloare, cefalee, ameteli, algii abd, tranzit
acc., hipotonie musc. Cu senz de prabusire in gol,
blocaj PM complet sau mobilizare rapida si fuga
in spatiu protector
Apare spontan seara, noaptea, singuratate
Dg =/ angina,IM, astm, tu cerebrala, feo,
hipertiroidism, pancreatita
Favorizata de episoadele maladive, substrat
organo-lezional cerebral, struct. dizarm de pers
Neuroanatomia fctionala anxietatii

Centrul fricii amigdala atribuie semn emot unui

even cu rol in conditionare F
Conex cu nc reticulat r de tresarire
cu hipocampul M emotionala
Cu Ht lateral rasp vegetativ Sy
Cu nc talamic dorsomedial frica inconstienta
Cu cortexul prefrontal constientizarea F
Cortex prefrontal modularea rasp emotional
SRAA, Nc bazal Meynert hipervigilenta
Raspunsul endocrin Ht-Hf-CSR, CRH-ACTH- Cort
GGl bazali - hipoactivi
Neuromediatori si neuropeptide

Ser, NA, GABA (Coca, amfetamine - /NA in

fanta)
Hipersensibilitatea R b si a2 adrenergici la
adrenalina
Hiposens si scaderea dens R GABA (alcool si
BZD)
Neuropeptide CKK anxiogen, NPY
anxiolitic, CRH anxiogen
Raportul NPY/CRH moduleaza rasp la stress
SINDROMUL FOBIC

Fobii +anxietate sub f crizelor de panica

FOBIILE

Stari de frica patologica insuficient motivata,

nemotiv., cu ob bine definit si car specific
Teama este intensa, persistent, ilogica,
invlidanta si imposibil de controlat voluntar
Imparte lumea in 2 sect 1 sigur si protector
si celalalt plin de pericole
Se leaga de fricile naturale ale oamenilor,
fricile de an mari- relicve ale fricilor din I-a
copilarie, animale mici - a IIa copilarie, fob
sociale - adolescenta
Fobiile clasificare:

Fobii spatiale claustrofobia, agora, acro,

acroaero, batofobia
Fobii sociale neofobia, antropo, ereuto,
hipengio, scafofobia (de a fi remarcat)
Fobii speciale de animale si fen naturale
zoofobia,api,arahno, cyno, galeo, muso,
crono, nicto, aqua, tanitrofobia (tunet)
- de boli, elem si situatii speciale nozo,
cancero, ftizio, sifilo, tanato, hemato,
lisofobia (nebunie), fobofobia (de frica)
Neuroanatomie functionala

Neuromediatori GABA,NA,Ser, Dopa

Neuropeptide CCK
Neuroimagistica functionala
- amigdala hiperactiva
- cortex cingulat anterior hiperactiv
- ggl bazali hipoactivi
Tratament SSRI, Bupropion,BZD, PT
 SINDROMUL OBSESIV - COMPULSIV
Sindromul OC

Idei obsesive idei persistente straine sau

contrare nevoilor, intereselor si situatiei S
care asediaza psihismul, nu pot fi controlate
volunt si paraziteaza campul C si libertatea de
actiune ipoteze sterile fara sens
Amintiri, reprezentari, ruminatii,
aritmomania, onomatomania, verificari obs
Compulsiuni pt diminuarea A acte ridicole,
stereotipe
Sindromul OC

Ritualuri motivatie obsesiva mania

compensarii repetarea simetrica a unui gest
- boala scrupulelor pedanterie extrema cu
organizarea fixa si securizanta a ambientei
(atingerea cuiva de un nr fix de ori)
- motivatie fobica in ablutomanie
- fara motivatie aparenta ritualuri magice
 SINDROMUL DEPRESIV
Sindromul depresiv

Tristetea patologica
Subiectiv pesimism, anhedonie, idei
micromanice, idei suicidare, dezinteres
pentru activ cotidiene, senz de scurgere
monotona a timpului, neliniste int de factua
anx.,camp perceptual vag, greu de definit,
fatigabilitate, astenie, tendinta de evitare a
celor din jur
Sindromul depresiv

Obiectiv inhibitie psihica globala

intelectuala, instinctuala si atitudinala
Hipoprosexie, hiperprosexie axata pe corp,
hipomnezie de fixare si evocare, \ritmului si
fluxului ideator,\imaginatiei, inapetenta,
inhibitie sexuala, insomnii, cosmaruri, saracia
limbajului, hipomimie, neliniste sau inhib.PM
Somatic dispnee, palpitatii, cefalee, dureri
epigastrice, constipatie, mialgii, algii uro-
genitale
Sindromul depresiv

Poate avea intensitati de la nevrotica (+Anx)

pana la psihotice (delir micromanic mixt, risc
suicidar)
Poate fi dominant agitat/inhibat/mascat de sy
somatice
Inhiba sist imunitar al P si / vulnerabilitatea
Apare in : surmenaj, reactii, decompensarea
PP, TAD, TAB, boli somatice, tulb psy cu
substrat organic
 SINDROMUL MANIACAL
Sindromul maniacal

Euforia veselie contagioasa, optimism

debordant, incredere nelimitata in viitor si
fortele proprii, hiperimplicare afectiva in
prezent, perceperea rapida a scurgerii timp
Labila furie si agresivitate manifesta
Tahipsihie, atentie hipervigila dar hipotenace,
hipermnezie, ritm acelerat cu asociatii bizare
dar superf, idei megalomanice, logoree, jocuri
de cuv, energie inepuizabila, hipererotism
Sindromul maniacal

Autoincredere nelimitata si lipsa de reticenta

hiperactivism ineficient, comportament ludic,
pueril
Nevoia scazuta de somn, rezistenta crescuta la
frig si efort, scadere ponderala, hipersalivatie,
hipersudoratie, amenoree
Hipomanie- manie- manie confuziva
TAB, TSA, TU cerebr, Sifilis, TP org
Boli somaticehipertiroidism,anemie,porfirie
Indus med AD, cortizon, Hidrazida
 SINDROMUL CENESTOPAT-
HIPOCONDRIAC
 Tulburari de perceptie intero si proprioceptive
Complexul ideo-afectiv centrat pe tema
suferintei imaginare
Idei hipocondriace conv. obsesive, sub. in
ex unei boli somatice/fizice grave
Cenestopatiile senzatii corporale
neplacute, greu de definit (nevroza cardiaca,
nevroza digestiva). Hipocondrul nu se simte
bine, dar nicin nu-i merge prea rau
Anxietate, migrene, ameteli, tremor
Variante evolutive

Asteno-hipocondriaca astenie, iritabilitate

Obsesiv-hipocondriaca idei si reprezentari
pe teme nozofobice
Depresiv- hipocondriaca
Paranoiac-hipocondriaca delirul
revendicativ hipocondriac acuzativ asupra
pers med, reclama compensatiii aferente
suferintei provocate de deficitul actului
medical
 SINDROMUL ISTERIC
Sdr isteric

Are o sy de o variabilitate extrema declansata

de factori psiho-sociali pe fondul unor
trasaturi particulare ale P: hiperexpresivitate,
egocentrism, egofilie, imaturitate afectiva,
demonstrativitate
Variaza in f de niv intelectual, educational,
contextul socio-cultural
Poate aparea sau se poate remite prin
sugestie sau hipnoza
Tulburari paroxistice

Marea criza isterica: tulb de echilibru cu astazo-

abazie, ingustarea cp constiintei, contracturi
tonico-clonice, agitatie PM dezordonata,
tahiaritmie/apnee, limbaj spasmodic, crize de
ras/plans, atitudini pasionale
Declansata de un eveniment banal in prezenta
unui anturaj spectator
Mica criza isterica senz de sufocare, nod in gat
globus istericus + fen neurovegetative,
contracturi musculare ale fetei, gat, misc
coreiforme
Tulburari functionale de durata
senzitiv-senzoriale
Paralizii functionale mono, hemi, paraplegii,
astazo-abazia fara hipotonie, conditionate
psihogen
Anestezii tactile, termice, dureroase in
manusa, ciorap, maiou
Mutismul sau afonia isterica limbaj scis sau
pantomima
Cecitatea, surditatea isterica - trecatoare,
conditionate de atitudine anturajului
Tulburari neurovegetative si somatice-
hipertermie, anorexie, varsaturi, edeme,
eczeme, tulb trofice
Tulburarile psihotice lipseste
anxietatea
Stupor isteric blocaj verbal si psihomotor
complet secundar unei psihotraume min/ore,
detasarea de ambianta nu este totala
Stari crepusculare ingustarea cp constiintei
automatisme, stereotipii, fugi patologice
Amnezii selective vizeaza doar un anumit
aspect existential
Sdr. Ganser al raspunsului alaturi
Stari delirant-halucinatorii tematica erotica-
mistica, interpretativ-revendicativa
 SINDROMUL DELIRANT-
HALUCINATOR
Delirul

Tulburare de continut a gandirii falsa sau

eronata interpretare a realitatii
Convingerea patologica rigida, neifluentabila
conjunctural pron argumente, polarizeaza tot
psihismul, este comunicata bizar, acontextual,
perturba raporturile intre S si lumea ext
favorizand disolutia realului in imaginar
Include - dispozitia deliranta stare difuza de
schimbare stranie si chinuitoare a ambiantei care
impiedica S sa isi mai controleze singur conduita
se intampla ceva cu mine, ajutati-ma sa aflu
Delirul

Perceptia sau interpretarea deliranta

atribuirea unor semnificatii anormale,
negative unor perceptii reale, obisnuite,
pozitionare egocentrica
Intuitia deliranta idei si reprezentari
spontane, stranii referitoare la S si anturaj cu
car de revelatie
Delirul de influenta convingerea absoluta a
P ca este condus de forte sau fen externe
Delir primar variante tematice

Referitoare la propriul corp: dismorfofobice,

hipocondriace, de posesiune zoopatica, de tranf
sexuala si corporala
Referioare la propria identitate: mistice,
sociale, politice, cosmogonice, autodevalorizare,
autoculpabilizare, ruina
Referitoare la relatii: persecctie, urmarire,
gelozie, interpretari erotomanice
Delir secundar TAB, TAD congruent cu
disp, asociaza halucinatii cu tematici similare
 SINDROMUL DISOCIATIV
(DISCORDANT, AL DEZORGANIZARII SCHIZOMORFE)
Sindromul disociativ

Ambivalenta: divizare in termeni

contradictorii a starilor psy in plan cognitiv,
afectiv, interpersonal (afirmatie/negatie,
dorinta/repulsie, implicare/abandon)
Dezorganizarea ideo-verbala: fading si
baraje ideatorii, dezordine ideativa, scaderea
tonuusului si claritatii ideatorii si vb cu
monologuri fara adresa, neologisme etc, tulb
logico-semantice
Sindromul disociativ

Dezorganizare afectiv-comportamentala:
bizarerii, ambivalenta, inversiune afectiva,
Decolorare, detasare afectiva
Tinuta neglijenta, comp lipsit de naturalete,
teatral, exagerat de manierat
Negativism atitudinal, stereotipii de pozitie,
miscare
Sdr discordant contradictia dintre continutul si
motivatiile gandirii, afectivitatii, motricitatii si
modalitatii lor de expresie pierderea unitatii
psihismului, a originalitatii si identitatii P
 SINDROMUL DE
TRANSPARENTA SI
INFLUENTA XENOPATICA
= SDR DE AUTOMATISM MINTAL

Idei impresii, reproduceri insolite impuse S care

se simte dirijat din ext de forte xenopatice,
straine, isi pierde libertatea de gandire, actiune,
simtire
Idei impuse din ext de catre forte care tin sub
control S, ecoul si anticiparea gandirii,
reprezentari abstracte imposibil de controlat de
catre S care asita pasiv-anxios la derularea
continutului psihismului
Emotii, sentimente negative, anxiogene impuse
din ext
 Gesturi si miscari impuse
Halucinatii intrapsihice conf carora S asita
neputincios la sch gustului alimnetelor, dureri
sau modif formei propriului corp
Triplu automatism:ideativ, afectiv, motor
S explica prin laser, unde radio, telepatie,
telekinezie si le atribuie unor forte oculte
supranaturale
SCH, psihoze alcoolice, epi, patologia
involutiva
 SINDROMUL APATO-ABULIC
(DE SARACIRE PSIHICA)
Sdr Apato-abulic

Depersonalizarea tulb constiintei autopsihice

cu o comp referitoare la transf psihica
desanimarea si una referitoare la transf
somatica desomatizarea
senz de nesiguranta, de vid interior, apatie,
inautenticitate personala, devalorizare personala
Senz de transf stranie, ireala cu ignorarea igienei
personale
Analiza introspectiva care fav indepartarea de
lumea reala
Sdr.apato-abulic

Sdr de depersonalizare perceperea deformata

a lumii
Deficit cognitiv predominant prosexic coresp
decodificarii msg, bradipsihie
Deficit afectiv , senz de gol interior, rigiditate
emotionala
Deficit motivational si actional, apatie, astenie,
apragmatism
Deficit de relationare si adaptare sociala,
tendinta la izolare autistica
SCH, Oligo, Dem, Tu frontale, Epi, hipotiroidism
 SINDROMUL CATATONIC
Sdr. catatonic

Ansamblu de tulb psihomotorii care af cu

precadere motricitatea voluntara
Catalepsia, flexibilitatea ceroasa inertie
motorie cu hipertonie usoara rez de tip plastic,
pastrarea atitudinilor impuse
Sugestibilitatea ecolalie, ecomimie, ecopraxie
(sdr ecopatic)
Negativism tendinta de a opune rez
activa/pasiva la satisfacerea nevoilor fiz si la
stimuli ext. Pasiv verbal, alimentar, motor,
intern. Activ execut unui gest opus celui
sugerat
Sdr. catatonic

Stereotipii de pozitie si miscare

Tulburari neurovegetative caderi tensionale,
cianoza, reactii vasomotorii, r paradoxale la
lumina, hipersecretie salivara, sudorala, metab,
tulb endocrino-metabolice
In: SCH, PP-isterica, TD, Oligo, Dem
De natura neuroleptica Sdr. Akinetic
- Sdr. Akinetic hiperton hipok,
hipertonie,tremor, rigiditate
- Sdr. Diskinetic-hiperton diskinezii, spasticitate
- Sdr. Hiperkinetic hiperton torticolis, crize epi
 SINDROMUL DEMENTIAL
Faze evolutive
Debut: atentie hipotenace, dispersata
- hipo/amnezii de fixare, de evocare
- bradipsihie, judecati si rationamente progresiv
ingreunate
- limbaj cu perseveratii, digresiuni, dificultati
semantice
- monotonie imaginativa, saracirea lumii pers
- labilitate afectiva, impulsivitate, hipobulie,
\suportului motivational
- acc tras P premorbide, egocentrism,
interpretativitate, ostilitate, agresivitate,
meticulozitate, conduite imorale
- Sy neuro si somatice vasculare
Decalaj intre varsta biologica si ceacronologica
Faze evolutive

Stare : deterioare globala si severa a fct de

cunoastere, saracire si incoerenta vb
Dezorientare TS
Neglijarea alimentatiei, vestimentatiei,
igienei pers
Apragmatism, ignorarea normelor sociale,
comp.imprevizibil, iresponsabil care pune in
pericol S si uneori anturajul
Faze evolutive

Terminala abolirea aproape totala a fct psy-

apsihism
Abolirea activ motorii inclusiv a stereotipiilor
Inertia vietii instinctuale, incontinenta
sfincteriana
Scaderea apararii imunitare, infectii
intercurente
S neurologice diferentiate pt fiecare tip de
Dem