Si Nursing in Afectiunile Renale

1.
Si nursing in afectiunile renale

2. 2. 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor
nefrologice si urologice. 2. Identifica problemele de dependenta si
stabileste diagnosticele de ingrijire la pacientii cu afectiuni nefrologice
si urologice. 3. Elaboreaza planul de ingrijire. 4. Aplica interventiile
proprii si delegate. 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.
3. 3. ELEMENTE DE SEMIOLOGIA APARATULUI URINAR 1.DUREREA
2.TULBURRI ALE MICIUNII 3.TULBURRI ALE DIUREZEI
4. 4. DUREREA -Lombar uni sau bilateral -Hipogastric -Perineal
5. 5. DUREREA LOMBAR Nu este caracteristic bolilor renale putnd
apre i n suferine ale coloanei vertebrale, biliopatii, pancreatopatii,
afeciuni ginecologice (uter retroversat).
6. 6. 2) unilateral caracterizeaz nefropatii chirurgicale (litiaz,
hidronefroz, pionefroz, tuberculoz, calcul renal, ptoz renal, abces
perirenal. 1) bilateral- caracterizeaz bolile ce afecteaz simultan
ambii rinichi = nefropatii medicale (glomerule acute, cronice, rinichi
polichistic). A) DIFUZ PERMANENT - perceput sub form de jen,
discomfort - are tendina de iradiere spre flancurile abdomenului - se
accentueaz n ortostatism i trepidaii - diminu n clinostatism
7. 7. B) COLICATIV Este n majoritatea cazurilor unilateral. Cauze -
apare prin migrarea pe ureter : calculilor (litiaz reno-ureteral)
cheagurilor de snge (hematurii) fragmente de cazeum (tuberculoz)
fragmente tumorale (cancer renal)
8. 8. COLICA RENO-URETERAL Mecanism de producere - complex,
particip mai muli factori, cu cot diferit: spasmul localizat al
musculaturii netede ureterale, calice, bazinet staza urinar distensia
bazinetului iritaie mecanic asupra mucoasei pieloureterale edem
scderea calibrului
9. 9. ANALIZA SEMIOLOGIC Caracter durere violent, cu caracter de
torsiune, traciune, sfiere, de intensitate foarte mare Localizare
lombar Iradiere pe traiectul ureterului corespunztor, ctre vezica
urinar n hipogastru i organele genitale externe. Durat greu de
prevzut, minute-ore-zile. Debut brusc, de cele mai multe ori legat
de factori declanatori: efort fizic susinut, zdruncintur (trepidaii),
cztur, consum exagerat de lichide, administrare de diuretice.
Circumstane de dispariie (ameliorare): antispastice, antiinflamatoare,
cldur local.
10. 10. manifestri digestive - importante (uneori domin tb clinic)
grea, sughi, vrsturi, balonare abdominal cu ntreruperea
tranzitului intenstinal tahicardie, dispnee transpiraii, hipotensiune
arterial, paloare stare de agitaie psihomotorie, pacientul nu-i
gsete nici o poziie antalgic ascensiune febril suprainfecie -
modificarea urinii hipercromie, hematurie, tulburi (infecii urinare?) -
manifestri generale (extrarenale) - miciune disurie, algurie,
polakiurie, tenesme vezicale - diurezei oligurie (anuria calculoas)
SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT: - tulburri urinare: ce poate crea
confuzia diagnosticului cu abdomen acut chirurgical
11. 11. DISPARIIA DURERII brusc datorit eliminrii calculilor n
vezica urinar, ntoarcerii n bazinet este marcat de instalarea
senzaiei de bine i de eliminarea unei mari cantiti de urin (criz
poliuric).
12. 12. -retenie acut de urin durerea are caracter de presiune,
distensie, se accentueaz la mers sau presiune local, cedeaz dup
sondaj vezical. -tumori ale vezicii urinare -litiaz vezical -cistite
acute, cronice Cauze: patologia vezicii urinare Caracter: jen
dureroas, arsuri = cistalgia, permanent, cu exacerbare micional
Intensitate: medie Localizare: suprapubian; nu iradiaz DUREREA
HIPOGASTRIC Simptom al sindromului cistitic alturi de tulburrile de
miciune (disurie, polakiurie, tenesme vezicale).
13. 13. -litiaz uretral -afeciuni prostatice (prostatite, adenom
periuretral, litiaze, calculi) -tuberculoz genital DUREREA
PELVIPERINEAL tensiune, neptur iradiaz spre organele genitale
externe nsoit de tulburri micionale Cauze:
14. 14. tuberculoz renourinar, trebuie difereniat de nicturie =
volumul micional normal sau crescut (polakiurie: volum micional
sczut) la brbaii peste 50 de ani cu adenom de prostat, apare n
a doua parte a nopii; dac apare n tot timpul nopii nocturn
diurn litiaz vezical: polakiurie n perioada de activitate, noaptea
dispare cu urini tulburi-infecii urinare cu urini clare secundar
poliuriei Polakiuria: hiperreflexia muchiului detrusor: calcul ureteral
juxtavezical, calcul inclavat n uretra posterioar. disectazia colului
vezical dificultate n nchiderea/deschiderea colului vezical
(pseudopolakiurie, pacienii urineaz greu cnd vezica urinar este
plin urinare frecv) scdedea capacitii vezicii urinare procese
inflamatorii, tumorale, scleroz, tulburri de tonus; compresiuni
extrinseci tumori pelvine compresive TULBURRILE MICIUNII Este
creterea anormal a numrului de miciuni n decurs de 24 ore (N = 3-
5/zi) Cauze:
15. 15. afeciuni uretrale, prostatice tulburri de sensibilitate ale
colului vezical afeciuni neurologice perturbri ale activitii motorii
sfincteriene ale vezicii urinare MICIUNI IMPERIOASE Scurtarea
timpului de la apariia senzaiei de urinare pn la nevoia de a urina
propriu- zis. Senzaia imperioas de a urina-TENESM apare n:
16. 16. Mecanism: - perturbarea activitii funcionale
neuromusculare a zonei cervico-vezico-uretrale. Contractura
musculaturii abdominale favorizeaz apariia herniilor (inghinale,
ombilicale), eventraiilor sau herniilor interne (N.N.) Jetul este
modificat: presiunea sa scade pn ajunge vertical, filiform (pacientul
urineaz pe vrful pantofului), ntrerupt, pictur cu pictur.
Bolnavul cu disurie urineaz lent, greu, fiind nevoit s fac apel la
musculatura abdominal. ntrzierea actului micional (ntrzierea
jetului urinar fa de * senzaia de urinare, prel miciunii miciune
lent, modificarea jetului urinar urinare cu efort mare DISURIA
Dificultate la miciune, caracterizat clinic prin:
17. 17. Clasificare disurie: -iniial (dificultate n iniierea actului
miciunii) adenom de prostat; apare dup polakiurie -total
(complet) disurie pre- i postmicional -terminal : efortul este
ndreptat spre eliminarea ultimelor picturi de urin Cauze: patologia
prostatic (inflamatorie, tumoral) litiaza uretral disectazia colului
uretral patologia genital feminin
18. 18. terminal tensiune dureroas la sfritul miciunii (boli
vezicale) tenesme vezicale, deoarece se acompaniaz de miciune
imperioas, polakiurie i senzaia de golire incomplet a vezicii
urinare. pe tot parcursul miciunii miciuni dureroase total uretrita
gonocic, polipi uretrali iniial sugereaz afeciunile uretrei
posterioare sau prostatei DUREREA LA MICIUNE (ALGURIA) Pe
parcursul actului micional durerea poate surveni:
19. 19. fr distensie vezical (reziduu cronic Retenia incomplet
de urin evolueaz n dou etape: acut corelate cu 2 noiuni:
miciunea incomplet i miciunea imposibil. n funcie de modul de
instalare: incomplet complet RETENIA URINAR Diminuarea
incomplet a coninutului vezical cu apariia reziduului vezical. n
raport cu cantitatea de urin eliminat: < cu distensie vezical
(reziduu300 ml) > 300 ml) Imposibilitatea de urinare se acompaniaz
de nelinite, jen dureroas sau durere hipogastric intern cu iradiere
de-a lungul uretrei i apariia globului vezical.
20. 20. vezica neurogen (disectazia colului vezical, areflexia
detrusorului, leziuni medulare) tulburrile reflexului sau actului
micional obtrucie uretral (adenom de prostat, stricturi i calculi
uretrali, tumori de vecintate, cistorectocel) Retenia acut de urin
cauze obstructive (intrinseci, extrinseci) GLOBUL VEZICAL vezic
urinar destins ce apare ca o tumor situat median, suprapubian, de
consisten remitent; la percuie matitate rotund-ovalar cu
convexitatea superioar (difereniere: sarcin, chist ovarian, fibrom
uterin, peritonit cloavazonat). Cauze:
21. 21. involuntar pacientul percepe ca prin vis senzaia nevoii de
a urina, dar nu se poate opune pierznd urina. incontient
pierderea de urin se face fr ca bolnavul s aib senzaia nevoii de
miciune (pictur cu pictur prin prea plin, sau n jet la intervale
mari); este miciunea automat la pacienii cu suferin medular
fals, paradoxal sau parial dup miciunea involuntar mai
rmne urin n vezica urinar. adevrat situaie n care vezica
urinar este n permanen goal INCONTINENA URINAR
(ENUREZIS) Eliminarea, pierderea involuntar a urinii datorit pierderii
controlului, al content vezicale dup vrsta de 3 ani (enurezis nocturn
peste 3 ani, pierdere de urin n timpul somnului). n raport cu
cantitatea de urin restant n vezica urinar:
22. 22. Incontinena urinar poate fi: ortostatic de efort (tuse,
strnut, sughi, ridicare de greuti) Cauze: vezicale: insuficiena
sistemului sfincterian (sarcin, dup natere, intervenii pe micul
bazin) neurologice: leziuni de neuron motor central, leziuni medulare
psihiatrice: psihoze, nevroze isterice
23. 23. nicturia (nocturia) anuria, oliguria, poliuria,
TULBURRI ALE DIUREZEI Volumul urinar normal variaz n condiii
fiziologice ntre 800-2000 ml/24h, n funcie de aportul i pierderile
lichidiene. Modificri cantitative urinare:
24. 24. -permanent (durabil) -trectoare (pasager), Poliuria
poate fi: scderea resorbiei tubulare a apei creterea FG
POLIURIA Creterea diurezei peste 2000 ml. Mecanism FP
25. 25. dup administrare medicamente: diuretice, cardiotonice,
baze xantice dup evenimente acute de tipul crizelor (TPSV, criz
epileptic, colic reno-uretral, angin pectoral) perioadele de
defervescen (criz poliuric pneumonii) - patologice dup
expunere la frig (vasoconstricii exagerate) dup emoii (eliberare de
catecolamine) ingestie alimente cu efect diuretic (pepene, alcool,
cafea) ingestie crescut de lichide - fiziologice POLIURIA
PASAGER, OCAZIONAL Cauze:
26. 26. POLIURIA PERMANENT Se clasific n funcie de densitatea
urinar: hipotone, izotone. Poliurii hipotone: osm ur < osm pl (<
intoxicaii medicamentoase: aminoglicozide, sruri Litulburri
metabolice: hipopotasemie, hipercalcemie tubulopatii rinichi
polichistic, polinefrite cronice, amiloidoz renal, MM diabet insipid
renal i sindroamele asociate acestora tulburri psihice cu potomanie
(dipsomanie) care inhib eliberarea de vasopresin 2.rezistente la
vasopresin diabet insipid diencefalo-hipofizar 1.sensibile la
vasopresin se datoreaz unui deficit congenital sau dobndit al
vasopresinei -ADH 200 m osm/l, rap u/p = 0,7) Poliuriile hipotone se
mpart n dou categorii:
27. 27. Poliuriile hipotone ating niveluri impresionante ale diurezei
pn la 10-15 l/24h, densitatea urinar scade. Poliuriile izotone Apar
atunci cnd trebuie eliminat o sarcin osmotic mare : glucoza n
diabetul zaharat ureea n dietele hiperprotidice sau n faza poliuric a
IRC sodiu n faze de reluare a diurezei n IR acut Diurez - osmotic,
mecanismul de concentrare a urinii nu este alterat. Osm urinar = 250-
350 mosm/l, rap u/p = 1, pacienii elimin cantiti mari, dar nu masive
de urin (4-5 l/24h) aproximativ izostenuric.
28. 28. OLIGURIA Reducerea volumului urinar < obtrucia ureterelor
n raport cu osm urinar, oliguriile pot fi: - hipertone osm urinar
creterea reabsorbiei tubulare a apei scderea FG 500 ml/24h Mec
FP >800-1000 m osm/l, rap u/p > - faza terminal a IRC - faza
iniial a IRA, - cauze patologice: GNA, faza de instalare a edemului
cardiac, renal, hepatic -hipo/izotone - cauze fiziologice: regim sec,
transpiraii profuze 2-3
29. 29. ANURIA Scderea diurezei < n ambele cazuri avem o vezic
urinar goal! Are drept cauz imposibilitatea drenrii urinii formate.
Apare atunci cnd se produce ncetarea formrii urinii Anuria
excretorie 100 ml secretorie (adevrat) excretorie (fals) Anuria
secretorie
30. 30. Anuria secretorie prerenale scderea FPR hipovolemie
sever (hemoragii, deshidratri, arsuri, etc.) stri de oc (scderea
tensiunii arteriale) sindrom de hipoperf. renal (ICC) renale apare n
IRA (n per de stare), IRC stadiu terminal CAUZE glomerulii (GNA,
nefrita n focare din EI, sindrom Googpasture) vasele renale mari
obstrucia arterelor (embolii, tromboze), obstrucia venelor (tromboze
de ven renal) interstiiul R pielonefrite tubii renali nefropatiile
acute tubulare (intoxicaii, stri septice, nefrita tubular acut),
precipitarea unor substane (Hb: transfuzii incompatibile cu hemolize
masive, Hb-uria paroxistic nocturn, sindrom Marchiafovo-Michelli;
Mgl: sindrom de strivire (sindrom Bewalters), boli musculare
31. 31. Anuria excretorie Postrenal - apare prin obstrucia
simultan a ambelor uretere (tumori, fibroz retroperitoneal,
obstacole endogene anuria calculoas)
32. 32. Cauze: consumul excesiv de lichide seara, insuficien
cardiac, hepatic,renal.NICTURIA (NOCTURIA) Egalizarea sau
inversarea raportului ntre diureza nocturn i cea diurn. Nu trebuie
confundat cu polakiuria nocturn care este o tulburare micional.
33. 33. pe cale respiratorie sputa in stari patologice, apar
eliminari - pe cale digestiva - sub forma de varsaturi si aparat genital
feminin menstruatie aparat digestiv scaun aparat respirator
piele transpiratie perspiratie aparat renal urina Excretia
deseurilor se realizeaza prin mai multe cai: Definitie:Eliminarea
reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele
nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.
34. 34. - momentul ales pentru defecare poate varia de la un
individ la altul. d) Programul de eliminare intestinala regularitatea
programului de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea
acestei nevoi - la barbati, hipertrofia prostatei determina tulburari de
mictiune - la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii
abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii - la copii,
controlul se obtine in 2-3 ani c)Varsta are un rol important in
satisfacerea nevoii daca tinem seama de control sfincterelor fortifica
musculatura abdominala si pelvina, care au un rol important in
eliminarea intestinala b) Exercitiile activitatea fizica amelioreaza
randamentul muscular mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul
eliminarilor o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri
(legume, fructe, cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala
a) Alimentatia cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ
influenteaza satisfacerea nevoii de eliminare Factori biologici:
FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII:
35. 35. c)Varsta - fortifica musculatura abdominala si
pelvina, care au un rol important in eliminarea intestinala b)
Exercitiile activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular -
mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor - o buna
hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume, fructe, cereale)
faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala a) Alimentatia
cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza
satisfacerea nevoii de eliminare f) Emotiile puternice pot modifica
frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale e)
Anxietatea d) Stresul - momentul ales pentru defecare poate varia
de la un individ la altul. d) Programul de eliminare intestinala
regularitatea programului de eliminare este un factor ce influenteaza
satisfacerea acestei nevoi - la barbati, hipertrofia prostatei
determina tulburari de mictiune - la persoanele varstnice,
diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de
control a eliminarii - la copii, controlul se obtine in 2-3 ani are un rol
important in satisfacerea nevoii daca tinem seama de control
sfincterelor
36. 36. c) Cultura b) Educatia a) Normele sociale fiecare
societate isi stabileste masuri de igiena, astfel incat indivizii sa
respecte salubritatea locurilor publice
37. 37. In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi si
tubul digestiv, ficatul, glandele cu secretie interna, starea functionala a
aparatului circulator toate fiind influentate de activitatea sistemului
nervos. Generalitati: Prin urina se elimina din organism substantele
toxice. Eliminarea acestor substante se face in solutie apoasa
impreuna cu saruri minerale si alte substante de dezasamilatie care nu
sunt necesare organismului. URINA: solutie apoasa, prin care sunt
eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar protidic,
inutile si toxice pentru organism.
38. 38. b) frecventa mictiunilor: nou-nascut mictiuni frecvente
copil 4-5/zi adult 5-6/zi varstnic 6-8/zi a) cantitatea - variaza in
functie de varsta: nou-nascut 30-300 ml/24h copii 500-1200 ml/24h
adult 1200-1400 ml/24h 180 ml/24h DIUREZA = cantitatea de urina
eliminata din organism timp de 24 ore
39. 39. medicamentele schimba culoarea astfel: modificare in
functie de alimente culoare inchisa (in regim bogat in carne), -
culoare deschisa (in regim vegetarian) d) culoarea urinei galben
deschis pana la galben inchis
40. 40. regimul vegetarian scade aciditatea urinii regimul bogat in
carne acidifica urina Reactia urinei in functie de alimentatie:
normal = reactie acida = pH-ul intre 4,5-7 f) reactia urinei:
amoniacal = dupa un timp din cauza fermentatiei alcaline de bulion
= urina proaspata e)mirosul urinei: - cafeniu-rosu sau brun negru =
tratament cu chinina sau acid salicilic - albastru-verde = tratament cu
albastru de metilen - roz, rosu-caramiziu = tratament cu piramidon
41. 41. normal 1010-1025 la regim mixt; la temperatura de 15
grade C se determina imediat dupa emisie h) densitatea urinei:
normal clar, transparenta la inceput; poate deveni tulbure in mod
normal datorita coagularii mucinei g) aspectul urinei:
42. 42. numar mare de microbi produsele de excretie a tubului
digestiv si a glandelor anexe celulele descuamate de pe suprafata
tubului digestiv si a glandelor digestive reziduurile ramase in urma
digestiei alimentelor Scaunul este alcatuit din:
43. 43. d) consistenta pastoasa, omogena c)cantitatea
zilnic 150-200 g materii fecale b) orarul ritmic, la aceeasi ora a
zilei, dimineata dupa trezire 1-2 scaune pe zi la nou-nascut normal
la adult 1-2 pe zi sau unul la doua zile a) frecventa:
44. 44. - culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine
- verde = legume verzi - negru = alimente preparate care contin
sange - brun inchis = regim carnat - deschis-galben = regim lactat
In functie de alimentatie: f) culoarea: bruna, la adult, data de
stercobilina e) forma cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime
variata
45. 45. g) mirosul fecaloid difera de la un individ la altul - negru
mat = carbune - alb = bariu - negru-verzui = fier - brun-negru =
bismut Modificarea culorii in functie de medicamente:
46. 46. fad, reactie alcalina sau neutra = alimentatie artificiala usor
acru, reactie acida = sugar alimentat la san c)mirosul: b)
numarul : 3-4 pe zi pana in luna a VI-a cand se reduce la 2-3 pe zi;
daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul scaunelor este
de 1-2 pe zi - brun = dupa introducerea fainii in alimentatie -
galben-deschis =sugar aliment artificial - galben-auriu = sugar
alimentat la san, in contact cu aerul, prin oxidarea bilirubinei devine
verzui sau verde la sugari:aspectul si culoarea se modifica in functie
de felul alimentatiei. Astfel: in primele 2-3 zile dupa nastere =
verde-brun inchis (meconiu) a) culoarea: Scaunul la copilul mic:
47. 47. TRANSPIRATIA: fenomen, fiziologic prin care organismul isi
intensifica pierderea de caldura si functia de excretie, prin intermediul
glandelor sudoripare.
48. 48. pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii si
prin expiratie d) perspiratia: c)mirosul variaza in functie de
alimentatie, climat si de deprinderile igienice ale individului b)
cantitatea minima, pentru a mentine umiditatea pliurilor a) reactia
acida pH = 5,2 sau usor alcalina SUDOAREA = solutie apoasa
constituita din apa 990 g si 10 reziduu uscat (uree, urati, acizi
grasi, acizi organici volatili, saruri minerale).
49. 49. - H2O 7% - N 74% - CO2 3% Compozitia aerului
expirat : - O2 16%
50. 50. Poliuria trecatoare , durabila sau permanenta apare in: - in
diabetul zaharat poliurie , urina de culoare deschisa si de densitate
mare - urina de culoare deschisa si de densitate mica - poliuria
poate fi trecatoare sau durabila. a) Poliurie = eliminarea unei cantitati
de urina mai mare de 2500 ml/24 h. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Modificari patologice ale diurezei
51. 51. cantitatea de urina poate ajunge pana la 10-30 litri pe zi in
pielite, pielonefrite, tuberculoza renala in diabetul insipid lipsa de
secretie a hormonului antidiuretic hipofizar, impiedica reabsorbtia
tubulara a apei in diabetul zaharat: eliminarea cantitatii mari de
glucoza prin urina, necesita o mare cantitate de apa in scleroza
renala poate sa creasca pana la 5-6 litri in 24 ore in perioada de
resorbtie a edemelor, transsudatelor si exsudatelor seroase dupa
colici renale, accese de angina pectorala, de epilepsie si isterie
perioada de efervescenta a unor boli infectioase (pneumonie, hepatita
epidemica, etc.)
52. 52. glomerulonefrite acute insotite de edeme in perioada acuta
a bolilor infectioase, in insuficienta circulatorie cu formare de edeme,
in perioada de formare a colectiilor seroase, hemoragii abundente,
afectiuni insotite de deshidratarea organismului prin: transpiratii
abundente, varsaturi incoercibile, diaree accentuata Poate fi
determinata de cauze renale si extrarenale, apare in: b) Oligurie =
excretia urinei sub 500 ml/24 h; urina de culoare inchisa si de densitate
mare.
53. 53. angajarea unui calcul intr-unul din uretere traumatisme
lombare stari de soc traumatic si chirurgical arsuri intinse Poate fi
din cauze renale si extrarenale, apare in: c) Anuria = lipsa urinei in
vezica.
54. 54. a) Polakiuria = s calculoza vezicala neoplasm vezical
tuberculoza procese intravezicale si de vecinatate : - cistita actiuni
iritative asupra mucoasei vezicale Cauze: enzatie de mictiune foarte
frecventa, cantitatea de urina emisa foarte mica
55. 55. - hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropati -
prostatite - uretrite - afectiuni uterine - inflamatii
pelviene
56. 56. Apare in insuficienta ventriculara stanga deoarece in
timpul zilei inima nu a asigurat trecerea prin rinichi a unei cantitati
necesare de sange. b) Nicturia = inversarea raportului dintre numarul
mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa
in cursul noptii.
57. 57. hipertrofia de prostata edeme ale mucoasei uretrale
stricturi uretrale inflamatii acute ale uretrei Apare in : c) Disuria =
eliminarea urinii se face cu durere si cu mare greutate
58. 58. d) Hiperstenuria = urina foarte concentrata (densitate
crescuta).Apare in bolile rinichiului, cand acesta isi pierde capacitatea
de concentrare. c) Glicozuria = prezenta glucozei in urina b)
Albuminuria = prezenta proteinelor in urina. a) Hematuria = prezenta
sangelui in urina rosu deschis, rosu-inchis sau rosu-brun, uneori in
hematurie , urina este tulbure asemanatoare cu spalatura de carne.
59. 59. - pielea este palida, lucioasa si stravezie - pastrarea
urmelor presiunii digitale, - pierderea elasticitatii tesutului edematiat,
- stergerea cutelor naturale, - cresterea in volum a regiunii
edematiate, g) Edeme = acumularea de lichid seros in tesuturi,
manifestat prin: f) Izostenuria = urina cu densitate mica se mentine
in permanenta la aceleasi valori indiferent de regim
60. 60. l) Greturi si varsaturi k) Sete intensa j) Durere lombara
Apare in diabetul zaharat, din cauza prezentei acetonei. i) Urina cu
miros de fructe coapte sau cloroform h) Urina tulbure = in mod
patologic urina este tulbure din cauza sarurilor minerale, puroiului sau
a microbilor.
61. 61. Recolteaza urina pentru examene chimice si bacteriologice
Pacientul sa nu prezinte complicatii cutanate, respiratorii, urinare
Corecteaza dezechilibrul acido-bazic in functie de rezerva alcalina , la
indicatia medicului Corecteaza dezechilibrul hidric, prin hidratarea
sau reducerea aportului de lichide si electroliti in functie de ionograma
serica si urinara Cantareste zilnic pacientul Asistenta face zilnic
bilantul hidric, masurand cu constiinciozitate ingestia si excretia
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic
62. 62. Incurajeaza pacientul sa-si exprime gandurile si
sentimentele in legatura cu problema de dependenta Asigura o
atmosfera calda, raspunde prompt si plina de solicitudine la chemare
Pacientul sa fie echilibrat psihic Schimba lenjeria de pat si de corp, ori
de cate ori este nevoie. Serveste pacientul la pat. Asigura igiena
corporala riguroasa. Administreaza antiseptice urinare, sulfamide,
antibiotice, conform antibiogramei, la indicatia medicului.
63. 63. Retentia urinara determina o distensie extrema a vezicii,
care va bomba, situatie ce va fi pusa in evidenta prin palpare deasupra
simfiziei pubiene, in timp ce, in caz de anurie, vezica ramane goala.
Ischiuria poate fi datorata unui obstacol in calea eliminarii urinei. Ea
nu trebuie confundata cu anuria, care inseamna lipsa secretiei renale.
Ischiuria sau retentia de urina reprezinta incapacitatea vezicii urinare
de a-si evacua continutul.
64. 64. Polakiurie = mictiuni frecvente, in cantitati mici Mictiuni =
absente Glob vezical = distensia vezicii urinare deasupra simfizei
pubiene, cauzata de retentia urinara MANIFESTARI DE DEPENDENTA
65. 65. efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indicatia
medicului introduce mainile pacientului in apa calda lasa robinetul
deschis sa curga apa; pune comprese calde pe regiunea pubiana;
incearca stimularea evacuarii, astfel: - introduce bazinetul cald sub
bolnav; verifica prezenta globului vezical Pacientul sa aiba mictiuni
spontane
66. 66. asigura un climat cald, confortabil linisteste pacientul si il
incurajeaza sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa
invata pacientul pozitia corecta pentru usurarea mictiunii si golirea
completa a vezicii invata pacientul ca trebuie sa existe o relatie intre
nevoile de a bea, a manca, a face exercitii fizice si a elimina, pentru a-
si stabili propriul orar de ingestie si eliminare . Pacientul sa aiba
echilibrul psihic
67. 67. Incontinenta urinara si fecala poate rezulta in urma unor
afectiuni (infectie urinara sau intestinala), traumatisme ale maduvei
spinarii, pierderea starii de constienta, deterioare a activitatii
sfincterelor, cresterea presiunii abdominale, leziuni obstetricale, etc.
68. 68. Enurezis = emisie de urina, noaptea, involuntara si
inconstienta, care se manifesta mai frecvent la copiii cu tulburari
nevrotice, dupa varsta de 3 ani traumatisme slabirea sfincterului
afectiuni neurologice sfarsitul accesului de epilepsie apare in :-
leziuni medulare Incontinenta urinara = emisiuni urinare involuntare
si inconstiente
69. 69. Iritarea tegumentelor regiunii anale Incontinenta de fecale
= pierderi de materii fecale involuntar si inconstient
70. 70. recomanda consumarea alimentelor si a lichidelor ce
favorizeaza eliminarea cerceteaza deprinderile alimentare ale
pacientului il invata tehnici de relaxare planifica exercitii fizice
planifica programul de eliminare, tinand cont de activitatile sale
cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului
71. 71. Anomalii ale cailor urinare (retentie urinara, eliminare
urinara inadecvata) Spasme musculare (vezicale : retentie urinara)
Accidente cerebro-vasculare (incontinenta) Alterarea centrilor nervosi
(incontinenta) Lipsa de control a sfincterelor (incontinenta) Slabirea
sau relaxarea sfincterelor (incontinenta) Alterarea peristaltismului
intestinal (constipatie) Alterarea mucoasei intenstinale (diaree,
constipatie) SURSE DE ORDIN FIZIC: SURSE DE DIFICULTATE:
72. 72. Ingestia de alimente alterate(varsatura, diareee) Ingestia
de alimente fermentabile(diaree, varsatura) Schimbarea obiceiurilor
alimentare Durere (eliminarea urinara inadecvata) Dezechilibru
metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic (eliminarea urinara
inadecvata, diaforeza) Intoxicatii alimentare si medicamentoase
(drog) (diaree, retentie urinara) Tumori (constipatie) Alterarea
parenchimului renal (eliminarea inadecvata) Alterarea cailor urinare
(eliminarea inadecvata)
73. 73. Neacceptarea bolii Soc emotional intens Situatii de criza
(eliminarea urinara inadecvata, diaforeza, constipatie) Stres (diaree,
constipatie) Anxietate (diaree, constipatie) Tulburari de gandire
(incontinenta urinara si fecala) SURSE DE ORDIN PSIHOLOGIC
74. 74. Poluarea apei (diaree) Nerespectarea obiceiurilor de
eliminare Schimbarea modului de viata si a climatului(varsatura,
constipatie) Program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii
(constipatie) Temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)
Insalubritatea mediului (eliminarea urinara inadecvata) SURSE DE
ORDIN SOCIOLOGIC:
75. 75. Insuficienta cunoastere de sine, a celorlalti, a mediului
inconjurator Insuficienta cunoastere a mijloacelor eficace de a
expectora Insuficienta cunoastere a mijloacelor eficace de a elimina
Insuficienta cunoastere a masurilor de prevenire a diareei Insuficienta
cunoastere a masurilor de igiena LIPSA CUNOASTERII
76. 76. Deshidratare Expectoratie Diaforeza Eliminare
menstruala inadecvata Varsaturi Constipatie Diaree Incontinenta
de urina si materii fecale Retentie urinara Eliminare urinara
inadecvata cantitativ si calitativ Cand nevoia de eliminare nu este
satisfacuta, survin o serie de probleme de dependenta:
77. 77. 1.1 Semne locale Durerea lombara uni sau bilaterala
Tulburari calitative ale urinei(culoare,aspect,miros) Tulburari de
mictiune (polakiuria, disuria, cistalgia,ischiuria ,incontinenta urinara)
Tulburari cantitative (poliuria,oliguria,oligoanuria,
anuria,hematuria,piuria.
78. 78. 1.2 Semne generale Alterarea aparent nejustificata a starii
generale Astenie fizica progresiva Tulburari digestive cu
inapetenta,greata,halena amoniacala,varsaturi,alternanta diaree-
constipatie,hematemeza,melena; Accese febrile, Transpiratii
profuze Epistaxis Somnolenta sau chiar tulburari psihice
79. 79. Afectiuni nefrologice
80. 80. GLOMERULONEFRITAGLOMERULONEFRITA ACUT
DIFUZACUT DIFUZ POSTSTREPTOCOCICPOSTSTREPTOCOCIC
81. 81. In general apare sporadic, dar sunt posibile i miciIn general
apare sporadic, dar sunt posibile i mici epidemii n colectivit ti de
copii, legate de o infecieepidemii n colectivit ti de copii, legate de o
infecie streptococic .streptococic . evolutiv, prin caracter
autolimitat cu tendin de vindecare spontan . evolutiv, prin caracter
autolimitat cu tendin de vindecare spontan . histopatologic, prin
leziuni de GN difuz , exudativ-proliferativ , histopatologic, prin leziuni
de GN difuz , exudativ-proliferativ , endocapilar ;endocapilar ;
Patogenic: prezenta CICPatogenic: prezenta CIC Etiologic :Etiologic :
Streptococul hemolitic grup AStreptococul hemolitic grup A
clinico-biologic prin sdr. nefritic acutclinico-biologic prin sdr. nefritic
acut Boal inflamatorie nesupurativ a glomerulilor, Boal inflamatorie
nesupurativ a glomerulilor, caracterizat :caracterizat :
DefinitieDefinitie
82. 82. aglomerarea din colectivit ile de copii.aglomerarea din
colectivit ile de copii. Predispozitie familialaPredispozitie familiala
Este mai frecvent la b iei (M/F = 2/1). Este mai frecvent la b iei (M/F
= 2/1). VarstaVarsta 4-13 ani (vrf la 7-8 ani). Sub 4 ani:
excepional .4-13 ani (vrf la 7-8 ani). Sub 4 ani: excepional .
clima rece i umedclima rece i umed (incidenta mai mare toamna
si(incidenta mai mare toamna si primavara)primavara),, Factori
favorizani:Factori favorizani: Mai frecvent: tipulMai frecvent: tipul
1,3,4,12, 25,491,3,4,12, 25,49 de streptococ nde streptococ n infecia
faringian i tipulinfecia faringian i tipul 2,2, 49 n infeciile
cutanate.49 n infeciile cutanate. Capacitatea nefritigen a
streptococului esteCapacitatea nefritigen a streptococului este
condiionat de unii componeni structurali: proteina Mcondiionat de
unii componeni structurali: proteina M i antigenul de membran (tip
endostreptolizin ). i antigenul de membran (tip endostreptolizin ).
Determinat de Streptococul hemolitic grup A.Determinat de
Streptococul hemolitic grup A. ETIOLOGIEETIOLOGIE
83. 83. Antigenul de natur streptococic se afl la nivelul
Antigenul de natur streptococic se afl la nivelul celulei
bacteriene. n timpul unei infecii streptococicecelulei bacteriene. n
timpul unei infecii streptococice netratate sau insuficient tratate, Ag
este eliberat nnetratate sau insuficient tratate, Ag este eliberat n
circulaie n cantitate mare. n 7-10 zile se formeaz Accirculaie n
cantitate mare. n 7-10 zile se formeaz Ac specifici. Acetia se combin
cu Ag, formndspecifici. Acetia se combin cu Ag, formnd
complexecomplexe imune circulante solubileimune circulante solubile,,
carecare se depun sub form dese depun sub form de depozite imune
la nivelul glomerulului.depozite imune la nivelul glomerulului. GNA
poststreptococic este oGNA poststreptococic este o boal de
complexeboal de complexe imune.imune.
PATOGENIE(I)PATOGENIE(I)
84. 84. PPMMN i macrofageleN i macrofagele sunt atrasesunt
atrase spre locul activ riispre locul activ rii complementului, unde
elibereaz enzime proteolitice.complementului, unde elibereaz enzime
proteolitice. Aceste enzime lezeaz membrana bazal glomerular ,
Aceste enzime lezeaz membrana bazal glomerular , care devine
permeabil pentru proteinele serice icare devine permeabil pentru
proteinele serice i hematii.hematii. Leziunile glomerulare se
datoreLeziunile glomerulare se datorescsc aciunii locale aaciunii
locale a complementului nglobat n complexele imunecomplementului
nglobat n complexele imune,, carecare sunt reinute mecanic la
nivelul glomerulului,sunt reinute mecanic la nivelul glomerulului,
determinnd astfel o inflamaie cu substrat imun.determinnd astfel o
inflamaie cu substrat imun. PATOGENIE(II)PATOGENIE(II)
85. 85. VVindecarea prinindecarea prin restitutio ad
integrumrestitutio ad integrum esteeste posibil cnd dispare Ag
streptococic cposibil cnd dispare Ag streptococic c areare aa iniiat
reacia imun .iniiat reacia imun . Epiteliul capilar glomerular are o
bunEpiteliul capilar glomerular are o bun capacitate de
regenerarecapacitate de regenerare PATOGENIE(III)PATOGENIE(III)
86. 86. HTA se poate insoti de encefalopatie acutaHTA se poate
insoti de encefalopatie acuta Oliguria severa se insoteste de retentie
azotata,Oliguria severa se insoteste de retentie azotata, prin
tulburarea produsilor de metabolism (apareprin tulburarea produsilor
de metabolism (apare IRA)IRA) Consecinta leziunilor histologice
scaderea FG,Consecinta leziunilor histologice scaderea FG, fara
scaderea paralela a fluxului sanguin renal fara scaderea paralela a
fluxului sanguin renal oligurie, cu hipervolemie si retentie de Na
inoligurie, cu hipervolemie si retentie de Na in amonteamonte
FIZIOPATOLOGIEFIZIOPATOLOGIE
87. 87. MicroscopicMicroscopic: leziuni la nivelul glomerulilor, care
sunt: leziuni la nivelul glomerulilor, care sunt afectati difuz si
uniformafectati difuz si uniform LEZIUNI MICROSCOPICELEZIUNI
MICROSCOPICE:: --ExudativeExudative aflux de PMN, celule
endoteliale tumefiate, aflux de PMN, celule endoteliale tumefiate,
tromboze si necroze capilare, exudat fibrinostromboze si necroze
capilare, exudat fibrinos --ProliferativeProliferative hipercelularitate
endoteliala, lamina densa hipercelularitate endoteliala, lamina densa
ingrosata neuniform, cu protuberante (humps aspectingrosata
neuniform, cu protuberante (humps aspect caraceristic pt. GNA
poststreptococicacaraceristic pt. GNA poststreptococica -- MixteMixte
MacroscopicMacroscopic: rinichi mariti de volum, suprafata palida si:
rinichi mariti de volum, suprafata palida si neteda, corticala
tumefiataneteda, corticala tumefiata Anatomie patologicaAnatomie
patologica
88. 88. Debut dramaticDebut dramatic (exceptional): prin
insuficienta cardiaca(exceptional): prin insuficienta cardiaca cu edem
pulmonar acut, prin HTA sau insuficientacu edem pulmonar acut, prin
HTA sau insuficienta renala acutarenala acuta Debut cu caracter
acutDebut cu caracter acut: febra, cefalee, lombalgii,: febra, cefalee,
lombalgii, hematurie macroscopicahematurie macroscopica Debut
insidiosDebut insidios: anorexie, astenie, paloare, edeme: anorexie,
astenie, paloare, edeme palpebrale, paraclinic proteinurie,
hematuriepalpebrale, paraclinic proteinurie, hematurie TABLOU
CLINICTABLOU CLINIC DebutDebut la 8-21 zile de la o infectie
streptococica, faringianala 8-21 zile de la o infectie streptococica,
faringiana sau cutanatasau cutanata Forme de debut:Forme de debut:
89. 89. 4. SINDROMUL DE RETENIE AZOTAT4. SINDROMUL DE
RETENIE AZOTAT 3. SINDROMUL HIPERTENSIV3. SINDROMUL
HIPERTENSIV 2. SINDROMUL URINAR2. SINDROMUL URINAR 1.
SINDROMUL EDEMATOS1. SINDROMUL EDEMATOS Perioada de
starePerioada de stare (dureaza 10-14 zile)(dureaza 10-14 zile)
prezintprezint 4 sindroame clinico-biologice:4 sindroame clinico-
biologice:
90. 90. Edeme moderate, nuEdeme moderate, nu ating amploarea
edemelorating amploarea edemelor din sdin sindromulindromul
nefrotic.nefrotic. Au caracteristicile edemului renalAu caracteristicile
edemului renal (alb, moale,(alb, moale, pufos, nedureros, lasa godeu la
digitopresiune)pufos, nedureros, lasa godeu la digitopresiune).. Se
nsoesc de o cretere n greutate a copilului.Se nsoesc de o cretere
n greutate a copilului. Edemele apar predominant periorbitar,
suntEdemele apar predominant periorbitar, sunt vizibile dimineaa la
trezirevizibile dimineaa la trezire, apoi gambiere, apoi gambiere 1.
Sindromul edematos1. Sindromul edematos
91. 91. OligurieOligurie2. Sindromul urinar2. Sindromul urinar
<300 ml/mp/zi< Densitate urinara crescuta cilindri hematici, hialini i
granuloi.cilindri hematici, hialini i granuloi. proteinurie (0,5-1
g/zi),proteinurie (0,5-1 g/zi), mai redusa decatmai redusa decat n sn
sindromulindromul nefrotic. Iniial este neselectiv , dar pe m sura intr
rii n nefrotic. Iniial este neselectiv , dar pe m sura intr rii n
convalescen , devine selectiv . convalescen , devine selectiv .
hematurie macroscopic (urin cu aspect de hematurie macroscopic
(urin cu aspect de spalaturaspalatura de carne sau brun inchisa -
de carne sau brun inchisa - coca colacoca cola);); 300 ml/mp/zi;;
> 1020Densitate urinara crescuta > 1020
92. 92. In formele grave, valorile mari ale TA devinIn formele grave,
valorile mari ale TA devin amenintatoare de viata, insotite de semne
deamenintatoare de viata, insotite de semne de incarcare
cardiovasculara: staza in venele mari,incarcare cardiovasculara: staza
in venele mari, reflux hepatojugular, cardiomegalie, tahicardie,reflux
hepatojugular, cardiomegalie, tahicardie, EPA, cefalee, varsaturi,
tulburari de vedereEPA, cefalee, varsaturi, tulburari de vedere.. HTA
de obicei moderat , dar oscilant HTA de obicei moderat , dar
oscilant (TA(TA 120-180/80-120)120-180/80-120).. 50% din
cazuri50% din cazuri 3. Sindromul hipertensiv3. Sindromul hipertensiv
93. 93. Clereance-ul creatininei poate fi sc zutClereance-ul
creatininei poate fi sc zut temporar n primele s pt mni de boal .
temporar n primele s pt mni de boal . Creterea ac. uric n
snge;Creterea ac. uric n snge; Creterea creatinineiCreterea
creatininei Creterea ureeiCreterea ureei 4. Sindromul de retenie
azotat4. Sindromul de retenie azotat
94. 94. IV.IV. Investigaii pt. evidenierea modific rilorInvestigaii pt.
evidenierea modific rilor secundare, reteniei hidrosaline sau a
prezeneisecundare, reteniei hidrosaline sau a prezenei
complicaiilorcomplicaiilor III.III. ReactaniReactaniii de faz acut de
faz acut II.II. Teste imunoTeste imunologicelogice I.I. Teste
pentruTeste pentru demonstrareademonstrarea originoriginiiii
streptococicstreptococicee a boliia bolii TESTE DE LABORATORTESTE
DE LABORATOR
95. 95. cnd ASLO este normal, dar se ntlnesc semne clare de
GN,cnd ASLO este normal, dar se ntlnesc semne clare de GN, se
caut ali Ac antistreptococici: Ac antidezoxiribonuclese caut ali Ac
antistreptococici: Ac antidezoxiribonucle aazz B, Ac antihialuronidaz
i antistreptokinaz . In GN ce B, Ac antihialuronidaz i
antistreptokinaz . In GN ce urmeaz dup o infecie streptococic
cutanat , titrul ASLO urmeaz dup o infecie streptococic cutanat ,
titrul ASLO este normal.este normal. titrul ASLO n 80% din
cazurititrul ASLO n 80% din cazuri. Este maxim la 3-4. Este maxim la
3-4 saptamani de la infectie si se mentine crescut 3-6 lunisaptamani de
la infectie si se mentine crescut 3-6 luni b) b) serologice i
imunologiceserologice i imunologice (markeri ai infeciei(markeri ai
infeciei streptococice):streptococice): nu este un criteriu de
diagnostic; are valoare doar n sensulnu este un criteriu de diagnostic;
are valoare doar n sensul evidenierii unei infecii streptococice nc
active la nivelulevidenierii unei infecii streptococice nc active la
nivelul porii de intrare.porii de intrare. culturi din secreia faringian
sau din leziunile cutanate;culturi din secreia faringian sau din
leziunile cutanate; a) a) bacteriologice:bacteriologice: I. Teste
pentru origineaI. Teste pentru originea streptococic a boliistreptococic
a bolii
96. 96. Dac persist peste 2 luni alt form de Dac persist
peste 2 luni alt form de GN (de obicei membrano-
proliferativ ).GN (de obicei membrano-proliferativ ). C seric trebuie
s se normalizeze n maximC seric trebuie s se normalizeze n maxim
3-53-5 saptamanisaptamani.. Complementul seric total i fraciunea
C3 suntComplementul seric total i fraciunea C3 sunt sc zute (boal de
complexe imune). sc zute (boal de complexe imune). II.II. Teste
imunoTeste imunologicelogice
97. 97. FibrinogenFibrinogen CRPCRP VSHVSH III.III.
ReactaniReactaniii de faz acut de faz acut Valori crescute:Valori
crescute:
98. 98. Cl creatinina scazut la debutCl creatinina scazut la debut
Acid uricAcid uric CreatininaCreatinina UreeUree IV. Teste de
retentie azotataIV. Teste de retentie azotata
99. 99. puncia-biopsie renal (PBR): indicat cnd C puncia-biopsie
renal (PBR): indicat cnd C 33 este dup 2este dup 2 luni, sau
proteinurie peste 3 luni i/sau hematurie la peste 1 an deluni, sau
proteinurie peste 3 luni i/sau hematurie la peste 1 an de la debut.la
debut. ecografia renal : cretere de volum a ambilor rinichi.ecografia
renal : cretere de volum a ambilor rinichi. Ex. oftalmologic (Ex.
oftalmologic (FO)FO):: staza pailara, edem retinian instaza pailara,
edem retinian in HTAHTA seversever sausau complicaii
neurologice.complicaii neurologice. EKG: modific ri caracteristice n
hiperpotasemie (grave).EKG: modific ri caracteristice n
hiperpotasemie (grave). Rx cardiotoracicRx cardiotoracic --
semne de hipervolemie: EPA, cardiomegalie,semne de hipervolemie:
EPA, cardiomegalie, colecie pleural sau pericardic n formele severe.
colecie pleural sau pericardic n formele severe. acidoz
metabolic (pH , RA ) cnd evolueaz cu IRA. acidoz metabolic
(pH , RA ) cnd evolueaz cu IRA. leucocitoz cu neutrofilie,
tranzitorie.leucocitoz cu neutrofilie, tranzitorie. anemie normocrom
de diluie.anemie normocrom de diluie. ionograma seric :
hiponatremie de diluie; hipopotasemie, nionograma seric :
hiponatremie de diluie; hipopotasemie, n formeleformele oligurice
severeoligurice severe hiperpotasemie.hiperpotasemie. V. Alte
investigaiiV. Alte investigaii
100. 100. Forma cu sindrom nefroticForma cu sindrom nefrotic
Uneori, semnele urinare sunt sunt minime, iar cele neurologice
iUneori, semnele urinare sunt sunt minime, iar cele neurologice i
cardio-vasculare sunt f. grave confuzie cu alte boli.cardio-vasculare
sunt f. grave confuzie cu alte boli. Forma cu EPAForma cu EPA..
Forma cu edem cerebral acutForma cu edem cerebral acut (cecitate,
stare de r u convulsiv);(cecitate, stare de r u convulsiv); Forma
monosimptomaticaForma monosimptomatica, in care predomina unul
din, in care predomina unul din simptomele cardinalesimptomele
cardinale Forma anuricForma anuric, poate evolua cu IRA;, poate
evolua cu IRA; Forma hematuricForma hematuric;; Forma
frustaForma frusta: nu are semne clinice, ci numai urinare cu: nu are
semne clinice, ci numai urinare cu hematurie microscopica si
proteinuriehematurie microscopica si proteinurie Forma
comunForma comun: edeme, HTA, oligurie, sdr. urinar;: edeme, HTA,
oligurie, sdr. urinar; FORME CLINICEFORME CLINICE
101. 101. 6) 6) Criteriul evolutivCriteriul evolutiv: caracter
autolimitat al bolii i: caracter autolimitat al bolii i evoluie rapid spre
vindecare n majoritatea cazurilor.evoluie rapid spre vindecare n
majoritatea cazurilor. 5) 5) Criteriul patogenicCriteriul
patogenic: sc derea Cs total i a fraciei C3.: sc derea Cs total i a
fraciei C3. 4) 4) Criteriul etiologicCriteriul etiologic: anamnez
pozitiv pt. infecii: anamnez pozitiv pt. infecii faringiene sau
cutanate streptococice anterioare; prezenafaringiene sau cutanate
streptococice anterioare; prezena markerilor infectiei streptococice
recente (ASLO, ali Ac).markerilor infectiei streptococice recente (ASLO,
ali Ac). 3) 3) Sdr. inflamator prezentSdr. inflamator prezent:
VSH , fibrinogen, CRP.: VSH , fibrinogen, CRP. 2) 2) Criteriul
clinico-biologicCriteriul clinico-biologic: sdr. nefritic acut (edeme,: sdr.
nefritic acut (edeme, HTA, oligoanurie, hematurie, proteinurie, retenie
azotat ).HTA, oligoanurie, hematurie, proteinurie, retenie azotat ).
1) 1) Criterii anamnesticeCriterii anamnestice: episodul infecios
(cu 2-3 s pt.: episodul infecios (cu 2-3 s pt. nainte); interval
liber.nainte); interval liber. DIAGNOSTIC POZITIVDIAGNOSTIC POZITIV
102. 102. 3. GN persistente secundare: LES, purpura3. GN
persistente secundare: LES, purpura Henoch-Schonlein.Henoch-
Schonlein. dg. de certitudine: PBRdg. de certitudine: PBR sdr.
anemic (uneori)sdr. anemic (uneori) C normal sau persistC normal
sau persistentent sc zut peste 2 luni;sc zut peste 2 luni; anamnez :
suferin renal anterioar sau alte semne renale anamnez : suferin
renal anterioar sau alte semne renale izolate la un examen
anterior (edeme, HTA, hematurie,izolate la un examen anterior
(edeme, HTA, hematurie, proteinurie);proteinurie); 2. Puseu de
acutizare a unei GN cronice:2. Puseu de acutizare a unei GN
cronice: complementul i testele de retenie azotat sunt
normale.complementul i testele de retenie azotat sunt normale.
hematuria i proteinuria sunt concomitente cu procesulhematuria i
proteinuria sunt concomitente cu procesul infecios;infecios; f r
edeme i HTA; f r edeme i HTA; 1. GNA intrainfecioas (viral
sau bacterian 1. GNA intrainfecioas (viral sau bacterian
nestreptnestreptococicaococica)) DIAGNOSTIC
DIFERENIALDIAGNOSTIC DIFERENIAL
103. 103. bolile hemostazeibolile hemostazei boala von
Willebrandboala von Willebrand boala Bergerboala Berger: episoade
de hematurie macroscopic ;: episoade de hematurie macroscopic ;
histochimic: prezena de IgA mezangihistochimic: prezena de IgA
mezangialeale sdr. Alportsdr. Alport = nefropatie hematuric
ereditar , = nefropatie hematuric ereditar , surditate,
tulbsurditate, tulburariurari de vedere, trombocitopenie;de vedere,
trombocitopenie; 55..Sdr. hematuric recidivant:Sdr. hematuric
recidivant: 4.4. Sindromul hemolitic uremicSindromul hemolitic
uremic (alaturi de(alaturi de hematurie apar anemie
hemolitica,hematurie apar anemie hemolitica,
trombocitopenie)trombocitopenie)
104. 104. 55.. Alte cauze de hematurieAlte cauze de hematurie
-cistita acuta hemoragica,-cistita acuta hemoragica, -PN acuta,-PN
acuta, -Litiaza urinara,-Litiaza urinara, -malformatii renale,-malformatii
renale, -Rinichiul polichistic-Rinichiul polichistic -traumatisme-
traumatismeDIAGNOSTIC DIFERENIALDIAGNOSTIC DIFERENIAL
105. 105. hipoproteinemie, hiperlipemie,
hipercolesterolemiehipoproteinemie, hiperlipemie,
hipercolesterolemie hematuria i HTA absentehematuria i HTA
absente sau tranzitorii la debutsau tranzitorii la debut;; proteinuria
mai mare;proteinuria mai mare; edeme mult mai mari;edeme mult
mai mari; 77. . SN purSN pur:: DIAGNOSTIC
DIFERENIALDIAGNOSTIC DIFERENIAL
106. 106. In acest perioad (de 10-14 zile) pot aparea complicaii In
acest perioad (de 10-14 zile) pot aparea complicaii
evolutive.evolutive. frecvena cardiac .frecvena cardiac . diureza
i aspectul urinei;diureza i aspectul urinei; TA (m surare de cteva
ori/zi);TA (m surare de cteva ori/zi); greutatea (bolnav cnt rit
zilnic la aceeai or ); greutatea (bolnav cnt rit zilnic la aceeai or );
Boala are caracter autolimitat. InBoala are caracter autolimitat. In
90-90-95% din cazuri are evoluie95% din cazuri are evoluie favorabil .
Dispar semnele clinice, urmate de normalizareafavorabil . Dispar
semnele clinice, urmate de normalizarea probelor biologice.probelor
biologice. Durata fazei acute oligurice este de 10-14 zileDurata fazei
acute oligurice este de 10-14 zile cu 4 semne importante: edeme, HTA,
oligurie, hematuriecu 4 semne importante: edeme, HTA, oligurie,
hematurie. In. In aceast perioad trebuie urm rite: aceast perioad
trebuie urm rite: 3 directii: a. vindecare, b. cronicizare, c. deces
in urma unei3 directii: a. vindecare, b. cronicizare, c. deces in urma
unei complicatiicomplicatii a. Vindecarea. Vindecare
EVOLUIEEVOLUIE
107. 107. La intrarea n convalescen , copilul se externeaz , dar
lunar La intrarea n convalescen , copilul se externeaz , dar lunar
trebuie f cut examen clinic i de urin pn la 1 an trebuie f cut
examen clinic i de urin pn la 1 an vindecarea deplin sau cu
defect (efectuarea PBR).vindecarea deplin sau cu defect (efectuarea
PBR). In perioada de convalescenta pIn perioada de convalescenta
pot persistaot persista hematurihematuriaa microscopicmicroscopic
(1 - 2 luni max. 1 an) sau(1 - 2 luni max. 1 an) sau
proteinuriproteinuriee minimminim (max. 2 - 3 luni).(max. 2 - 3 luni).
normalizatrea Cs.normalizatrea Cs. normalizarea testelor de
retenie azotat ;normalizarea testelor de retenie azotat ; dispare
hematuria macroscopic ;dispare hematuria macroscopic ; reluarea
diurezei (chiar poliurie);reluarea diurezei (chiar poliurie); dispariia
edemelor;dispariia edemelor; Urmeaz perioada de
ameliorare:Urmeaz perioada de ameliorare: EVOLUIEEVOLUIE
108. 108. C. rar,C. rar, deces prin complicatiideces prin complicatii
b. Cronicizareb. Cronicizare (5-10% din cazuri) lenta sau(5-10% din
cazuri) lenta sau progresiva, prin continuarea
simptomatologieiprogresiva, prin continuarea simptomatologiei fara a
se produce remisiune. Se instaleaza unfara a se produce remisiune. Se
instaleaza un sindrom nefrotic sau tablou de insuficientasindrom
nefrotic sau tablou de insuficienta renala. Histologic aspect de
glomerulonefritarenala. Histologic aspect de glomerulonefrita
extracapilaraextracapilara
109. 109. Crt.Crt. histologichistologic: modificarile exudative dispar in
cateva: modificarile exudative dispa Crt.Crt. functionalfunctional: RFG
normala: RFG normala Crt.Crt. biologicbiologic: absenta proteinuriei,
hematuriei,: absenta proteinuriei, hematuriei, cilindruriei la 3 examene
succesive, normalizarea C3cilindruriei la 3 examene succesive,
normalizarea C3 Crt.Crt. clinicclinic: absenta sindroamelor clinice din
perioada de: absenta sindroamelor clinice din perioada de starestare
Crt.Crt. cronologiccronologic: nu se poate vorbi de vindecare inainte:
nu se poate vorbi de vindecare inainte de 1 ande 1 an Criterii de
vindecareCriterii de vindecare r in cateva saptamani, mai lent cele
proliferative si hiperplaziasaptamani, mai lent cele proliferative si
hiperplazia mezangialamezangiala
110. 110. Prognostic pe termen lung: bun n 95% dinPrognostic pe
termen lung: bun n 95% din cazuri i rezervat n 5% din cazuri, cnd
leziunilecazuri i rezervat n 5% din cazuri, cnd leziunile exudative i
proliferative dep esc membranaexudative i proliferative dep esc
membrana bazal , atingnd teritoriul extracapilar, undebazal ,
atingnd teritoriul extracapilar, unde produce o proliferare endotelial
sub form de produce o proliferare endotelial sub form de
semilunsemilunPROGNOSTICPROGNOSTIC
111. 111. n general reversibil .n general reversibil . poate fi
prezent chiar la debut;poate fi prezent chiar la debut; n formele cu
leziuni glomerulare severe;n formele cu leziuni glomerulare severe;
3. 3. IRAIRA (rar):(rar): 2. 2. Encefalopatia
hipertensivEncefalopatia hipertensiv: datorat tulbur rilor : datorat
tulbur rilor circulaiei cerebrale i brute a TA. Clinic:
ameeli,circulaiei cerebrale i brute a TA. Clinic: ameeli, cefalee,
agitaie, tulbcefalee, agitaie, tulburariurari de vedere, confuzie mental
,de vedere, confuzie mental , com .com . ++ HTAHTA
Insuficienta ventriculara dreapta (hepatomegalie, refluxInsuficienta
ventriculara dreapta (hepatomegalie, reflux
hepatojugular)hepatojugular);; Insuficienta ventriculara stg, pana la
EPA (dispnee, tuse,Insuficienta ventriculara stg, pana la EPA (dispnee,
tuse, expectoratie rozata, tahicardie, anxietate, zgomot de
galop)expectoratie rozata, tahicardie, anxietate, zgomot de galop);;
1. 1. Insuficiena cardiacInsuficiena cardiac::
COMPLICAIICOMPLICAII
112. 112. restricie de electroliirestricie de electrolii::
excludereaexcluderea NaNaClCl dindin alimentatiealimentatiei
restricie de K pn la reluarea diurezeii restricie de K pn la reluarea
diurezei (evitarea citricelor, bananelor).(evitarea citricelor,
bananelor). restricie de lichide pn la reluarea diurezeirestricie de
lichide pn la reluarea diurezei .. Cantitatea de lichide: 300 ml/m2 +
diureza zileiCantitatea de lichide: 300 ml/m2 + diureza zilei
precedente.precedente. Acest aport de lichide (dac nu vars ) Acest
aport de lichide (dac nu vars ) poate fi asigurat per os sub form de
ceai, compot,poate fi asigurat per os sub form de ceai, compot,
sucuri naturale de fructe. Dac tolerana gastric sucuri naturale de
fructe. Dac tolerana gastric esteeste redusaredusa perfuzie
perfuzie cucu glucoz .glucoz . Dieta:Dieta: Internare obligatorie
cu repaus la pat obligatoriu nInternare obligatorie cu repaus la pat
obligatoriu n primele zile, mai ales dac copilul prezint edeme,
primele zile, mai ales dac copilul prezint edeme, HTA, oligurie,
azotemie; se permite apoi reluareaHTA, oligurie, azotemie; se permite
apoi reluarea activit ii, dar restrns , f r eforturi fizice mari.
activit ii, dar restrns , f r eforturi fizice mari.
TRATAMENTTRATAMENT I.I.Tratament nespecific:Tratament nespecific:
113. 113. Dupa afirmarea vindecarii - regim normalDupa afirmarea
vindecarii - regim normal Interdictie pentru vaccinari, gamaglobuline,
seroprofilaxie timpInterdictie pentru vaccinari, gamaglobuline,
seroprofilaxie timp de 2 ani de la declararea vaccinarii!de 2 ani de la
declararea vaccinarii! In perioada de convalescenta regim
normocaloric,In perioada de convalescenta regim normocaloric,
normoproteic, bogat in vitamine, restrictie moderata de
NaClnormoproteic, bogat in vitamine, restrictie moderata de NaCl (1=2
g/zi)(1=2 g/zi) Introducerea proteinelor se face selectiv: vegetale i la
sfritIntroducerea proteinelor se face selectiv: vegetale i la sfrit
animale (brnz de vaci, albu de ou, carne, n final lapte).animale
(brnz de vaci, albu de ou, carne, n final lapte). Dupa 3 saptamani
carne, ou, lapteDupa 3 saptamani carne, ou, lapte Dupa 10 zile prima
proteina animala, din BV.Dupa 10 zile prima proteina animala, din BV.
Dupa o saptamana cartof copt, SZ, salata de cruditati.Dupa o
saptamana cartof copt, SZ, salata de cruditati. Dupa 3 zile orez,
dulceata, mere, paine fara sare.Dupa 3 zile orez, dulceata, mere, paine
fara sare. restricie de proteinerestricie de proteine: iniial complet ,
apoi parial funcie : iniial complet , apoi parial funcie de
valorile ureeide valorile ureei. Necesarul caloric va. Necesarul caloric
va fi compensat prin aportfi compensat prin aport de glucide i
lipide.de glucide i lipide.
114. 114. Spre deosebire de RAA, n GN nu este necesarSpre
deosebire de RAA, n GN nu este necesar profilaxia pe termen lung, ci
doar pn la externare.profilaxia pe termen lung, ci doar pn la
externare. Peniciline retard (Peniciline retard (MoldaminMoldamin,
Retarpen), Retarpen) 600000 UI/s pt. la600000 UI/s pt. la copii sub
30 kg , 1200000UI/s pt. la cei peste 30 kg;copii sub 30 kg ,
1200000UI/s pt. la cei peste 30 kg; profilaxia infeciei
streptococice:profilaxia infeciei streptococice: tratament
antiinfecios cu Penicilina G, 1000000-tratament antiinfecios cu
Penicilina G, 1000000- 1600000 UI/zi, n 4 prize, 101600000 UI/zi, n 4
prize, 10 zile. La copiii alergici lazile. La copiii alergici la penicilin :
Eritromicin 30-50mg/kg/zi per os; penicilin : Eritromicin 30-
50mg/kg/zi per os; Cefalexin 50 mg/kg/zi.Cefalexin 50 mg/kg/zi.
II.II.TratamentTratament de eradicare a infeciei streptococicede
eradicare a infeciei streptococice::
115. 115. 6.6. IRA:IRA: dieta fara K, tratamentul hiperk-emiei cu
calciu gluconic 10%, pev cudieta fara K, tratamentul hiperk-emiei cu
calciu gluconic 10%, pev cu glucoza hipertona, bicarbonat de Na,
dializa peritoneala (cand creatinina 5.5. Edem cerebralEdem cerebral
Manitol, glucoza hipertona, Furosemid Manitol, glucoza hipertona,
Furosemid 4. 4. pt. ICpt. IC: inial diuretic; se evit Digoxinul
deoarece se elimin : inial diuretic; se evit Digoxinul deoarece se
elimin predominpredominaant renalnt renal n caz de com ,
intubaie i protezarea funciei respiratorii.n caz de com , intubaie i
protezarea funciei respiratorii. anticonvulsivante: Diazepam 0,2-0,3
mg/kg/doz ;anticonvulsivante: Diazepam 0,2-0,3 mg/kg/doz ;
Furosemid 1-2 mg/kg i.v.;Furosemid 1-2 mg/kg i.v.; trat.
antihipertensiv de urgen (Diazoxid sau Aldomet);trat. antihipertensiv
de urgen (Diazoxid sau Aldomet); 3. 3. pt. encefalopatie
hipertensivpt. encefalopatie hipertensiv valori mari: Diazoxid 1,5-5
mg/kg/zi i.v.; Rezerpin 0,02 mg/kg/doz valori mari: Diazoxid 1,5-5
mg/kg/zi i.v.; Rezerpin 0,02 mg/kg/doz i.m.i.m. valori moderate:
Hidralazin (Hipopresol) 2-4 mg/kg/zi; metil dopavalori moderate:
Hidralazin (Hipopresol) 2-4 mg/kg/zi; metil dopa (Aldomet) 10-20
mg/kg/zi.(Aldomet) 10-20 mg/kg/zi. valori mici: repaus, diet (restricie
hidrosalin ); valori mici: repaus, diet (restricie hidrosalin );
2. 2. pt. HTApt. HTA: n funcie de valori:: n funcie de valori:
1. 1. pt. cazurile cu edeme importantept. cazurile cu edeme
importante: Furosemid: Furosemid 1-1-2mg/kg/zi2mg/kg/zi, Nefrix 1-4,
Nefrix 1-4 mg/kg/zimg/kg/zi III.III.Tratament simptomatic:Tratament
simptomatic: > 5-7glucoza hipertona, bicarbonat de Na, dializa
peritoneala (cand creatinina> 5-7 mg%, K > 8 mEq/l)mg%, K > 8
mEq/l)
116. 116. tratament corect al infeciei streptococicetratament corect
al infeciei streptococice faringiene sau cutanate i a
scarlatinei.faringiene sau cutanate i a
scarlatinei.PROFILAXIPROFILAXIEE
117. 117. ANGINA STREPTOCOCIC
118. 118. SCARLATINA
119. 119. SCARLATINA
120. 120. INSUFICIENTA RENALA ACUTA
121. 121. IRA este un sindrom acut de pierdere partiala sau totala a
functiilor renale, survenind cel mai adesea pe un parenchim sanatos si
numai rareori pe o veche nefropatie. IRA - Definitie
122. 122. IRA Forme de IRA IRA in comunitate IRA in spital IRA in ATI
Incidenta Scazuta Moderata (5%) Ridicata (10-20%) Cauze O singura
cauza Multiple MSOF pre>post>renala pre>NAT>post MSOF+NAT
Evolutie Buna Mai putin buna Proasta Schrier and Gottschalk, Disease
of the kidney, 2001
123. 123. IRA organice IRA Clasificare IRA functionale Substrat
morfologic
124. 124. Substrat etiologic IRA functionale IRA excretorii IRA
toxice IRA posttraumatice, postoperatorii IRA prin necroza acuta
corticala si CID IRA din glomerulonefrite acute IRA din vasculite IRA
Clasificare
125. 125. Substrat etiopatogenic IRA functionala (prerenala) IRA
renala (intriseca, organica) IRA postrenala (obstructiva, mecanica)
IRA Clasificare
126. 126. Substrat etiopatogenic IRA functionala (prerenala) 60 -
80% Hipovolemie Scaderea debitului cardiac Cresterea
rezistentelor vasculare renale IRA Clasificare
127. 127. Substrat etiopatogenic IRA functionala (prerenala) 60 -
80% Hipovolemie Pierderi de lichide si electroliti Digestive:
diaree, varsaturi Renale: poliurie Spatiu III: peritonita, ocluzie
intestinala, statusuri hipoalbuminemice Pierderi de sange
Traumatisme Hemoragii digestive Alte hemoragii IRA Clasificare
128. 128. Chirurgie cardiaca IRA Clasificare IC severa Tahicardii
Pericardita cu tamponada Embolie pulmonara IMA Substrat
etiopatogenic IRA functionala (prerenala) Scaderea debitului
cardiac
129. 129. Consum AINS IRA Clasificare SHR Anestezie Substrat
etiopatogenic IRA functionala (prerenala) Cresterea rezistentelor
vasculare renale Organica: embolii, tromboze, stenoze Functionala

130. 130. Substrat etiopatogenic IRA renala (intrinseca, organica)
10 20% NTI acute (necroza tubulara acuta) Nefrite interstitiale
acute Glomerulonefrite acute sau subacute Nefropatii vasculare
acute IRA Clasificare
131. 131. Substrat etiopatogenic IRA postrenala (obstructiva,
mecanica) < 10% Obstructia acuta a caii urinare localizata: Cale
urinara comuna Bilateral Unilateral Rinichi unic morfologic
(congenital, chirurgical) Rinichi unic functional (rinichi contralateral
lezat, grefa) IRA Clasificare
132. 132. IRA Patofiziologia IR ischemice IRA ischemica Anormalitati
hemodinamice Injurie tubulara Contractie mezangiala Vasoconstrictie
Congestie medulara Obstructie tubulara Back- leakage Reducerea
coeficientului de filtrare glomerulare Reducerea fluxului plasmatic
glomerular si a presiunii intraglomerulare Reducerea eliberarii de O2 la
nivelul medularei Reducerea RFG Brady et al. ARF in Brenner and
Rector; The kidney; US: Saunders Co, 2000: 1201-1262
133. 133. 2 forme clinice Forma oligurica Forma non oligurica
Evolutie ciclica in 3 faze (ex: NTI acuta) Faza preanurica Faza
anurica Faza de reluare a diurezei Faza de recuperare functionala
renala IRA Clinica
134. 134. Faza preanurica Durata 24 36h Debut Brutal (soc
traumatic, infectios, obstetrical, intoxicatii, accidente
postransfuzionale) 24h Insidios (toxice, medicamente,
postchirurgical) 5 7zile Clinica: a bolii initiale, oligurie 400
600ml/24h Biologic Probe urinare: volum urinar < 800ml, densitate
variabila, proteinurie tubulara, hematurie, mioglobinurie,
hemoglobinurie Probe sangvine: uree 50 80mg/dl, creatinina 1,2
1,4mg/dl IRA Clinica
135. 135. Faza anurica Durata 24 36h 40zile (10 18zile,
maxim 120zile) Simptomatologia clinica Manifestari cutanate:
paloare, echimoze, necroze Manifestari respiratorii: plaman uremic,
pleurezie, infectii Manifestari cardio vasculare: HTA / colaps,
tulburari de ritm, IC, pericardita uremica Manifestari digestive:
stomatita, gastrita, enterocolita uremica, HDS IRA Clinica
136. 136. Faza anurica Durata 24 36h 40zile (10 18zile,
maxim 120zile) Simptomatologia clinica Afectare hepatica: citoliza,
colestaza, insuficienta hepatica Pancreatita acuta Manifestari
hematologice: anemie, leucocitoza, sd. Hemoragipar Manifestari
neuro psihice: encefalopatie, hemoragii, infectii IRA Clinica
137. 137. Faza anurica Biologic Retentie azotata ureea 15
30mg/dl/24h creatinina 0,5-2mg/dl/24h Tulburari hidro
electrolitice: hipo/hiperNa, hiper/hipoK, acidoza metabolica Alte
modificari: hiperglicemie, hipoproteinemie, TG IRA Clinica
138. 138. Faza anurica Explorari imagistice Rx simpla Ecografia
renala simpla / doppler UIV Pielografia ascendenta Arteriografia
renala Tomografia computerizata Scintigrama renala Punctia
biopsie renala IRA Clinica
139. 139. Faza de reluare a diurezei Simptomatologie clinica
Poliurie volum urinar > 2000ml/24h Biologic Explorari urinare:
densitate 1003 1009, proteinurie = 0,5g/24h, pierderi mari de Na, K,
Ca, HCO3(> 200mEq/l) Sangvin: retentia azotata are o evolutie
dinamica IRA Clinica
140. 140. Faza de recuperare functionala renala Durata: pana la 6
12 luni Simptomatologie clinica Poliurie persistenta: volum urinar
> 2000ml/24h Biologic Recuperare completa: uree, creatinina
normale Recuperare incompleta: retentie azotata IRA Clinica
141. 141. Criterii de diagnostic pozitiv Diureza < 500 ml/24h (< 30
ml/h) Densitate urinara < 1015 Osmolaritate urinara < 600 mosm/l
Uree urinara < 10-15 g/l Na u > 40 mEq/l U osm / P osm = 1
Uree u / Uree p = 5-10 Test negativ la furosemid si manitol Rx, Eco,
TC: dimensiuni renale normale sau crescute IRA Diagnostic pozitiv
142. 142. Azotemia extrarenala Insuficienta renala cronica in
stadiul uremic Acutizarea IRC IRA Diagnostic diferential
143. 143. Infectiile Frecventa: 50 90% din cazuri Localizare
Bronho pneumonie, septicemie, peritonite, de cateter, urinare
Germeni implicati: Gram (-), Gram (+), fungi Evolutie: spre deces in
30 70% din cazuri IRA Complicatii
144. 144. Hemoragia digestiva superioara Evolutie: spre deces in
50% din cazuri (+ infectie) Complicatii cardio vasculare Tulburari
paroxistice de ritm Insuficienta cardiaca Emboliile IRA Complicatii
145. 145. Mortalitate globala: 50% Factori de prognostic negativ
Leziuni renale preexistente Varsta > 60 ani Alte insuficiente de
organ: plaman, ficat, inima Forme hipercatabolice, oligo-anurice
Numarul si tipul complicatiilor Asocierea CID Aparitia unui al doilea
episod de IRA IRA Evolutie. Prognostic
146. 146. Revenire la normal Frecventa: 40-50% Revenire clinica
completa Persista: scaderea capacitatii de concentrare, a posibilitatii
de acidifiere a urinii Sechele semnificative Frecventa: 10%
Alterarea progresiva a functiei renale, HTA la 2- 4% IRC in 1-5%
(dializa cronica) IRA Prognosticul functiei renale
147. 147. Obiective Restabilirea functiei renale Mentinerea
functiilor vitale, a echilibrului hidro electrolitic si acido - bazic IRA
Tratament
148. 148. Tratament etiologic Tratament patogenic Tratament
simptomatic Tratamentul complicatiilorObiective IRA Tratament
149. 149. Tratament etiologic Intoxicatii Antidot specific
Epurare extrarenala: HD, HF, hemoperfuzie Infectii sepsis
antibioticoterapie IRA Tratament
150. 150. Tratament etiologic Corectarea deshidratarilor
Alimentatie po adecvata Perfuzii adecvate Profilaxia IRA
postoperatorii IRA Tratament
151. 151. Managementul NAT - 1 Diagnosticul si corectarea
factorilor favorizanti pre si postrenali Revederea medicatiei si oprirea
medicatiei nefrotoxice Optimizarea debitului cardiac si a fluxului
plasmatic renal Restaurarea si/sau cresterea diurezei Monitorizarea
intrarilor/iesirilor zilnic si a greutatii corporale (+/- 300mg/zi) IRA
Tratament
152. 152. Managementul NAT - 2 Diagnosticul si corectarea
complicatiilor acute (kiperkaliemia, hiponatremia, acidoza,
hiperfosfatemia, edem pulmonar) Asigurarea precoce a suportului
nutritional Diagnosticul si tratamentul agresiv al infectiilor Initierea
precoce a dializei Ajustarea dozelor medicamentelor conform
clearence- ului renal. IRA Tratament
153. 153. Tratament patogenic Ameliorarea functiilor renale
Diuretice osmotice: Manitol 20% 200-400ml/zi Diuretice de ansa:
Furosemid 20 fiole/zi Vasodilatatoare: Dopamina 3-5 g/kgc/min, 3-5
zile IRA Tratament
154. 154. Tratament patogenic Epurarea extrarenala. Indicatii
Creatinina > 8 10 mg/dl, uree > 200 mg/dl Tulburari neurologice
centrale: coma, convulsii, somnolenta, asterixis, fasciculatii neuro-
musculare Tulburari digestive: greata, varsaturi, hemoragie
Pericardita IRA Tratament
155. 155. Tratament patogenic Epurarea extrarenala - indicatii
Insuficienta respiratorie Tulburari cardio vasculare: EPA, HTA, aritmii
Anomalii metabolice Hiperpotasemie > 6,5 mEq/l Hiponatremie <
120 sau hipernatremie > 160 mEq/l Cloropenie < 80 mEq/l Acidoza
metabolica sau alcaloza EB > 15 20 mEq/l Hiperuricemie > 15
mg/dl Hipercatabolism proteic IRA Tratament
156. 156. Tratament patogenic Epurarea extrarenala Terapia
substitutiva renala continua Hemofiltrare/hemodiafiltrare continua
veno-venoasa Hemodializa zilnica (8-10h/zi) SLEDD (Sustained low
efficiency daily dialysis) Hemodializa intermitenta (la o zi alterna sau
2-3 zile) Dializa peritoneala IRA Tratament
157. 157. IRA Tratament TRSC in tratamentul IRA Avantaje
Stabilizarea TA Mai putine aritmii cardiace Imbunatatirea suportului
nutritional Un mai bun schimb al gazelor respiratorii Un mai bun control
al fluidelor Mai bun control biochimic Spitalizare mai scurta
Dezavantaje Cresterea complicatiilor legate de accesul vascular
Cresterea riscului de sangerare Imobilizare prelungita Risc mai mare de
rupturi ale filtrului Costuri crescute
158. 158. Insuficienta Renala Cronica
159. 159. Insuficienta Renala Cronica Definitie - IRC este un sindrom
cronic caracterizat prin scaderea capacitatii rinichiului de a-si asigura
functiile ca urmare a unor leziuni organice ireversibile bilaterale sau
unilaterale pe rinichi unic.
160. 160. Inactivare hormoni Definitie Hidroxularea vit. D Renina
Eritropoetina ENDOCRINA: locul de sinteza pentru METABOLICA:
implicat in metabolismul intermediar (proteic, glucidic, lipidic)
HOMEOSTAZICA: mentine izotonia, izohidria, izoionia EXCRETORIE:
pentru produsi de catabolism, substante exogene Functiile rinichiului
Insuficienta Renala Cronica
161. 161. Nefropatii ereditare si boli renale chistice 10% - Adult:
BPADA, Sd. Alport - Copil: nefronoftizia, oligomeganefronia Etiologie
Nefropatii vasculare5% Nefropatii interstitiale 20% - Neobstructive:
pielonefrita cronica, toxic-medicamentoase, metabolice, nefropatia
endemica balcanica - Obstructive: nefropatia obstructiva Nefropatii
glomerulare 40 60% Insuficienta Renala Cronica
162. 162. Alte cauze: pionefroze, hidronefroze, TBC renala, tumori
renale, tubulopatii cronice. Etiologie Boli metabolice cu afectare
renala - Diabet zaharat - Nefropatia urica - Nefrocalcinoza Insuficienta
Renala Cronica
163. 163. Insuficienta Renala Cronica Stadializare NKF - DOQI
StadiulStadiul DenumireDenumire RFGRFG
(ml.min/1,73m(ml.min/1,73m22 )) RecomandariRecomandari 11 Risc
crescutRisc crescut > 90 + factori de risc> 90 + factori de risc
Screening si reducereaScreening si reducerea factorilor de riscfactorilor
de risc 22 Afectare renala cuAfectare renala cu RFG normal sauRFG
normal sau crescutcrescut > 90> 90 Diagnostic si tratamentDiagnostic
si tratament Tratamentul comorbid.Tratamentul comorbid. Reducerea
progresieiReducerea progresiei Reducerea riscului CVReducerea
riscului CV 33 IRC usoaraIRC usoara 60 - 8960 - 89 Estimarea
progresieiEstimarea progresiei 44 IRC moderataIRC moderata 30 - 5930
- 59 Evaluarea si tratamentulEvaluarea si tratamentul
complicatiilorcomplicatiilor 55 IRC severaIRC severa 15 - 2915 - 29
Pregatiri pentruPregatiri pentru substitutia renalasubstitutia renala 66
IRC-st. uremicIRC-st. uremic < 15 sau dializa< 15 sau dializa
Substitutie renala*Substitutie renala*
164. 164. Insule Bright: nefroni aproximativ normali Anatomie
patologica Fibroza: fibroblasti, cresterea matricei mezangiale, lipide
Proliferari celulare si medulare Numar redus de anse glomerulare
Chiste corticale si medulare - Microscopic: Consistenta crescuta
Rinichi cu dimensiuni reduse In stadii avansate: - Macroscopic: In
stadiile initiale: leziunile bolii de baza Insuficienta Renala Cronica
165. 165. Insuficienta Renala Cronica A) Teoria nefronului patologic B)
Teoria nefronului intact Patogeneza
166. 166. Insuficienta Renala Cronica Sindromul de retentie azotata
(1) - A) Ureea - valori normale in sange: 20-50mg/dl, in urina 20-
40g/24h Amoniac Uree Ficat Ciclul urogenetic
(2) - ureea - surse de amoniac - grupari NH2 ale aa din metabolismul
intermediar - amoniacul din intestin - dezaminarea compusilor aminati
purinici si pirimidinici - eliminarea ureei: - renala 90% - extrarenala -
implicata in - encefalopatie - polineuropatie - tulburari digestive -
manifestari hematologice
(3) - B) creatinina - valori normale in sange: - B 0.7 -1.2 mg/dl - F
0.65 -1 mg/dl - surse: - endogena ~ cu masa musculara (70-90% din
excretie) - exogena alimentara (10-30%) din excretie
(4) - C) Acidul uric - valori normale in sange: - 1.5-4.5 mg/dl Este un
indicator mai putin fidel al gradului IRC - implicat in: - pericardita
uremica - criza de guta (rar)
(5) - D) Alte guanide - metilguanida - acid guandidinsuccinic Implicate
in: - polineuropatie - anemie - s. hemoragiopar
(6) - E) Compusi aromatici: - acizi fenolici - aminele aromatice - acidul
indolacetic, scatol, scotoxil, indol, indoxil Implicate in: - manifestari
neurologice
(7) - F) Poliamidele: - spermina - spermidina - putresceina Implicate in:
- manifestari neurologice - manifestari digestive - manifestarile
hematologice
(8) - G) Beta-2 microglobulina: Implicata in: - amiloidoza secundara -
artropatie destructiva - leziuni scheletice - s. de tunel carpian - litiaza
(9) - H) Moleculele medii: - grup heterogen de substante - fragmente
polipaptidice - oligopeptide - derivati glicuronici etc. - greutate
moleculara: 500-5000 daltoni - nivele crescute in HD fata de - CAPD -
hemofiltrare Implicate in: - polineuropatie - anemie renala - depresia
raspunsului imun - inhibitia agregarii plachetare
(10) - I) Specii toxice ale oxigenului
176. 176. Insuficienta Renala Cronica Principalele tulburari ale
echilibrului hidric in IRC: - 1) Hiperhidratarea izotona (extracelulara): -
cauze: - asocierea la IRC a IC, SN, CH - exces dietetic de sare in IRC -
biologic: - Hb - Ht - clinic: - cresterea ponderala, edeme, ascita -
EPA, PVC APA (1)
echilibrului hidric in IRC: - 2) Deshidratarea izotona (extracelulara): -
cauze: - nefropatii cu pierdere de sare - biologic: - Hb - Ht - clinic: -
astenie - tahicardie, hipotensiune ortostatica - tegumente uscate APA
(2)
echilibrului hidric in IRC: - 3) Deshidratarea celulara: - cauze: - pierderi
de apa > ca cele de solutii - bolnavi care nu se pot hidrata - clinic: -
sete, scadere ponderala, crampe musculare - tulburari psihice APA (3)
echilibrului hidric in IRC: - 4) Hiperhidratarea celulara: - cauze: -
restrictie severa de Na + exces hidric - clinic: - tulburari digestive:
anorexie, absenta setei, varsaturi - tulburari neurologice - 5)
Deshidratarea globala: - cauze: - pierderi echilibrate de apa si
electroliti ! Cea mai frecventa dishidrie din IRC APA (4)
echilibrului hidric in IRC: - 5) Hiperhidratarea hipotona (intoxicatia cu
apa): - cauze: - incarcarea cu lichide hipotone la bolnavii cu IRC si
RFG<15ml/min - biologic: - Hb - Ht normal - Na seric < 120 mEq/l -
clinic: - tulburari digestive: greturi, varsaturi - tulburari neurologice:
cefalee, obnubiliare, convulsii - absenta setei - edeme APA (5)
181. 181. Insuficienta Renala Cronica echilibru mentinut pana la FG
< ml/min scaderea reabsorbtiei tubulare in paralel cu scaderea FG
EF % Sodiul
182. 182. Insuficienta Renala Cronica cea mai frecventa tulburarea a
homeostaziei Na in IRC CONSECINTE: deshidratare extracelulara cu
hiperhidratare celulara Clinic: anorexie, varsaturi accentuarea
hiponatremiei si cresterea retentiei azotate Hiponatremia
183. 183. Insuficienta Renala Cronica rara in IRC asociere cu: - ICC,
pericardita constrictiva - ciroza hepatica - s. nefrotic - uropatii
obstructive - aport excesiv Hipernatremia
184. 184. Insuficienta Renala Cronica cation intracelular 97-98%
(140-150ml/Eql) extracelular 2-3% (3.5-5mEq/l) excretie: - renala:
98% - digestiva: 2-10% - 35% in IRC Potasiul
185. 185. Insuficienta Renala Cronica EF 150% K total: normal
sau scazut ! Tulburari de distributie captarea celulara acidoza
deprimarea ATP-azei Na+ / K+ perturbarea sistemelor umorale: -
insulina - catecolamie - aldosteron IRC
186. 186. Insuficienta Renala Cronica Cauze: - aport crescut de K -
hipercatabolism - obstructie tisulara - hemolize - acidoza - diuretice
economizatoare de K - IEC - hipoaldosteronism hiporeninemic
Hiperpotasemia (> 5mEq/l)
187. 187. Insuficienta Renala Cronica Simptomatologie: - manifestari
musculare - manifestari cardio-vasculare Manifestari EKG: -
supradenivelari ST - unde T inalte, ascutite - largirea QRS - alungirea P-
R - aplatizarea P - blocari A-V Hiperpotasemia (> 5mEq/l)
188. 188. Insuficienta Renala Cronica Cauze: - aport scazut de K:
dieta, anorexie - pierderi extrarenale: varsaturi, diaree - pierderi renale:
hiperrinemie hiperaldosteronism s. nefrotic ciroza hepatica
insuficienta cardiaca diuretice modificari de distributie
Hipopotasemia (< 3.5mEq/l)
189. 189. Insuficienta Renala Cronica Simptomatologie: - manifestari
musculare - manifestari cardio-vasculare - manifestari metabolice -
manifestari renale Manifestari EKG: - bradicardie - ST subdenivelat -
QT prelungit - unda T plata, larga - unda U Hipopotasemia (< 3.5mEq/l)
190. 190. Insuficienta Renala Cronica Normal: - reabsorbtie aproape
integrala a HCO3 filtrat - excretie H+ : acizi organici, amoniu IRC: -
amoniosinteza si excretia de amoniu / nefron - nr. de nefroni -
eliminiarilor de amoniu - reabsorbtiei de bicarbonat Bilant pozitiv al
H+ Tulburarile echilibrului acido-bazic
191. 191. Insuficienta Renala Cronica Biologic: - pH < 7.38 - Pa Co2
35 mm Hg - HCo3 - < 20 mEq/l - Eb < -3 mmol/l Tulburarile echilibrului
acido-bazic
192. 192. Insuficienta Renala Cronica Hiperpigmentari cutanate: -
depuneri de orocromi sau metaboliti pigmentari - hipersecretie de
melanina Calcificari cutanate: - precipitate subcutanate de
hiidroxiapatita - paniculita cu invadarea si necroza tegumentului
supraiacent - calcificari ale mediei si hiperplazia intimei arterelor mici
Prurit uremic: - 70-80% din uremici Modificari cutanate
193. 193. Insuficienta Renala Cronica Miopatia uremica: -
hiperparatiroidismul - deficit de vit D - malnutritia proteica si calorica -
toxinele uremice Bursite uremice Artritele: - septice (stafilococ
auriu) - induse de cristaloizi (acid uric, hidroxiapatita, oxalat de Ca)
Modificari oculare: - calcificari conjuctivale si cornee - scaderea
secretieilacrimale Modificari reumatologice
194. 194. Insuficienta Renala Cronica Principala cauza:
hiperparatiroidismul - a) eliminarilor renale de fosfati calcemiei -
b) sintezei de 1,25 (OH)2 D3 - absorbitia intestinala de Ca si P -
miopie proximala - modificarea sintezei - d) reducerea degradarii
hormonului - e) alterarea relatiei Ca2+ seric/PTH Tulburarile
metabolismului fosfocalcic
195. 195. Insuficienta Renala Cronica Defecte in mineralizarea
oaselor - a) deficitul de vit D - b) intoxicatia cu Al - c) P x Ca - d)
alterarea maturarii colagenului - e) tulburari in cristalizarea fosfatului
de Ca in cristale de hidroxiapatita - f) acidoza metabolica Tulburarile
metabolismului fosfocalcic
196. 196. Insuficienta Renala Cronica Dureri osoase (lombare, sold,
picioare, genunchi) osteomalacie Prurit hiperparatiroidism
Miopie proximala osteomalacie Fracturi spontane osteomalacie
Necroze cutanate Calcificari corneene Anemie refractara la
tratamentul cu Epo Artrite, periartrite Deformari scheletice
Intarzierea cresterii Manifestari clinice
197. 197. Insuficienta Renala Cronica Modificari radiologice
Determinate de hiperparatiroidism - reabsorbtie osoasa superperiostala
- modificari ale zonei trabeculare - osteoclastoame Determinate de
osteomalacie - largirea zonelor de crestere (la copil) - zone
demineralizate (pseudofracturi) - deformarea oaselor lungi Alte
modificari - calcificari extrascheletice - media arterelor - periarticulare -
viscerale
198. 198. Insuficienta Renala Cronica Modificari histologice osoase
Osteita fibroasa Tip I: - endostfibroza - osteoid normal sau discret
crescut Tip II: - osteoidoza de suprafata sau mixta - endostfibroza
absenta Tip II: - osteoidoza - fibroosteoclazie Tulburari legate de
hiperparatiroidism Tulburari legate de mineralizare Mecanism mixt
199. 199. Insuficienta Renala Cronica Modificari biologice -
Hiperfosfatemia (FG < 25-30ml/min) - depinde de: - aport - tratament
cu vitamina D - catabolism proteic - PTH - Hipocalcemia - caracteristica
IRC - Hipercalcemia - aport crescut - tratament cu vit D - dializa cu
solutii cu concentratii mari de Ca - diuretice - PTH - crescut - Fosfataza
alcalina - crescuta
200. 200. Insuficienta Renala Cronica Modificari pulmonare Edem
pulmonar uremic (plamanul uremic) - Cauze: - hiperhidratarea - IVS -
permeabilitatii capilare - Morfopatologie - macroscopic: plamani
voluminosi - microscopic: exudat alveolar, edem al peretilor alveolari -
Radiologic: - opacitatilor hilare si parahilare - accentuarea desenului
bronho-vascular
201. 201. Insuficienta Renala Cronica Modificari pulmonare
Pneumonita uremica forma avansata de de EPU - Morfopatologie: -
pseudomembrane alveolare bogate in fibrina - depozite de fibrina in
interstitiu si vasele limfatice - Evolutie: - fibroza pulmonara extensiva
202. 202. Insuficienta Renala Cronica Modificari pulmonare Pleurita /
pleurezie uremica Calcificari pulmonare - media arteriolelor -
septurile alveolare - Cauza: - hiperparatiroidismul
203. 203. Insuficienta Renala Cronica 2. Modificari cardio-vasculare (1)
HTA - Cauze: - retentia hidro-salina - activitate crescuta a sist. RAA -
sintezei subst. vasopresoare (PG, medulina, sist. Kinina- Kalikreina
etc)
Cardiopatia ischemica ateroscleroza accentuata! - Cauze: - HTA -
hiperlipoproteinemia - fumatul - fact VIII - PG protectoare - HDL -
activitatile plachetare - activarea C (HD) - poliamidele -
Caracteristici: - debut precoce - incidenta si severitatea anginei in
paralel cu durata dializei - frecventa mare a afectarii bi, tritronculare
Miocardul in IRC (1) - Cauze: - ischemie - toxinele uremice (fenoli, PTH
etc) - fistula arterio-venoasa - HD: acetatul, microelementele toxice -
Morfopatologie: - hipertrofie cardiaca - miocitoliza fibroza - calcificari
miocardice - calcificari ale mediei arterelor - calcificari ale sist. Excito-
conductor - fibroza interstitiala
Miocardul in IRC (2) - Clinic: - blocuri A-V si de ramura - tulburari de
ritm - ICC - moarte subita
Pericardita uremica (1) - Mecanisme: - depozite pericardice de uree,
acid uric, reactia infl aseptica - mecanism imun mediat prin CI -
mecanism toxic (PTH, molecule medii) - mecanism infectios - Forme
anatomo-clinice: - efuziuni pericardice cu lichid in cantitate mica -
pericardita constructiva subacuta - pericardita cronica constrictiva -
Morfopatologie: - leziuni inflamatorii aseptice - depuneri de fibrina -
aderente pericardice
Pericardita uremica (2) - Lichid pericardic: - seros - serosangvinolent -
hemoragic - Clinic: - dureri precordiale - frecatura - IC hipodiastolica
tamponada
209. 209. Insuficienta Renala Cronica Cauze: - intarzierea eliberarii
trombocitelor din MO - alterarea aderentei si agregarii plachetare -
alterarea consumului de protrombina - alterarea generarii
tromboplastinei - Tx A2 - prostacicline Toxine implicate: - ac.
Guanidin-succinic - fenolii Tulburari de coagulare
210. 210. Insuficienta Renala Cronica Clinic: - echimoze - purpura -
hemoragii digestive - efuziuni hemoragice pericardice - hemoragii
retroperitoneale sau in capsula hepatica Tratament: - HD - Dp (de
preferat) Tulburari de coagulare
211. 211. Insuficienta Renala Cronica a) SNC: - encefalopatia uremica
- oboseala, greata - tulburari de vorbire sau de vedere - tulburari de
somn - alterarea memoriei - performantei intelectuale - stari
psihotice - convulsii - Morfopatologie: - sangerari meningeale,
subdurale - hemoragii cerebrale - edem cerebral Tulburari neurologice
212. 212. Insuficienta Renala Cronica EEG: - modificari difuze - unde
delta si teta b) SNP: - neuropatie periferica mixta senzitivo-motorie
Paraclinic: - viteza de conducere nervoasa Histologic: - edem
subperineuronal - degenerari axonice Tulburari neurologice
213. 213. Insuficienta Renala Cronica ME: - mielinizarii c) SNV: -
sudoratiei - HTA de dializa - bradicardie Tulburari neurologice
214. 214. Insuficienta Renala Cronica Nivele hormonale crescute: -
catabolismului - hipersecretie adaptativa - alterarea mec. de feed-back
Nivele hormonale scazute: - secretiei renale - alterarea conversiei
in forme active Tulburari endocrine
215. 215. Insuficienta Renala Cronica Tiroida: - triiodotironina -
alterarea conversiei T4-T3 - TBH, TRH normale Axul hipofizo-
corticosuprarenalian: - mai putin afectat - ACTH, cortizol, androgen SR
normal Tulburari endocrine
216. 216. Insuficienta Renala Cronica STH: - nivele serice -
eliminarilor renale Somatomedina: - nivele stare hipercatabolica
Prolactina: - nivele crescute Axul hipofizo-gonadic: B: - nivele de:
- testosteron liber si total - dihidrotestosteron Tulburari endocrine
217. 217. Insuficienta Renala Cronica Clinic: - oligo-azoospermie -
impotenta - sterilitate F: - rezistenta ovarului la gonadotropina - nivele
scazute de estrogeni si progesteron Clinic: - amenoree - metroragii -
sterilitate - dismenoree - ovarite sclerochistice Tulburari endocrine
218. 218. Insuficienta Renala Cronica Eritropoietina: - nivele
scazute principala cauza a anemiei Aldosteronul: - nivele crescute
Vitamina D: - nivelele 1-25(OH)2D3 Tulburari endocrine
219. 219. Insuficienta Renala Cronica A) Imunitatea nespecifica: -
alterarea mobilizarii neutrofilelor de la nivelul MO - alterarea
chemostatismului leucocitar si a capacitatii fagocitare B) Imunitatea
celulara: - IDR la tuberculina - raspunsul limfocitar la mitogeni -
alterarea testului de inhibitie a mihrarii macrofagelor - limfopenie cu
exces de Ts si deficit de Th C) Imunitatea umorala: - mai puitn afectata
- limfocitele B scazute Tulburari imunologice
220. 220. Insuficienta Renala Cronica Metabolismul glucidic: -
insulinemiei ( excretiei renale) - rezistentei periferice fata de
insulina ( STH, glucagon) - glucagonului seric Consecinte: -
tolerantei la glucoza - hipoglicemie, hiperglicemie Metabolismul
lipidic: - catabolismului lipoproteinelor - activitatii
lipoproteinlipazei si lipazei - productia de trigliceride Tulburarile
metabolismului intermediar
221. 221. Insuficienta Renala Cronica Consecinte: -
hipertrigliceridemia - VLDL - HDL - dislipidemie tip III si IV
aterogeneza accelerata si precoce Tulburarile metabolismului
intermediar
222. 222. Insuficienta Renala Cronica Metabolismul protidic: -
hipercatabolism proteic - aa. esentiali - aa. Neesentiali - pierderi
de aa. Si proteine in cursul dializelor Tulburarile metabolismului
intermediar
223. 223. Insuficienta Renala Cronica Obiective: 1. Tratamentul
acutizarilor 2. Incetinirea ratei de alterare a functiei renale 3.
Impidicarea aparitiei simptomelor uremiei Tratamentul IRC
224. 224. Insuficienta Renala Cronica a) Indepartarea factorilor
obstructivi b) Tratamentul infectiilor c) Corectarea tulburarilor hidro-
electrolitice si acido-bazice d) Interzicerea medicamentelor nefrotoxice
e) Corectarea valorilor TA Tratamentul IRC Tratamentul episoadelor de
acutizare
225. 225. Insuficienta Renala Cronica a) Limitarea eforturilor fizice b)
Modularea administrarii medicamentelor c) Contraindicarea
vaccinarilor (exceptie bolnavii dializati) d) Evitarea interventiilor
chirurgicale e) Protejarea sistemului venos al bratelor f) Regim
alimentar hipoproteic Tratamentul IRC Regimul igieno-dietetic
226. 226. Insuficienta Renala Cronica Aport caloric: - subnutriti 40 -
45 kcal/kg/zi - normoponderali 35 kcal/kg/zi - supraponderali 30
kcal/kg/zi Aport glucidic: - 350-450 g/zi Aport lipidic: - 80-90 g/zi
Tratamentul IRC Regimul alimentar
227. 227. Insuficienta Renala Cronica Aport proteic: - creatinina
serica: - 1,5 - 3 mg% 1 g/kgc/zi - 3 6 mg% 0,5 0,6 g/kgc/zi - > 6
mg% 0.3 0,4 g/kgc/zi ! RISC DE DENUTRITIE Optim: - albumina >
3,5 g% - transferina valori normale Tratamentul IRC Regimul
alimentar
228. 228. Insuficienta Renala Cronica Suplimente: - vitamine
hidrosolubile - acid folic - fier Aportul de lichide-saruri: - Faza poliurica
fara restrictie lichidiana - Faza de reducere a diurezei - aportul de
lichide = diureza + 500 - 700 ml + alte pierderi (varsaturi, diaree) -
NaCl: in functie de: - natremie - eliminari urinare de Na Tratamentul IRC
Regimul alimentar
229. 229. Insuficienta Renala Cronica K+ seric < 3mEq/l - Deficit K
(mEq) = (Kideal - Kactual) x GC x 0,3 - Oral: KCl 3 -6 g/zi - I.V. : in
solutie de ser fiziologic, glucoza Tratamentul IRC Tratamentul
hipopotasemiei

Si Nursing in Afectiunile Renale

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Si Nursing in Afectiunile Renale

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Si nursing in afectiunile renale

S-ar putea să vă placă și