I. Sisteme de iluminat Probleme generaleca Sisteme de iluminat 1, Etapele de elaborare a documentatiei tehnico- economice necesare. realizarii obiectivelor de investitii publice pentru instalatii electrice si de automatizare Continutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare - este reglementat prin Ordinul §— Comun Nr. 1743/69/N/1996 al Ministerulul Finan- telor gi al Ministerului Lucrérilor Publics '3i Amenajarii Teritorulu, Prin acest or- din este reglementat continutul cadeu al documentatilor de lcitate, al oferte- lor si al contractelor pentru executia in- vestitiio, Pentru realizarea unei investiti de ‘cate un investitor din punct de vedere al prolectaril, este necesara parcurge- rea urmatoarelor etape: ~ studiul de prefezabiltate; ~ studiul de fezabilitate; = proiectul tehnic (PT) si caletele de sarcini; = documentatia cu detalii de executie (00E Documentatile tehnicoeconomice de investi publice pentru instalatii elec trice si de automatizare se elaboreaz pe baza datelor cuprinse in tema de proiectare. 1.1. Tema de proiectare Este documentul tehnic primar pe bbaza cérvia se intocmeste documenta tia de proiectare in faza solcitaté de beneficiar (investitcr). Se intocmeste, de reguid, de cétre beneficiar, direct sau prin alte unitat) de proiectare sau consulting de speci- alitate, si se transmite proiectantul din tema de proiectare fac parte si alte eventuale preciziri si completa ulteri- ‘oare intervenite pe parcusul proiectirii Utllgjelor sau definitvaii tehnologie Tema de proiectare pentru instaiatile electrice dint-o cldie trebuie s& cu- prin: ‘estinatia, categoria de important’ si caracteristicle constructive ale cla; * destinatia incdperiior din clidire cu indicarea receptoarelor electrce oe tre- ule prevazute in spatile de lueru; * conditle de lucru (temperatur’, Umiditate, degajari de vapor! corosivi etc.) din incaperie sau spatile de Iu- cru: * incadrarea incaperilor si spatilor in ‘categorile corespunzitoare de pericol de incendiu sau de explozie; + gradul de rezistenta la foc a elementelor de constructie, atunci ccand acestea influenteazi sau sunt in- fluentate de prezenta echipamentelor electice; * scheme tehnologice si/sau electri- cce de principi cu indicarea punctelor de masura, control si reglare, repre- zentate si simbolizate in conformitate | cu standardele nationale gi internatio- nale in vigoare; * descrierea fluxulul tehnologic, in cconcordanté cu schemele, cu sublinie- rea punctelor principale de masura si reglare de care depinde buna functio- rare si securitatea procesult; + valorile parametiilor tehnologici control * utlajele si conductele tehnologice (ou caracteristicile lor (dimensiuni, ma- teriale, fluide vehiculate, parametri de functionare) pe care se monteaz apa- Tatura de automatizare (raductoare, diafragme, elemente de executle etc.) sau sunt incluse in programul de sem- nalziri, comenzi sau interblocari; * sursele de energie care pot fi puse la dispozttie; * spatile prevazute sau disponibile pentru amplasarea echipamentelor electrice pentu traseele de cabluri si conducte; * planuti de ansamblu ale construc- tilor cu amplasarea utiijelor tehnoiogi- ce, a camereior de comanda, a statiel electrice de distributie etc.; * planuri de legaturi-conducte si ‘schemele izometice ale conductelor tehnologice pe care se monteaza apa- rate sau elemente de automatizare, 1.2. Studiul de prefezabilitate Reprezinta documentatia prin care investitorul fundamenteaza necesitatea ‘i oportunitates realizar obiectivului si se intocmeste de citre investitor sau | de catre 0 persoand juridics de speci- alitate. Continutul cadru prevede: * Date generale (denumirea obiecti- vului, elaboratorul studiului de prefeza- biltate, investitorul, amplasament, te- ‘ma cu fundamentarea necesita inves- tiie); + Evaludri pentru elaborarea stuaiulu! de prefezabiltate (valoarea totala esti- mata a investitiel, valoarea studiulul de prefazabiltate $i a studiului de fezabili- tate, cheltuiel pentru obtinerea avizelor si organizarea lictatei); * Date tahnice ale’ investtioi (date supra terenului si a zonei de amplasa- ment, caracteristic! principale, utiaje, din dotarea investiie, utitai; * Finantarea investitei (suse propril, credite bancare, buget local ete.); * Plan general si planuri de amplasa- ment. 1.3. Studiul de fezabilitate Reprezinti documentatia care cu- prinde caracteristicile principale i indi- Catorii tehnico-economic! ai investite! si se elaboreazd de catre contractantul | care a fost desemnat in urma organi- ri citatio Continutul cadru curpinde: * Date generale - sunt cele cuprinse in Studiul de prefezabiltate la care se ‘adaugé descrierea functionalé si teh- ologicd a obiectivulu * Date tehnice ale investite! - cele | cuprinse in studiul de prefezabiltate cu detalierea solutilor tehnice (descriere) avute in vedere pentru cldciri, retal utilajele principale si instalatile’aferen- te constrctilor; * Date privind forta de muncd ce va fi ocupata pentru realzarea investitiei (total personal, total locuri de munca rou create); * Devizul general al investtel * Principali incicatori tehnico-econo- mici ai investitiet(valoarea totald, esa- lonarea in timp, durata de realizare, ca- pacitat); * Finantarea investitie(surse propri, credite bancare, buget local etc.); * Avize $i acordurt (avizul ordonato- rului de credit, certiicat de urbanism, asigurarea utiitatior, protectia mediu- lui, consumul de combustibil ete); * Plan de amplasament, plan general i planuri de arhitecturd pentru princi- | palele construct 1.4,Proiectul tehnic si caietele de sarcini Repretinté documentatia pentu care este necosara elberarea autoriztii de Construct s intoomirea documentate de lictate pentru executie, pe baza céruia se contracteaz& lucrarea si se elaboreazé. documentatia. de execute (Gotalle de execute) Proiectultehnic Se elaboreaza pe ba- 2a stuciului de fezabiitate. aprobat si are urmatorul contrut-cadru, * Descrierea general a lucréi (am- | plasament, topografie, clim, seismic: | tate, organizare de santier, programul | de execute a luciror, memor tehn- ce de specialitate, solutii tehnice etc.); ‘+ Memeviltehric de calcu Expliiteaza confnutul hurd, al ‘ui volum depinde de complextatea Re $ ‘as s w a a Ta y Fig L. 1.7. Definirea emitanjel.EE cavitotut 1: Marimi fizice 1. Sisteme de iluminat la compurile de iluminat cat si de la suprafetele refiectante dintr-o incinta (incapere). Lege generale ale iumindri exprima legatura dintre iluminarea directé intr- tun punct data de 0 surs& punctiforma (ale cérei dimensiuni se pot neglia in aport cu distanta de la sursa la punct), ® | Fie 0 surs punctiforma $ (fig. |.1.9) | mala in punctul P la planul (H) si ce ‘rimite cétre un punet P dint-un plan oarecare (H) 0 inensitate luminoa- 38 lo Unghiul a este cel dintre intensitatea luminoasé pe drectia punctului P si a- xa geometrica @ surse! Punctul P se poate asimila cu 0 su- prafata innit mica 8. Atunci ilumi- ‘area directd in punctul P este 5 (1.4.15) as nde oi este fluxul cuprins in unghiul solid dw sub cate se vede aS din sursa S. Fiuxul o@ se inlocuieste cu expresia lui din relatia de definite a intensitatii luminoase (1.1.1) si rezuta: ‘bublo_b dS, k dScosd _ cos iS OS aS FP (1.1.18) unde: Teste distanta de la surs& la punct; = unghiul dintre raza de lumina si nor Fig. 11.9. Reprezentarea explicath 1 axa sursei Tal Fig, 14.10. Reprezentare de definire a luminanjel. dS; ~ suprafata normal pe ! cuprinsa in unghiul solid do (calota sfericd dintr- © sferd de raza / si care subintinde la centru unghiul solid doo, Relatia 1.1.16 exprima cele doua legi generale ale uminari = Legea cosinusului - iuminarea di- rect int-un punct dati de o sus unetiforma este direct proportionala cu cosinusul unghiului dine raza de lumina i normala in punct la planul in care se afla = Legea patratului distantel ~ itumi- area directa intr-un punct data de ‘surs& punctiforma este invers pro- portionala cu patratul distantei de la ssursd la punct, * Luminanfa pe o cirectie este mi- fimea fzicd egalé eu raport cine in- tensitatea luminoasa pe acea drectie ‘si supratata normala de emisie (fig. 1.1.10), a dScosa La) Luminanjaunei_surse dS pe diectia « faté de normala la aceasta se mei defineste i prin raportul o, (1.1.18) ‘hin = dEp este iluminarea directa data de sursa dS int-un puct P aflat pe Girectia a si in plan perpendicular pe aceasta; = dav - unghiul solid in care se vede dS | in punctul P. Unitatea de masura pentru luminanta in SL. este: ot uj oe (dh is) m Luminanta este singura marime fizic& ccare impresioneaza ochiul. Fenomenul vederii se datoreaza posibiltatii ochiu- lui de a distinge puncte de luminante diferite, ‘sau (nit)I. Sisteme de iluminat Capitolul 2 Relatia lumina - vedere1, Sisteme de iluminat FEE cevitotut 2: Relatia lumind-vedere Stara vai ete conpus, dn och nal ope spare foot | coronene Yecoteash sare protest rade acromagresch inno Ochid ese impretionat do rade lurnoes, rex sence ‘3 pee ceptia vizuala. Se spune ca senzatia tul stimulului mai tare sau mai slab perceptia are o pondere reprezentativa (Ge percep culoarea stimului, forma, di- ‘mensiunile si miscérlle sale), ‘Studiul senzatiei si perceptiei vizuale s-a reali- zat printr-un mare numar de evaludri pe diversi subiecti si concluzile.s-au poi pe baza statistica. Fig. |. 2.1. Cémpul vizual: @ = unghiurile mit: orizontal si vertical; b - proiectia unghiutul ‘spatial pe un plan normal pe raza vizualé; 1 ~ zona corespunzatoare campului vizual central; 2 ~ limita c&mpului Vizual normal; 3 - zona in afara ccAmpului vizua © ae “= SARCINA VZUALA Conrex Ochiul poate fi considerat 0 “camera de luat vederi, la care eristainul (en tila) cu convergent& variabilé formeaz imaginea pe retina - structure sensio- 1a, Limitarea de flux luminos se reali- ‘zeaz& prin pupil care cu ajuterulirisu- lui mareste sau micgoreaza (ca 0 dia- fragma) admisia de flux. Retina este formatd din celule sen- sibile de forma unor conuri si bastona- se, repartizate neuniform, Partea centra- [a retinei (fovea) reprezints zona ve- erii clare (vedere conturata cu preci- ie). In partea ceniralé a foveli sunt con- Centrate mai multe conur, iar spre ex ‘remitati creste numérul bastonaselor. Lumina exercité asupra celulelor 0 270" © ACOMODAREA WIZUALA | aaeranga \ | x “Growanen Ley | eel SAaUALA LO peseonayra LUMINANTA yee Fig. |.2.2. Structura sistemului vizual si a capacitafl viz ieee | SENSIBILITATEA CaRAGTERIST ARS ‘SPECTRALA >) VZUALE, CONVERCENTA | _— (amr m | | ViTEZA | L( perceprie: VIZUALE actiune fizicochimicd:fzic8 prin vaia- tia pupil (1:5) si variatia convergentei Cristal, iar chimied, prin pigment din celulele sensible a radiate, Trebu- ie subliniat c& bastonasele sunt mult | mai sensible decat conurle, dar nu se | sizeazd culoarea, spre deosebiro de | conuri care transmit informatia privind | aceasta propritate. Actiunea chimi& la nivelul pigmentilor genereaza impul- sur elecrice care vehiculeaza informa- tia la nivel cortexului cerebral Sensibittatea retine! Ia lumina alba ste variabila, find maxima in zona fo- vei, in care bastonagele Iipsesc com- | ple. In zona central, in jurul acesteia 82 giseste pata galbend, avand un dia- metru de 2...3 mm, in care numéeul co- | nurer este mult mai mare decdt al bas- tonaselor. Numal_imaginle formate pe fovee sunt care si perfect conturate. Prin “cdmp vizual" se defineste do- tmeniul unghiurlor spatiale in. care un ‘biect poate fi perceput, atunci cind tun observator_priveste axial inainte (Goate fi monocular sau_biocular) Campul vizual se defineste si prin un- shiutile plane limits, vertical (V) si or- zontal (H) (ig. 12.1) Cimpul_vigual ‘central cuprinde un- ghiul spatial (corespunzitor semiun- | ghiutior plane de 25° - erizontal si ver- tical) unde imaginea, datoité conurice este cla si cimpul vizual periferic, Unde imaginea este neclard (estomati) atorité preponderentel bastonaselr. | 2.1. Caracteristicile | vederii umane | | in figura 1.2.2. se indica structura simpificata a sisterului vizual si carac- teristicle sale. Organul vizual sesizeazé sarcina vigualé (SV) transmitand sem- Nalul prin sistemul nervos la cortex care 1 prelucreaza. Prin sarcina vizuala se efineste obiectul sau detalile sale a- supra carvia se realizeaza operatia vi- 2uala (sesizare/cistingere). Toate caractersticle vizuale cons- tiuie "capacitatea vizualé" umana care, Jn general, scad ca performania cu varsta si cresc cu nivelul de luminant’y ‘iuminare al fondului + Sensibilitatea spectrala a vederii umane | _Sensibilitatea ochiului difer& in func- tie de lungimea de unda a radiatiel |u- minoase. Aceasta inseamna cA dacd ‘ochiul priveste simultan 2 surse iumi- oase monocromatice cu lungimi de nda diferite, dar de acelasi flux ener- getic, nu le percepe la fel, ca senzatie | luminoasa. Aceasta este maxima pen- ‘tru radiatia cu lungimea de unda | Ams 655 nm (corespunzatoare culoril galbene). —Senzattlile_luminoaseppercepute de ochi sunt influentate nu ‘numai de lungimea de und’ a radate\ Gi si de nivelul de luminanta 2 aceste- ia, Astfel, odata cu scaidorea luminantel biectulu privit (a lasarea seri), corpu- rile albastre par mai luminoase decat Cele rosi, ia aceeasi valoare a luminan- | tel, adic’ invers decét sunt percepute fa luminantele mari din timpul zl. Ex- | plicatia rezulté din aceea c& vederea diuna (fotopicd) este determinata, in special, de conuri, lar cea nocturna (Scotopica) de bestonase care nu sesi- zeaz’ corect culori. Sensibitatea spectrala a vederii u- mane este apreciatd. prin costiciontul de vizibitate relativa. spectralé VA). | Acesta este definit, pentru o radiate cu lungimea de unda 2. ca raportul dint | ‘luxul energetic al radiate! cu lungimea | de Und’ 2m si Muxul energetic al racia- | tial cu lungimea de unda 2, in concitile jn care cele dou radiati provoaca o- Chiului aceaiasi senzatie luminoasé. CIE recomand8 doi coeficienti de vi+ zibilitate relativa spectralé (fig. | 2.3) = pentru vederea diurna (fotopica) Vp, cu 22555 nm si = pentru vederea crepusculara sau octuma (scotopicg) V',cu in=507 nm, + Adaptarea vizualé Adaptarea vizuala propriu-zisé cons- 12 in capacitatea ochiului uman de a se adapta la diferite luminante receptate, datorité proceselor fizicochimice ce se | ppetrec Ia nivelul celulelor sensibile ale | retinei. Adaptarea este mai rapid la trecerea de fa luminante mic la lumi nnante mari si mai lenta, invers. Adapta- rea ochiulul se realizeaza printr-un pro- ces fizic care este rapid (datorat re- flexului pupile) si unul chimic care este lent (prin migrarea pigmentului reti- nian). Adaptarea repetata in timp si/sau spatiu provoaca o suprasolictare a sis- temulu) vizual, conducand la oboseala vizuala, Adaptarea cromatic’ este propriata- tea ochiviui de a se adapta la culoarea luminii ambientale. Pe baza acestei ca- racteristici vizuale, la doula surse de lumina de compozitii spectrale de cu- loare aparenta diferta, sarcinle vizuale colorate vor apdrea observatorului de ‘aceeasi culoare (nu vor fi sesizate dife- rentele). + Acomodarea vizuala Acomodarea vizualé reprezint’ pro- prietatea ochiului de a forma o imagine lard pe retina, indiferent de distanta la care se aflé obiectul, Aceasta se reali- zeazA prin modificarea distantei focale ecuiare, prin schimbarea convergentei eristalinului cu ajutorul muschilor citar Acomodarea se realizeaz’, in mod Uuzual, spontan (reflex). Capitolul 2: Relatia luminé-vedere EER + Acuitatea vizuala Acuitatea vizualé sau precizia per- | ceptiei vizuale se defineste, calitativ, rept capacitatea de distingere a dows obiecte (puncte) foarte apropiate si, cantitativ, ca inversul valorii unghiuisi ©) sub care, din ochiul observatorulu, se vad cele dova puncte. Pentru eva- larea acuitatii vizuale se utlizeaza pa- rnourile cu inele Landolt (fig. 1.2.4). Cu Ct se percepe mai clar un inel pentru care s este mai mic, cu atat acuitatea Vizuala este mai buné. ‘Acuitatea vizuala variaz8 cu luminan- ta fondului dupa curba din figura 1.2.5, motiv pentru care este unul din factori de influenta in stabilirea nivelului de ilu- minare. + Contrastl si eectele sale Dietingerea unui obiect se realzeaca datortl. contrastului de luminant (i) intre obiect (Lo) si fondul pe care este privt () svsau diferente de culoare o- biect-fond, definit de rolatia Ls al “bh (214) Contrastul de luminanta poate fi po- Ziv, daca Le>t. (surse de lumina in i- luminatul stradal sau farurile autovehi ‘culelor) si poate fi negativ dacd Leck: (scrisul negru pe hate alba Sensibiitatea relativi de contast (FCS) este definité ca inversul contras- tului de luminanta: ROS=1/0. (2.1.2) si depinde de valoarea luminantel (res- Pectiv iluminari) fondului, + Viteza perceptiei vizuale Prin viteza perceptiel vizuale a unui | obiect se defineste inversul duratel de timp de la aparitia sarcini vizuale in z0- na centralé @ campulul vizual si pad la perceptia sa claré. in mod analog se Gefineste viteza de perceptie a con. trastului care depinde de luminanta fondului + Performanta vizual satisfacta vizuala Performanta.vizualé este notiunea prin care se apreciaza viteza cu care corganul vizual sesizeaza (cistinge) sar- ina vizual si preczia cu care aceasta poate fi realzata Performanta vizuald este influentaa, pee de o parte, de rivelul de luminantd ambiertala,respectv, de nivel de i- minare, iar pe de alt8 parte, de cimen- siunile'sarcinl vizuale coroberate cu distanta fata de ochi si contastul de luminant& si/sau culoare. ‘Satisfactia vizvalé este notiurea prin care se defineste senzatia de satistac- tie a observatoruiu,realizaté la un anv- mit nivel de iuminare. Ea este determi nanté pentru stabiveariveluui de tu- minare, in. special, in incdperile unde nu se tealizeazé 0 munca fzic8. Spre deosebire de celdlaite caracteristici, satisfactia vizuala nu este influentata de versta in conciuzie, caractersticle vizuale enumerate sunt determinante pentru Intelegerea infuente’luminil asupra sie- temuluivizual i, respectv, asupra fefectelor canttative si calitaive ale medivlui lurinos. Capacttatea vizualé reprezinta 0 ca- racteristicd@ individuli, ca si auzui, mirosul, inteligenta etc. Ea este depen dent de factor fzici (rma si trane- ‘mitanta pupil 9.2.) sau fizilogici(aco- ‘moderea, convergenta si centrarea o- chilor 5.2). Capacitatea vizuala redusa datoraté. unor defecte fzice congen'- tale sau varstei poate fi corectatd, dar intr-un mod limiat, neeastc: a om) Fig |. 2.3. Curbele V (2) si Vii). “4 i] 1] 1 t og| ona 7 10 107 1° 10" 10" | Uy feamay Fig. 2.5. Variatia acuta vizuale (16 ).FE copitotur 2: Retatia lumina vedere I. Sisteme de iluminat 2.2. Orbirea si efectele sale In tuminotehnica orbirea se defineste fie ca starea de jend si/sau reducerea capacitatii de distingere a obiectelor, ‘ca urmare a une! distributi nefavorabile ‘a luminantalor in timp si/sau spati Orbirea poate fi drectd, atunci cénd sursele cu luminanta ridicata se afia in ceampul vizual, deci sunt privte direct, si indirect, etunci cand aceleasi tumi- ante ajung in campul vizual datorité tune! reflexil - deci sursa luminoasa nu ‘este privita direct. Din punctul de vedere al acti in- tensittii strdluciri sursel asupra ochiu- lui, orbirea poste fl de incapacitate si de inconfort (fig. 1.2.8). (Orbirea de incapacitate (Nziologica) ‘se manifesta fie la gocul luminantei r: dicate a unei surse, fie la diferenta foarte mare de luminante (ja momente Consecutive) si se resimte print-o scé- dere mare a capacititii vederi Orbirea de inconfort (psinologica) se manifest ca o senzatie de inconfort e- valuata numei subiectiv si este datora 18 unei diferente de luminante (de e- xemplu, receptarea unui contrast de luminante la periferia cdmpului vizual produs de diferenta de luminante din- fre un CIL direct si plafonul neluminat) Orbirea de inconfort (psihologica), ne~ fiind direct controtabila, ridic& proble- me cu un grad mai mare de dificuttate deca orbirea de incapacitate (fziclogic’). Orbirea indirecta (reflectata) este pro- vocati fie de suprafete pe care reflexia este regulatd (de tipul oglinzilor), fie de supratete cifuzante imperfecte (in care imaginea sursei se contureaza). Efectul ‘asa - numitului “voal de reflexie" este, de multe ori, 0 diminuare a sensibiitati de distingere corecti a sarciniivizuale, fie prin micsorarea contrastuiui fe prin reflexii parazite pe suprafete lucioase | (ecranul calculatorului, piese mecanice, vitine de magazine $2). Voalul de re~ flexie sau reflexia de voal produce “or- birea de voal’ Dat fiind faptul cA orbires de incapa- citate (fiziologica) este determinata. de prezenja une surse de luminanté mare jin cAmpul vizual, efectele sale sunt relativ ugor de controlat si evaluat (SL si CIL seara/noaptea, ferestre insorite iva). Indicarea unei valor limita pentru or- birea direct’ implica un risc pentru ca, totdeauna, intervin o serie de factori de influenta (uminanta mediuli, luminanta sarcinil viuale, timpul de privre a lumi- nrantei perturbatoare etc.). Raportul CIE 19 aratd c& Unui observator a cérui pri- vire pardseste sarcina vizualé gi prives- te 0 suprafaté cu o luminanta de 10 ori mai mare, timp de 15 s, capacitatea vi ‘ual i scade cu 25 %. Masurile de protectie se pot lua re- lativ ugor prin utilizarea seara/noaptea de CIL corespunzatoare si prin ecrana- rea suprafetelor virate (jaluzele reglabi- le etc). Orbirea de inconfort (psihologica, prin aspectele sale _fenomenclogics complexe, a pus probleme dificile in vederea determinarii_ mecanismului ‘au, influentel asupra capacitatiivizua- le umane si sistemului de evaluare a e- | fectelor sale si de limitare a lor. Factorii ce intervin in orbirea de in- contort (psinologica) sunt: = luminanta CL si pozitia lor in c&m- pul vizual; rumérul si dimensiunea aparenta & lL -luminanta generalé_a_ambiantei {plafon, pereti, pardoseala) si ~ contrastul dat de lurinantele CIL si ale plafonuii. Cercetarea internationala si national fa determinat metode de evaluare a or: _ORBIREA SaaS 2er_|_ eReE (PZLOGICA BRA | 7 satoaic _[ Burk DIRECTA ek INoIRECTA ‘| [RERLECTATA —] [—CEVORL | erambanta) | | activin vical) Fig. 26. Schema tipurilor de orbite. biri, indicate la capitol 8, care rebuie aplicate (selectiv n proiectarea curenta COrbirea indirect’ produsa de lumina reflectaté de suprafetele cu o reflexie regulaté sau imperfect difuze, produc ‘senzatii perturbatoare, de la inconfort la incapacitate. Cand aceasta reflexie se produce int-o activitate vizualé (exercitaté asu- pra unei sarcini vizuale), se numeste Feflexie. de voal (sau voal de reflexie ‘sau reflexie de ecran) si determina or- birea de voal. Atunci cand se manife {8 in afara unei activitat) vizvale este denumité orbire reflectat Lumina reflectati provoacd 0 scé- dere a contrastului sarcini vizuale fata de fond ceea ce conduce Ia diminua- rea capacitatii de distingere corecti (fig. 12.72), De asemenea, reflexia de voal provo- cata de reflectarea CIL In ecranul cal~ culatorului, creazi imposibiltatea per- cceperi corecte si confortable a semna- lelor (fig. 1.2.7b). ‘Un aspect foarte Important privitor la ‘alegerea unui sistem de iluminat sau 2 altuia Ml reprezinta determinarea classi de calitale corpurilor de iluminat fo- losite, in vederea limitari orbirit (vezi tabelut 5.1) Fig, 2.7. Reflexie de voal a - suprafajd orizontala; b - ecran calculator in care se ‘observ luminanté de voal.1. Sisteme de iluminat Capitolul 3 Mediul juminos confortabilul 3: Mediu! luminos confortabil L Sisteme de iluminat 3.1. Mediu! luminos interior Este determinat de ansamblul facto- rilor luminotehnici canttativi si calitativi ‘ce concura la realizarea unui sistem de ‘luminat artificial necesar asigurérii Confortului, functionalititi si estetici spatiului (incdperi) in care se desfa- ‘soard 0 activitate uman& (mune, d- vertisment, odinna 5.2.) ‘Schema din figura 1.3.1 pune in evi- dent factor! luminotahnici determi- anti cantitativi (nivelul de iluminare si Gistributia fluxuiui luminos superior si interior) si calitativi (distibutia luminan- {elor, culoarea luminil, dectionarea lu- minii si modelarea/relietarea sarcini vi- zuale tidimensionale, evitarea palpairi) precum si conexiunile intre acestea. Cercetérile realizate pe plan mondial si in fara noastré au cdutat si stabi- lease echiliorul factorilor determinanti in realzarea unui mediu luminos con- fortabil. 3.1.1. Aspecte cantitative Nivelul de iluminare Reprezinta factorul de ba2a in ilumi- rat prin posibiltitle de normare, de calcul si masurare ce le ofer. Deoare: ce nivelul de iluminare pe suprafata uti (4 Ev este direct proportional cu Jumi- rnanta_fondului Ly a suprafetei utile (Le=qE), unde q este coeficientul de luminanta, prin realizarea lluminérii se asigura si realizarea luminantei fondului fovea ce este determinant in procesul Perceptiel vizuale, Pe baza elementelor determinante (sarcina vizuala, performanta vizualé si Satistactia vizuald) au fost stabilite velurile ce iluminare recomandate de Ghidul CIE de iuminat interior". Pen- ‘ru a usura adeptarea vizuald se reco- ‘manda ca, la trecerea de la 0 incapere la alta, diferentele de iluminare s& nu fie mai mari de §:1 (sau mai mici de 135), Distributia spatiala a fluxului luminos Distributia fluxului luminos emis de Corpurile de iluminat in semispatiul in- {erior si superior (fajd de planul de am- plasare a corpurilor de iluminat) repre- Zinta un factor cantitativ, care are 0 foarte mare important Tn distrbutia lu- Iminantelor in cémpul vizual Fluxul inferior creeazA contraste ac- ccentuate in cmpul vizual, in timp ce fluxul superior ridica iluminarea (lumi- rranta) plafonuiui si diminusazé con- eee f eee | Cae eae T a [ — Teer] (oereme| [osreb Praia (ake aa SSR Lunas) as — (Sans Pears (as) Besa T | i | ch Epa) [aga] | CR =e cas am See |[ cone | feaees] | See | _.[~Ciaritate],_} == Fig. A. Mediul luminos interior. P = plan de razir; § - sferd de raza r Fig. 13.3. Unghiul de incidenta optim. trastele sau ca efect,fluxul inferior ro- prezinta eficienta, iar cel superior con- fort. De la caz la caz, proportile trebuie alese astfal incat s8 se satisfac cerin- tele particulare ale mediului luminos considerat. Prin fluxul luminos superior se obtine Si un efect esiotic-arhitectural, creén- du-se senzatia de marie a inéitimitin- cintelor. In incperile mii, pentru a se btine 0 senzatie pozitivé de crestere a sSpatiulu, este necesard si dijarea unei importante cantitati de flux cétre peret, ‘ceea ce asigur’ un echilibru foarte bun al distributietluminantelor in spatiy 3.1.2. Aspecte calitative Distributia luminantolor Confortul ambientului tuminos impu- ne © distributie echilibrata a luminante- lor in spatiul incdperi (céimp vizual si ‘uprafaté tia), pentru evitarea orbirit fiziologice si psinologice. Distributia corecta a luminantelor pe supratata util necesit: + realizarea uniformitéti luminantelor pe ansamblul arie! utile a incperi; + realizarea uniformittii luminantelor pe zona delimitata de lucru (masa, bi- rou, plansetd, banc de lucru s.2.) ~ drectionarea corespunziitoare a lu mminii asupra sarcinil vizuale si fondului in vederea rediri corecte a contrastului si a evitari aspectelor perturbatoare fenuntate la cap. 2 (voalul de reflexie) Dupa normele internationale (cod CIE) se recomanda uniformitatea gene- rala pentru un sistem uniform distribuit | Ene/En>0,6, iar pentru suprafata efec- tiva de lucru (birou, plangeta, bano etc.) Ener n20 8, En, Emin, Ene sunt iluminarile medic, minima si maxim’ pentru suprafetele respective De asemenea, in cazul iluminatului general, localizat sau combinat, ace- leasi norme CIE indica 0 variatie map ma intre suprafata uid si suprafata de lucru de cel mult 1:3. Gradarea judicioasa a luminantelor in campul vizual este 0 problema esenti- ala a realizérit calitatii unui mediu lumi ‘nos confortabil ‘Avand in vedere problema echilibru- lui straluciriint-o incdpere, rezulté ne- cesitatea controlului sia echilbrulul ur- _mitoarelor surse de luminant&: corpuri de iluminat; surse de lumina; ferestre (prin care se vede cerui/soerele); pereti Si plafon; pardoseala;“mobllier sau u- taje; figura umand; marimea sarcinii vizuale, Modelarea gi directionarea luminii Modelarea sau reliefarea reprezint& ™odul de a pune in evident sarcinile viauale tridimensionale prin contrasteSisteme de iluminat Capitolul Ge luminanta. Imaginea poate fi ‘A. normald (redare corecta); B. contrastanta (redare *dramati- cada") C. fara contraste (redare slaba, “plata’). Modelarea se poate realiza printr-o directionare corespunzatoare a lumini, respectiv, prin amplasarea gi orientarea | corpurilor de ilumint (CiL). Evaluarea modeléii se realizeaz du- pa Fischer, cu indicele de modelare m: m-El e. IncareE este vector tumnare (deft | a diferenta dintre ilumindrile de pe | fata (G) si spatele (E,) unui dise de re- | ferinté de raza 0), lar Exc reprezintlilu- ‘minarea scalara pe o sferd de referint& cu aceeasi raz’, (fig. 1.3.2), produse | de sistemul de iluminat Daca EE, mmnn=0, reprezinté 0 imagine fara contraste (de tip C), Dac Es=0, rezulté valoarea maxima: B_olne i. DUAR ‘cea ce reprezinta o modelare cu con- traste maxime (ip 8) - adicd 0 imagine durd, dramatic’. Pentru 0 modetare normal (A), cu © buna redare a figurii umane, se rec0- ‘mand, pentru m, valor intre 1 si 2. ean) (3.1.2) Un alt indice folosit in aprecierea modelirii este: m'=EvE, (3.1.9) Unde E, este iluminarea planuiui lil si Eciluminarea clincricd (luminarea. su- Prete! laterale a unui clindru de rete- ‘int plasat perpendicular pe pianu uti). | (© mocelare normalé se obtine pen- tu m'=0,3-3. Daca E:=0, m'=0 si ima- ginea este plata iar dacd E.=0 si E-r0, 17>.» contrastul este maxim. Valoarea minima se obtine printr-o amplasare simetricd a Cll, iar cea ma- xima, print-o amplasare asimetric8 di- rit (cap. 6). Modelerea si directionarea lumii re- prezintd, de asemienea, un aspect es- tetic care contribuie la evidertierea u- nor elements trdimensionale din spati- ile de expunere de diferte destinati sau a unor elemente plane (ragmente decorative de pe perei si piafon). Directionarea. luminii reprezinté 0 concitie determinanté si pent redarea sarcinior vizuale din planul ut orizon- tal (mai rar, vertical) ~ rederea corespunzatoare a con- | trastulul sarcind vizualé-fond (evitarea Voalului de reflexie prin respectarea Unghiulul cde incidenté optima, de 25° fig. 13.9) = utlizarea de iL cu luminanta re- usa in directile critice (de privire); ~ utiizarea de Gil. ce emit in unghie | solide mari, in special, ta Inctiperi de inaltime mica. Un alt aspect al directionéri/mode- \erii este punerea in evident’, atunci ‘cand procesul de munca o cere, a lunor defecte pe suprafetele plane, In aceste concitii unghiul a creste mult (pana la 70...80*) si se utilizeaza llumi- ratul local (§. 11.2.7). Culoarea luminii Culoarea luminii prin cele 3 aspecte mentionate (culoarea aperentd a surse- lor de lumina, redarea culori si culoa- rea suprafetelor reflectante), reprezint& © conditie calitatva foarte importanté in realizarea mediulul luminos conforta- bil Alegerea corespunzatoare a culorii surselor este 0 conditie determinanté in realizerea functionalittii si estetict incdperi. Pe de alté parte, culoarea su- prafetelor refiectante trebuie, de ase- menea, aleas judicios fata de culoa- fea aparenté a surselor, pentru a nu compromite efectul dorit Culoarea aparenta Temperatura de culoare corelata Tec, ‘a une surse luminoase este defiité ca temparatira la are vebuie Inca cor ul negru pentru a emite un spectru lu- mminos c&t mai apropiat de cel al sursel. In functie de temperatura de culoare corelata, culoarea aparenta a surselor de lumina se clasificd in 3. categori: ccalda (alb-rosiatic, Tae<3900 Kj), inter- mediara (alb, Tec=3300...5300 K) si re- ce (alb-albastrul, Tec>5300 K), Culorile intermediare sunt recoman- date in toate Incperile in care se des- fagoaré 0 activitate fizic& sau intelec- tual’ daca se realizeazd un sistem par- tial integrat cu iuminatul natural Culorile calde se recomend’ pentru ‘ncéperile in care se urmareste realiza- rea unel atmosfere calde, placute, re- laxante sau stimulative. De asemenea, Pot fi utlizate pentru efecte si sarcini speciale de ambianta, precum si in zo- Tele cu clima rece. Culorile reci sunt recomandate numa ‘vapori de mercur la inalté presiu de sodiu de inalté presiune; SOX - joasé presiune; MH - Mediu! luminos conforabil [REY la niveluri de iluminare ridicate, in sis- teme integrate de iluminat natural-ar- tiicial, pentru incdperi cu o suprafata vi- | trata mare sau in zonele cu clima caida. Redarea culcrilor Este 0 conditie calitativa ce devine ‘extrem de important in Incéperile in ‘care sarcinile vizuale sunt colorate. Prin redarea culorii se defineste modul in care se manifesté efectul luminii a- ‘supra aspectului cromatic al obiectelor lluminate. CIE, indic& o formula empiri- 8 ce surprinde procesul redéri culor Rla= 100-4, 64Ei (3.1.4) unde: ~ Pa este coeficientul cu care se apre- ciaza redarea culori; = AEs) ~ media aritmetica 2 dlferentelor ‘coordonatelor de culoare din sistemul tricromatic CIE pentru 8 culori de refe- Tint’ (care acoper& tot domeniul spec- trului vizual) ale unui fluminant de re- ferints (lumina incandescent sau lum na de 2) $i coordonatele acelorasi cu- lori din spectrul emis de sursa conside- ral Dac AF,i=0, Re=100, (valoarea ma- xima) 1 redarea culonior este ideal Valorle orientative ale Re sunt date in tabelul 13.1 Datorita proprietatii de adaptare cro- | matica, obiectele colorate nu produc | echiului uman ciferente sesizablle daca sunt privite la surse de lumina diferite in punctul de vedere al compozitiei spectrale, cu indice de redare foarte bun sau excelent (de exemplu, un obi- ect colorat la lumina incandescenta ‘creeazA acelasi aspect cromatic ca $1 ‘objectul privit la lumina zile, cu toate CA diferentele de coordonate sunt foar- te mari). Ochiul va sesiza diferenta nu mai daca priveste simultan mostra de culoare luminaté de cole dou’ surse iferte, Culoarea supratetslor reflectante Pot contribui, dac& sunt judicios ale- 8, la realizarea culoril ambientale con- fortabile sau pot altera calitatea me- iulul luminos, dac& alegerea nu este [__—__Tabelul 13.1, Valor’ crientative pentru Ry +) RB, 400 100...90_| 90...70 | 70...50 | 50.30 | 30 Redare | Idealé | Excelenté | Foarte | Moderaté | Modest Slaba buna_| - bund _| _ | Surseliominat de | LIC, UH, | LF cu) LF LVF, SOx referinta® | LF cu | redare | LensoN | nalts foarte fedare bund, MH | * Corpul negru incdlzit sau lumina naturala reconstituité LIC = lamp cu incandescenté clasicd; LIH - lampa cu incandescenta cu halogeni; LF - lampa fluorescenté; LVF - lampa fluorescent’ cu descarcare in PN/SON - lamp cu descarcare in vapori jn vapori de sodiu fa lampa cu descdrcare in vapori de mercur de inalta presiune cu adaosuri de halogenuri metalice,Ccorespunzatoare. Este necesaré astfel Iindeplinirea urmatoarelor condi + armonizarea culorii suprafetelor re- flectante cu culoarea aparenta a luminil (culori apropiate}; = utlizarea de culori cu reflectanta mare pentru plafon (p20,7) si pereti (20,5), cea ce contribuie la echilirul ambiental al lurinantelor, - culoarea suprafetelor reflectante s& aib& un rol functional in incdperile de lucru si estetic in inc&perile de odihnd si divertisment. Functionalitatea si estetica incdperi- lor pot fi influentate de efectul psihoio- gic al culorlior asupra sistemului vizual 31 asupra omului, in general. Gradul de saturatie al culori (propor tia de culoare pura) este o component Important in realizarea unor efecte ambientale. Culorile cu un grad mare de saturatie produc coniraste puterni- Ce, favorabile atentionéiril observatorilor (magazine, vitrine, panouri de expune- re, reclame etc). Culorile nesaturate sau putin saturate realizeazé o ambian- 1 agreabila, favorabilé lucrului si odih- nei, find indicate in majortatea incape- rilor. Culorile calde nesaturate au, de re- ula, urmatoarele efecte: - diminueaza senzatia de rece din in- cperile cu temperatura scazuta; + creeazA un efect stimulativ pentru activitatea intelectual; = dau 0 usoara senzatie de reduce- GULORIRECI | CULORI CALDE Fig. L3.4. Cercul culorilor. re a dimensiunilor. Culorile reci nesaturate: | = diminueaza senzatia de caldura din | | incaperile cu temperatura ridicata | eedlco wma de bie, 3 mo Tak Masel ate mate | a dinencinit Peapod ou sh trad saurabe fore ras) Periu supers gal ea pune | tons raconana® fst Glatrauticn pana porte or cnneron exponataor covert prezen fateh cabal sacs Conparal tra fends eponate va pare o bad Wionorea soesore | “Pontu slogeren corect a clr si a conbamior seecers as ot ose Socal cube oi = schemele de alagere a culorior, pre- | zontate in figura 13.5. Acestea pot fi armonizate, recomandate pentru ‘ncdperile obisnuite de lucru sau odih- | na, unde se urméreste realizarea unei ambiante agreablle (scherna monocro- temperaturé mare (conducte de abur sau apa fierbinte) se vopsesc in rosu inchis; + partile metalice, .ce accidental ar pputea ajunge sub tensiune, se vopsese in verde inchis etc. Plpairea si zgomotu! Susele de lumind cu agitatie molecu lard (in special, cele cu descércare) au ca efecte secundare: = palpairea, determinata de trecerea Ccurentului alternativ prin zero la frec~ venta retelei de 50 Hz; + zgomotul, produs de balasturile clasice prin vipratia tolelor, datorta campului electric variabi. Palpairea este atenuaté atat prin Inertia luminoasd a stratulu/straturiior de luminofor modernie), cat si prin uti lizarea balasturior electronice (de inal {8 frecvent cand, practic, trecerea prin zero nu mai este sesizaté). Zgomotu! la balasturile clasice poate fi atenuat print-o executie ingriité si o ‘maticd cu 3 saturati dferte - fig. 3.5 | montare atenté, cu strangerea elemien- sau de culori adiacente ~ fig. 1.3.50). Utlizarea schemei monocromatice de aceeasi saturatie a culorii poate con- ce la monotonie, efect ce poate fi e- vitat prin variatii de saturate la aceeasi culoare; + contrastante, recomandate pentru ‘ncperie in care oamenii sunt in trece- re si in care se urmareste punerea In e- videnté a anumitor obiacte si diverse fefecte speciale de atentionare (se a- dopta fie 0 schema complementar’ ~ fig. 1.3.50, fle schema contrastanta din fig, | 35d). in unele cladir industriale se pot uti- liza culorile pentru protectia si securi- tatea muncii, vopsind elementele ce prezinta pericol in culori de atentiona- Fe, cu contrast de culoare fata de me- iul ambiental, De exemplu + conductele de gaze sau cu pericol de explozie se vopseso in galb | = conductele de agent termic cu telor ce pot vibra. El este total eliminat la balasturle electronice. De mentionat posibilitatea aparitiei e- fectului stroboscopic, in conaitile folo- sini surselor clasice vechi sau fara aco- perire fluorescenta, cand existé. com. pponente ale unor masini ce au © mis- ‘care periodica de frecventa apropiata cu cea a retelei Intre diferitele aspecte ale medivlui luminos existd influente logice univoce sau biunivoce care trebuie luate in considerare, (ig. 1.1) si anume: = cU cat nivelul de iluminare este mai mare, redarea culorilor este mai bund realizandu-se ‘claritatea vizuala" + distributia fluxului luminos ‘deter- ‘mina nivelul de iuminare in planul uti; = distributia fluxulul luminos deter- mina distributia luminantelor; = distributia fluxului luminos in co- rexiune cu distrbutia luminantelor si di- rectionarea lumini determina modetarea, OG O@ Fig. 13.5. Scheme de culoare: a - monocromaticd; b ~ de culori ‘adiacente; c - complementard; d ~ contrastants. Teal Iorinos ‘space canta] conferab exterior — | ————— || fitite|-—-[ otinaa] | Disrnas ape || fea [oan] oat, ae | 4 T | | (cong) [Pana Fig. L3.6. Mediul luminos exterior.1 Sisteme de iluminat Capitolul 3: Mediul luminas confortabil iar drectionarea luriniiinfuenteaza dis- ‘rioutia luminantetor. Cercetirile recente au demonstrat c& nu exista 0 relatie de proportionaltate intre niveluliluminari si temperatura de | culoare (culoarea aparenté). Trebuie mentionat ca numal respec- tand aspectele cantitative si calitative expuse si conexiunile dintre ele se va putea realiza un mediu luminos interior | Cconfortabil, functional si estetic. | 3.2. Mediul luminos exterior Analog cu iluminatul interior, $i in cel exterior se poate defini meciul luminos ce reprezint’ ansamblul factorilor \umi- notehnici cantitativi si caiitatwi (tig 1.3.6) ce concura la realizarea unui am bient luminos necesar unor activitati specifice: de munca, jocuri sportive, circulatie pietonala, circulatia auto si a mijjoacelor de transport, a accentuarit estetice a unor obiective de interes ci vic sau arhitectural | jn general, tipsa supratetelor reflec: tante laterale si de sus transforma sis- ‘temul de iluminat exterior int-un iumi- nat, de regula, al unei suprafete plane, ‘amplasat intr-o incinta "neagra’ cu di- mensiuni infinit mari, ceea ce creeazé deosebiri esentiale in abordarea condi tilor cantitative si calitative specific. 3.2.1, Aspecte cantitative Nivelu! de tuminare sau luminanta Nivel de iminare este mérimea de bbaza in daterminarea cantitatva a sisterul de iuminat (Si) exterior in care element in migcare este omul in una din ative sale de munca, spor diverisment, crculate pietonala $8 Pentu pletiormele deschise, nivel de iiuminare se stabieste pe baza sar- cinlor vizuale caracterstice procesul de munca sau/si vitezei de crcuiaie, iar in cazul supravegheri si securtai, in functie de gradul de rise determinat de procesultehnoiogic. Pentru activitaile spertve,nivelul de iuminare se stabileste tn functie de ur- matoarele crite uh i ¢ } |i =~? ‘ Fig. 14.10, Scheme de conexiune a Kampilortluoresconta Ia rote 2 cu balast induct; b - montare tandem; c - duo balast; d = montare cu rezonanta de tensiune (amorsare rapa. Lt faza sursei; N= neutrul surse TL = tub luminos; § = starter; L ~ bob na (oalast,C « condensator |= intreruptor. spatiulul de luminat. Se pot obtine am- biante calde la valori ale temperaturi de culoare de 2700...3000 K, ambiante neuve la valori de $009...5300 K si am= biante reci la valori de 5300...6500 K. Calitatea luminii este dati de posi- bilitatea distingert corecte a culorilor. Indicele de redare @ culori variaza Intre valorile 60...98 in functie de fabri cant si de tipul de lampa (tab.1.4.4), Se fabric& si limpi cu emisie mono- ‘roma pentru iluminatul decoratv. Lampile, in functie de caractersticile lor, se folosesc in diferite aplicat ~ Rs 90 27 2700 94 44 92 | 2700 94 63 ae - 93 | 3000 _| 95 64 R, < 80 35 3400 57 76 I} 79 (lampi | 3800 72 47 ab cu aplicati speciale) | 80 90 34 | oe | 34 | alb-rece | ] | 89 (lampi 10000 70 69 alb lumina zile | eu aplicat | - speciale) | eee 55 95 96 98 57 94Ea Capitolul 4: Surse de lumina 1. Sisteme de iluminat de autoinductie ce se suprapune pe tensiunea refelel astfel c& are loc des- | circarea electricd intre electrozil tubu- lui (rezistenta dintre acestia find redu- 'S8 datorit inedlzini si ionizari), Este Posibil ca cele dou tensiuni, a retelel Si cea de autoinductie, s& nu alb& ace~ lasi semn incat intre electrozii tubului ‘ela aprinderea cu prima faza. Cictl se | repetd par la realizarea descarcari in | tub, Influenta temperaturii mediului ambi- ant asupra caracteristicilor unei imp fluorescente de 40 W in montaj induc- tiv (ind) si capacitiv (cap) este redata in figura 14.11, ‘88 nu creased tensiunea. In acest caz | escércarea in tub nu se produce si se “100 6 70 80 80 Temperatura, °C} Fig. 4.11 Variatiacaracteristicilorlimpll tluorescente de 40W. [+ eurent; ¢ = flux, V ~ tensiunea pe tub; P - puterea ebsorbité oe lamp; 9 - randa-| ment! luminos) pentru toate caractersticle: in monta induct (nd) si capacitv (cap) | 0 cu soctu tip Eakson; b - cu socks BAY YG 6, Fig. 14.12. Tipuri de surse fluorescente compacte: ul 45. Caracieristicle Turinotehnice ale lampllor fluorescente compacte_] ‘soclu tip Edison | 4.2.2. Lampi fluorescente compacte. Din punct de vedere al principiului de | functionare lampa fluorescenta com- act este identicd cu cea tubulard. Descarcarea se produce intr-un tub si- canat, de dimensiuni mult mai mici, E- chipamentul anex de punere in functi- | une si stabilizare a descércérii este | montat in interiorul soclului lampi: Din punct de vedere constuctiv, | Kimpile fluorescente compacte sunt: |= direct interschimbebile cu lampile Incandescente, sociul find de tip Edison (E), figura 1.4. 122; = lampi cu soclul tip baioneta (B), i gura L4.12b. | Tubal de descircare poate f| rect vizibil, protejat in globuri sau cilincri, | lari sau opalescentl, figura 1.4. 12¢. Timpul de furctionare ‘Timpul de functionere este garantat de producitori, de reguld, 8000 la 10.000 hi, Eficacitatea luminoasd La aceeasi valoare a fluxului luminos emis, lampa fluorescent’ compacta | ‘consuma de 4...5 ori mai putind ener- | ie decat lampa cu a ee rp ea \g Lr" » tip baioneta © = cu tuburile protejate. Sic’ (tab. 14.6). Luminanta sursei fluorescente com- acte este acceptabiié find mai mica de 3-10 ed/mé, fara a provoca o sen- zalie de inconfert 4.3, Campi cu descircare. in vapori de sodiu la joasa presiune Lampa cu descércare in vapori de sodiu la joasa presiune este prezentata in figura 14.13. Radiatile luminoase sunt produse direct de descarcarea in vapor de sodiu. Tubul de descércare Este confectionat din stick card tra- tata pentru a firezistent la solicitiri ter- mice si mecanice Tubul de descarcare este previzut ‘cu mici adancituri unde este depus so- diul. Aceste spat sunt mai reci decét restul suprafetelor, fapt ce determing Condensarea sodiului in procesul de rcire dupa ce sursa a fost scoasé din functiune. In cazul in care aceste adén- cituri n-ar exista, sodiul ar putea con- densa criunde pe peretil tubului fapt ce ar conduce la formarea unui strat ce ar absorbi o parte din fluxul luminos emis, de lampa, scézéndu-i astfel eficacita- tea lumincas’. Gazul de umplere Amestecul este format din 99 9 neon si 1% argon, la o presiune in stare de nefynctionare a lampii de 1000 Pa. Neonul are rolul de amorsere 2 lamp, iar argonul are rolul de a for- ma cu neonul un amestec de gaze ce initiaizeazd descarcarea la o tensiune de numai 500...1500 V, th functie de t= pul imp In_mod normal, fiecare adancitura este umpluté cu 75 mg de sodiu. In primele minute ale functionari, din ca- za neonului, culoarea lampil este ro- su-oranj, culoare care dispare dupa amorsare. Lampa intra in funetionare normal dupa 10 min, Electrozih Sunt din wotfram. Ca material emisiv depus pe electroz’ se folosese oxizii de bariu, strontiu sau calcu, Tubul exterior Pentru a mentine temperatura de 260 °C, pentru evaporares in conditi optime a sodiului, este necesar ca tu- Bul exterior sd asigure o izolatie termi 5 a «© tm] |350 | ao0_| 850 | s00 | 650 | i100 | 1400 | 1800 ; Im/W] 42 47 55 61 / = smile Pele ts [ao Ts 5 le uemes ota |] ee Maia fouss prestane jem [s [7 Ts [iol 11| 13] 1 [24 [oe [a2] 40 1 ub do enseieures adn < jm |250 400 | 00 |600 | 90 | 900|¥200| 1606] s800/2400| 2500 4800” | | uxt cet, eocerear: 2 sci ew) | 50 | 57 | 67 | 60 | 82 | 69 7 | 69 | 75 | a7 4 electrod: 5 - soci1. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse de lumina (cA bund. Pe suprafata lui interioard se | Eficacitatea iuminoasé cresterea emisiei radiatiel in domeriut ‘depune un strat de oxid de indiu, cu Este de 180...200 Im/W. Emisia | vizibil si micsorarea celei in domeniul rol de a reflecta radiatile infrarosii in- | radiatitor vizbile se face in apropierea | ultraviolet. O comparatie @ spectrului spre tubul de descércare, pastrind | domeniului ce corespunde eficacitéti | de emisie inve Kimpile cu desoarcare cconstanté temperatura necesara pro- | luminoase relative spectrale maxime | in vapori de mercur de joas& presiune Ccesului. Exist i lémpi cu sodiu de | (va=1, fig. 1.4.14), (@) §1 cele de inaltd presiune (6) poate Joasd presiune cu tubul de descércare La aceasta surs nu se poate realize | fi urmérité in figura L.16. sub forma liniara, de fabricatie PHILIPS 0 reglare find a fluxului luminos. Le acest tip de lampa descarcarea (denumite SLI). Acestea difera atat prin influenta temperaturii mediului exterior | are loc intr-un tub din cuart. O parte caracteristici cat si prin faptul cd elec- | Datorita izolérii termice bune, lampa | din radiatia emisa se gaseste in dome- trozi trebuie preincalt | cu descarcare in vapori de sodiu de | niu! viaibi iar 0 alt parte In domeniul Caracteristcile rnp Joasd presiune nu este influentatd, | ultraviolet. De aceea lampa poate fi Aproximativ o teime din putea | practic, de variafilo de temperatura. | prevazuté si cu un stat fuotescant cu Cconsumata este converité in radia vi- | Totusi, amorsares lémpii este influenta | rol de convertire a raciatilor UV in ra- zibile. Restul il reprezint& “pierderi* sub | t& negativ la o temperatura mai mica | diati’vizibile (in acest caz eficacitates forma ce cdlduré, maroa majorite prin | de -30 *C. crests). convectia si conducte. Poztia de functionare Parle componente ale lémpil pot fi Culoarea aparenta si redarea culorlor | Este recomandata de fabricant. Uti- | urmirite in figura L4.17 Lampa cu vapori de sodiu de joesé | zarea ldmpiiint-o alté pozite reduce | Aprinderea lémpil se realizeazA cu presiune are temperatura de culoare | durata de functionare gi eficacitatea lu- | ajutorul electrodulul auxiliar. Acesta de 1700 K si emite 0 radiate monocro~ | minoasé a acesteia deoarece sodiul nu | este conectat la electrodul opus prin maticé (589 nm). De aceea, nu se poa- | mai condenseazA in spatile prevazute, | intermedul unel rezistente de aprox'- te vorbi de 0 redare a culorior la acest | in figura | 4.15 se pot urméri pozitile | mativ 4000 ©. Astfel, la punerea sub tip de sursa, de functionare pentru limpile PHILIPS | tensiune, inte electrodul principal si SOX $i SOX-E. ‘col auxilar algturat lui (de regula acee- tia sunt spiral impreund incat cistan- 4.4. Lampi cu descarcare _ ta dintre ei este foarte mica - divizuni in vapori de mercur la inalta | de miimevu), av loc descircar elec - presiune ce. Acestea Incdlzese tubul si ionizea- 24 atmosera din ol pand la saturate, Acestea pot fi: - cu sticlé clara sau moment in care descivcarea se prod” strat fluorescent; - cu adaosuri de ce ine electozi principal - deoarece hhalogenuri metalice. rezistenta dintre ei este mult inferioara wih ie ES ccelei de 4000 2 aflata pe circuitul elec- 400 480 500 550 600 680 760 780 Lugano i862 td Lampile cu descarcare in vapori de trod principal-electrod auxiiar. ‘mercur la inaltd presiune cu sticlé clard ‘sau strat fluorescent S-2 constatat of, odaté cu cresterea presiunii mercurului din tub, se obtine 7. "0 eficactate uminoasa mal mare, prin 14, Radiatia monocromatica 2 lampii cu vapor de sodiu(?=588 nm) la joasa prosiune are o eficacitate Lluminoasa rat spectral de 077 SOx 18W SOX 90 W SOX 35 W SOX 135 W | SOx 55 W SOX 180 W | SOXE18 Nes SOX-£ 66 SOX 26 SOX-E91 SOX-E 36 SOX-E131 Fig. 1.4.15. Pozitia de functionare la lampile cu descarcare in vapori de sodiy la joasa presiune (SOX si SOX-E produse de PHILIPS). 253,7 iri ; see 3 se . 79 : 184.9 |] a. tr, Lamp ou deoséroar tn ” ats 2 579 vapori de mercur la inalta presiune: | 7 Noes “thes 98164 on 1 - inel de sustinere; 2 - balon din a sb do be my BD” Go ao am To Gm || [otis card; 3 tela tenor 2 > | |S suport conductooe; = tubul de descarcare; 6 - electro auxliar 2 spectrelor pentru lmpile cu descircare n vapori de mercur] |" Siecirosi principel, B renters 2 = fa jaasd presiune; b - la nat presiune. {a= soclu 16. ComparEi Capitolul 4: Surse de lumii ina I, Sisteme de iluminat Parametrii norninalt ai impli se obtin ‘dupa c&teva minute, atunci cand mer- curul s-a evaporat’ complet. Variatia caracteristicilor (intensitatea curentului electric, puterea lampil, fluxul) cu tensi- tunea de alimentare poate fi urmarité in figura 1.4.18, Lampi cu. descércare in vapori_de mercur fa inal presiune cu adaosuri de hhalogenuri metalice (metal halide) Pentru a se modifica spectrul radiat- lor emise de lampa cu vapori de mer- cur de inalta presiune in culericalde s- a ajuns la intoducerea unor elemente Fig. L418. Var caracteristicilor | = intensitatea; P ~ puterea: 9 - fuxul luminos; V = tensiunea. Fig. 14.19, Lampa cu lumina mist += balonul, 2 - flamentul, 3 - tubul ide descércare, 4 - suportul filamentulul, 5 - electrodul principal, 16 invelis interior, 7 - suportul {tubului de descércare, 8 - soclu imotali¢e tn tubul de descércare,Folosi- fea uner ‘halogenuri metales,(odtr rom, fucrr), de soc, tay Sau in Gi ce produc radial In spect gal ben, vee s respect, albastu, spec: tru Wines ale acestor imp se im- bundtiteste foarte mult ofeind o bund redare a cule | “Lample *metal hale’ au efcacta- | tea luminoast cuprined ine 68 si 85 Imm, aceasta copinzand de metal | tole | Lampi cu descarcare in vapori de ‘mercur la inalté presiune cu balast in- | corporat (lampd cu lumind mixté) | Acestea sunt similare lémpilor obis- ruite cu descércare in vapori de mer- | cur de inalta presiune cu deosebirea | c& balastul (format dint-un flament din W) este incorporat in lampa, find co- nectat in serie cu tubul de descarcare. ‘Lampa functioneaza pe baza a doud principi: descarcare in vapori de mer- ‘cur de inalta presiune si principil fla- mentului incandescent. Specirul luminos al descarcarii con- tine i radiafii calde produse de fila- ment. | Lampa are avantajul c& poate fi folo- sita, prin conectare direct In locul ce- lei incandescente. | _ Ea se fabrica in gama de puteri de 4100, 160, 250 si 500 W. | La lampile cu lumina mixta, eficaci- tatea variaza intre 20 si 30 imAV. Partle componente ale lami cu ba~ last corporat sau cumin mi | Fig. 4.20. Lampa cu descarcare in vapor! de sodiu la inalta presiune: 1 suport; 2 - intrare curent; 3 balon Jexterior ovoid sau tubular; 4 - tubull | Jde descarcare; 5 - invelis interior; 6 - dispozitiv de diatare; 7 - intare Jcurent; 8 - dispozitv pentru mentine~ rea vidului; 9 - socks sunt prezentate in figura 1.4.19, Caracteristicle Kimpii cu vapori de ‘mercur de thalté presiune Eficacitatea luminoasa Eficacitatea este influentata de stratul fluorescent, acesta determinand trans- formarea unui procent mare de radiati UV in radiati ville. De aceea, eficac'- tatea pentru lampa cu strat fluorescent este mai mare decat la cea cu balon lar. in general eficactatea varaza n rut valocior 30.50 InvW. Culoarea aparenta si redarea cular LLampile cu balon clar au spectrul e- galben. Lampa are o culoare cu tents albdstruie si este deficitara in radiatit rosi. De aceea Ru=15 (pentru To=6000 K) Dou’ variante imbundtatite le repre- Zint& lampa cu adaos de ytrium si va- radium cu rol in modificare a tempera- tril de culoare (To=3850 K si, respec- tiv, Te=3300 K), in acest caz indicele de redare a culori este Ra=45 si, res- pectiv, Re=53, ‘La lampile cu fllamentul incandes- cent Te=3600 K si Rs=60. Pozitia de functionare este universal cu 0 excepfie: la cea cu lumind mixta se impune 0 inclinare cu 30° fata de vorticalé pentru 100 si 160 W, si 45° pentru 250 si 500 W, iar pentru MH, cea indicata de fabricant ‘Durata de functionare a limpii este de 12000...20000 h, dar depinde de t- pul lmpil, De exemplu, la cea cu lumi- 1A mixta, este influentata de frecventa ppuneri/scoatertin/din functiune a lam- pil si, de asemenea, si de faptul c&, la ‘nceput, tensiunea aplicaté flamentului este mult mai mare decat cea nomina- 1g (pentru lampite incandescente aces- te procese conduc la micsorarea dura- tel de functionare a témpil. Influente exterioare Temperatura exterioard intve -20 si +40 °C nu influenteaza, esential, pune- rea in functiune a lampi Lampa trebuie s8 se raceasca pentru 2 putea fi repus’ in functiune. La cea cu lumina mixté, timpul de repunere in functiune este de 5... 10 min, iar la MH, 20 min. Palpairea (fickerul) Eliminarea fenomenului de flicker este realizatd, in mare parte, la cele cu strat fluorescent, prin legarea a dou mpi int-un circuit duo sau alimenta- rea pe faze diferite & corpurior de ilu rminat aldturate (de regulé sunt utiizate circuitele trfazate), Variata fluxulul luminos Gu un echipament adecvat se poate varia fluxul luminos al lémpit pana la 50 % din valoarea ea nominala, Sub a- cceasté valoare apar (in special la MH)I. Sisteme de iluminat diferente de culoare, radiatile devenind monocromatice. 4.5. Lampi cu descarcare_ presiune Lampa este diferité de cea la joasd presiune, datorita presiunii mult mai ‘mari de vaporizare a sodiuiul, care pro- duce scdderea fluxulul luminos. Pariile componente se pot observa Jn figura 1.4.20. Comparativ cu lampa la joasé pre: slune, la care aproape toate radiatile din domeniul viibil sunt monocromat- ce, la aceasta, in functie de presiunea din tubul de descarcare (de 10, 40 si ‘95 kPa), sunt emise raciafi gi pe alte lungimi de und, ceea ce contribuie la ccresterea capacititii de redare a culo- filo. In tubul de descarcare se introduc ‘mercur si xenon penitu amorsare si e- chilibru termic care influenteazA pozitiv i compozitia spectral (tab. 14.1). Caracteristicite de sodiu la inalta presiune Cutoarea aparenta si redarea culovilor Culoarea aparenta este galbend ‘moderata (To=1950...2500 k}, dar, fat de cea de joasa presiune, la aceasta lamp exist radiati si in alte benzi, ceea oe face ca aceasta sé alibi un indice de redare a culori ce variaza in limite largi. De exemplu, lampa SON (PHILIPS) cu p=10 kPa are Re=23 si lampa SON White (PHILIPS) cu p=95 kPa are Fa=80. Eficacitatea luminoasd @=66...138 mW, in functie de gazul folosit pentru | punerea in functiune a limi. La lampa in'vaport de soi la nalts | Capitolul 4: Surse de lumi ccuri de tensiune de 1-3kV cu frecventa de 1 Hz, Variantele constructive sunt tn gama de puteri: 50, 70, 100, 150, 250, 400, 1000 W. SON White (SOW-Ty: 35, 50 si 100 W iar SON-H: 210 si 350W. Domeniile de utiizare: jluminat pu- blic, urban, decorativ, industial si co- ‘mercial. SON-H poate iniocui lampa cu rmercur la inal presiune, conectarea la relea facéndu-se direct fara igniter. 4.6. Alte lampi cu descarcare in gaze 4.6.1. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gaze sau amestecuri de gaze si vapori_ metalici cu coloana luminoasa pozitiva Sunt utilizate pentru efecte decorati- ve, reclame. Pentru gaze culorile sunt rou (neon), galben (heli), albastru (ar- 90). Alte culori se pot obtine prin amestecul in proport citerite sau prin amestecuri cu vapori metalici (mercur, sodiu sau alte combinati. Lampile au forme gi lungimi diferte pentru a se realizaIterele sau desenele impuse de reclama. Acestea se conec- teaza in serie. Tensiunea de alimentare se alege astiel incat sii asigure cderile de tensiune liniare de-a lungul tuburilor ‘nseriate si c&derile de tensiune la e- lectroziiaflat in serie, Caderile de ten- siune depind de compozitia ameste- | cului de gaze din tuburi, de diametrul ‘tuburilor si de materialul din care se ‘executa electrozi. Se pot atinge astiel tensiuni de | cativa kV, ceea ce impune masuri spe- SON White eficacitatea are cea mai | ciale de izolare a kimpilor si de protec- mica valoare: 37...48 Im/W, | Durata de turcionare a limit este | estimata. a ajunge chiar pand la 26000 h fiind influentatd de: stabiltatea tensiunii, trecventa conectarii la retea, tipul de balast i igniter, temperatura tubului de descércare, Aprinderea se realizeaz3 cu ajutorul unui cispozitiy (igniter) ce produce so- . a ‘®) Fig, 4.21. Lampa cu inductie: 1 = generator de inalta frecventa; 2 - convertor de putere; 3 - balon, ‘ie impottva electrocutari De exemplu, penitu o lamp tubular& eu neon, tensiunea necesara, in curent | alterativ, este cuprineé inte 500 si 5000 V, depinzind de luriginea frmei | Juminoase. Lungimea lampit tubulare poate sf ajunga la 14 m largonimer- | ur, tubul avand dlametrul de 22 mm. Intensitatea este cuprinsa inve 20 si 100 mA, Datorita tensinli foarte mari | anlicate la capetele limpil, este nece- | 2rd impunerea unor masuri speciale in coea ce priveste Intrferenta cu un- | dele RIV. Fluxul iuminas este de 100...300 in/m | (ub cler t& kuminofor) sau 160 iim (ub ce foloseste un stat de turinofor cu fostor de culoare verde), In general, fuxul luminos depinde de clametrultubui, de intenstatea cémpuli, de euloaea lumini i sistemidu de producere a lumii (doc ‘re sau nu stat fuiorescent Durata de vit este de 10000..20000 h 4.6.2. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gazele mentionate si lumina negativa Sunt utlizate ca lémpi de semnaliza- re in tablourile de comand’ pentru marcarea_intreruptoareior/comutatoa- relor de perete, la iuminatul de veghe din spitale, dormitoare, aparate (suru- belniti pentru controlul tensiuni $.a) Datorit faptului ca electrozi pot lua diferite forme, lampile pot fi sub forma de litere sau pot fi folosite si ca ele- mente decorative, Puterea limpilor are valor Inre 0,04 ‘10,05 W; intensitatea curentului este situatd in intervalul 0,3...2,5 mA; tensi- unea de amersare este cuprinsé intre 80 si 100 V ca, inte 80 si 160 Vc.c,: eficacitatea luminoasé are valori do 043...1 InVW; durata de functionare ‘este de peste 10000 h, 4.7. Lampi cu indu Jn genera, la 0 sursé de lamina par- tie cele mai winerabile sunt elecrozi In timpul function, datorté reactitor chimice cu vapori din ubul 6e descar- care, acestia isi diminueaza functia, Lampe cu inducte oferd unul din cele mai mari avantaye -lipsa elecrozlor = fapt care conduce la © crestere consi- derabila a duratei de functionare (pen- tu. lampa PHILIPS OL este de 60.000 h}. De aceea, acest tip de sur- 88 este folosit accio unde intetine reafnlocurea ei este foarte ic ce ‘cut si ar costa foarte mutt. Prineipial impli cu inductie are la bazA realizarea agitael moleculare print-un cémp electromagnetic indus, Brodus de un generator de init feo venta (ig. 14:2), Generatorul de nat trecventa (2,65 Miz) are rol de sure de energie. Este format dint-un creult electrone care genereaz’ un somal de inal frecverté fa tensiunea corespunzatea- re. El intiaza si mentine agtaia mole ular. Generatorul poate f inglobat in Soclul Kimpi sau poate fi tuizat sepa fat, legatura dine acesta si lamipa fa- cindu-se prnt-un eablu coaxial in cel de-al doilea caz. De asemenea, gene- ratorl este amplasat int-o cutie meta- lcd cu rol de a dsipa caldura oma 8 de a evita wansmisia cAmpurior para zitare (pentru protectie RTV). Convertor de putere esto, o bobina (Ge regula. un fament simp, spralat) care produce un cimp electromagnetic aternativ in balonul de stil, c&mp ce va determina agittiamoleculard. in interior acestui.1. Sisteme de iluminat Mf | ering e | ee | | ngoq_| weodoou | Capitolul 4: Surse de lumini [sero | sow ot ja wang | waoxe plea qe piso ae _|_ewbinoneg u aye va uence | ereing 3p wanpord URIN| ap 1788iTS BPPSTORIEED TFT MOGELI. Sisteme de iluminat Capitolul 5 Corpuri de iluminat1 Sisteme de iluminat EEL cavitotui 5: Corpuri de iluminat 5.1. Caracteristicile corpurilor de iluminat (CIL) | Prin corp de liuminat se defineste un aparat electric care: ~ sustine mecanic lampa (lampile), ~ asiguré alimentarea cu energie €- lectrica a lampii tampilor) si = distribuie fluxul luminos in mod convenabil, IL are 2 componente principale: = armtura ce cuprinde ispozitivul de fixare a sursei sau surselor, apara- tura necesara aprinderii si functionérit lampilor cu descarcari (balasturi, star- tere, ignitere, condensatoare), elemen- tele de conexiune electrice (sociur cleme} si conductele electric dispozitivul optic ce are rolul de a distribui, relecta si/sau tansmite fluxul lumines asiourand, de asemenea, pro- tectia vizuala a sursel. Uneori dispoz- tivul optic asigura si protectia fata de ‘mediu: la lovire, la degajéri de praf sau umiditate etc. Corpul de iluminat trebuie sé: - alba o forma pldcuta, estetica; CARAGTERISTIOILE Cit, + fie ugor de instalat; = mentind 0 temperatura de functio- rare constanta in limitele acmise: > permité o intretinere usoard oferind lun acces rapid la partile componente Pentru curate, schimbarea surselor sau reparati. Din punct de vedere functional, cor- Purile de iluminat prezinta 0 serie de ‘aracteristici luminotehnice specfice (fig. 15.1). Randamentul me al corpului de iumi- nat este dat de relatia: Deh 6.1.) in care: dy =n 6.1.2) ‘este fluxul emis de lampi; n - numa- ul de Kimpi; - fluxul unei lamp: Ge. fluxul luminos emis de CiL. Sistemele optice ale CIL, nefind per- fect reflectante sau transmitatoare, fac (ca fluxul emis de corp 4 fie mai mic decat cel emis de surse, Curba de aistributie a intensitatiilu- ‘minoase (CDIL) reprezint& repartiia in- tensitaflor luminoase intr-un plan care trece prin axa Cll. ‘Amplasénd intensitatile luminoase (leg) in centrul de simetrie al corpulu ,c Te Co ft 7 cL Ca as | [mou Fig. |. 5.1 Caracteristicile luminotehnice ale corpurilor de lluminat. Curb oe distribu anon kainonse caltatv) 0...10 0.40 | 40...60 60...90 ‘90...100" (4) o 141] 100...90 90...60 60...40 40...10 10...0 Corse Satu Grech | senidrects [arctic] eanidoad | —waecl distributiei spatial Clasiticarea corpurilor de iluminat din punctul de vedere al a fluxulul luminos. de iluminat, varfurile acestora se vor gsi pe 0 suprafatd numité “suprafat’ de distrbutie a intensitatii luminoase* Aceasta este redaté prin una sau mai | multe curbe de distrioutie a intensitatit uminoase (CDIL) - cap. | - in functie de | felul supratetei ~ dacd suprafata este de revolutie este suficienté o singurd CDIL ta fet + dac suprafata este oarecare sunt ecesare mai multe CDIL Je= fa) pentru unghiuri f constante. | _Dereguls, sunt utlizate 2 sau 4 ase- menea curbe, din planurile i=0... 180°; 90...275° sau B=0. 45,225"; | 90.2707 195...915° Dac CIL este nesimetric sunt nece- sare mai multe curbe de distributie a | intensitatior tuminoase, numérul lor | fiind ales in functie de gradul de nesi- rmetrie. In acest caz intensitatea lumi- oasé este in functie de a si B, a find Lnghiul de inaitime, iar f find unghiul azimut (mai sunt notate si cu 7c) |_De exemplu, pentru CL fluorescente: liniare sunt suficiente 2 curbe (una transversala f= 0-180° si una longitu- dinala p = 90...2709, Curbele de distributie pentru corpu- file de ituninat interior si exterior sunt date de producatori. ‘Aceste curbe, in majoritates cazur lor, sunt ridicate pentru cazul in care in corpul de iluminat se monteaza o lam- pa conventionalé cu fluxul de 1000 Im. Ele sunt date, de regula, in coordonate polare, pentru CIL obisnite, si coordo- nate rectangulare, pentru proiectoare, Costicientul de amplificare C.este 0 ccaracteristica mai putin utiizatd, cefinit cu relatia Co b/s, (6.13) in care Im este intensitatea maxima e- risa de CIL, lar Im este intensitatea medie sterica, Ine = (Ae (6.1.4) ‘Acest parametru da o informatie @- supra modului de amplificare a intesitatiiluminoase. Unghiul de protectie al Cl. este un- hia! in care ochiul nu priveste sursa de 1805; ‘Tabelul 5.1. Unghiurile de protecfie minime recomandate: Domenie luminantet | Chess do cates Tipu! lamp medii Loa limpilor _privind limitarea orbir foal __ABCT DE —__| Lins 20-10" | 20° 10" Fluorescente a __ | - tubulare 20-101 ns600-10° 30° Cu descarcari | la Tnalta presiune si balon fluorescent Po ‘sau opal Ln>500:10° 30 | 30° Cu balon clar | | si mpi ___incandescente _ 4 Fig, 15.2. Modalltt de stabtre 2 Lunghiulul de protect.1, Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iuninat EW lumind, asa cum se araté in figura 1.5.2. Tn tabelul 15.1. sunt indicate un- ghiurle de protectie minime, recoman- date, in functie de luminanta limpilor s! clasa de calitate privind limiterea orbiti Clasele de calitate A, B, C, D siE co- respund claselor de calitate din metoda ‘curbelor de luminant limita (cap, 8). Pentru alte tipuri de GIL, de exemply, cele cu ecrane opale, protectia vizualé este totala. Aceasta se realizeaza prin Gifuzia lumini, obtinandu-se 0 dimi- Clesiticarea corpurilor de iluminat Din punct de vedere functional (sau ‘al destinatiei) se disting 4 clase de | ‘corpuri de jluminat pentru iluminatul ‘A= interior B - exterior; C - mijoacelor de transport (auto, aero, navale etc.) D ™- jluminat special (din domeniul medical eto) Clasele A si B formeazé grupa cor- urlor de iluminat obisnuite (cu o uti- Zare general), iar clasele G si D grupa corpurilor de iluminat speciale (cu 0 utilizare restransa si specializat) Din punctul de vedere al distributiei | fluxului luminos, corpurile de iluminat se clasific astiel * dupa distributia spatial’ a fuxului (2) in cele doua semistere, inferioara (= ) si superioara ( ) (ig. 15.3) * dupa distributia fluxulut inferior = , corpurile de iluminat pot fi cu distributi uare substantiala a luminanjei sursel Curbele de luminantd (CL) sunt, de ‘asernenea, o caracteristic& important corpurilor de iluminat, ele servind la aprecierea calitatii tluminatului din punctul de vedere al orbiri directe ce poate fi produsti de sursai (cap. 8). Cosficientul de mentenanta (Mi), ex- prima faptul c& fluxul luminos al corpu- rilor de iluminat scade in timp. Scade- rea se datoreaza: imbatranirii lampil, fenomen ce se | | [ manifesta prin evaporarea filamentului si depunerea acestuia pe globu! sau tubul de sticla, marind coeficientul de absorbtie al acestuia; imbatranirl dispozitivulul optic, ce ZS =60...120" | c=120,..160° a Fig. LS.4. Clasificarea corpurilor de iluminat din punctul de vedi al distributieifluxulul inferior. fabelul 52. Clasificarea CIL din punctul de vedere al protecfieielecice tmpotriva _electrocutarii (dupa CEE - Comisia internationala pentru echipamente electrice) ‘duce la micsorarea coeficientlor de re-'|Ciasa | __ "_Protectia electrica - flxie sau transmisie; 0 CIL cu izolatie functionala obisnuita si fara bora de legare = depunerii de prat intre 2 curatir la protectie consecutive, ___| Cit cu izolatie functionala si cu borna de legare la protectie | Acest coeficient este inttodus in cal- | | culele de proiectare astfel ca la expira- rea duratel de functionare a limpilor sis- temul de iluminat s8 ofere conditi op- time pentru activitatea din incipere. Re~ zuita c@ la instalarea sistemelor de ilu- ‘minat acestea trebule sa asigure condi superioare celor prevazute in norme. CIL mobile conectate prin cablu fiexibil sunt echipate cu fis cu contact de protectie sau 7 -soclu cu conector pentru protectie IL cu izolatie dubla sau intarita fara bora de legare la protectic _ GIL realizat pentru conexiuni la circuite de distributie de foarte joasa tensiune si neavand la interior sau exterior cale de curent la alta tensiune Tabelul 53. Clasificarea corpurior de luminal (dupa IEC" ) din punctul de vedere al protectie fa corpuri solide si apa _ Tipul de protectie (P) z Prima ciff& caracteristica ‘A coua ciffé caracteristica Protectia persoanelor impotriva atingerii sau apropierii de | Protectia echipamentului din interior impotriva Partile active si impotriva contactului cu pairtile mobile patrunderii periculoase a apei ‘din interior; protectia echipamentului impotriva patrunderii de corpuri straine 0 Neprotejat oe ____| 0 Neprotejat 1 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 50 mm,| 1 Protejat _de ex.: mana (dar nu impotriva accesului intentionat) [2 triva picdturilor de apa pe verticalé 2 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 12 mm, | 2 Protejat impoiriva picdturilor de apa la un de ex.: dagetele tunghi mai mic de 15° 3 Protejat impottiva obiectelor solide mai mici de 2,5 mm, 3 Protejat impotriva apei pulverizate de exemplu, sculele, conductele 5.2. (cu diametrul sau _grosime mal micd de 2.5mm) 4 Protejat impotriva obiectelor mal mi conductele cu diametrul sub 1mm —_ [5 Protejat impotriva praful de 1mm, de ex. 4 Protejat impotriva stropirii cu apa 5 Protejat impotriva jetului de apa 6 Etang la prat — 6 Protecta impovva valurilo- puteria 7 - 17 Protejatimpotriva imerstui 8 - _8 Protejat impotriva scufundarii “IEC - Comisia electrotehnica internationala ** introducere temporara in apaEEA ceniton 5: Corpuri de iluminat I. Sisteme de iluminat e la foarte intensiv (cu flux concentrat) | dul de variatie al functel J, fly), astfe: | tie de rapoartele de fluxuri N1, N2, N3 la foarte extensiv (cu o distibutie e- | BZ1: |, e | SiIN4 definite de: vazata) (fig. 1.5.4); de regula, dstibutia i wnic£el, yp F02, foarte intensivd este prope prolectos- Foe Rca ‘elor, iar cea foarte exten, corprior FOS, yy FCA folosite pentru iluminatul rutier. Celelate ONG ECGs *N4= TE distributii sunt proprii corpurilor de | BZ6: I, luminat obignite BZ7: Ie In (280080) unde FC1..FO4 si F sunt fuxurie * dupa dstibua intenstiti um | 828: Cumulate caracteritce ale corpurlor noase, mult ubiiztd de normele bit de iuminat-cuprinse. in unghisie rice gi de metoda CIE; se mai numeste ina sin | solide 22; x; a2; 29, respect, 4, si clasiicarea BZ (British Zona). Din a- De regulé, ferma snaltcd J,= fa) a | lar N1-.N4 teprezins humere ines est punet de vedere corpurie de iu | CDIL nu se cunaaste. De accea ince- formate din privele Sout zeciale ‘minat se impart in 10 clase, dupa mo- | drarea in clasa BZ Se mai face in func- | rapoartelor, L Pentru 1000 im ca270 C1 Ttensitate (Ce) _T Fix zonal 0.180" 90.2707] im] 127 421 | 0,00 ee ee 23 | 120) 71,60 a tone han 123 ik / ese 130 115 | 46,32 a5 | 187 _| 408 | 108,25 t 120° 3 144 | 179,90 i a a a eT Td 270,12 Eo el Ra ere oo " S =e, * 20° 10° O° 10°20" 30" a © ee sea 2 oes [165 | 175 ‘ a Factor de refiexle Indicator [NT] N2[ NS] Na [NS ‘O70 [ 0.50 030 | 6,00_|| de dstivutie 050 [0.30 [070 0,00] ai uxutt (297 99 | 88 | 68 [92 0:30 | 0.301030 0.00 0.33 | 025 | 020 ) | 047 | 0.13 041 | 053.027 0.22 | 0.17~| Fig. LS. Datele de protectare pentru 0.48 [039 [099 un Cll: 0.54 | 046 | 039 | 04 a vedere spatial; b - sectiune: 0,89 | 051 | 045 [0.62 1045 | 0.40 | 030 [0.95] 026] _ ¢- COIL pentru dy = 1000 Im; 7 [058 | ass | 059 | O52 | 047 od [ot 035] d- tabol cv vrata hienstir si 0,73 | 0,65 | 0.59 fuminanjelor; @ - factorii de utilizare 300 | 076 | o70-| oot Si indeatorl de dstibupe onaa# 4,00 | 0.81 0,75 | 0,70 | 0,70 068 | fluxul: f - graficul de variato a 5,00_| 084 | 0,79 [0.74 | 00,72 | 0,68 | 0.65 fluxuiui tuminos in spatiu, si curbele de luminanta suprapuse pe graficul e ‘curbelor limite de luminanta.1. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iluminat El * dupa gradul de protectie fata de ‘mediu, care poate fi - electricd sau impotiva electrocutiri (tab. 15.2.) protectia omului la atinge- fea si manevrarea corpurilor de ilumi- hat creste de la clasa 0 la Il; = fatd de patrunderea corpurilor sol- de $i a ape’ - ce se exprima prin gradul de protectie IPXX, unde prima cifré (de la 0 Ia 6) indica protectia pe care o asi- ura echipamentul corpului de iluminat impotriva corpurior stréine, iar a doua cifré (de la 0 la 8) indicd protectia im- otriva patrunderii apei (tab. 15.3). Cu ct prima cifré este mai mare cu atat omul este mal bine protejat la atin~ (gerea si manevrarea corpului de ilumi- Nat. Gu cat a doua citré este mai mare cu atat apa (sub diferite forme) poate patrunde mai greu la echipamentul e- lectric al corpului, P&trunderea apei la echipamentul electric ar duce la sourt circuit, la deconectarea corpulul de ilu- minat. Mult fabricanti de corpuri de iiuminat dau gradul de protectie IP prin 3 citre, cea de a treia indicdnd rezistenta cor ului fa socuri mecanice. + direct pe plafon: platonierd; + suspendat de plafon: lustré, cande- labru; + pe perete: aplicd (dreapta sau obli- ca) 1gropat in elementele de construc- fie: ‘In plafon, de reguld in platon fals; in scafe: pe perete, pe stp. - pe stalpi ete. 5.2. Corpuri pentru iiuminatul interior + Corpurile de iluminat pentru l&mpi- le cu incandescent (normale si cu ha- logeni) si fluorescante compacte pot fi lasiicate in urmatoarele categori prin Cipale, in functie de folosinté: ~ locuinte + unele sali de spectacole; = iluminatul decorativ interior sau de accent; = medi cu degalari de prat, umiditate sau cu pericol de explozie, In figura 1.5.5 este indicata o fisa teh- niic& de date pentru un corp de tlumi- nat interior (ELBA -FIA-09-118) echipat - fata de patrunderea medilor ge-| cu lampa fluorescent de 18 W. | Pentru incdperile moderne destinate -zoase cu pericol de explozie; din acest unct de vedere corpurile de iiuminat ‘se execut in doua variante construc- tive: + Ens (antiexploziv), capabil s& reziste le presiuni determinate de expiozi in- terne, pentru a evita transmiterea aces- tora in mediul inconjurdtor. Acest tip va yea armatura din otel si cispozitivul optic din sticid duré rezistonta la pre- siuni ridicate, * Ew (Cu siguranta mérita), capabil s& evite patrunderea gazelor sau ameste- ccurilor gazoase explozibile in interior print-o constructie specialé (eventual CU suprapresiune) dublaté de un sis- tem de siguranta electricd pentru de- conectare in cazul depresurizvii sale. * dup& modu de montare, corpurile de iluminat pot fi montate: ~ aparent pe elementele de cons- tructi Fig. 15.8. Montaje de CIL pe structuri spat! birourilor cu calculatoare se recoman- 3 CIL sub forma de aplice (luminat indirect) echipate cu lémpi MH (in po- Ziti fixe, fig. 15.6) sau lampadare iden- tice ca structura luminotehnicd cu apii- ca din aceeasi figura (solute flexibila), Evident, pentru alte utiizari decorative se poate utiliza ca surse si LIM tubula: teva CL moderne pentru locuinte (Plafoniere sau aplice) pot fi urmérite in figura 1.5.7. Fig. L5.7. CIL pentru locuine: 1 - plafoniera pentru camere obisnui- te; b - plafoniere pentru incdper! de trecere; c - aplice semiindiecte; = Cit cu elemente decorative sus- pendate,Capitolul 5: Corpuri de iluminat Pentru sistemele de iluminat flexibile- /adaptabile, CL se monteazé pe sind sau pe structuri spatiale utiizate atat pentru fixare cat si pentru alimentare | electrica (fig. 15.8). ~ spati industale obisnuite si simitare; + spatii din cladirile administrative, cu birouri, s8li de proiectare, invatémant, cercetare, social - culturale, magazine; spatii de circulate si similare: = medi cu degafiri de praf, umiditate ‘sau cu pericol de explozie. = Pentru spatile industrale obisnuite (fara degajéri de praf, umiditate, gaze expiozive) cu o inditime sub 4-5 m, se utiizeaz8 iluminatul fluorescent si‘CiL cu distributie directa a fluxulu Un CL tipic este prezentat in figura 15.9 (gen. FIRA), * Corpurile de iluminat pentru tampi fluorescente de joasa presiune (liniare) se pot utiliza in 5. | ica | Fig, 5.10. CIL pentru inedperi de munca intelectuala, invafamant s.2. a FIAG - 03; b - FIRI; ¢ si d - CiL D-ID Zumtobel Fig. 15.11. Structuri spatiale cu CIL inglobate. 285 9 38 L__ea05 ra a Fig, 15.13. CIL industi @- tip ELBA: b sic - tpuri PHILIPS; 1 - dispozitiv optic (reflecter) din tablé deschis la partea inferioara; 2 ~ aperatai: 3 - dispozitiv de prindere. I. Sisteme de iluminat = Pentru spatile de munca intelec tual, invatarnént, unele magazine 3. GIL cu distribute semidrect® péna la indirect si, mai rar, directa (cu gratare glindate si unghi de emisie mare) sunt | cele adecvate (ig. 15.10) ‘Sistemele de iluminat flexbile/adap- tabile utlizeazi, de asemenea, structuri | spatiale suspendate care inglobeaza iL luerescante liniare (fig. 15.11). ~ Spatile cu degajiri de prat si umi- ditato, Cll trebuie proteate si etansate corespunzitor (fig. 16.12) | Corpurile de tuminat pentru mpi | cu descarcari in vapori metalich (de mercur sau sodiu) sunt destinate hale- lor industiale nelte (peste 6 m). CIL au © dstributie directa si pot fi deschise sau protejate in functie de mediu (cu sau far degaji’). In figura 15.13 se pot urmari S tipuri de corpuri in cons- | tructie deschisa, Pentru medi cu degajéri, CiL se con- | stuiesc de tip etans, refiectorul find protejat la partea inferioara cu apara toare din sticl sau material plastic transparent * Coxpurile pentru iluminatul de sigu- rant. In sistemele de luinat de sigu- ran‘, in general, se pot utilize aceleasi ‘corpuri ca si pentru iluminatul normal, tindnd seama de indicatile specifcate de norme. Pentru iuminatul de siguranta specia- lizat se utlizeaza CIL speciale echipate cu surse corespunzitoare, cu element colorate adecrate si, eventual, cu un sistam de comutare’ automata la ca- dereailuminatui norral §.3. Corpuri pentru iluminatul exterior Se clasticd in dou grupe principale pentru: = iuminatul public (sradal = iluminatul supratetelor indepértate, | denumite proiectoare. * Corpunle pent iluminatu! public (sada) in iuminatal rutier sunt utiizate cor- puri cu distributie directa larga. Penitu zonele rezidentile si spatile vera se recomanda iL cu distribute semidirecté sau irecti-indirecté. In figura 15.14. este prezentat corpul de iuminat HGS 204/260 (PHILIPS) pentru iuminatul rer. Fig. 5.12. CIL protejat si etang.1 Sisteme de iluminat gs 204/260 leo lap Lor-07s & 420 60 Cw 800 50 (ea/1000 im Lwwaese Pentru zonele rezidentiale, un exem- a . plu de CIL poate fi urmévit in figura TWHPLN 250W 15.15, eee) | + Proiectoarele pentru iluminatul ex- ES terior sunt destinate iluminatului supra- a fetelor indepartate de sursa. Se folosese in iluminatul wiajelor cailor ux 7 [isel] tt] | (61) 12}, |, ferate, luminatul santierelor, zonelor de 20) 35)956050) [1.102808] 48] 11048088 66) 1.1lose|o8@ 55) | luo dn pertur, teenurior sportive 10, 35) 14)0.4710.50 45)0,70) 6,1) 1910.48)07 ojosz|o.50,58) | °c |. Emisia fluxului luminos se realizeaza, de reguia, intr-un unghi solid mic, ob: tinandu-se un fascicol luminos cu am- piificare important @ intensititilor tu De ragula, pentru iluminatul terenuri lor de sport mari (stadioane cu tribune) se folosesc proiectoare cu: ~ sectiunea fascicululul luminos cir- | culard (fig. 15.16), atunci c&nd proiec- toarele, sunt amplasate concentrat (pe 10) 40/ s2\0.97(, 10] 45) 17/0,290,50) [710""s0) 10/0.22/0.50 129/0450.00| 6.4) osb.a8i061 73/o9|asdoade. a|o4i0801s7/ 0740059 7,7 os)o40osa 63) | 070.38)041|5,9| o7joar/o49 80) o7josdloas\ar Obseevato: e=edime . a e ' (ex 1000 tn) Fig. 15.16. Proiectoare cu sectiunea fasciculului luminos circular ‘4 = sectiune, b - CDIL in coordonate rectangulare. Fig. L5.14, Corp de iluminat rutier tip MGS 204/250 (PHILIPS): | a - COIL longitudinala $i transversala inclusiv date de calcul: - n=fE) sau ‘n=l ¢ - nivelur de E obtinute pent Geri cate geometice;d, , f- nivel} Ge L, Us, Us $1 obtinuto peru diterite date geometrice; g - Cll NNFO20-N 1.x SON-T PLUS 400W velmax — 22" 41x 188000 mn = 4 LOR. Cory a eo roar 80712000000 Kor an or oor Lier a0 oe ot ae » stalpi) tn colturile terenului; ~ sectiunea fasciculului rectangulara (fig. 15.17), atunci cand proiectoarele ‘sunt amplasate uniform de-a lungul la ‘uri mari a terenulul de joc. * Proiectoare pentru iluminatul arhi- tectural, festv si alte utiizari Pentru iluminatul fatadelor se folo- ‘esc proiectoare asemanatoare cu cele amintite, de regula, cu 0 deschidere ‘mai mare a unghiului de emisie, 5.4. Corpuri pentru iluminatul teatrelor/studiourilor Proiectoarele destinate iluminatului tehnologic al scenelor de teat, studi- ouritor cinematografice, de televiziune 3. sunt CIL speciale cu un sistem op- tic complex, cu reflector, in majoritatea Cazuritor, din ogiind& metalica paraboli- ca sau elipsoicala, cu rol de concentra: re a fluxuluiintr-un unghi spatial ingust sau foarte ingust (corespunzator unor Lunghiuri plane de 2x10°...2x5"), De asemenea, proiactoarele asezate la dis- tanfe mai mari de scend (in sald sau in fundul sali), precum si cele de urmari- re a personajelor cu spoturi luminoase, sunt inzestrate cu obiective aleatvite din lentile care realizeaza o amplificare substantiald a intensitati_luminoaseEl Capitolul 5: Corpuri de iluminat I. Sisteme de iluminat (pentru umérie se obtine un spot foar- te concentra de luming). Datorté concentra fluxului luminos Inty-un unghi spatial ingust, curbele de distribute a intensitatlor luminoase se dau in coordonate rectangular. Pentru efectele de lumini impuse in astfel de sisteme, proisctoarele sunt echipate cu fire ‘colorate ce se pot schimba, comandate de la distant. | Pentru redarea excelenta a culaior, projectoarole destinate funatilor arin: | tite se echipeazé cu Kémpi incandes- ceonte (LIC) de constructie speciala sau lampi cu halogen’ (LIM). Pentru proiec- toarele de orizont, se folosesc lampile cu descarcati in xenon, datorta: tem- peraturii de culoare cea mai apropiaté de lumina alba a soaroki. in continuare, se prezinta cdteva Prolectoare speciaizate: = de rampa (pent lumina de jos) format din mai multe CIL int-un sistem ‘comun de montare si protectie, cu trel Cuior (abastru, rosu, galben) inseriate, realzate fie din sticl colorata, fie cu mpi colorate cu incandescenta. Lam- pile sunt alimentato independent (pe Cculoare) pentru obtinerea efectelor de Culoare monocromatic’, bicromaticé sau tricromatic&; se pot echipa si cu mpi cu reflector inglobat, caz in care corpul de iluminat nu mai necesita reflector. Distibutia. fluxului_ luminos este larg’ (extensiva. ~ de rivalté (pentru lumina de sus) u- tilzat pent realizerea iuminatului ge eral ambiental, al scenei sau studiou- lui; este asemanator calui de rampé find suspendat peste nivelul scenei sau studioului, utiizand surse incan- descente de 100...500 W. Pentru teatre so utilzeazd si rivalte cu mai multe etale, flecare sk de pro- | iectoare avand alté drectionare a fu- lui luminos. Pentru studiouri se folosesc grupur | wes] a = sectiune; SNF 210/61 voix — 2875" ) Kr on ar er er wor ary - Cee So ae Oe do a || (cx 1000 rnp Fig. 5.17. Proiector asimetric: compacte de rivalte, cu reflector co- ‘mun pentru un sir de surse. = de platou (tip clopot) utlizat pentru iluminatul de sus al anumitor zone ale scenel, prevazute cu LIC sau LIH 500... 1000 W; pot fi echipate cu lentie plan convexe pentru concentrarea fluxului si cu fire colorate fixe. = de orizont cu rolul de a realiza ilu- mminatul suprafetelor mari ale panzelor de fundal din teatre si studiouri TV. Sunt echipate cu lampi LIK sau cu descarcare, echipate sau nu cu fire colorate (albastu saturat, albastru ne- saturat, verde, galben, rosu si alb). Pu- terea pentru LIH este cuprinsé Inte 500 si 2000 W. Pentru studiouri se utilzeaza si cor- urile de iluminat multiple mobile cu mpi tubulare fluorescente. = mobil de scend sau studio cu rolul de a realiza un iluminat local pe zone restranse sau de a pune in evident un element decorativ sau de efect. Ele | sunt diferite ca forma si putere. Astte! Peniru ituminatul local (din apropiere) puterea LICALIH variazé inte 100 si 500 W, iar cole destinate iluminatului suprafetei fundalului de jos sunt de | 1000...2000 W (cu LIM) = cu lentid $i ogling - utilizat pentru ‘obtinerea unei mari amplficéri a inten- sitéti, luminoase int-un unghi sole mic; de regula, lentila sau lenticle (plan-convexe, biconvexe si Fresnel) au rolul de a concentra si dita fluxul luminos emis. Se utiizeaza lentile Fres- nel clare pentru obtinerea unei ,pete de lumina conturate si semiobscure pentru obtinerea estomparii conturulul spetel de lumina Gama de puteri este variabila de la 400 la 5000 W si mai mult, utlizand pentru teatre mpi LICALIH, ~ pentru efecte speciale. in aceasta ‘categorie se Inscriu proiectoarele de ‘efecte coloristice care sunt echipate cu > sar 372 64/1000 im, 61° ll = DIL 6 easeta de fire colorate montateina- intea obiectivuli si care pot fi schim- bate prin comanda de fa eistanta (co- mandi electromecana. ‘Se realzeaza, de asemenea, proiec- toare pentru repreducerea uner feno- mene naturale (roi, posi, fuigee ¢ 2.) Acestea au_un sistom optic complex fou mai multe lentile plan convexe si gina de focaizare, rzultind un fas ‘cul luminos foarte concentrat si uni- forn dsirbuit in. sectiune. In. fata biectvuki, soldar cu proctor, se ‘monteazé caseta de efecte echipaté cu tun mecanism cu motor cu viteza vari abla, ce produce rotres. diaporitivli de efect. Imaginea prolectaté pe panza reproduce fenomenul natural cori Sursa de luring este LIH in functis de mulitudinea compo- nentelor regi tere, £8 utitzeaza gi proiectoare cu un grad ridicat de com- lexitate, cu mai multe obiective (de axemp proiectoare de ner. Pentru objnerea efectelor de fosfo- rescanta a uner suprafeto, se utiizeazd prolectoare echipate cu lémpi cu des- ‘carci in comaniul UL. cu Balonul cin stil Wood ~ de urmirre. Acesta este caracter- zat peint-o ampltcare deosebit ce mare @ intensitti luminoase, cu o emi- sia superconcentrata.int-un unghi spatial foarte mio, obtinuté print-un sistem compiox de lentil Proiectoarele se echipeazd cu limi LIC/LIM. Puterea surselor ct incandes- cents este cuprinsd irre 500 811500 W pentru scene de teary si ajunge la 3000 W si muit mai mult pentru studiour == 0 JE | » B ro 60 50 o 2 4 6 8 0 * fan) —> Fig. 5.18. Varitia coeficientului de transmisie, : @ polimetacrilatuul in timp. Fig. 15.19. Generator oi fibre optice.I Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de iluminat El v Fig. 15.20. Tiputi de terminal optice. atm Fig. 15.21. Sectiunea tuburilor opt 1 ~ miez reflectant; 2 - strat exterior lprotecter la radiati UV; 3 - strat protector ‘suplimentar al fibrelor optice; 4 - fibre! loptice. - CO pina a 10 m pnd la 20 m peste 30m Fig. 122. Folosirea generatoarelor lun generator pentru o lungime de cablu| [L < 10m; coud generatoare pentru o lungime de cablu 10 30m. | ‘SUPRAFETE ABHITECTURALE Varietatea proiectoarelor destinate ‘scenelor de teatru si studiouri este cu mult mai mare cecat cea prezentatd. 5.5. Fibre si tuburi optice Transportul lurini fa distanté prin in- termediul fibrelor optice este tot mai des folosit in iluminatul arhitectural, in ‘mod special ‘Ansamblul sistemului de iuminat cu fibre optice cuprinde: Generatorul care contine sursa prin- cipal de lumina, care in mod uzual, ‘este 0 sursa cu incandescenta cu ha logen sau sursi cu descircare in va- ori metalici cu adaosuri de halogenuri metalice cu indicele de redare a culori foarte bun (Rs > 80), Rolul generatorului este de a asigura alimentarea sursei ppropriu-zise si de a focaliza fluxul luminos emis de sursi spre zona de lesire a fibrelor optice prin intermediul dispozitivalui optic intern. Are in com- ponenta sa un filru de raze ulta- violete, impiedicand propagarea com- onentei UV de-a lungu! fbrelor optice astfel inc&t_punctul luminos contine ‘numai radiatii In domeniul viii Generatorul poate fi prevazut cu fitre colorate, in scopul obtineri unor efecte speciale. Ansamblul de cabluri are rolul de a ‘conduce numai fluxul luminos de la ‘generator la zona dorité a fi iuminat’. Cablurile pot fi de diferte lungimi sau diametre, in functie de nivelul de ikumi- nnare necesar si de numérul de cabluri aferente generatorului. Este caracterizat ‘de: lungime (la. cerere), diametrul con- ‘ductelor flexibile (col mai utiizat find cel de § mm), numarul de fibre optice, raza maxima de curburd (15 mm), ‘unghiul optic de deschidere (20°) | Cabiurile sunt realizate cin polimeti- ‘metacrilat ~ material ce asiguré transmi- sia foarte bund a luminil gi pastreaza in- tacte calitétile surse! de lumina (temperatura de culoare si redarea culo), oferind 0 inal eficacitate dato- unas. LUMINATE (TRANSMITATOARE) (REFLECTANTE) PLAFON. PERETE PLAFON Percre || LUMINOS: LUMINOS COMINAT cuminar || (Fig. 1528 Clsitcarn supratjeloraritectuale utizate insisted tuminat | rita deprecieril sale foarte mici, in timp. Graficul din figura 1.6.18. indic& de~ precierea fluxului luminos intr-un sis tem de fibre optice putandu-se foios! la estimarea nivelului de lluminare cu ca- bluri mai lungi ge 2m, punctul de cal- cul fiind considerat la 2 m de genera- tor. Acest sistem este folosit cu succes ‘in iluminatul dferitelor obiecte ale céror Cculori se degradeaz sub actiunea UV | (ablourile dint-o expozitie, muzeu). De asemenea, caldura degalat de sursd, jn generator, mu este transportaté de-a lungul fibrelor optice, motiv pentru care acestea se folosesc la iluminatul viti- Nielor casetate (casete cu exponate dint-un_muzeu, magazin) nemaifind nevoie de ventilarea acestora ‘Ansamblul de terminatii optice. ‘Acestea au rolul de a dria fhuxul lumi nos spre zona de interes (fig. 1.5.20). Pentru efecte speciale ele pot fi insoti- te de lentile sau fitre colorate. Acestea sunt caracterizate de: forma, modul si diametrul de incastrare, unghiul lentilei Fresnel, focalizare sau nu (fig. 15.19) Deci fibrele optice pot fi folosite in ilu- mminatul general (‘a un nivel scazut al ilumindii), de accentuare, pentru expo- nate din muzee si aplicati exterioare a fatade de cladir, fantani arteziene, 13 1 Uneot, a- ceasta conduc la montarea scafe! la Indlime scizutd fad de parcoseal ceea ce face ca scafa si devind ines: telicd. Pent reduserea distant, d, exist 2 posit: = fragmentaree plafonuul in fas le minate (fig. 15.286) $i montarea de scafe in cdmpul acestuia, = echiparea scafe! cu corpuri de ilu- minat cu reflector cu distribute asime- tied (ig. 15.29). Tn acest caz este sv- | ficienté conditia d=/1/5... 1/8) (in func- te de tpul reflector). Scafele se pot echipa, in mad uzval, cu surse punctiforme cite 6 limp! pe m, in cazul uiizirisursel bere in dle, sau 9 corpur pe m. In cazul = lari corpuror eu distibute asimeti A. Dacd se utiizeazd lampi fueres- Conte, limpile de luminat se vor monta “cap ia cap" sau ‘pevecute" pent a evita umbrele. Pe angi cele enuntate, scafa mai trebuie s& indeplineasca condi ~ si dstibuie neunifocm itensititie ‘catre plafon (intensitati mai mici in zo- na apfopiaté i intensita mai man in zona deparatd) pentru a realza 0 uni formitate a tumindi platonul, |, = sf prezinte un unghi de protectie corespunzater, | = sf poatd fi curtate usor de prat (peniru a evita producerea peter de Prat ars, n special deasupra lampicr eu incandescent safee si lami rebule cuttate cel putin © dat ta 30 de 2 © Fig. 5.29. Scafé echipata eu CiL ‘cu reflector asimetric. Un alt exemplu de plafon luminat este dat in figura 1.6.80 unde se poate Uurmari un fragment din sectiunea lon- gitudinela @ unui plafon decorativ al une’ sail polivalente. Astfel, de plafonul de rezistent’, 1, este atémat plafonul fals (decorativ) 2, in care se formeaz scafele unde sunt montate corpurile de liuminat cu reflector, 4, care realizeaza © emitanta uniforma a acestuia. Pentru iluminatul direct se utlizeaz’ corpurile de iluminat cu reflector, 5. Utlizarea plafoanelor luminate este mai restransi datorita consumurilor ‘energetice mari ale acestora si caracte- risticilor luminotehnice spectfice (lumi nat difuz, f&r& contraste, imagine plat’, {ra reflectarea obiectelor in spatil | Sistemul se adopta in cazul in care se doreste fie realizarea iluminéri si puneri Jn evident a unui plafon decorativ, fie iminvarea_contrastelor si realizarea ‘unui ambient luminos, echilibeat. Sistemul poate fi utlizat, de aseme- ‘nea, in scopuri pur decorative pentru ‘marcarea unui plafon sau @ unel zone din acesta utiizand surse de micd sau foarte mica putere. In birourile moderne, cu calculatoare ppersonale cu eoran, pentru evitarea re~ flexiel de voal, se vor utiliza plafoane si Pereti luminatifolosind alte soiuti, indi- cate In §.11.2.2. Peretii luminati Peretii luminati se realizeaza prin scafe de lumina verticale sau orizon- tale. Pereti luminati emit fuxul prin re- flexie cétre incdpere, creand o ambian- 18 luminoasa plécuti, odinnitoare si confortabila. Se folosesc ca elemente aditionale (de completare confortabila, estetica sau de efect) ale sistemului de iiuminat, principal, a inc&peri. In figura 15.31 este dat un exemplu de pereti luminati cu scafé verticala, la (© sala de cinematogral, unde acestia ‘sunt utiizati ca 0 componenta a siste- mul general sensul si drec- tia marcate (catre ecran), nu vad surse- le de lumina din scate, Pentru punerea in evident a unui perete decorativ sau a unor exponante plate (pictur) se pot utiliza scafele ori- Zontale dirjate direct cate perete (fig 1.5.82) echipate cu corpuri de iluminat speciale fig. 1.5.92a) sau obisnuite simple (fig. 16.82), i ge Heo o 5 b Fig. 15.31. Pereji luminafi, ‘componente ale sistemului de ilumi nat pentru o sala de cinematograf: 4 = sectiune prin sala; b - detalu de scafé; 1 = corp de iiuminat simplu cu lamp cu incandescent’ sau lampé fluorescents| fubulara; 2 - fasie de perete luminata de lo scafa verticala: 3 - corp de iluminat unctual cu distribute directa, Figura 1.5.30. Plafon luminat pentru o sala de spectacole. 1 wont’ | jini B | Fig. 15.32. Pereti luminafi pentru efecte| decorative cu scafe orizontal la - scat cu corp de ituminat cu reflect Inesimetric; b - scafé cu cop de uminat 1 ~ reflector nesimetric; 2- corp da] liurinat; 3 - platon de rezistent; 4 ~ platon| Has.1. Sisteme de iluminat Fig, 5.33. Draperielperdeafaluzele, 1, lluminate cu corp de iluminat fluores Cent tubular mascat de galeria, 2. Utiizarea Kimpilor cu incandescent’ de mica si foarte micd putere conduce la sistome estetice agreabile. Pentru realizarea unui efect de lu- mind de zi, in conditi de noapte sau sear, se recomanda sistemul. din fi- gura 15.33 . Sursele de lumina fluorescente (alb lumina zilei de lux) sunt mascate de galeria perdelei sau craperiei, acestea reflectand lumina catre incépere. ‘Montarea mascatd a unei scafe de lu- mind in spatele unei mobile, in interior tunel vitrine sau unei nise, poate con- duce la efecte plastice deosebite (§.11). 5.7. Montarea corpurilor de iluminat Conditii de alimentare si montare a corpurilor de iluminat (CIL) CCIL se conecteazi la cicuitul de ali- mentare prin cieme de conexiune. La ccontactul exterior (partea filstata) a du- lei lampii se va lega conducta de nul a Circuitull, ar la borna din interior a cu- lei, conducta de faza, trecuta prin in- treruptor. Dispozitivele pentru suspendere (car lige, tie, blur, holsuruburi etc) se vor alege astfel incdt s& suporte, fara de- formari, o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpulul de jiuminat ce ur- meaz& a f fixat, dar cel putin 10 kg. Se interzice suspendarea corpului_prin cconducte de alimentare; fac exceptie corpurile prevazute cu conducte, sine de alimentare si sustinere in executie ‘specialé, pentru acest scop. GIL se monteaza astel Incat s& per- ita accesul usor la lamp in vederea inlocuirt acesteia si in vederea intret- eri. in cazul montarii corpurilor de tur nat pe elemente combustible (lemn, materiale plastice) Inte corp si acestea trebuie introdusa o placa de protectie izotermicd si incombustioid (@x., az- best) pentru evitarea posibiltati de in- cendiere a elementului de constructi (17 si Noxmativ PC). Montarea pe si in elementele de construct ‘in functie do tipul de prindere (tab. 18.4), montarea poate fi facut drect ‘sau Cu elemente intermediare. | In figura 15.94 sunt prezentate céteva tipur de diblur ce pot fi folosite in mon- tarea corpurior de iiuminat, Dibiul de plastic este folosit pentru corpuri de ilu- ‘minat usoare, pe elemente de construc tie cu o buna rezistenta. Gaurle se rea~ lizeaza cu masini rotopercutante, pentru a asigura ciindrcitatea locasului unde se va fixa dilul. Holdsurubul care fixea- A corpul de liuminat se monteazéi prin infletare seu prin batere si poate avea diverse lungimi si dameve si diverse | capete (fig. 1.5.34). Diblul de plastic pentru fixarea corpuiui de iuminat in pereti usori (de tip Gipscarton) are Fig. 15.26. Q 5 hae [ly =H 7 hs. a C Ft} = | c ey > 15.34 ib fost monarea Ci | =~ Fig. L5.35. Corp de iluminat fixat cu ajutorul pieselor metalice elastics aripioare care se_curbeaz4, faciltind prinderea (fig. 5.940). Diblurile din ‘metal sunt folosite atunci cdnd CILsunt grele si este necesar un grad sport de rezistenta si siguranta (fig. L5.34c). De cele mal multe ori, in montarea corpulul de liuninat se folosesc ele-I. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Corpuri de ituminat JEW mente intermeciare de prindere. Aste, se folosesc piese meialice de fixare care se monteazd pe elementele de consiructe. Prinderea corpului de iu- mminat se face usor (de exemplu, prin presare ca in ig. 15.35) Tot pentru a usura montarea, dar si pentru a permite modificarea configu- fatie! sistemuiui de iiuminat, se folo- esc cabluri din otel (a céror lungime poate fi replat). Corpul de iluminat se foxeazd de aceste cablur prin elements oad de randunica", permitand cul- sarea elementeior de prindere. Un alt sistem de montare este ool “sind ‘Acesta permite atét montarea corpului de iluminat cat si conectarea la circui- tele electrice.Sistemele “sin mai ofe- 18 si posbbiltatea de a madifica pozitia si ovientarea corpului de iluminat in functie de dorinta. beneficiarutl (ig 18.36). Pentru a nu putea fi ainse si crea pevicol de electrocutare pentru om, sinele se monteaza in canale, de reguid, din material izolant. Daca se fo- losesc canale metalice acestea din ur- ma se leag’ la conducta de protectie. Un sistem de montare foarte modern 1 constituieinglobarea corpul de il mminat in etementele de constru losind tehnologile moderne de con- structie: peteti ugori (cu grosimi de 125 mm), plafoane suspendate sau fixe din gipscarton sau din fibré mine- ‘ala, montarea corpului de iluminat se poate realiza diéct in aceste elemente Corpurile de liuminat echipate cu lampl fuorescente se pot monta in pla- fonul suspendat prin asezare pe ele- mentele de sustinere @ structuri (fig. 1.8.37), In cazul corpurilor cu dimen- siuni mai mici decat distanta dinte ele- mentele de sustinere, ele 96 vor fia in placa plafonului prin clemele elastice. Montarea corpurilor de iluminat in pereti (ip gipscarton) se va realiza prin prindere cu cleme si piese metalice de fixare. | Tabolut 5.4. Modul de prindere a CIL in functie de elementul de constructii | ul elementului de construct Beton Caramida Element de prindere Dibluri plastic Dibluri metal Bolturi impuscate Dibluri plastic Dibluri metal Dibbluri ten Elemente usoare - ipsos _| _Dibluri speciale di Dibluri speciale din plastic tal ‘Suruburi cu piulitd Nituri pop ‘Suruburi autoperforante Suruburi autofiletanteI. Sisteme de iluminat Capitolul 6 Sisteme de iluminat interiorEa Capitolul 6: Sisteme de Ansamblul corpurilor de _iluminat ‘echipate cu surse de luring corespun- zatoare, amplasate dup o dispunere logica int-o incinté (ncdpere) depen- 1. Sisteme de iluminat si'sau pentru realizarea unui lluminat | lectuale datorité inconfortului creat de de ambianta (decoratv) 5.2. repartiia spatiala neuniforma a fluxului Dac& SIL principale se realizeaz’ | luminos, cea ce conduce la o distri- pentru orice incint&, cele secundare au | butle necorespunzatoare de luminante denta de considerente functionale si/sau estatice, in scopul realizirii me- diului luminos confortabil capabil_ s& asigure desfisurarea_unei activi mane (impuse) sau realizrii unei anu- mite functiuni, defineste notiunea de SISTEM DE ILUMINAT. Sistemele de iluminat se clasific8 din ppunct de vedere functional (fg..6.1) in 2 categorii: sisteme de iluminat normal; 1 de iluminat de siguranta. Sistemul de iluminat normal asigura esfasurarea normala unei actvitti lumane intr-o incint’, conform destina~ tiei acesteia tn conditile in care ilumi- | ratul natural nu este satisfacator ‘Sistemul de iluminat de siguranta a- sigue fie continuarea activi, fie eva- ccuarea incintel sau alte functiuni (fig! | 6.1) In cazul inveruperil aimentirii cu energie electric’ a luminatului normal tun domeniu mai restrins si se folosesc, ditional, in spatii si locuri deosebite (spatii comerciale, claciri de locult, mu- 260, spatii pentru expuner etc’). SIL principale se clasific, la randul lor, in functia de distributia spatiala sifSau Tn planul util al fluxului kuminos. Sistemole pot avea o structurd fixd sau luna fiexibilé care s& permita adaptabi- litatea in timp sau spatiu, 6.1.1. Sisteme de iluminat in functie de distributia spafiala a fluxului luminos: Clasificarea sistemelor de iluminat, dupa distributia spatial a fluxului lumi- nos, se face in mod conventional, in functie de raportul intre cele 2 fluxuri semisferice (emisfera superioara s gi cea inferioara @) si fluxul emis de cor- pul de iluminat dec. * Sistemu! de iluminat direct (Sit-D) se caracterizeaza prin proporte foarte mare de flux luminos dirjt in emisfera inferioar’ (ve 2 0,9; dude < 0,1 ) Acest sistem de iluminat este eficient si economic, randamentul utiizéil flu- Xulul lumines find maxim pentru c& acesta este dirjat direct catre planul de lucru. Sistemul determina contraste mari gi 0 bund modelare a sarcinilor vi- zuale ‘ridimensionale. Datorité acestor avantaje este folosit in iluminatul indus- trial si la inc&peri medit si alte unde 6.1. Sisteme de iluminat normal (SIL) Sistemele de luminat normal se pot clasifica dupa tunctiunile si rolul pe care le Indeplinesc In: principale si secundare (fig. 6.1). Si principale asiguré. desfésurarea activité umaane intr-o incdpere, reali- zAnd_un ambient lurinos confortabil, functional si estetic. SiL secundare se folosesc pentru delimitarea unor zone de interes si/sau realizarea de aspecte vizuale speciale | se impune o bund reliefare a produse- (accentuare, de efect, modelare sau | lor prelucrate, tindnd seama si de ca- cculoare), pentru punerea in valoare a | racteristicle geometrice ale sarcinilor Uunor obiecte sau a unor suprafete ca- | vizuale. racteristice din incinté (arhitectural) | SIL-D nu corespunde activitatt inte- STEVE DE LINN — | INTERIOR ] stash BE NORWALE sola — pers conamren -[pancieae}— [Secunoard = da ntevente SS eaian =e accent Saare |S feta sent evtarea panic de pad pentru ambianta placuta Se eeeutatie FNorentior [_DUPK DSTRIBUTIA) Th ae aA indrect ENERAL| [comBina ‘in cépul vial + Sistem! de_iuminat somiirsct (i.- $0) realzeaza 0 repartiiespatials Imai echilibraté a. fluxuluiluminos | (®r@e = 0,6...0,9; bs/be = 0,4...0,1). | Cu cit proporta de fx superior este | mai mare cu atat cistributia ambiental 2 luminanlor este mal ecilrata in. conditi energetice, economice SIL-SO poate fio aternativa optim’ si pentru unele incéperi de Ivory intelec- {ual (laboratoae, sal de invatamént, | brou fara calculator, Este indicat | incdperior industrial. de ini mici sav chiar medi cu sarcini vizuale de mare si foarte mere preciie, a care GchialYebuie menaiat pentru a se fevta sciderea performantei vizuale si, respect, a produetwtati mune * Sistemul de iurinat drectindrect (SIL-D) determind un echo foarte bun al dstroute! spatiale a fuxubi iuminos (@Ate=04..06; Pa/de=0.6..0.4, c2ea ‘ce conduce, de asemenea, la 0 echi- bare conforabil a luminant! in carpal view, favorabia destsurari: proces de munca intelectual, odinnei $1 ver tismentuli, in condi ecenomice 2c- ceptable din punet de vedere al consu= mul energete * Sister! do luminat semindrect (SL-SID) se careterizeazA print-orepar- tiie & fui luminos eu prependeren- 13 in zona superioara (Ovite=0,4..0,7 Oy =0,6..0.9 Poate fi acceptat pentru unele rezol- vari ale unor incéper social-cuturale (de art), locuints, hotel, spitale si nu in ultimul rand, pentru birouri mo- ‘dome, datorté confertului ce! oferé ‘in punctul de vedere al echilibruui = rminantelor. De asemenea, reprezints 0 Solute ce avantajeaz si efectu psino- logic de méreo a inatimi in incaperie care necesité aceasta * Sistem de fuminat indirect (S.~ 1D) se caracterizeaza prin fluxul luminos emis 1 emistera supercara de cel putin 90 96 din fuxu lumines al corpurilor de iuminat (820.9) Randamertl uti Zrii fuxului este minim, dar confrtul Tealzat, cin punct de vedere al dist butier luminantelor in cémpul_ vizuel ste, maxim. Datorité acestor avantaje Se utlzeaz4 pentru obtinerea unor pa- foane luminate decorative sau zone de plafon, in incaperi care prezinté aceasta ‘erinta, pant birour in care se luorea- 22, exclusiv, cu calculatore, in scopul titi retlexiloe paraztare do voal ce be ecranele acestora sau la accerta- rea senzate! de inltime a Incdperior aU, fa slle do spoctaccle inalte, ca sistem supimentar ete.1. Sisteme de iluminat Capitolul isteme de iluminat interior Fig. 16. ‘Sistemul de iluminat indirect este cel ‘mai costisitor energetic, dar reprezint avantajl c8 uniformizeaza luminaniele, elimina umbrele si reduce fenomenul de orb. Lipsa modelari poate fi un deza~ vantaj atunci cand sarcinle viuale sunt tridimensional. Th cazul acestui sistem de iluminat este necesar ca suprafetele reflectante 88 fie de culori nesaturate (deschise) si | curate pentru a se obtine reflectante | maxime, jn concluzie, de la SIL-D la SILD, Cconfortul creste substantial, fluxul su- pperior detetminand echilibrul luminan- telor in c&mpul vizual, dar costurile de Investiie si, in special, de exploatare Vor fi, de asemenea, mai ridicate, Raméne ca inginerul de iluminat s& aleagi, de la caz la caz, in functie de aspectele cantitatve si calitative deter- | | mminante, solutia optima, 6.1.2. Sisteme de iluminat in functie de distributia fluxului luminos/iluminarii in planul util * Sisternul de iluminat general, uni- form distribuit se caracterizeaza printr- Fig. 6.3. Semnificatia marimit h. . SIL uniform distribute: a - surse punctuale: b ~ surse linia. © repartiie uniformé a fluxulul luminos in planul uti, respectiv, printr-o unifor- mitate mare a lluminari Sistemul se realizeazA printr-o am- plasare simetric& a corpurilor de ilumi- ‘at punctuale sau liniare in planul pla- fonului (fig. 1.6.2), Se impune ca penitu o distribute re- lativ uniforma, distanta dintre doua siruri alaturate s fie dubld fata de distanta dintre perete si sirul apropiat de acesta, De asemenoa, din aceleasi cconsiderente, in cazul siurior luminoa- se eu discontinuitati se recomanda ca ds 15h, in care h reprezintd indltimea cde montaj a surselor deasupra planului uti, iar, d, distanta dinve siruri (fig, 16.3), Datorité. uniformitétit distributiel flu- xului uminos, sistemul este confortabil, {dar necesita o investitie mare gi consu" Fig. 6.4. Sectorizarea unui SIL “general uniform distribuit. | muti energetice ridicate, in special, in | ¢22ulspatior de dimensiuni mar. Se utlizeaza, in special, in incaperile | aferente clédirtor social-culturale (sali de spectacole, lectur’, jocuri, holur {oaiere etc), sali de sport, hale industri- ale in care se destésoara un singur tip de activitate care, de regula, necesita niveluri de iluminare mici sau medi. De aceea, astfel de sisteme trebuie ‘38 permita sectorizarea aprinderii cor- Purllor de iluminat prin comenzi manu- ale/automate putind forma un sistem integrat de iuminat artificial si natural, Astfel, in cazul unel incdperi cu un perete vitrat, sistemul find echipat cu Suse liniare sau punctuale, conectarea si deconectarea circuitelor se va realiza ‘in siruri paralele cu zona vitrata, de regula, coliniare cu raza vizuald a subi- ectilor (ig. 1.6.4). In aceasta situate, Conectarea se realizeaz4 pe sirur, in ordinea stabilta in functie de scaderea Nivelului ilumindrit naturale (3-2-1), iar deconectarea in sens invers (1-2-3), functie de cresterea nivelululilumingri naturale. In unele incaperi din cladirle soctal- cculturale, unde aspectul estetic este determinant, se pot realza cistributii a simetrice impuse de plastica erhitectu- ralé a incintel * Sistemul de iluminat general local zat sau zonat este o varianta a siste- mului de iluminat general ce se reali- zeazA prin concentrarea corpurilor de lluminat in zona de lucru cu o distribu- tie neunitorma a ilumindri in planul uti si anume: + jlumingr ridicate tn zonele efective Unde se realizeaza procesele de mun- ‘ca (tehnologice) si iluminari scazute Tn spatile de circuletie si depozitare. Da- cca in hala industrial se destisoara ‘mai multe procese de munca cu sarcini Vizuale diferte, sistemul de iluminat se divizeazA Ta mai multe fractiuni, carac- teristice ca nivel de iluminare fiecare| Zone, corespunzitoare sarcinil vizuale specific, Th figura 1.6.5 se poate urméri un ‘exemplu de SIL localizat, practicat in industrie pentru incdperie cu indltimi KE rr Fig. L6.5. SIL localizat: a plan: b - sectiune.MANUALUL INSTALAT INSTALATII ELECTRICE $1 DE AUTOMATIZARE (E) - Instalatii de iluminat ale cladirilor civile si de productie; - Instalatii de alimentare cu energie electrica ale cladirilor; - Instalatii de protectia cladirilor la descarcari electrice atmosferice; - Automatizarea instalatiilor de incaizire, ventilare, climatizare, sanitare, electrice; - Echipamente si materiale pentru instalatii electrice si de automatizare. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L.Cuprins iif CUPRINS Probleme generale 1. Etapele de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice necesare realizaril obiectivelor de investi publice pentru instalatiielectrice si de automatizare 2 2, Incackarea obiectivelor de investiti publice pentru instalaile electric, in sistem de lucréri de alimentare cu energie electric& a locallttilor. 7 3 3. Corinto esentiale de caltate si crterile de performenté pentru instalatile electrice si de automatizae.urscnn4 4. Reglementari tehnice specifice pentru instalatile electrice si de automatizare, ss 4 1. SISTEME DE ILUMINAT 1. MARIML FIZICE 1.1. Marimi fizice in sistemele de iluminat..., 8 2, RELATIA LUMINA-VEDERE 2.1. Caracteristicle vederii umane. ee essionnerAl 2.2. Orbirea si efectele sale i es 12 3, MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL 3.1, Mediu luminos interior nn 3.1.1. Aspecte cantiative 3.1.2, Aspecte calitatiVe sen 3.2. Mediul luminos exterior xenon 3.2.1, Aspecte cantitatiVve .o.n 9.2.2. Aspecte calitaive... 4, SURSE DE LUMINA 4.1. Lampi cu incandescenta... 4.1.1. Lampa cu incandescenta clasica (LIC).. 4.12, Lampa eu cle regenerator cu halogen (LI). 4.2, Lamp fluorescente. e 4.2.1, Lampl fuorescente tubular. 4.2.2. Lampi fluorescente compacte. 4.3. Lampi cu descércare in vapori de sod la joasé presiune.. 4.4, Lampi cu descarcare in vapori de mercur la inalté presiune 4.5. Lampi cu descarcércare in vapori de sodiu de inalta presiune 46. Alte Kimpi cu descarcare in gaze... 46.1. Lamplie cu descarcare la joasd presiune in gaze sau amestectr de gaze si vapori metalici cu coloana luminoasé pozttiva 4.6.2. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gazele mentionate si lumina negativa 47. LAMBI CU INdUCHC nn RBRRRRBS 29 29 5. CORPURI DE ILUMINAT. 5.1 Caracteristicile corpurilor de iuminat (CiL)... 5.2. Corpuri pentru iluminatul interior. 8.3. Corpurl pentru luminatul exterior. 2 5.4. Corpuri pentru iluminatul teatrelor, studiourlor 5.5. Fibre si tuburi optice. 5.6. Suprafete luminoase sau luminate, arhitecturale 5.6.1 Suprafete luminoase. 5.6.2 Supratete Iuminate. 8.7, Montarea corpurilor de iiuminatCoordonator: Autori: Prof. univ, dr. ing. Niculae MIRA, Partea | Prof, univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 7 Prof. univ. or. ing. Cornel BIANCHI: 2; 3; 5 (6.6); 6; &; &; 10 (10.4; 10.5): 115 12; 13 Sef lucrari of. ing, Adana GEORGESCU: 4 Prof. univ. dr. ing. Dan MOROLDO: 5 Sef lucrari dr. ing. Hrisia MOROLDO: 10 (10.1; 10.2; 10.3); 12 (12.2.1) Partea I! Prot univ. dr. ing, Niculae MIRA: 1; 2; 3 (3.1; 3.25 6; 6; 75 15 Cont. univ. dr. ing. Serban LAZAR: 3 (3.3; 3.4; 3.5) Prot. univ, ing, Ovidiu CENTEA 8 Ing, Teodor HRISTEA: 10 Ing. Marian LIESU: 12; 16 Prot. uni. cr. ing. Alexandru STAMATIU: 19; 14 ing. Nicolae CUCOLI]: 11 ing. Sével IFTODE |: 12 Partea Ill Prof. univ. dr. ing. Constantin IONESCU: 1; 2; 3; 4 Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (3.3) ont. univ. dr. fizician: Nicolae FLOREA: 3 (3.4) Prof. univ. dt. ing.: Sorin CALUIANU: 8 (3.7.1; 3.7.2) Conf. univ. dr. ing.: Sorin COCIORVA: 3 (3.7.4) | Partea IV Coordonare si recenzie stiintifica Coordonare editorial: Tehnoredactare computerizata: Prot. univ. dr. ing. Constantin IONESCU: 1; 2; 3; 4; 11; 12 Pro. univ. dr. ing.: Sorin CALUIANU: 3 (3.3) Sef lucrari dr. ing. Nicolae IVAN: 5 Cont. univ. dr. ing, Daniel POPESCU: 6 ‘Sef lucrari ing. Dan IONESCU: 7 Ing. Marius SMILOVICI: 6 Prof. univ. dr. ing. Sorin LARIONESCU: 9 "ETRESCU ing. Liviy DUMITRESCU Membru al Academiei Central Europene de Stinta si Arta Doctor Honoris Causa al Universiti Tehnice de Constructii Bucuresti Director General ing. Doru PETRESCU Gristian POPESCU; Constanta RASUCEANU; | lena DOROFTEH; Razvan ANISOIU Cecilia JONEL ‘Sofia FLORICA MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 ~ Instalatii electrice gi de automatizare ISBN 973-85936-4-6 © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 ® Asociatia Inginerilor de Instalatii din RomaniaHE coprins 6, SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR 6.1. Sisteme de iluminat normal (SIL).. 6.1.1. Sisteme de lumina in functio de distibutia spatial’ a fluxului imines 6.1.2. Sisteme de iluminat in functie de distributia fluxlul luminos / jlumindrt planut uti... 6.2. Sisterme de iluminat de siguranta. " 6.2.1. Sisteme de uminat pentru continuarea Ivor. 6.22, Sisteme de iluminat pentru interventi 6.28, Sisteme de lluminat pentu evacuare gi alte funetun. 6.2.4, Aspecte caracterstice ale echipamentului sistemelor de luminat de siguranta. 7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT 7.1. Metode de calcul punctuale. 7-41 lluminarea direct data de surse de lumina punctuale 7.1.2, lluminarea direct’ dat de surse de lumina liniare... 7.19, luminarea dkect® nun punct datd de suse luminoase (uminate) de suprafata perfect difuzante, 7.4.4, Calcululiluminarit madit directe pe o suprafata. 7.2. Metode de calcul globale 7.2.1. Metoda reflexilor multiple. 7.2.2, Metoda factorului de utilizare 79, Caloulul automat al sistemelor de iluminatintericr. 8. APRECIEREA CALITATIVA A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 8.1, Metoda curbelor de luminant€ limit& .. 8.2. Metoda UGA (CIE Unified Glare Rating System) 83, Metoda Fo... i 9, SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR 9.1. Sisterne de luminat normal 9.2. Sistome de luminat de siguranta (evacuare, pazA/securtate) 10, CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 410.1. Caleulul sistemelor de iluminat rutier. 70 10.1.1. Calculul fn functie de luminant 70 10.1.2. Calcuiul in functie de iluminare. eo 10.2, Calculul sistemelor de iluminat pentru alte ari 73 10.3, Calculul sistemelor de iluminat decorativ enn 10.4. Evaluarea caltativa a istributiel luminantelor nT 11, PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR 1.1. Metodologia de proiectare. 11.2. Tipuri gi soluti de sisteme.. 11.2.1. Locuinte, hoteluri, motelur.. 11.2.2. Inclperi destinate activitatitintelectuale, 11.2.3. Spatii comerciale.. 11.2311 Sistemi de lluminat general. 11.2.8.2 Sistarul general de iluminat pentru vitrine 11.2.8 Firmele luminoase. 11.2.4. Instituti medicale.. 11.28. Muzee ¢i galer de art. 1.2.5.1 Culoarea luminit en 1125.2 Galerie de piturd tapser 9! ate exponate plane. 11.2.5.3 Galerile pentru scuiptur.. 11.284 Muzee de istorie, numismatica, stn naturale el alte destinal 89 11.2.6. Sali de spectacole. 11.27. Spatil industialeCuprins OW 11.2.8. Sali de sport soe 9B 11.3. Comanda manual si automata a sitemelor de lluminat Interior. Managemental in lumina... 98 113.1. Sisteme de control utilizate.. 98 11.3.2. Modul de abordare a controlulu iui sae = ame een BB. 11.3.8. Managementul in iluminat 98 12, PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR 12.1. Metodologia de proiectare. 102 12.2. Soluil de sisteme pentru iluminatul exterir.. 102 12.2.1, Ci de circulatie rutiera. 102 12.2.2. Tunelur ena set 07 12.2.8. lluminatul decorativ arhitectural (menumente, cli. nse 12.2.4, lluminatul decorativ pentru spatiiverzi, jocuri de apa... ae eT 42.2.5. Avi utiitare. so 115 12.2.6. lluminatul publictar si de reclama. : ol AB 12.2.7. Terenuri de sport os 116 12.2.8. Gari, triaje, porturi, aeroporturi 119 12.3. Comanda manuala si automati a sistemelor de iluminat exterior 120 18. PUNEREA IN FUNCTIUNE $I MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT 18.1. Punerea in functiune a sistemelor de iluminat - 124 18.2. Mentinerea sistemelor de iluminat. 124 13.2.1. Estima ale pierderilor de lumina : 124 13.2.2, Mentinerea sistemelor de iluminat interior 125 Il INSTALATI ELECTRICE 1, RECEPTOARE $1 CONSUMATORI 1.1. Receptoare electrice 128 1.2. Consumatori electric! ae : 128 2. FENOMENE FIZICE PROPRII INSTALATILOR ELECTRICE 2.1. Incalzirea conductelor in regim de lung’ durata.. 130 - Exemple de calcul. . vo - ei) 22. Inedlzvea conductelor in regi intermitent on. . rican ABT + Exemple de caletlnns: ee 131 2.3. Incalzvea conductelor in regim de scurté durata.. 132 = Exemple de calcul... 132 2.4 Solicit electrodinamice, Caleulul fortlorelectrodinamice 133 2.5 Arcul electic in instalatile electrice 134 3, FUNCTIONARI ANORMALE IN INSTALATII ELECTRICE 8.1. Functionarea cu tensiune crescuta 3.2. Functionarea cu tensiune scdzuté (pierderi de tensiune)... 138 139 + Exemplu de calcul ——— amen ene 140 3.3. Pornirea motoarelor electric. - ott 8.3.1. Pornirea motoarelor de curent COMtINUL 141 + Exemplu de calcul 3.32. Pornirea motoarelor asincrone Witazate. eur = Exemplu de calcul 147 3.3.3, Pornirea motoarelor sincrone. 147 3.4. Functionarea motoarelor asincrone tifaza 148 3.5. Functionarea In regim de scurtcircuit. 148 3.5.1. Scurteircuitul unui circuit monofazat 3.52. Scurtcircuitul unui ciccuit tritazat - Exemplu de calcul 148 149 150