Sunteți pe pagina 1din 74

METODICA PREDARII FIZICII

Metodica predArii fizicii.

Metodica este o parte a didacticii care studiaza principiile, metodele si


formele de predare invatare a unei discipline scolare tinand seama de
specificul acesteia. Metodica are in vedere atat teoria cat si practica
procesului didactic .

Metodica predarii fizicii urmareste fundamentarea stiintifica a procesului


de invatamant al fizicii si face recomandari privind metodele, mijloacele si
strategiile de optimizare a acestuia, dorindu-se astfel un ghid teoretic si
practic pentru profesorul de la catedra, conducatorul nemijlocit al
activitatii de invatare scolara a fizicii.

Didactica studiaza procesul de invatamant urmarind dezvoltarea


armonioasa a personalitatii elevului in concordanta cu idealul educational
si cu sarcinile sociale ale epocii respective. Metodicile de predare ale
diverselor materii scolare se subordoneaza didacticii generale .

Metodica predarii fizicii este o particularizare a didacticii la cazul studiului


fizicii, scopul cel mai important al metodicii predarii fizicii ramane
imbunatatirea modalitatilor de transmitere a cunostintelor de fizica,
urmarind participarea constienta a elevilor la procesul de instruire si
autoinstruire ,la desavarsirea propriei lor personalitati.

Fizica stiinta ,fizica materie scolara.

Fizica scolara este derivata din fizica stiinta dar se deosebeste de aceasta nu
numai prin gradul de aprofundare si prin intindere ci si prin faptul ca
elevul isi insuseste ceea ce fizica ca stiinta a achizitionat prin cautari
laborioase si de durata. Fizica scolara condenseaza cunostintele de baza, le
prelucreaza didactic si le face accesibile elevilor, astfel incat sa se realizeze
un transfer optim de cunostinte elevilor in domeniul fizicii.

Ca stiinta si ca obiect de invatamant fizica studiaza fenomenele generale


ale naturii, continand un ansamblu de adevaruri stiintifice structurate pe
domenii ca mecanica, acustica, termodinamica, electricitatea, optica, fizica
starii solide si fizica atomica

Metodica predarii fizicii precizeaza care parte a stiintei poate fi preluata de


fizica scolara si cum vor fi prelucrate pedagogic aceste continuturi spre a fi
asimilate cu minim de efort de catre elevi

alaturi de matematica, chimie, biologie, fizica are un rol important in


formarea tehnico-stiintifica a elevilor, cunostintele de fizica fiind absolut
necesare pentru obtinerea oricarei pregatiri, fie stiintifica fie umanista,
tehnica sau artistica.

SARCINILE METODICII PREDARII FIZICII

Metodica predarii fizicii trebuie sa stabileasca ce si cat sa se invete , in ce


ordine , dar mai ales cum sa se invete , in acest scop isi elaboreaza criterii
de selectare a cunostintelor de fizica care se preiau de fizica scolara,
precizeaza ce deprinderi si ce priceperi se cer formate la elevi , determina
volumul si ordinea de invatare, ca si modalitatile prin care elevii isi vor
insusi cunostintele respective .

Principalele sarcini ale metodicii predarii fizicii sunt :

-stabileste criteriile de selectare a continuturilor de idei, notiuni si


probleme de baza ale stiintei fizice;

-ordoneaza si sistematizeaza aceste continuturi care, corelate cu cele de la


alte materii , formeaza un sistem unitar;

-intocmeste si perfectioneaza programele de fizica, analizeaza si aproba


manualele scolare de fizica;

-stabileste metodele, procedeele si mijloacele ,ca si formele de organizare


care sa permita insusirea continuturilor selectate;
-prelucreaza stiintific metodele didactice clasice si cauta metode mai
eficiente , pe care sa le integreze sistemului de invatamant al fizicii;

-asugura relatii de colaborare profesor-elevi, echilibrul functional intre


predare si invatare, intre gradul de prelucrare didactica a continutului si
efortul pretins elevilor in asimilare;

-evalueaza eficienta procesului de invatare scolara a fizicii si propune


solutii de ameliorare a acestuia;

-urmareste formarea la elevi a deprinderilor eficiente de instruire si


autoinstruire.

SURSELE METODICII PREDARII FIZICII :

-practica instructiv educativa a profesorului in procesul didactic ;

-literatura de profil pedagogic, didactic, metodic;

-programele scolare de fizica si indicatiile metodice oficiale;

-lucrarile consfatuirilor si simpozioanelor pe teme didactice;

-cercetari proprii privind optimizarea invatamantului fizicii.

PREGATIREA DE SPECIALITATE SI CEA METODICA A


PROFESORULUI

Facultatea asigura studentului atat o pregatire de specialitate cat si una


metodica-didactica, urmarindu-se integrarea acestuia la absolvire cu
maxima eficienta la catredra.

Disciplinele de specialitate contin fundamentele specializarii ca fizician,


pregatirea pedagogico-metodica si formeaza pentru cariera didactica, dar
aceasta pregatire este insuficienta. Aceasta insuficienta este determinata de
ponderea redusa a pregatirii metodice din facultate dar mai ales numarului
prea mic de ore de practica pedagogica prevazut in planul de invatamant
cat si al modului de organizare si desfaasurare. Numai imbinarea
armonioasa a cunostintelor de specialitate cu o pregatire temeinica de
metodica poate asigura reusita unei cariere didactice.

De mentionat locul culturii generale a profesorului care ii permite


intelegerea intr-un context mai larg a specialitatii lui si isi poate adapta
metode specifice altor domenii, fapt care ii va largi baza teoretica si
aplicativa permitand inovatiile si creatia in profesiunea lui.

abordarea sistemicA SI TEHNOLOGICA A FIZICII .

Stiintele fizicii au inregistrat insemnate progrese atunci cand s-a


descoperit ca, in toate domeniile , indiferent daca acestea se refera la
natura , societate , sau gandire poate fi pusa in evidenta existenta unor
elemente constituite in sisteme . Recunoasterea acstora se poate face
prin manifestarea unor caracteristici generale si anume : intre
elementele componente exista o legatura reciproca , impreuna cu
mediul sau , orice sistem formeaza o unitate specifica ; componentele
unui sistem reprezinta subsistemele sale ; orice sistem este de regula o
componenta a unui suprasistem .

Aceste insusiri au fost puse in evidenta si in domeniul


educatiei , care contine un ansamblu de elemente realizate in mod
voluntar si organizat in unitati cu scopul atingerii unor obiective
specifice .

Educatia ca sistem apare ca element component al


suprasistemului societate si la randul ei contine o serie de subsisteme
dintre care unul este educatia , scoala sau invatamantul .

Invatamantul la randul sau, are o serie de subsisteme care se


refera la diferite domenii de instruire, iar subordonate acestora se
recunosc disciplinele de instruire s.a.m.d.
societate

educatie
educatie scolara ( invatamant )

instruire pentru un domeniu

instruire

Raporturile de subordonare ale sistemelor din domenil educatiei .

Pentru a recunoaste calitatea de sisteme a unei situatii


pedagogice trebuie sa existe urmatoarele elemente :

_ situatia respectiva sa se desfasoare ca un proces continuu ;

_ procesul sa fie plasat intre o "intrare " reprezentata de nivelul de


comportament al elevilor care urmeaza a participa la procesul de
instruire si un produs final reprezentat de rezultatele obtinute prin
influentarea sistematica exercitata asupra elevilor participanti la
proces;

_ procesul sa fie orientat prin obiective determinate din afara


sistemului ;

_ procesul sa se realizeze ca urmare a alegerii unei strategii care


valorifica o multime de resurse ( metode de invatamant , forme de
organizare a procesului instructiv - educativ , resurse materiale ) si tine
seama de restrictii ( conditii reale , timp , nivelul participantilor ) .

- functionarea sistemului sa fie asigurata de circuite permanente de


informatie , de conexiune inversa care sa permita :

- evaluarea produsului ; calitatea - evaluarea strategiei ;


eficienta

- evaluarea progresului .

Analiza acestui model permite diferentierea celor doua laturi


convergente care caracterizeaza un proces de invatamant :

1. actiunea de instruire desfasurata sub conducerea profesorului ;


actiune care cuprinde : proiectarea ; desfasurarea ; evaluarea si
perfectionrea procesului de instruire ;

2. actiunea de invatare desfasurata de elevi care sunt sprijiniti sa


invete in cadrul procesului de instruire prin imbinarea optima a
tuturor resurselor de care se dispune .

Necesitatea de a optimiza functionarea unui sistem a condus


la elaborarea unor stiinte particulare care au constituit treptat ,
tehnologiile respectivelor sisteme . O stiinta devine matura in
momentul in care isi dezvolta tehnologii specifice de aplicare .

In acest sens tehnologia reprezinta o modalitate stiintifica de


proiectare , realizare , evaluare si optimizare a unui sistem .
Odata cu abordarea sistemica a procesului de invatamant s-a conturat
necesitatea optimizarii functionarii lui , aparand tehnologia procesului
de invatamant sau tehnologia scolara .

Tehnologia scolara ca scop urmareste :

n cresterea continua a calitatii si eficientei invatamantului

n optimizarea functionarii lui

n concordanta dintre exigentele societatii adresate invatamantului si


posibilitatile lui de a le rezolva in timp util .

Ca modalitati de aplicare se refera la toate elementele unui sistem de


instruire si cuprinde :

n selectionarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor


proiectate

n elaborarea strategiilor prin care se imbina resursele in cadrul


unui proiect tehnologic

n desfasurarea actiunii de instruire in concordanta cu proiectul

n evaluarea rezultatelor

n reglarea ( perfectarea ) pe baza rezultatului evaluarii

Deci conceptul de tehnologie scolara desemneaza o modalitate


riguroasa de proiectare, desfasurare si evaluare a procesului de
invatamant conceput ca sistem cu scopul sporirii calitatii si eficientei
sale .

Informatii preliminare pentru proiectarea unei tehnologii scolare :

pentru a se proiecta tehnologia scolara a unei teme sau subteme din


programa scolara profesorul are nevoie de trei categorii de informatii
preliminare care privesc :
_ continutul programei in vigoare si al manualului scolar al
disciplinei

_ nivelul de pregatire si posibilitatile elevilor care vor studia


disciplina ;

_ conditiile existente pentru desfasurarea instruirii .

Informatii oferite de continutul programei si al manualului scolar .

PROGRAMA SCOLARA este documentul oficial care ofera informatii


generale cu privire la :

_ profilurile de scoli generale , licee , sau licee la care se studiaza


disciplina .

_ continutul de instruire al disciplinei , repartizat pe teme ;

_ timpul prevazut in planul de invatamant , eventualele restrictii


pentru diferite profiluri de licee.

_ repartizarea orientativa a timpului pentru fiecare tema, obiective


generale , urmarite prin studiul disciplinei

_ indicatii metodice generale asupra modului cum trebuie realizate


lectiile , legarea lor de cerintele de calificare in profesiile pregatite
prin profilurile respective , folosirea resurselor materiale s . a .

Deci o programa scolara indeplineste functii de :

- directionare

- delimitare si

- indrumare
Precizarea continutului de instruire al fiecarei teme delimiteaza atit
aria tematica, cat si gradul de detaliere in care urmeaza sa fie
studiata. Prezentarea continutului are forma unei succesiuni de teme,
urmand ca detalierea sa fie asigurata de manualul scolar. In cazul
temelor cu un continut mai bogat programa scolara detaliaza
subtemele componente .

Privitor la timpul de care dispune o tema, programa scolara furnizeaza


mai multe categorii de informatii :

1. precizeaza timpul global pentru intreg anul scolar, in ore, numar


de lectii, de saptamani in anul scolar

2. repartizeaza orele pe diferite tipuri de activitate si de regula in


doua categorii :

n ore de predare, verificare curenta si lucrari practice .

n ore de recapitulare, cand sunt rezervate ore pentru pentru


verificare trimestriala, tezele sunt mentionate separat .

3. distribuie orientativ orele disciplinei pentru fiecare tema + orele


pentru teze+ recapitulari

4. precizeaza unele restrictii de timp care intervin in functie de


profilurile de liceu sau in cadrul aceluiasi profil pentru cursurile de
zi si cele serale

5. programa scolara mentioneaza si obiectivele generale care trebuie


realizate in cadrul intregii discipline si care vor trebui regasite sub
diferite forme in obiectivele lectiilor.

Acestea se refera la :

formarea gandirii - tehnica

- economica
- medicala

- juridica

- etc.

deprinderile principale care urmeaza sa si le formeze elevii in


cadrul disciplinei .

convingerile - a caror formare trebuie urmarita cu perseverenta


;

atitudinile pe care trebuie sa si le formeze elevii odata cu


studiul disciplinii , s . a .

In cadrul unui proiect de tehnologie scolara pentru oricare


din temele disciplinei, aceste obiective vor viza formarea deprinderilor
si de asemenea a convingerilor si atitudinilor care se realizeaza in
timp indelungat si sub influienta convergenta a instruirii in cadrul
mai mai multor discipline scolare .

In ceeace priveste informatia cu caracter metodic , in programe se


insista asupra adoptarii continutului la specificul sectorului de
activitate pentru care se pregatesc elevii, la necesitatea adaptarii la
diferite acte normative sau la noile achizitii ale stiintei si tehnicei .

In unele programe se prezinta si indrumari cu caracter bibliografic,


informatii asupra resurselor materiale folosite s.a .

In ceea ce priveste manualul scolar, care este alternativ, acesta


dezvolta continutul de instruire al tuturor temelor din programa
scolara intr- un volum de informatii de aproximativ 2-3 pag. din
manual pentru o lectie , iar profesorul hotaraste din care manual se
studiaza.

In manual se concretizeaza fondul de cunostinte corespunzator


fiecarei teme, sunt oferite aplicatii, modele de rezolvare a unor
probleme ca si elemente completive, cum sunt lecturile suplimentare .
Consultarea manualului ofera profesorului posibilitatea de a
se edifica asupra :

_ sistemului de notiuni ;

_ concepte ;

_ clasificari si reguli ce trebuie insusite de catre elevi ;

_ gradul de detaliere pana la care se poate ajunge ;

_ modele grafice folosite pentru explicarea unor fenomene ;

_ tipuri de probleme propuse spre rezolvare

Nivelul de cunoStinTe Si deprinderi necesare elevilor la Inceputul


studierii unui capitol sau a unei teme.

Tinand seama de faptul ca fiecare elev se gaseste la inceputul


instruirii, intr-o anumita pozitie fata de nivelul necesar de pregatire
teoretic ar trebui ca pentru fiecare sa se individualizeze o strategie de
instruire corespunzatoare. desi acest fapt este doar un deziderat pe
care poate il va rezolva invatamantul asistat de calculator, totusi
profesorul trebuie sa cunoasca gradul de omogenitate sau
neomogenitate al pregatirii si posibilitatile elevilor cu care va lucra .

Problema se pune cu termeni diferiti daca profesorul se


intalneste pentru prima data cu elevii respectivi sau ii cunoaste din
anii anteriori .

Pentru obtinerea de informatii privind nivelul scolar devine necesar :

-sa se aplice un test initial care sa evalueze nivelul cunostintelor si al


capacitatilor in legatura cu notiunile acestei discipline, studiate de
elevi in anii anteriori .

- sa se efectueze observatii sistematice in primele lectii ale anului


scolar pentru a depista masura elevii detin deprinderi de activitati
intelectuale, deprinderi practice de interes general si deprinderi de
folosire a unor resurse didactice .

Ca urmare a acestor evaluari initiale profesorul se poate


intalni cu situatii deosebit de variabile de exp. :

n elevii au un nivel slab de pregatire scolara, dar detin deprinderi


de folosire a resurselor didactice si au deprinderi de lucru intelectual
satisfacator .

n elevii au nivel bun de cunostinte, dar nu beneficiaza de


deprinderi practice .

O tehnologie scolara va corespunde numai daca se gaseste


in fata unei colectivitati foarte omogene. In caz contrar tehnologia
scolara trebuie elaborata in varianta corespunzatoare particularitatilor
majoritatii elevilor, urmand ca pentru ceilalti sa se aplice o serie de
masuri :

n folosirea de probleme, exercitii si aplicatii cu dificultati de


rezolvare si care sa serveasca unei activitati diferentiale .

n organizarea unor activitati de instruire independenta, in care


profesorul se poate ocupa de elevii cu performante mai slabe .

n utilizarea in primele lectii a unor activitati variate ca resurse (


metode diferite, mijloace de invatamant variate etc. )

In alte cazuri este necesara organizarea unor activitati


extrascolare :

n consultatii

n rezolvarea de probleme in colectivitate , etc.

Elevii cu interese si motivatii deosebite pentru studiu pot fi


cuprinsi in cadrul unui cerc stiintific in cadrul caruia prin activitatea
de cercetare, rezolvari de probleme, confectionari de resurse didactice
sa le stimulam capacitatea creativa orientandu-i spre activitati scolare
si profesionale .

INFORMATII ASUPRA CONDITIILOR DE CARE DISPUNE


PROFESORUL PENTRU DESFSURAREA INSTRUIRII.

Conditiile reale de care dispune un profesor pentru


elaborarea si aplicarea unei tehnologii didactice se pot manifesta fie
ca resurse fie ca restrictii .

De exemplu prezenta unui mediu de instruire bine dotat ii


ofera alte posibilitati de proiectare, organizare si desfasurare a lectiei
decat in situatia in care nu beneficiaza de un laborator sau cabinet
special

De aceea informatiile din acest domeniu trebuie sa ofere


profesorului siguranta asupra resurselor pe care se poate bizui in
proiectarea tehnologiei didactice si sa-l sensibilizeze asupra restrictiilor
de care trebuie sa tina seama .

Informatiile utile sunt de mai multe categorii si pot fi


obtinute sub forma unor intrebari asa cum rezulta din tabelul
urmator :

Nr. Domeniul careia ii Intrebari utile

apartin informatiile necesare

1. Mediul de instruire

- Exista un domeniu de instruire special amenajat ?

- Pot fi organizate experiente de laborator ?


- Mobilierul scolar permite organizarea instruirii in

diferite variante : ( pe grupe , independente etc.) ?

-Se dispune de echipamente tehnice pentru comunicare audio-vizuala


si de care anume ?

- Exista posibilitati de obscurizare ?

- Pot fi depozitate fara risc diferite resurse materiale ? etc.

2. Dotarea cu mijloace de invatamant prevazute in normativele

- De ce mijloace de invatamant prevazute in normativele de dotare se


dispune?

- In ce cantitate exista ?

- De ce mijloace de invatamant caracteristice predarii se dispune ?

- Exista mijloace de invatamant realizate prin autodotare?

3. Culegeri de probleme exercitii si aplicatii

-Se dispune de culegeri de probleme pentru fizica ?

- Colectiile care se gasesc in dotarea scolii ?

-In ce numar de exemplare?

-Exista probleme elaborate de colectivul de catedra ?

4. Posibilitati de folosire a unor resurse particulare

-Se poate organiza o activitate de instruire in


intreprinderea sau institutia care tuteleaza liceul ?

-Elevii pot avea acces la laboratoarele uzinei etc. ?

-Pot beneficia elevii de o biblioteca de specialitate ?

-In cadrul instruirii se poate beneficia de specialisti

din afara scolii?

5. posibilitati de autodotare

-Pot fi multiplicate materialele dotare


grafice ?

- Pot fi antrenati elevii in activitatea de autodotare ?

-Se dispune de un laborator foto sau un xerox in liceu ?

-Se pot construi aparate, machete, etc. in cadrul atelierului scolii ?

6.Posibilitatea folosirii unor resurse puse la dispozitie de alte instutii


?

-Pot fi imprumutate filme didactice si care anume?

-Pot fi imprumutate de la alte scoli truse pentru


efectuarea experientelor ?

-Pot fi aduse temporar unele echipamente


audio vizuale?

- Exista indrumari metodice pentru fizica ?

7.tehnologiile didactice

- Exista seturi de teste de evaluare sau alte materiale cu caracter


metodologic ?

Prin raspunsurile la aceste intrebari, profesorul obtine


informatii utile pentru elaborarea unor proiecte de tehnologie
didactica. Dar profesorul nu se va limita numai la inventarierea
conditiilor si a proiectelor de tehnologie didactica. Rareori se intampla
sa se dispuna de la inceput de tot ceea ce este necesar. Aici isi spune
cuvantul creativitatea si inventivitatea profesorului .

OBIECTIVELE PEDAGOGICE ALE FIZICII

Proiectarea unei tehnologii didactice are ca punct de plecare


precizarea rezultatelor care se sconteaza ca vor fi realizate de elevi
prin invatare . Exprimarea acestor rezultate in limbaj pedagogic
constitue obiectivele pedagogice specifice ale fizicii.

Sursele necesare pentru formularea obiectivelor pedagogice :

- programa scolara ;

- manualul scolar ;

- indrumarele de lucrari de laborator

- indrumarele de instruire practica.

REGULI PenTru FORMULAREA OBIECTIVELOR

a) Formularea obiectivului sa exprime actiunea observabila prin


care elevul urmeaza a exterioriza comportamentul dorit .

Distingem mai multe categori de obiective pedagogice :

- obiective care se refera la formarea deprinderilor motorii si


senzoriale ;
- obiective care specifica formarea atitudinilor .

b) Pentru a se descrie un comportament specific acestor categorii


de obiective trebuie sa se aleaga un verb care exprima cu claritate o
actiune sau o activitate specifica a elevului. Pentru fizica pot fi folosite
cu succes aproximativ 100 verbe, dintre care cele mai uzuale sunt
prezentate in urmatorul tabel :

Comportamentele Verbele prin care pot


care fi exprimate
comportamentele
urmeaza a fi formate
dorite
Insusirea unor noi a exprima, a
cunostinte recunoaste, a defini, a
identifica, a descrie
Formarea a rezolva, a
deprinderilor reprezenta, a
intelectuale interpreta, a
diferentia, a calcula, a
preciza, a recunoaste,
a efectua, a compara,
a extrage, a interpela,
a clasifica, a ordona, a
demonstra, a explica,
a completa, a stabili, a
aplica, a determina, a
observa, a extrapola,
a elabora, a analiza, a
separa, a identifica, a
deduce, a examina, a
formula, a
caracteriza, a
experimenta, a
descrie, a aduna
(date), a sintetiza, a
prezenta, a numi, a
evalua, a valida, a
argumenta, a aprecia,
a decide, a utiliza, a
opera , a comenta, a
inlocui, a nota, a
obtine (informatii )
Formarea a executa, a
deprinderilor motorii, reconstitui, a realiza,
senzoriale a produce, a proiecta,
a prelucra, a interoga,
a planifica, a construi,
a calcula, a audia, a
viziona, a opera .
Formarea atitudinilor a accepta, a
persevera, a efectua
constiincios, a
incuraja, a respecta, a
rezista, a convinge, a
te angaja, a alege .

c) Formularea obiectivului trebuie sa precizeze conditiile in care


elevul va proba formarea comportamentului dorit .

d) Formularea obiectivului trebuie sa precizeze criteriile de


analizare dupa care performantele probate de elevi vor capata o
semnificatie pedagogica .

STABILIREA CRITERIILOR DE REALIZARE A OBIECTIVELOR


PEDAGOGICE

Criteriile de realizare care ofera semnificatia ca un


obiectiv pedagogic a fost realizat sau nu se identifica prin stabilirea
limitei minime admisa de performanta.Dar aceste limite de realizare
sau nerealizare ale obiectivelor pedagogice, trebuiesc stabilite cu
ajutorul unor criterii cat mai obiective, aceste criterii respecta
urmatoarele puncte de vedere:

- importanta obiectivului pentru practica profesionala

- importanta lui pentru realizarea obiectivelor altor teme ale


aceleasi discipline sau a altor discipline :

- dificultatea pe care o prezinta pentru elevi realizarea


comportamentului specificat de obiectiv ;

- gradul de complexitate al obiectivului ;


- noutatea pe care o prezinta pentru elevi ;

- posibilitatile elevilor care participa la studiu in conformitate cu


performantele realizate in etape anterioare ;

- timpul indicat de programa scolara pentru parcurgerea temei ; etc.

Fiecare din aceste criterii admite variatii cantitative, care pot fi


mari, medii, sau mici, iar performantele elevilor pot fi ridicate, medii,
sau slabe.

In functie de aceste variatii se inregistreaza si o anumita


influienta pe care o pot exercita asupra limitei minime de
performanta a obiectivului analizat .

Intrucat analiza obiectivului trebuie realizata prin folosirea


tuturor criteriilor mentionate poate fi folosit un sistem de punctaj
pentru limitele de variatie ale fiecaruia asa cum se prezinta in tabelul
urmator :

Criteriul Situatii se punctajul


in care acorda
3 puncte 2 1 punct
puncte
1. Importanta mare medie mica
obiectivului
pentru
practica
profesionala
2. Importanta mare medie mica
obiectivului
pentru
realizarea
altor obiective
pedagogice
3. Dificultatea mica medie mare
obiectivelor
4. Complexitatea mica medie mare
obiectivelor
5. Noutatea grad grad grad
pentru elevi mic mediu mare
6. Performantele ridicata medie scazuta
majoritatii
elevilor care

se instruiesc
7. Timpul durata durata durata
necesar suficienta medie redusa
pentru
realizarea
obiectivului in
raport cu
timpul
acordat de
programa
scolara

Pentru exemplificare se prezinta cazurile a trei obiective pedagogice


oarecare carora urmeaza a li se stabili in limite cat mai corecte
performanta minima admisa. Analiza fiecarui obiectiv si a conditiilor de
realizare cu ajutorul celor 7 criterii mentionate anterior a condus la
urmatorul tabel :

punctaj punctaj punctaj

O1 O2 O3
1 Importanta 3 1 3
obiectivului
pentru
practica
profesionala
2 Importanta 3 1 3
obiectivului
pentru
realizarea
altor obiective
pedagogice
3 Dificultatea 1 1 3
obiectivelor
4 Complexitatea 1 1 2
obiectivelor
5 Noutatea 2 1 3
pentru elevi
6 Performantele 2 2 2
majoritatii
elevilor care

se instruiesc
7 Timpul 2 2 3
necesar
pentru
realizarea
obiectivului in
raport cu
timpul
acordat de
programa
scolara
Total 14 9 19

Variatiile de punctaje ale acestei tehnici sunt intre 7 si 21 puncte .

Daca se raporteaza punctajele realizate pentru fiecare din


obiectivele prezentate, la numarul de 21 puncte ( 7 pozitii ori 3 puncte
pentru fiecare obiectiv din tabelul anterior ) echivalent cu o performanta
maxima 100 % se obtine :

Pentru obiectivul

INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DE REALIZARE


A OBIECTIVELOR PEDAGOGICE
Rezultatele scolare ale fiecarui elev se concretizeaza in
rezultatele invatarii personale . Intrucat aceste efecte nu se pot
masura direct, fiind parti ale comportamentului psihic individual al
fiecarui elev, ele trebuiesc exteriorizate si traduse in marimi
masurabile = rezultatele probate de elevi si care pun in evidenta
nivelul de formare a comportamentelor dorite si exprimate prin
obiectivele pedagogice. Masurarea acestor rezultate ofera informatii de
masurare in valori absolute. Pentru a avea o semnificatie pedagogica
clara, sa devina informatii de evaluare scolara, trebuie comparate cu
anumite etaloane .

Deci pentru obtinerea unor informatii de evaluare scolara


sunt necesare urmatoarele actiuni :

- probarea de catre elevi a nivelului de pregatire la care


au ajuns ;

- masurarea rezultatelor probate ;

- evaluarea lor .

Realizarea acestor actiuni necesita folosirea unor


instrumente de evaluare a rezultatelor scolare care devine parte
integranta a oricarui proces de tehnologie didactica .

PARTIle COMPONENTE ALE UNUI INSTRUMENT DE

EVALUARE

1. Testul elevlui ( proba elevului ) care reuneste un anumit numar


de itemuri date elevilor spre rezolvare .

2. Etalonul de rezolvare care cuprinde :

- raspunsurile corecte ale fiecarui item ;


- punctajul integral itemului .

3. Etalonul de convertire a punctajelor in note scolare .

1. Testul elevului, cuprinde itemuri adresate acestuia si care permite


sa se aprecieze efectele actiunii sale de invatare.Numarul de itemuri
dintr-un test este cel putin egal cu numarul obiectivelor care se
evalueaza. Stabilirea numarului exact al itemurilor rezulta din tipurile
de sarcini de instruiri continute de obiectivele care se evalueaza.

Este indicat ca un obiectiv pedagogic sa fie evaluat printr-un singur


item.

Raspunsul format de elev se considera ca exteriorizeaza nivelul la


care s-a format comportamentul specificat de obiectivul pedagogic
respectiv .

2. Etalonul de rezolvare cuprinde :

- raspunsurile corecte ale tuturor itemurilor testului si modul in


care se acorda punctajul .

- punctajul corespunzator performantei maxime .

3. Etalonul de convertire pentru itemuri cuprinde :

- tabelul de date necesare pentru convertirea punctajelor in


note scolare

- nomograma de convertire a punctajelor in note scolare .

A CERINTE CALITATIVE PENTRU INSTRUMENTELE DE


EVALUARE

A REZULTATELOR SCOLARE
Ca in orice alt tip de masurare, apar erori de masurare. Unele sunt
legate de puterea de apreciere a fiecarui examinator, altele sunt erori
sistematice (erori de justete) . De aceea este necesar ca : instrumentele
de evaluare sa limiteze la minim posibil erorile prezentate in
informatiile de evaluare, ceea ce implica fundamentarea metrologica a
etaloanelor si scalelor .

RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE

Pentru desfasurarea unei actiuni cu caracter didactic este


nevoie de un ansamblu de conditii metodologice, materiale,
organizatorice si temporale. Prezenta conditiilor necesare le confera
statutul de resurse in timp ce absenta lor constituie restrictii.

Resursele didactice ale unei discipline scolare, reprezinta


ansamblul elementelor componente ale procesului de invatamant
menite sa-i sprijine pe elevi sa realizeze obiectivele pedagogice sub
indrumarea directa sau indirecta a personalului didactic .

Prezenta acestor resurse poate fi constatata in orice lectie care


ar fi analizata . De aceea primul pas in realizarea unei tehnologii
didactice este stabilirea si inventarierea tuturor resurselor didactice,
ceea ce presupune :

n delimitarea continutului de instruire corespunzator fiecarui


obiectiv si organizarea sa in cea mai avantajoasa ordine de parcurgere
de catre elevi

n stabilirea metodelor de invatamant pe care le va folosi


profesorul in diferite momente ale lectiei

n precizarea problemelor, exercitiilor si aplicatiilor implicate in


folosirea metodelor de invatamant ;

n inventarierea formelor de organizare in care s-ar putea desfasura


instruirea elevilor .
n identificarea resurselor materiale de care se dispune: mijloace de
invatamant si celelalte conditii materiale de care se dispune pentru
realizarea obiectivelor propuse .

n distribuirea timpului planificat pentru parcurgerea temei


respective .

Pentru proiectarea unei tehnologii didactice sunt necesare


urmatoarele categorii de resurse didactice :

1. Continutul de instruire organizat ;

2. Metodele de invatamant ;

3. Fondul de probleme, exercitii + aplicatii .

4. Formele de organizare ale instruiri

5. Mijloacele de invatamant .

6. Mediul de instruire .

7. Timpul de instruire .

Se stie ca invatarea se desfasoara intr-o succesiune de


momente. De aceea si continutul de instruire va trebui sa fie parcurs
de elevi intr-un singur sens, liniar .

METODELE DE INVATAMANT

Metodele de invatamant reprezinta modalitati sistematice de


lucru de care se pot servi profesorii in activitatea de instruire si
elevii in aceea de invatare, capabile sa conduca spre realizarea
obiectivelor pedagogice propuse .

Profesorul trebuie sa opteze pentru folosirea in diferite momente


ale lectiei, a acelor metode care ofera potentialul pedagogic cel mai
adecvat fata de obiectivele care urmeaza a fi realizte de catre elevi .

METODE DE INVATAMANT

Metode de comunicare

A.Prin limbaj oral:

a.Metode expozitive -descrierea explicatia; prelegerea

b.Metode conversative -conversatie eurestica;discutia ;

B. Prin limbaj scris -instruirea prin lectura

C.Prin limbaj oral-vizual -instruire prin mijloace vizuale, auditive ; audio-


vixuale

Metode de explorare

A.Metode de invatamnt investigare directa: observatie dirijata, observatie


independenta, efectuare de incercari -experiente, inventarea de solutii noi,
efectuare de experiente ;

B.Metode de explorare indirecta:

1.metode demonstrative, demonstrare prin efectuare de

experiente, demonstrarea cu obiecte, fenomene

reale ,
cu ajutorul reprezentarilor grafice ; cu mijloace sonore, cu mijloace
audiovizuale, cu ajutorul calculatorului, cu modele spatiale, clinica, cu
ajutorul desenului pe tabla.
C.Metode de modelare - studiere

pe modele ;

3) Metode bazate pe actiune: efectuare de exercitii - aplicatii

Metode de actiune efectiva: - analiza ( studiul ) de caz ; efectuarea de


lucrari practice de laborator efectuarea de lucrari practice de
atelier; efectuarea de produse ;

Metode de actiune simulata: efectuare de proiecte,

instruire prin jocuri didactice, instruire prin jocuri de simulare , instruire


pe simulator .

Metode de instruire programata : instruirea cu programe cu


raspuns construit ;

instruire cu programe cu raspuns la alegere ;

1) INSTRUIREA PRIN METODE EXPOZITIVE

a) Caracterizare - se realizeaza pe baza audierii unor prezentari


orale efectuate de catre profesor .

b) Continutul activitatii

Activitati desfasurate de :

Profesor Elevi
transmite informatii - urmaresc
verbale prin : expunerea

- - participa pe plan
descriere mental la

- intelegerea si
explicatii memorarea noilor
cunostinte .
-
prelegere

-
instructaj

c) Potential pedagogic :

_ permite transmiterea unui volum mare de cunostinte in timp


redus .

_ asigura desfasurarea procesului de invatamant intr-un ritm


planificat .

_ constituie un cadru corespunzator de argumentare stiintifica .

_ solicita concomitent mai multe procese psihice esentiale : gindire ,


imaginatie,

afectivitate .

d) Cerinte de aplicare:

_ Continutul transmis sa beneficieze de :

- nivel stiintific ridicat

- argumentatie logica si ierarhizare riguroasa a


ideilor .

- claritate

- accesibilitate, expresivitate

- formularea concluziilor partiale si generale .


- sa fie folosita prin alternare frecventa cu
demonstratia .

e) Limite ( inconveniente in aplicatie )

- comunicarea in sens unic profesor _elev .

- solicitarea in mica masura a gindirii independente .

- produce plictiseala si oboseala auditorului .

- nu asigura conexiunea inversa de catre elevi in diferitele momente


ale. expunerii.

2) INSTRUIREA PRIN METODE CONVERSATIVE

a) Caracterizare - Instuirea se realizeaza prin convorbiri organizate


si desfasurate sub conducerea profesorului .

b) Favorizeaza perfectionarea relatiei profesor - elev, stimuleaza


efortul elevilor

pentru exprimari clare si raspunsuri corecte .

Dezvolta ambitia elevilor de afirmare intelectuala, curiozitatea si


initiativa lor.

c) Cerinte de aplicare

- sa se bazeze pe cunostinte, experiente si observatii anterioare


intuitive folosite ,

- sa vizeze un singur raspuns ,

- sa induca o tensiune psihica pentru aflarea raspunsului ;


d) Limite - inconveniente de aplicare

-nu asigura in suficienta masura in sistematizarea


cunostintelor ;

-participarea efectiva la conversatie revine numai unui grup


de elevi din clasa .

-fragmenteaza problemele in discutie si nu asigura


continuitea activitatii individuale a elevilor .

-nu se poate folosi in cazurile in care noile cunostinte nu


sunt sprijinite de o experienta anterioara sau de materiale intuitive .

-oboseste elevii mai mult decat alte procedee de instruire .

3) Instruire prin metode de comunicare ce folosesc limbaj scris


sau oral - vizual .

a)Caracterizare :instruirea elevilor fara participarea directa a


profesorului prin organizarea unei activitati de invatare desfasurata cu
ajutorul sau sub indrumarea unor materiale elaborate special acestui
scop .

b)Instruirea se bazeaza pe autoinformare si se realizeaza prin :

-primirea de informatii ,

-prelucrarea informatiei .

Primirea informatiei de poate realiza dupa urmatoarea schema :

-manual

citire -materiale bibliografice

-alte materiale scrise

vizionare -materiale grafice - diagrame


- scheme

- harti

- planuri etc.

-fotografii, ilustratii

-materiale proiectabile

- statice - diapozitive

- folii

- dinamice - filme

auditive - discuri

- benzi sonore

- emisiuni radio

audio-vizuale - montaje audiovizuale statice

- emisiuni T.V.

- inregistrari magnetice

Prelucrarea informatiei poate fi facuta la toate nivelurile de


invatamant cu scopul formarii tehnicilor de munca intelectuala a
elevilor . Se poate obtine astfel :

- intocmire de planuri pentru lucrari individuale

- alcatuire de rezumate

- extragere de date si citate


- intocmire de conspecte

- intocmire de fise ( bibliografice , terminologice )

- intocmirea de clasificari ,

- efectuarea de operatii matematice

c)Avantaje :

- dezvolta capacitatea intelectuala de planificare si organizare

- formeaza algoritmi de lucru

- stimuleaza spiritul de initiativa si capacitatile individuale de activitati


nedirijate de profesor

- sporeste increderea in fortele proprii .

d) Limite , inconveniente :

- favorizeaza decalajul intre elevi ca pregatire

- necesita eforturi personale importante

- conexiunea inversa se realizeaza prin parcurgerea


materialului studiat .

- favorizeaza lenea de a gandi, incat elevii se obisnuesc sa


primeasca informatia gata elaborata .

4) Instruire prin problematizare

a)Caracterizare : modalitate a elevilor in care se imbina :

- rezolvarea de probleme si situatii problema

- valorifica experientele anterioare ale elevilor

- completarea fondului de cunostinte


- efectuarea unui efort personal de rezolvare .

b)Continutul activitatii

In raport cu gradul de participare al elevilor instruirea


problematizata se poate desfasura: dirijat sau independent

c)Avantaje :

- stimuleaza participarea elevului la cunoastere prin efort


personal .

- contribuie substantial la educarea sistemului de gandire

- formeaza deprinderi de munca intelectuale

- familiarizeaza elevul cu modul de solutionare a unor


situatii tipice cu care se poate intalni in practica profesionala .

d) Cerinte de apicare

- trebuiesc avute la dispozitie seturi de probleme, daca


nu, profesorul si le elaboreaza singur .

- problemele si situatiile problema sa fie adoptate strict


la posibilitatile de rezolvare ale elevilor.

- sa fie aplicate continuu, ca elevii sa se deprinda cu


acest mod de lucru.

e) Limite - inconveniente

- cere timp variabil din partea elevilor in functie de


posibilitatile lor .
- la elevii neatenti produce oboseala .

5) Instruire prin metode de explorare directA

a) Caracterizare :

Instruirea elevilor prin organizarea si stimularea unor activitati de


investigatie proprie pentru dobandirea si formarea de cunostinte,
capacitati si deprinderi apropiind investigatia de specificul cercetarii
stiintifice .

b)Continutul activitatii se realizeaza prin :

- observare dirijata

- observare independenta

- efectuare de incercari - experiente

- inventare de solutii noi

Consta in observarea unor materiale si fenomene, consemnarea


observatiilor, descrierea, interpretarea si formularea concluziilor .

Urmareste formarea deprinderilor de a sesiza ce este esential si


semnificativ in realitatea inconjuratoare .

Avantajele explorarii directe :

- dezvolta spiritul de observatie, gandire logica si


creativitatea .

- creeaza spiritul analitic .

- se asigura descoperirea legaturilor cauzale dintre


fenomene .
- imbina gandirea cu activitati motrice senzoriale .

- favorizeaza gandirea si diminueaza activitatea de


memorare .

- sporeste motivatia si increderea in fortele proprii .

- asigura remanenta cunostintelor dobandite si usureaza


transferul lor ulterior.

Cerinte de aplicare

Profesorul trebuie sa aiba competenta pentru :

- proiectarea procesului de invatamant in raport cu elementele


caracteristice acestei metode ;

- dirijarea cat mai discreta a elevilor.

materialele de lucru trebuie sa corespunda nivelului de


dezvoltare psihica a elevilor , folosindu-se ca tipuri de invatare :

- explorarea de tip inductiv - unde cunostintele se obtin prin


imbinarea unor date particulare cunoscute;

- explorare de tip deductiv in care cunostintele noi se obtin prin


combinarea de idei generale.

inconveniente de aplicare :

- necesita timp indelungat de aplicare .

6) INSTRUIREA PRIN METODE DEMONSTRATIVE


Caracterizare :

Instruirea se realizeaza prin prezentarea de catre profesor,


direct sau mediat, a unor fenomene, obiecte, activitati, calcule sau
experiente .

Activitati desfasurate de :

Profesor elevi
-prezinta si descrie -urmaresc,observa,
un material intuitiv, receptioneaza, noteaza,
efectuiaza efectuiaza scheme,
experiente,activitati
practice sau calcule
matematice
- selectioneaza - selectioneaza
observatiile observatiile rezultatele
rezultatele si faptele si faptele esentiale si
esentiale si formuleaza probleme
formuleaza probleme care trebuie rezolvate .
care trebuie rezolvate
.
- analizeaza + - noteaza concluziile,
sintetizeaza isi alcatuiesc pe plan
concluziile partiale; mental scheme de
Formuleaza concluzii actiune si sisteme de
generale . operatii logice .

Avantaje :

n stimuleaza observatia , reduce verbalismul in instruire .

n favorizeaza formarea reprezentarilor prin desfasurarea procesului


de invatamant de la concret la abstract .

n favorizeaza gandirea deductiva

n stimuleaza interesul si motivatia elevilor pentru invatare .

n usureaza intelegerea si executarea corecta a unor operatii .


Cerinte de aplicare:

- observatia elevilor trebuie orientata asupra elementelor caracteristice


si esentiale ;

- elevii sa efectuieze si o serie de actiuni ca desene, scheme, calcule,


consultari de tabele etc.

- In comunicarea didactica sa fie solicitati cat mai multi analizatori


ai elevilor

- obiectele demonstrate sa poata fi observate cu usurinta de catre


elevi fie direct, fie indirect cu ajutorul instalatiilor de proiectii , T.V. in
circuit inchis etc.

- materialul demonstrativ sa fie selectionat si pregatit temeinic


pentru a corespunde scopului .

Limite - inconveniente de aplicare

- efectele demonstratiilor ilustrative si practice depind de calitatea


mijloacelor de invatamant folosite;

conexiunea inversa nu se poate asigura pentru toti elevii in timpul


demonstratiei.

- gradul de participare a elevilor este in general redus.

7) INSTRUIREA PRIN METODE DE MODELARE

Caracterizare :

Se bazeaza pe construirea unor rationamente prin analogie


care considerand asemanarea exterioara a doua fenomene , dintre care
unul este bine cunoscut, sugereaza posibilitatea existentei unor relatii
structurale sau functionale intre ele .

Se folosesc doua categorii de modele :

- model similar

- model analogic

- modelul similar reprezinta o reproducere simplificata si la alte


dimensiuni a unui obiect, fenomen, sau proces care, prin pastrarea
caracteristicilor esentiale, sprijina pe elev sa dobandeasca cel putin o
informatie in plus despre originalul modelat .

Exemple de instruire cu modele similare :

1) Modelele care ilustreaza la scara redusa obiectul ce urmeaza sa


fie studiata .

2) Modele care permit adancirea investigatiei prin desfacerea in


parti componente principale: macheta demontabila a unui motor .

- Modelul analogic sprijina elaborarea rationamentelor prin analogie


in care pe baza studierii comparative a doua sisteme analoage si a
stabilirii de echivalente intre unele insusiri ale lor se realizeaza
transferul de insusiri noi de la un sistem la celalalt .

- Efectuarea rationamentului prin analogie necesita sprijinirea lui


pe un model exprimat prin semne sau simboluri - model ideal, care in
ordinea crescanda a dificultatilor se construieste sub forma modelelor
grafice, logico - matematice si cibernetice .

Exemple de instruire cu modele analogice :

1) Model grafic
nul faza

faza faza

faza nul

A B

Se cere sa se stabileasca de ce numai in una din situatiile A si B in


care prin organismul omului a trecut curentul electric, s-a ajuns la
consecinte grave .
2) Modelul logico - matematic

Se prezinta elevilor un numar de exemple privind mai multe


persoane, dintre care unele nu indeplinesc minimul de solicitari
profesionale, iar altele realizeaza in limite cantitative variabile si se
cere ca din analiza acestor situatii sa se formuleze conceptul de "
capacitate de munca ".

in care - capacitatea de munca

P - posibilitatile organismului

S - solicitare profesionala

Variatiile capacitatii se pot prezenta dupa cum urmeaza :

P > S : > 1 , capacitate de munca sporita

P = S : =1 capacitate de munca normala

P < S : < 1 capacitate de munca redusa

P = 0 : = 0 incapacitate de munca

MODELUL CIBERNETIC se refera la modelarea diferitelor sisteme si


subsisteme existente in cele mai variate activitati ca :

- functionarea reflexa a sistemului nervos .

- functionarea sistemica a procesului de invatamant

- functionarea unei instalatii automate .

8) INSTRUIREA PRIN METODE DE ACTIUNE EFECTIVA


a) Caracterizare : instruirea prin efectuarea repetata si sistematica
de actiuni sau operatii cu scopul formarii priceperilor si deprinderilor
a abilitatilor de invatare si a algoritmilor de rezolvare .

b) Continutul activitatii . In cadrul fizicii principalele metode de


invatamint se refera la :

- efectuarea de exercitii-aplicatii ,

- analiza (studiu) de caz

- efectuare de lucrari individuale .

Efectuarea de exercitii - aplicatii se realizeaza prin mai multe


modalitati , raportate la scopul lor , dupa cum urmeaza :

Tip de Scopul Exemple


exercitii exercitiului
Pentru formare Formarea - operatii matematice
de deprinderi deprinderilor
de rezolvare
Formarea - exercitii de : desenat
deprinderilor
de executie - proiectare

- construirea de
aparate

- stimulare

- manuirea de
aparate si unelte
Formarea - exercitii pentru
deprinderilor comunicare orala
de comunicare sau scrisa

-exercitii pentru
comunicare in limbaj
grafic .

-exercitii pentru
comunicare in linbaj
logico-matematic .
Formarea - exercitii pentru
deprinderilor de cazuistica specifica a
a analiza profilurilor de
cazurile meserii: electronice ,
specifice unei metalurgice etc.
profesiuni
Formarea - masurarea
deprinderilor
de investigare - prelevari de probe
independenta
- efectuare de
analize

- demontare de
aparate

- colectari de
materiale

- efectuarea de
depanari

- exercitii de
recunoastere
Formarea - exercitii de :
deprinderilor de rezumare,
sistematizare conspectare, fisare ,
clasificare ,
sistematizare, grupare
.
Exercitii pentru Repetarea
stocare de informatiei memorate
informatii
Exercitii prin - Exercitii de relatii
asumare de cu publicul
roluri
- Formulare de decizii

- Interogatoriu
Exercitii - Alcatuirea de
pentru referate
stimularea
creativitatii si - Elaborarea de
inventivitatii proiecte

INSTRUIREA PRIN JOCURI DIDACTICE


Caracterizare

Se aplica in activitatile de destindere cu scopul dobandirii sau


consolidarii unor cunostinte, algoritmi si capacitati .

Se disting: - jocuri didactice cu suport material

- jocuri didactice fara suport material

In prima categorie intra depistarea erorilor dintr-un desen,


gasirea unor solutii materiale care stimuleaza observatia, atentia,
imaginatia, promptitudinea folosirii cunostintelor .

In a doua categorie la care participantii simuleaza diferite


activitati sau isi asuma roluri .

Avantaje:- fiind o activitate atractiva stimuleaza motivatia de


participare, interesul, ambitia, atentia .

- stimuleaza spiritul de observatie

- contribuie la formarea spiritului de echipa .

Conditii de aplicare :

- jocurile cu suport material necesita un numar mare de


exemplare corespunzatoare grupelor de participanti .

- trebuie plasate dupa activitati in care elevii au fost solicitati


mai intens .

- trebuie asigurata o competitie si posibilitatea desemnarii de


castigatori .

10) Instruire programatA

Caracterizare: Modalitate de instruire in care elevul parcurge in ritm


propriu si independent un continut de instruire cu ajutorul unui
program de un tip anumit care ii asigura posibilitatea autoverificarii
dupa fiecare rezolvare si ii ofera prin tehnica de elaborare , conditii de
reusita .

Se bazeaza pe urmatoarele principii:

- inaintare in pasi mici

- raspunsul activ al elevului

- intarirea, (verificarea ) imediata a raspunsului dat

- gradarea dificultatilor

- asigurarea ritmului individual .

Prin calitatile sale un material de instruire programata


indeplineste functiile unui meditator individual care dirijeaza pasii de
instruire ai elevului prin informare corecta si ritmica .

FORMELE DE ORGANIZARE A INSTRUIRII

Organizarea instruirii poate fi abordata din patru perspective :

dupa modul cum sunt repartizate sarcinile elevilor: - sarcini frontale

- sarcini diferentiale

2) dupa modul de participare al elevilor la efectuarea sarcinilor


didactice:

-participarea colectiva - intreaga clasa rezolva aceesi problema


-participare pe grupe

-participare individuala

3) dupa modul in care este dirijata activitatea elevilor :

- activitati efectuate independent

- activitati dirijate de profesor

- activitati dirijate de echipe de profesori

- activitati dirijate prin programe de instruire

4) dupa forma de desfasurare a activitatii didactice, procesul de


invatamant se poate organiza ca :

- lectii in scoala - independent de orar

- in cadrul orarului scolar

- activitati practice - in cabinete

- laboratoare

- sali de simulare

- terenuri de instruire

- spatii speciale

- activitati productive - in inteprinderi si institutii de


. profil

- in ateliere scoala cu plan de


. productie

- activitati de evaluare prin: - probe - lucrari scrise

- examene
- concursuri , etc.

- vizite didactice

- excursii didactice

MIJLOACE DE INVATAM^NT

Invatamantul foloseste un numar mare si variat de resurse


materiale atat pentru sprijinirea procesului de invatamant , cat si
pentru activitatile care intra in componenta sa .

Mijloacele de invatamant reprezinta sursele materiale care pot


sprijini activitatea de invatare a elevilor cat si organizarea si
desfasurarea procesului de instruire in vederea realizarii obiectivelor
scolare si evaluarii rezultatelor obtinute prin instruire .

In categoria mijloacelor de invatamant intra :

-mijloace de invatamant concepute si realizate intentionat

- mijloace de invatamant preluate din alte domenii .

Categorii de mijloace de invatamant

Inventariind cea mai mare parte din mijloacele de invatamant , ele se


pot clasifica in raport cu suportul material de prezentare si anume :

- suporturi sonore

- suporturi vizuale

- suporturi audio-vizuale

- alte tipuri de suporturi

1) Suporturi-transparente- filmice- diapozitive vizuale


-diafilme

-microfilme

-imagini stereoscopice

-folii si modele pentru retroproiector

-planse pentru retroproiector

- fotografice- fotografii , ilustrate fotografice

- planse - desenate

- vacumate

- tablouri

- harti

- atlase

- aplice pentru tabla magnetica sau de fetru

- grafice: - jocuri grafice

- modele

- manuale scolare

- indrumare de lucrari practice

- fise de lucru

- manuale de instruire programata

- culegeri de probleme

- truse de modele grafice

- materiale realizate pe alte suporturi vizuale


2) Suporturi sonore - inregistrari pe benzi magnetice

- discuri sonore

- emisiuni radiofonice

- alte suporturi sonore

3) realizate pe suporturi audiovizuale - filme didactice

- emisiuni T.V.

- montaje audiovizuale

- inregistrari pe magnetoscop

- materiale realizate pe alte

suporturi audiovizuale

4) realizate pe alte tipuri de suporturi

-colectii

-naturalizari - preparate microscopice

- truse didactice

-jocuri cu obiecte

-modele spatiale - mulaje

- machete statice

- machete fuctionale

- simulatoare
MEDIUL DE INSTRUIRE

Mediul de instruire trebuie sa detina o serie de insusiri , dupa


cum urmeaza :

Domeniul Continutul Exemplificari


cerintei
Cerinte Asigurarea unui - posibilitatea de a se practica :
pedagogice cadru corespun- demonstratii, observatii inde-
zator tuturor pendente, efectu-ari de
metodelor de experiente, exercitii caracte-
invatamant care ristice profesiei
pot fi folosite in
tehnologia
didac-tica a
disciplinei
Asigurarea unui - posibilitati pentru : comunicare
cadru pentru statica vizuala; comunicare audio-
practicarea celor vizuala; co-municare sonora
mai moderne
for-me de
comunica-re
didactica
Asigurarea - posibilitatea de a oferii sarcini
desfasurarii pro- frontale sau dife-rentiale, de a
cesului de lucra in colectiv, pe grupe sau in-
invata-mant in dependent , indi-vidual sau
diferite forme de dirijat
organi-zare
Asigurarea - posibilitatea ca profesorul sa in-
cadrului de drume diferentiat elevii .
mani-festare a
unor re-latii de - posibilitatea ca elevii si profe-
cooperare intre sorii sa coopereze pentru
participanti rezolvarea unei sarcini
Asigurarea - posibilitatea ca elevii sa lucreze
conditiilor de cu toate resursele materiale
folosire variata si existen-te si
diferentiata a necesare
resurselor - posibilitatea de a organiza si
materiale des-fasura experiente diferite si
de scurta durata .
Cerinte Asigurarea - posibilitatea stocarii tuturor
ergonomice conditiilor resurselor mate-riale
pentru pastrarea necesare - posibilitatea
tuturor manipularii ope-rative in procesul
resurselor mate- de invatamant
riale necesare
dis-ciplinei
Rationalizarea - posibilitatea de a trece cu
eforturilor usurinta de la un moment la altul
depuse de al lectiei , chiar atunci cand sunt
participanti necesare resurse materiale
diferite
Cerinte Asigurarea - protectia instalatiei de
tehnice conditiilor de alimentare electrice , cu gaz , apa .
securitate totala protectia depozitarii obiectelor cu
a activitatii risc de accidentare
participantilor
Asigurarea - existenta instalatiilor necesare
realizarii tehnice de electricitate ; alimentare cu apa
in acord cu ,gaz
natura activitatii etc.
, care se - plasarea antenei colective sau
desfasoara de circuit inchis pentru
telereceptoare .
Cerinte Asigurarea unei - ambianta coloristica adecvata
estetice ambiante placute
pentru activitate - mobilier cu forme moderne .
Cerinte Asigurarea - posibilitatea organizarii unei
privind conditiilor de biblioteci a
activitatea pregatire a catedrei -
profesorului activitatii posibilitatea ca profesorul sa des-
didactice fasoare o activi-tate de cercetare .
Asigurarea - posibilitatea organizarii unei
Cerinte cadrului pentru activitati stiintifice a elevilor .
privind activitatea unor
activitatea cercuri cu elevii
extrascolara
Locul de exemple

instruire
Organizat in institutii -Cabinete de specialitate; laboratoare
scolare scolare; ateliere scolare; poligoane
energetice; loturi experimentale; muzee
scolare; sali de simulare; parcuri scolare;
ferme scolare; vehicule scolare; santiere
scolare; restaurante s[none1]colare;
magazine scolare; etc.
Existente in afara scolii Intreprinderi; teren agricol; santiere de
si folosite pentru constructii; gospodarii agricole; institutii
instruire. sanitare; biblioteci; scoli de aplicatii;
vehicole; laboratoare uazinale; nave scoala;
etc.

Cerinte psihopedagogice privind elaborarea unei tehnologii didactice :

1) - insusirea unor noi cunostinte

2) - formarea deprinderilor intelectuale

- formarea deprinderilor senzomotorii

3) - formarea de atitudini

Existenta etapelor de instruire pentru insusirea unor etape noi :

Obtinerea informatiilor Prelucrarea informatiilor Formarea


concluziilor si confirmarea sau corectarea lor Exersarea si aplicarea
concluziilor Conexiunea

inversa finala.

Planul de desfasurare al unei teme va reuni urmatoarele tipuri de


secvente :

n secventa introductiva

n secventa de instruire

n secventa finala

n secventa de evaluare in care se aplica testul elevului


Cerinte privind valorificarea resurselor didactice

Resursa didactica Cerinte


Organizarea Parcurgerea continutului de
continutului de instruire sa asigure :
instruire
- continuitatea informatiei

- sistematizarea informatiei

2) Continuitatea si sucesiunea
invatarii sa se asigure prin
alternarea cailor inductiva si
deductiva .
Metode de Instruirea sa se realizeze prin
experienta directa si participare
invatamant nemijlocita la cunoasterea realitatii .

Substituirea realitatii in procesul


instruirii sa fie folosita numai daca
nu se poate asigura contactul
nemijlocit al elevului cu ea .

Instruirea sa se faca prin


participarea activa a elevului .

Instruirea sa se asigure printr-o


varietate de metode si prin
alternarea lor in cadrul lectiei .

Elevul sa-si aplice cunostintele in


conditii noi si variate .

Elevul sa aiba surse de informare


pentru rezolvarea independenta a
sarcinilor cerute printr-un efort de
gandire .

Sa se foloseasca studiul individual .

Sa se succeada repetitiile si sa
intervina intaririle .

Obtinerea informatiei prin


conexiune inversa sa produca :

- procesul de invatare

- organizarea , conducerea
si desfasurarea lectiei .

10) Conexiunea inversa sa fie


prezenta:

- dupa rezolvarea fiecarei


sarcini realizate independent

- la sfarsitul fiecarei
secvente de instruire

- ori de cate ori se simte


nevoia, de catre elevi, de a se
confirma sau infirma propriile
rezolvari .

11) Informatiile de conversiune


inversa sa fie: clare, complete,

simple, sa se obtina rapid si cu


procedee variate
Fondul de probleme 1) Existenta unui fond
permanent de problematizare a unor
exercitii si aplicatii situatii variate de investigare si
cautare de solutii de catre elevi .

2) Problemele si situatiile
problema sa cuprinda situatii tipice
cu care elevul se va confrunta in
practica .

3) Prin rezolvarea de probleme


sa se urmareasca :

- sesizarea existentei unei


probleme intr-o situatie data

- rezolvarea si indicarea solutiei


optime

- identificarea elementelor noi


din solutie

- evaluarea posibilitatii de
aplicare a solutiei .

4) Cu ajutorul fondului de
probleme sa se urmareasca

- alcatuirea unui plan de


incercari succesive de rezolvare a
problemei date (strategie
experimental faptica ) .

- formarea de deprinderi
intelectuale bazate pe succesiune de
rationamente deductive (
strategia algoritmica )

simplificarea activitatii de rezolvare


prin alegerea corespunza-toare a
ipotezelor ( strategia euristica
).
Formele de 1.Instruirea sa fie organizata in
organizare forme alternative, si sa determine
interventii creatoare ale elevului .

2. Sa se lucreze atat frontal cat si


diferentiat .

3. Sa existe atat momente de lucru


dirijate ale elevilor, dar si
independente.
Resursele materiale 1) Sa fie folosit direct de elev in
mod creativ .

2) Sa asigure perceperea
obiectelor si a fenomenelor studiate
.

3) Sa asigure :

- comunicarea informatiei

- diversificarea instruirii

- participarea continua a elevilor

- insusirea de noi
cunostinte,deprinderi, ati -tudini

- rationalizarea eforturilor

4)Sa se desfasoare intr-un mediu


adecvat
CerinTe privind prevenirea apriTiei premature a oboselii la elevi
(cerinTe ergonomice) .

1. elevul sa invete sa aplice reguli de munca intelectuala prin care sa-si


foloseasca eficiennt timpul scolar si extrascolar .

2. Invatarea sa se sprijine pe:

- activizatea elevilor pe toata durata lectiei

- atractvitatea modalitatilor

3. Sa fie respectate legile antrenamentului :

- invatarea sa fie continua

- cu intensitati progresive

- din ce in ce mai complexe

- sa alterneze munca fizica cu munca intelectuala

- sa respecte curbele zilnice si saptamnale de . oboseala

4. Sa nu depaseasca posibilitatile fizice si intelectuale de invatare ale


elevului.

5. Existenta conditiilor igienice ale incaperilor

6. Suma orelor de instruire scolara si extrascolara sa nu depaseasca 8-


10 ore pe zi.

7. Trecerea in mod lent de la o activitate la alta.

ELABORAREA UNUI PROIECT DE TEHNOLOGIE SCOLARA .

Tehnica de lucru cuprinde o serie de succesiuni de faze in care profesorul


isi formuleaza o serie de intrebari problema si isi materializeaza
raspunsurile in diferite componente ale proiectului.

Nr problemele solutiile si metodele


fazelor in care se
concretizeaza
1 Care sunt -Consultarea
informatiile prevederilor
prelimi- nare cu programei scolare
care se incepe
proiecta- rea -Obtinerea
tehnologiei informatiilor asupra
didactice. particularitatilor si
nivelului elevilor.

-Informatii cu privire
la conditiile reale de
aplicare a tehnologiei
didactice.
2 Ce vor trebiu sa -Formularea
stie sa faca la obiectivelor
sfarsitul pedagogice temei
instruirii pentru
tema respectiva? respective.
3 Ce continut de -Delimitarea
instruire continutului de
corespunde instruire si
fiecarui obiectiv. transporta-rea lui
intr-o organigrama
4 In ce ordine -Stabilirea
trebuie realizate succesiunii de
obiectivele parcurgere a
continutului pentru
si trebuie parcurs fiecare obiectiv in
continutul de parte
instruire
corespunzator?
5 Care va fi Stabilirea planului de
structura desfasurare a
planului de instruirii pentru
instruire in intreaga tema pe
timpul afectat lectii si secvente.
temei?
6 Cum se va Stabilirea etapelor
desfasura pentru fiecare
instruirea in secventa a temei.
cadrul fiecarei Elaborarea tehnicilor
lectii din de instruire pentru
diferite
tema?
momente.Conceperea
de noi resurse
didactice
7 Instrumentele de Testul elevului de
evaluare elaborat

Etalonul de rezolvare
si de acordare a
punctajului

Etalonul de
convertire punctaj-
note.
8 Structura Asamblarea
proiectului de materialelor
tehno- logie elaborate in fazele
didactica a temei ante-rioare in
proiectul de teh-
nologie didactica.
9 Implicatiile -Organizarea
aplicarii mediului de instruire
proiectului de
tehno-logie -Realizarea si
didactica in multiplica-rea
conditiile reale. mijloacelor de invata-
mant
10 Ce informatii -Interpretarea
ofera autoeva- rezultatelor obtinute
luarea
proiectului de -Ameliorarea
tehnologie proiectului cand este
didactica? necesar acest lucru

Pentru asamblarea proiectului de tehnologie didactica trebuiesc respectate


urmatoarele puncte:

-obiectivele pedagogice

-organigrama continutului de instruire


-diagrama continut-obiective

-planurile de instruire:

-planul de desfasurare pentru lectia 1,2,3...

-setul de probleme ,exercitii si aplicatii

-lista mijloacelor de invatamant si descrierea lor

-instrumentele de evaluare:

-testul elevului

-etalonul de evaluare

-etalonul de convertire punctaj-note.

Desfasurarea instruirii

Functiile profesorului care aplica un proiect de tehnologie scolara.

nr. crt Functiile Sens de


profesorului optimizare

1. Organizator al -Asigurarea
procesului de tuturor
invatamant conditiilor
cerute de
desfasu-rarea
proiectului de
tehnologie di-
dactica.

-Obtinerea
prealabila a
tuturor
resurselor
mate-riale
necesare.

-Prospectarea
mediilor de
instruire .
-Organizarea
rationala a
fluxu-rilor si
circulatiei in
laborator, ate-
lier sau cabinet
si eliminarea
stagnarilor.

-Distributia
rationala a
locu-rilor de
lucru.

-pregatirea
ope-rativa a
materi-alelor
cu care vor
lucra elevii.

-Antrenarea
elevilor pentru
organizarea
locurilor de
lucru si
desfasurarea
unor tehnici
dife-rite de
instruire

-Prezenta
elevilor
(apelul).
2 Conducator al -Coordoneaza
procesului de unitar toate
inva- activitatile
edu-cative ale
tamant elevilor

-Imprimarea
unor relatii de
coope-rare cu
elevii.

-Obtinerea
opera-tiva a
informatiilor
privind efectele
actiunii de
instru-ire

-Reglarea
opera-tiva a
procesului de
invatamant in
raport cu
informa-tiile
primite

-Elaborarea
anticipata a
mai multor
solutii pentru
acele obi-ective
pedagogice
care folosesc
resurse
materiale
conditionate
de anumiti
factori tehnici.

-Folosirea
integrala a
timpu-lui de
instruire.
3 Evaluarea - Obtinerea
rezultatelor informatiilor
scolare de evaluare
pentru intreg
colectivul de
elevi .

- Evidenta
dinamicii
performantelor
individuale

- Selectia
elevilor cu
rezul-tate
diferite care au
nevoie de
tratari diferite .

- Oferirea
situ-atiilor prin
care elevii sa-si
poata evidentia
aptitu-dinile,
interesele si
optiunile
scolare si
profesionale .
4 Cercetari in - Practicarea
domeniul de variante
tehnologiei diferite de
didactice tehnologie
didactica si
validarea celor
cu care se
obtin
rezultatele cele
mai bune .

Cerintele privind relatia profesor elevi

1) Elevul trebuie stimulat sa gandeasca, sa obtina noi cunostinte, de


catre profesor prin intrebari de tipul : " de ce ? ", "cum ? ", "in ce scop "?

2) Dezinteresul intr-o lectie al elevilor este determinat si de profesor


cum isi organizeaza lectia .

3) Profesorul trebuie sa constientizeze ca in colectivele celor mai multe


clase cu care lucreaza sunt elevi cu performante bune, mijlocii si slabe.
Succesul actiunii sale va fi conditionat de ridicarea performantelor elevilor
slabi si mijlocii .

4) Respectul si stima elevilor fata de profesor se obtine prin competenta,


caracterul ferm si drept al profesorului si obiectivitatea lui .

5) In fiecare ele, profesorul sa vada o personalitate care sa se dezvolte


sub indrumarea sa .

6) La reusita unei lectii trebuie sa se considere nu numai satisfactia


profesorului,ci si a elevilor, care sa fie antrenati de o asa maniera incat sa
nu simta cand a trecut lectia

EVALUAREA REZULTATELOR SCOLARE


Instumentele de evaluare pot fi folosite in mai multe momente ale
procesului de instruire si anume :

- la inceputul instruirii

- pe parcursul instruirii

- la sfarsitul unei etape de instruire .

Testele corespunzatoare acestor etape se grupeaza atfel :

- teste initiale - la inceputul instruirii pentru a se cunoaste nivelul de


pregatire si omogenitate al colectivului

- teste de progres - (formative) pe parcursul instruirii in cadrul unei teme.

- teste finale - (sumative) aplicate dupa invatarea unei unitati


didactice, o tema , dupa un trimestru , examen anual .Din punct de vedere
practic cele mai utilizate probe de evaluare sunt cele sumative .Prin
aplicarea testelor de obtine trei tipuri de evaluare :

- evaluare predictiva - prin care se stabilese prezenta sau absenta


cunostintelor necesare pentru realizarea unor noi obiective de instruire .

- evaluare formativa - prin care se constata progresul elevului .

- evaluare sumativa - prin care se constata remanenta efectelor


invatarii .

Functiile pedagogice obtinute prin evaluare :

- functia diagnostica - are rol constatativ ;

- functia ameliorativa - prin care se obtin informatii asupra resurselor


incluse in instruire .

- functia prognostica - in urma careia se pot estima perspectiva scolara


sau social-profesionala a unui elev .
Etapele actiunii de evaluare

a) Aplicarea testului si obtinerea raspunsurilor de la elevii evaluati ;

b) Compararea fiecarui raspuns cu etalonul de rezolvare si acordarea


punctajului corespunzator

c) Calculul notei scolare .

d) Interpretare rezultatelor si adoptarea de masuri cu caracter


ameliorativ .

PROIECT DE TEHNOLOGIE SCOLARA*

*Acest proiect a fost realizat de profesori de fizica din Constanta. (Nu


cunosc autorul).

OBIECTUL Fizica cl.a-XI-a

TITLUL LECTIEI: Recapitulare capitolul Optica geometrica si ondulatorie

DURATA 4-6 ore

OBIECTIVE FUNDAMENTALE: sistematizarea si fixarea notiunilor legate


de reflexie , refractie aplicarea formulelor fundamentale la diferite tipuri de
sisteme optice .Scheme recapitulative .

OBIECTIVE OPERATIONALE : formarea deprinderii de sistematizare ,


mobilitate in gandire ,

- sa aleaga ecuatii potrivite pentru diferite tipuri de dioptrii sau oglinzi .

- sa stie sa rezolve problemele test stabilind corespunzator semnele


conventionale .
- sa aplice practic notiunile insusite .

- sa confrunte rezultatele obtinute cu constructiile grafice si sa sesizeze


eventuale erori de calcul .

- sa rezolve probleme experimentale .

TIPUL LECTIEI :de sistematizare si recapitulare .

METODE SI PROCEDEE :conversatia , problematizarea , rezolvarea unor


probleme noi , evaluarea , lucrul cu fisa .

MATERIALE DIDACTICE : componentele din modulul 3 fise de lucru .

DESFASURAREA ACTIVITATII :

Evenimentele Activitatea Activitatea


lectiei si profesorului elevului

timpul
aproximativ
Recapitularea Solicita elevii sa Completeaza
notiunilor completeze fisa
necesare (30 fisa nr.1
minute).
Verificarea Solicita elevii sa Corecteaza
modului de corecteze fisele, fisele cu creon
compara cu fisa rosu (eventual
competare a comple-tata de se schimba
fisei (10 profesor si fisele cu
minute). proiecteaza fisa vecinii ) -
la retroproiector ridica unele
. probleme
neclare
Activitatea de Antreneaza elevii Completeaza
rezolvare a sa urmareas-ca sau rezolva
sarcinilor din indicatiile din problemele
fisa nr.2 fise . test .
(1ora).
Verifica daca
elevii au inteles
ce au de rezolvat
.
Rezolva Difuzeaza fisele Realizeaza
activitatea de munca experimentul,
din fisa nr 3 independenta si cu-lege datele
solicita nece-sare
(2 ore ) rezolvarea rezolvarii
problemelor problemelor .
experi-mentale
propuse ve-rifica
montajele .

FISA 1

Natura Suprafata transparenta Suprafata reflectatoare

suprafetei
Forma Sferi- Plana Asociatii de Sferice
ca dioptrii Plane
suprafetei R=

R=
I-a formula

fundamen-
tala
II-a formula

fundamenta-
la
Distante
focale,
constructii
de focare
Construiti converg diverg converg diverg
imaginea
unui obiect

FISA 2

1) Se da o oglinda concava cu raza de curbura de 40 cm. La 60 cm. de


oglinda se aseaza un obiect de 1cm. Aflati :pozitia , marimea si natura
imaginii .Construiti mersul razelor de lumina.

2) Se inlocuieste oglinda cu o lentila biconvexa cu razele de curbura


egale cu 40 cm. si cu n=1,5.

Calculati : x2 ; b ; natura imaginii daca obiectul se afla la aceeasi


distanta .

3) La 1,5 cm. de lentila data, in dreapta se aseaza un dioptru plan cu


n=1,5 . Cu cat se deplaseaza imaginea ? Cat este marirea liniara
transversala ?

4) Daca in locul dioptrului se aseaza o oglinda plana , ce puteti spune


despre imaginea finala ?

5) Pe lentila data cade un fascicol de lumina alba paralel cu axa optica


principala , ce fenomen se produce ? prin ce se caracterizeaza ? dar daca
lentila contine cianina ? Puteti descrie cantitativ fenomenul ? de ce date
mai aveti nevoie ?

6) In locul dioptrului plan se plaseaza o oglinda concava cu raza de


curbura de 40 cm.Calculati pozitia imaginii si b .

7) La lentila data se alipeste o lentila identica , spatiul liber se umple cu


apa n= 1,33, iar fata ultimei lentile se arginteaza .Care este convergenta
sistemului ?

8) La distanta de 1,5 m de lentila data se plaseaza o lentila plan concava


cu n=1,5 si raza de curbura egala cu 40 cm. Aflati : pozitia imaginii finale
fata de prima lentila, marimea imaginii si natura ei.

FISA Nr. 3

Probleme Material Activitatea Activitatea


propuse
didactic elevului profesorului
1 O raza de -Disc Realizeaza -Verifica
lumina cade gradat, instalatia instlatia
sub diferite
unghiuri de -semi- Masoara -Observa
incidenta pe cilindru din unghiurile de modul de
fata plana a incidenta si lucru,pune
unui sticla, refractie intreba-ri
semicilindru -Proiector Determina de
din sticla.Sa viteza luminii verificare ,
se calculeze
indicele de Compara -trage
refractie al rezultatelesi conluzii
sticlei si explica
vitezele de diferenta intre
propagare a valorile
luminii in obtinute si cele
sticla. din tabele
2 Sa se banc optic -Observa -Verifica
determine mersul razelor instlatia
unghiul de suport de monocromatice
deviatie prisma, prin prisma -pune
minima a intrebari
unei radiatii raportor -masoara aju-tatoare ,
monocro- unghiul de
matice la proiector, deviatie -da indicatii
trecerea minima
filtre ,coli -Observa
printr-o
de hartie -determina modul de
prisma
optica si sa indicele de lucru
se calculeze refractie al
prismei da indicatii
indicele de
refractie al
prismei -Compara
rezultatele cu
valorile din
tabele, expli-ca
diferenta
3 Se trimite o banc optic Observa -Pune
raza de fenomenul , intrebari de
lumina alba suport de verificare
pe o prisma prisma Defineste
optica .Ce se dispersia si -cere sa se
observa . raportor explica cauza faca
Cum se deosebirea
numeste proiector -Obtine sinteza dintre
feno-menul luminii dispersia
filtre
? normala si
-Obtine culori anomala.
comple-
mentare
4 Sa se obtina banc optic -obtine -Verifica
fenomenul fenomenul de instlatia
de difractie proiector difractie
prin retele -Observa
optice.Sa se suporturi -masoara modul de
studieze de cu retele, interfranja lucru.
cine depinde fante, filtre, -observa
marimea lentile variatia -da
interfranjei. convergente interfranjei la indicatii,
Sa se deter- ecran variatia pune
mine lungimii de intrebari
lungimea de unda ,
unda prin constanta -trage
difractie retelei conluzii

-calculeaza l
radiatiei
monocromatice
folosite

-Compara
rezultatele,

explica
neconcordanta
dintre datele
din tabele si
valorile
obtinute
5 Sa se banc optic -Obtinerea -Verifica
studieze imaginii in instlatia
fomarea lentile lentile
imaginilor -Urmareste
in lentile ; ecran -urmareste modul de
marimea si lucru
marimea si lumanari felul imaginii
felul lor. in functie de -Verifica
distanta rezultatele
Sa se obtinute
determine -determina
distanta distata focala a
focala a unei unei lentile
lentile convergente.
convergente.

Proiect de activitate didactica (model)**


Scoala ...........................

Profesor........................

Disciplina Fizica

Clasa a-XI-a

Tipul lectiei: De comunicare si insusire de noi cunostinte

Obiective operationale: Dupa activitatea didactica elevii vor fi capabili :

O1 sa defineasca fenomenele de reflexie si refractie

O2 sa enunte legile reflexiei si refractiei;

O3 sa aplice corect legile studiate in rezolvari de probleme simple.

Resurse:

r1 continutul invatarii a fost alcatuit pornind de la obiectivele fixate


si in stransa legatura cu manualul de fizica cl.IX si prevederile programei
scolare;

r2 clasa este neomogena din punct de vedere al capacitatilor de


invatare . Se impune un ritm moderat de parcurgere a sarcinilor stabilite.

r3 conditiile materiale folosirea laboratorului de fizica.

Strategii didactice:

s1 metode de instruire: Conversatia, explicatia, experimentul


demonstrativ, observarea;

s2 materiale didactice ( se enumera materialele didactice ce


vor fi folosite, creta colorata ...)

s3 metodele si materialele vor fi combinate iar explicatia


fenomenului va fi insotita de observarea directa a acestui fenomen de catre
elevi.

Scenariul activitatii didactice

Eveniment Activitatea de invatare continut


didactic activitatea activ.elevilor informa-
profesorului tional
captarea anunta titlul devin atenti,
atentiei lectiei noi si observa
prezinta in mod mate-rialele
sumar
materialul
didactic adus
enuntarea face cunoscut asculta si
obiectivelor elevilor planul urmaresc
lectiei si faptul obiectivele
ca trebuie sa
retina definitiile
si legile stu-
diate
reactualizarea arata legatura raspund oral manual
cunostintelor cu undele
anterioare mecanice, se cer editia..
definitii

ale
fenomenelor.
organizarea descrie noteaza
invatarii experimentul, observatiile,
se cer elevilor sa raspund
comenteze intrebarilor
experimentul
repetand
definitiile, se
corecteaza
raspunsurile
gresite
obtinerea se remarca
performantei cazurile
particulare ale
feno-menelor
de refractie
asigurarea prin intrebarile
conexiunii inv. puse se asigura
de gradul de
asimilare a
noilor
cunostinte
evaluarea propune spre rezolva
performantelor rezolvare prob-
probleme legate lememe
de fenomenele date
studiate
asigurarea anuntarea temei noteaza
retentiei si pentru acasa tema data
transferului

** Ovidiu Caltun: Metodica predarii fizicii 2001 Ed. Univ. Al I. Cuza Iasi.

Bibliografie.

1. Ovidiu Florin Caltun. Metodica predarii Fizicii.Editura Universitatii


"Alexandru Ioan Cuza" Iasi 2001. a
2. E.Tereja. metodica predarii fizicii.Univ.Al.I.Cuza.Iasi.
1990

3. Aisberg E Fizica in viata de toate zilele. Ed. Albatros.Iasi. 1973

4. Balibanu F.,Man S.Elemente de metodica predarii fizicii 1968

5. Bunescu V. s.a. Instruirea programata, E.D.P. 1968.

6. Cerghit I. Filmul in procesul de invatamant . E.D.P.


1970

7. Cerghit I. Curs de pedagogie. Univ. Bucuresti1988.

8. Gheorghiu A.,Popovici M. Elemente de tehnologie didactica E.D.P.


1983.

9. Hainault L. Programe de invatamant si educatie permanenta E.D.P.


1981.

10. Hutten E. The Ideas of Physycs, Edinburg1967.

11. Ionescu M. Lectia intre proiect si realizare, Editura Dacia , Cluj , 1982.

12. Jinga I. Inspectia scolara, E.D.P1984..

13. Golu P. Invatare si dezvoltare,Ed.St. Enciclopedice 1985.

14. Kamenetki E.S.Metodica predpodovnaia v srednei skole.Ciasnaia


voprosa.Moscova1978

15. Moisil C.G.Cascada metodelor in fizica.Ed Albatros1985.

16. Moisil I. s.a. Indrumatorul profesorului pentru predarea fizicii in


gimnaziu.E.D.P. 1978.

17. Tomescu D.metodica predarii fizicii.Univ.Bucuresti. 1988

18. V.Ciupina,V.Marza. metodica predarii fizicii I.P.Constanta 1974


19. Manualele disciplinelor de specialitate in vigoare

20. Programele de fizica in vigoare.

reviste :

1. Forum,

2. Invatamant liceal si tehnic profesional.

3. Tribuna invatamantului

4. Revista de pedagogie,

5. Dynamis, e.t.c.