GESTIUNE BANCARA

Suport de curs ID Buzau 2015 2016

Prof.univ.dr. Dedu Vasile
Turcan Ciprian Sebastian

Varianta DRAFT
 CUPRINSUL CURSULUI DE GESTIUNE BANCARA

Cap 1: Aspecte actuale ale gestiunii bancare

Cap 2: Elementele bilantiere ale unei institutii de credit
Cap 3: Gestiunea activelor si pasivelor ALM Asset Liability Management
Cap 4: Performante bancare relatia intre profitabilitate si risc
Cap 5: Gestiunea riscurilor bancare
Cap 6: Riscul de credit
Cap 7: Riscul de rata a dobanzii (I)
Cap 8: Gestiunea riscului valutar
Cap 9: Riscul de lichiditate
Cap 10: Indicatori ai gestionarii activelor si capitalului
 Cap 1: Aspecte actuale ale gestiunii bancare

Progresul tehnic + Globalizarea + Dezvoltarea pietelor financiare

Accentuarea inderdependentei intre piata monetara si cea financiara

Intensificarea concurentei intre banci, intermediari de valori mobiliare, asigurari,

fonduri mutuale si fonduri de pensii - Ex. BRD GSG grup bancar / supermarket financiar

Limitele modelelor de evaluare a

riscurilor si riscurile ce presupun
utilizarea abuziva a derivatelor

Modele improprii de guvernare

statala si corporativea

Factorii de care depind guvernarea cu

succes a unei banci

3
 GUVERNANA CORPORATIV N
SISTEMUL BANCAR

Definitia guvernantei corporative totalitatea sistemelor si proceselor implementate pentru a

conduce si a controla o companie cu scopul de a-i creste performanta si valoarea.

In principiu se refera la suportul de decizie si de control dintr-o companie, obtinut prin reguli si
proceduri formale si informale, interne sau impuse extern de catre organismele competente,
implementate atat la nivel strategic cat si operational.

Guvernanta corporativa poate fi privita din punct de vedere:

- Formal (conformitate cu legislatia, reglementarile interne)
- Informal (practici de afaceri general acceptate si standarde etice, utilizarea resurselor pentru
crearea de valoare adaugata pentru stakeholderi)

4
 Conducerea/guvernana se bazeaz pe:
1. RESPONSABILITATE
2. INTEGRITATE
3. COMPETEN
4. DESCHIDERE

Responsabilitatea managerial rspunde pentru neindeplinirea obligaiilor manageriale n

conformitate cu tipul de rspundere juridic.
Integritatea valori i principii etice bine stabilite n cadrul organizaiilor i includerea acestora n
cadrul rspunderii.
Competenta existenta unui management competent
Deschiderea promovarea noului n organizaie, a transparenei auditului intern i extern,
comunicarea i transparena total asupra rezultatelor financiare, facilitarea liberului acces la
informaii, decizii etc

5
Scurt istoric al conceptului de guvernan corporativ
conceptul a aprut n S.U.A. dup anii 70 urmare a unor eecuri spectaculoase n
domeniul privat si dorinta de rectigare a ncrederii pierdute

1. RAPORTUL CADBURY, 1992

2. RAPORTUL GREENBURY, 1995
3. RAPORTUL HAMPEL, 1998
4. RAPORTUL TURBULL, 1999
5. Principiile OECD privind administrarea corporaiilor, 1999
6. RAPORTUL HIGGS, 2003

Schimbarile mediului de afaceri din ultimii ani (esecurile corporative si suverane, reactiile
organelor de reglementare in fata crizelor regionale sau globale) necesitatea realizarii unui model
eficient de guvernanta corporativa controlarea si evaluarea companiei, satisfacand in acelasi
timp nevoile tuturor partilor interesate.

6
7
Problema agent principal acestia pot avea obiective diferite Factorul favorizant poate fi
asimetria informatiilor principalul nu poate sti daca agentul actioneaza sau nu in favoarea lui.

Exemple de astfel de probleme:

1995 Barings
2002 Allied Irish Banks
2008 Societe Generale
2011 UBS
2012 JP Morgan

Solutia o reprezinta implementarea unor mecanisme de guvernare corporativa

board-ul i substructurile sale (comitetul de audit, comitetul de risc, compensation committee)
sistemul de control intern & auditul intern
reglementri/standarde privind pregtirea situaiilor financiare
auditorul extern, co-interesarea managementului i a personalului de execuie ( bonificaii pe
termen lung n funcie de performane - stock options, participarea la profit )

8
 Este nevoie de o abordare exhaustiv din punct de vedere chiar si comportamental pentru a
nelege mai bine riscurile la care att o instituie ct i sistemul financiar n ansamblul su este
expus. Nocera spunea cndva Nu putem da vina pe ecuaii c ar fi greite. Matematica de
una singur niciodat nu putea fi de ajuns. E vorba de principiul garbage in - garbage out.

Pierderi datorate tranzactionarii in mod abuziv a instrumentelor financiare derivate

JP Morgan Chase 5.8 miliarde USD 2012

UBS 2 miliarde USD 2011
Aracruz (Brazil) 2.5 miliarde USD 2010
Morgan Stanley 9 miliarde USD 2008
Groupe Caisse dEpargne 1 miliard USD 2008
Societe Generale 7 miliarde USD - 2008
Deutsche Bank 1.8 miliarde USD 2008
WestLB (Germania) 0.8 miliarde USD - 2007
Amaranth Advisors 6.5 miliarde USD 2006

Barings Bank 0.85 miliarde USD - 1995 Jerome Kerviel trader

Societe Generale (2008)

9
 Instrumentele financiare detinute in afara bilantului si
limitele modelelor de evaluare a riscurilor

The left side of the balance sheet has nothing right and the right side of the balance sheet
has nothing left. But they are equal to each other.
So accounting-wise, we are fine.
Jacob Frenkel AIG Vice Chairman

Riscurile adevarate nu sunt riscurile previzibile i msurabile, ci cele care vin din afara
graniei probabilitilor normale de ntmplare, cele care nu-i imaginezi a fi posibile de-a
lungul vieii tale dei evident, ele se ntmpl, ba chiar se ntmpl mai des dect poi
realiza. (Nocera Joe)

David Einhorn, fondatorul fondului de hedging Greenlight Capital afirm c modele de evaluare a
riscurilor bazate pe VaR sunt inutile, deoarece creeaz managerilor de risc ct i a
responsabililor cu supravegherea, o senzaie fals de siguran. Este ca i un airbag care
funcioneaz oricnd cu excepia cazului de accident.
10
 Cateva din cauzele crizei dupa anul 2007

-Lacomia populatiei care s-au indatorat mai mult decat isi permiteau
-Lacomia bancherilor care nu urmareau decat realizarea bugetelor sau chiar depasirea lor
indiferent de riscurile asumate, doar sa-si incaseze bonusurile de performanta
-Lipsa sau modesta reglementare a pietelor financiare
-Asimetria informatiilor in piete
- Pasivitatea guvernantilor de a limita bonusurile in sistemul financiar
- Regulile contabile au actionat ca un factor accelerator al crizei
-Boardurile bancilor care nu intelegeau pe deplin riscurile
-Imperfectiunile pietelor.
-Modelele econometrice de evaluare a riscurilor limitate

11
 -Conducerile de top ale bancilor ce nu intelegeau ce presupun cu adevarat acele riscuri
-Imperfectiunile pietelor nu mai exista acea mana invizibila care sa regleze totul.
- Modelele de evaluare a riscurilor care au esuat - ar trebui privite cu scepticism

Necesitatea regandirii modelului de guvernare corporativ

Din tot ce am vazut in ultimii ani, atat la nivel de stat cat si la nivel privat, trebuie realizata o regandire
din temelei a modului in care aceste entitati (statale sau private) trebuiesc guvernate.
Nu este o abordare sustenabila nationalizarea pierderilor (ajutoarele de stat) si privatizarea
profiturilor (bonusurile excesive ce incurajeaza instititutiile financiare sa isi asume riscuri nepermis
de mari).

NU POTI GESTIONA O COMPANIE / INSTITUTIE DE CREDIT / STAT

HAITUIT PENTRU A OFERI REZULTATE IMEDIATE SI TOT MAI MARI
FARA A RISCA SUSTENABILITATEA/ VIABILITATEA ENTITATII RESPECTIVE.

12
 Model de guvernanta corporativa de succes BANCO SANTANDER
Familia Botin Model de monarhie corporativa de succes
( din 1909 pana in prezent)

Emilio Botn y Lpez (EMILIO I Bunicul) (Presedinte 1909 1950)

Emilio Botn-Sanz de Sautuola (EMILIO II Tatal) (Presedinte 1950 1986)
Emilio Botn-Sanz de Sautuola y Garca de los Ros ( Emilio III Fiul) (1986 2014)
Ana Botin (fiica 2014 - prezent )
Emilio II

Emilio Botn OShea Javier Botn-Sanz de Sautuola y O'Shea

RentaMarkets Arbitrage Fund Non-Executive Director Santander Emilio III 13
 Emilio Botn-Sanz de Sautuola y Garca de los Ros
(n. 1934 - 2014)
Ex - Presedintele Consiliului de Administratie - (aka El Presidente)
Desi fata de anii 80 cand membrii familiei Botin detineau peste 40% din actiunile grupului Santander,
acum ei controleaza sub 5% din drepturile de vot, totusi actionarii l-au votat de fiecare data cand a
candidat la o functie de conducere: 1964, 1967, 1969, 1972, 1975, 1978, 1981, 1984, 1987, 1990, 1993,
1996, 1998, 2000, 2002, 2005, 2008 si 2012. Avand siguranta unui mandat pentru cateva decenii, si-a
permis sa se concentreze pe sustenabilitatea afacerii si nu profitabilitatea pe termen scurt ca si alti CEO
vezi cazurile Citi, AIG a caror CEO de teama ca si-ar putea pierde mandatul daca nu livreaza profituri
pe termen scurt si cat mai mari, au riscat inclusiv falimentul companiilor pe care le-au condus.
14
 Elemente de guvernanta corporativa
Banco Santander
Statutul bancii BY LAWS cu amendamentele de rigoare
Principii si reguli in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor
Membrii consiliului de administratie (directorii neexecutivi)
Principii si regulamente respectate de catre membrii conducerii neexecutive
Comitetele de conducere
Raportul periodic de guvernanta corporativa
Rapoartele comitetelor de directie ale bancii
Codul de conduita, etica si deontologie profesionala

Comitetele de conducerii ale bancii sunt:

-Comitetele executive privind:
-Planificarea strategica si gestiunea bugetelor
-Gestiunea politicii de dividend si a capitalului social
-Gestiunea riscurilor generale
-Guvernanta corporativa
-Gestiunea politicii de responsabilitate sociala a bancii
-Comitetul de risc
-Comitetul de Audit si Conformitate
-Comitetul pentru numiri si remuneratii
-Comitetele internationale
-Comitetul pentru gestiunea calitatii, productivitatii si tehnologia informatiei

15
Rezultatele monarhiei corporative nu se lasa asteptate

16
 Soliditatea unei banci si implicit a unui sistem bancar
depinde de concursul mai multor parti

1. Clientii in ce masura clientii au o educatie financiara dezvoltata (a se vedea greselile populatiei

dupa 2003 de supra-indatorare si expunere excesiva la riscurile de rata a dobanzii si cursul de
schimb creditele in valuta CHF, EUR, JPY)
2. Competenta autoritatilor de supraveghere vezi riscurile asumate de banci sub atenta
supraveghere a autoritatilor (Shadow Banking System)
3. Competenta guvernantilor si legiutorilor de a reglementa pietele - trecerea de la o abordare
normativa catre una orientata spre realitatile pietelor financiare
4. Responsabilitatea actionarilor de a alege o conducere pe termen lung si foarte lung (vezi Banco
Santander vs alte banci)
5. Consiliul de Administratie membrii acestor consilii trebuie sa aibe experienta si expertiza reala
in administrarea riscurilor (nu teoreticieni care nu au lucrat anterior o zi in banca sau oameni
politici) iar la carma consiliului sa ramana cineva pentru mai multe generatii in vederea pastrarea
unei abordari manageriale coerente
6. Conducerea executiva - alegerea oamenilor cu cea mai inalta reputatie profesionala si
experienta manageriala
7. Auditul intern si extern vezi Enron importanta cruciala a unui audit performant si independent

17
 Curs 2: Elementele bilantiere ale unei institutii de credit

Concepte de baza

Bilantul oricarei entitati economice reprezinta fotografia la un moment dat a structurilor de activ si
pasiv.

Activul = totalitatea bunurilor economico-financiare de care dispune o entitate la un moment dat

Pasivul = totalitatea surselor financiare (capitaluri proprii si capitaluri atrase) ce stau la baza
constituirii bunurilor

Activul se poate clasifica in functie de gradul de valorificare si lichiditate

Pasivul in functie de modul de provenienta a surselor si exigibilitate.

Intre lichdiitate si profitabilitate exista un raport invers proportional. Iar administrarea activelor si
pasivelor se bazeaza pe diferenta neta intre dobanzile active si cele pasive, raportat la totalul activelor
aducatoare de venituri.

18
 ACTIV PASIV
1. Casa i alte valori 1. Datorii privind instituiile de credit:
2. Creane asupra instituiilor de credit (a) la vedere
(a) la vedere (b) la termen
(b) alte creane 2. Datorii privind clientela:
3. Creane asupra clientelei (a) la vedere
4. Obligaiuni i alte titluri cu venit fix (b) la termen
(a) emise de organisme publice 3. Datorii constituite prin titluri
(b) emise de ali emiteni, din care: (a) obligaiuni
b.1) obligaiuni proprii (b) alte titluri
5. Aciuni i alte titluri cu venit variabil 4. Alte datorii
6. Participaii, din care: 5. Venituri nregistrate n avans i datorii angajate
(a) participaii la instituiile de credit 6. Provizioane
7. Pri n cadrul societilor comerciale legate, din care: (a) provizioane pentru pensii i obligaii similare
(a) pri n cadrul instituiilor de credit (b) provizioane pentru impozite
8. Imobilizri necorporale, din care: (c) alte provizioane
(a) cheltuieli de constituire 7. Datorii subordonate
(b) fondul comercial, n msura n care a fost achiziionat 8. Capital social subscris
cu titlu oneros 9. Prime de capital
9. Imobilizri corporale, din care: 10. Rezerve
(a) terenuri i construcii utilizate n scopul desfurrii 11. Rezerve din reevaluare
activitilor proprii 12. Aciuni proprii
10. Capital subscris nevrsat 13. Rezultatul reportat
11. Alte active 14. Rezultatul exerciiului financiar
12. Cheltuieli nregistrate n avans i venituri angajate 15. Repartizarea profitului

Angajamente n afara bilanului Angajamente n afara bilanului

19
20
21
22
Din punct de vedere al structurii bilantului unei banci comerciale, exista doua mari categorii
de posturi bilantiere:
Operatiuni pasive sau de constituire a resurselor (datorii fata de alte entitati si capitaluri proprii)
Operatiuni active sau de plasare a resurselor

Datoriile unei banci comerciale sunt reprezentate de:

Datorii ale bancii fata de alte institutii de credit (LORO), depozite interbancare atrase la vedere si
la termen, credite interbancare obtinute de banca, imprumuturi sau allte credite interbancare sau
facilitati obtinute de la banca centrala
Datorii ale bancii privind clientela nebancara (conturi curente, conturi de economii, depozite,
garantii si alte solutii de plasament ale clientelor non-bancare)
Datorii constituite prin titluri emise de banca si achizitionate de alte entitati
Ate pasive (impozit pe profit datorat, instrumente financiare derivate de datorie, creditori diversi,
sume datorate fata de autoritatile publice centrale, locale, contributii catre acestea, diverse
decontari intrabancre
Venituri inregistrate in avans si datorii angajate
Provizioane
Datorii subordonate (ex. BRD catre Societe Generale)
Capitalul propriu:
Capital social
Prime legate de capital
Rezerve: rezerve costituite din profit (legale, statutare, din reevaluarea imobilizarilor corporale)
Rezultatul reportat pozitiv si rezultatul curent (profit) al exercitiului financiar

23
In scop prudential, bancile comerciale trebuie sa constituie fonduri propriuu pentru acoperirea
pierderilor neasteptate la urmatoarele riscuri bancare: riscul de credit, riscul de piata si riscul
operational. Potrivit reglementarilor in vigoare emise e BNR (Regulament nr. 18 , Rep. (1) din
14.dec.2006 Monitorul Oficial, Partea I 311 5.mai.2011) , fondurile proprii ale institutiilor de credit
sunt constituite din:
Fonduri proprii la nivel I (Tier 1) (Art.4 14 -
http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=324253 )
Capitalul social al institutiei de credit
Primele legate de capital
Rezervele (legale, statutare, pentru riscuri bancare, etc) constituite din profit
Rezultatul reportat pozitiv
Rezultatul net al exercitiului financiar curent reprezentand profit
Fonduri proprii de nivel II (Tier 2) (Art 15 20 -
http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=324253 )
Fonduri proprii de nivel II de baza:
-Rezerve din reevaluarea imobilizarilor orporale
-Titlri emise de banca pe durata nedeterminata prin care banca obtine resurse de la alte entitati
Fonduri proprii de nivel II suplimentar:
-Imprumuturi subordonate obtinute de banca de la alte entitati
-Valoarea actiunilor preferentiale cumulative emise de banca pe durata nedeterminata
Conform art.24: Pentru calculul fondurilor proprii, elementele componente ale fondurilor proprii de
nivel 2, prevzute la art. 15 i 16, sunt supuse urmtoarelor limite:
totalul fondurilor proprii de nivel 2 nu poate depi 100% din fondurile proprii de nivel 1
totalul valorii aciunilor prefereniale cumulative pe durat determinat i al capitalului sub form de
mprumut subordonat, ce poate fi luat n considerare la calculul fondurilor proprii nu poate depi 50%
din valoarea fondurilor proprii de nivel 1.

24
 Definirea structurilor de pasiv ale unei banci comerciale

Activitatea unei banci incepe intotdeauna cu atragerea de resurse: proprii si imprumutate

Fondurile proprii reprezinta garantia solvabilitatii bancii si implicit determina riscul maxim pe
care o banca si-l poate asuma. Fondurile proprii sunt formate din capitalul propriu si capitalul
suplimentar

Capitalul propriu (de baza) = capital social + fondul pentru riscuri bancare generale

Capitalul initial = capitalul social subscris si varsat + primele legate de capital + rezerva legala +
rezervele statutare + alte rezerve + rezultatul reportat pozitiv auditat (profit nerepartizat) + rezultatul
net al exercitiului financiar curent reprezentand profit.

Capitalul suplimentar = rezerva generala pentru riscul de credit + rezervele din reeevaluarea
pratrimoniului (diferentele favorabile) + imprumuturile subordonate + datoria subordonata

25
Resurse atrase reprezinta disponibilitati in lei si valuta aflate in conturile curente, de economii sau
in conturile de depozit ale clientilor.

Clientela nebancara surse de finantare

-Conturi curente de regula pentru soldul acestora banca nu ofera dobanzi sau ofera dobanzi
neglijabile

- Conturi de economii si depozite la termen incepand de la depozite overnight pana la

termene de cativa ani.

-Depozite colaterale utilizate drept garantie pentru facilitati de credit sau alte angajamente de
plata in numele si pe contul clientilor

-Certificate de depozit (CDs) permite bancii sa cunoasca cu precizie costurile de finantare,

indiferent de evolutia ulterioara a retei dobanzii.

- Conturi de corespondent (LORO) operatiuni cu strainatatea exemplu: Contul deschis pe

numele Deutsche Bank domiciliat in Bancpost Bucuresti. Conturile LORO au aceleasi caracteristici
ca si cele aflate in conturile curente ale clientelei nebancare.
-
-Operatiuni repo se pot defini ca o nelegere pentru vnzarea unui instrument nsoit de
angajamentul vnztorului de a rscumpra instrumentul la o dat viitoare la un pre convenit.

- Depozite interbancare atrase de la alte banci

26
Clientela bancara surse de finantare:

- Imprumuturi de la banci comerciale reprezita surse stabile pentru banci, relativ ieftine dar acesul
se face conditionat in functie de bonitatea bancii sau in baza unor garantii (titluri) .

- Imprumuturi subordonate obtinute de la companii din grup sau grupul mama

-facilitatea de creditare oferita de banca centrala

Alte surse de finantare:

-Emisiuni de titluri obligatare listate la bursa de valori

- Imprumuturi cu destinatie speciala, de regula acordate de banci foarte mari sau sindicate
(consortii) bancare (BIRD, BERD). Aceste credite sunt acordate pe termen lung si au ca destinatie
finantarea unor obiective complexe.

- Alte fonduri tranzitorii aflate la dispozitia bancii: sume de platit, unele conturi curente ale
clientilor (conturi escrow) sau sume din operatiuni de rescontare fonduri atrase prin cedarea
efectelor de comert aflate in portofoliul bancilor.

27
 Activele unei banci comerciale reflecta modul in care
au fost plasate resursele.

In functie de lichiditatea activelor, avem:

-Numerarul din casieria bancii

- Disponibilitatile in lei respectiv valuta aflate in contul curent la BNR.
-Disponibilitatile aflate in conturile NOSTRO
- Depozitele Creditele acordate clientelei bancare
- interbancare plasate
- Creditele acordate clientelei bancare
- Titlurile de valoare ofera bancii venituri sub forma de dobanzi, dividende sau castiguri din
operatiuni speculative.
-Activele financiare detinute in vederea tranzactionarii
-Active financiare disponibile in vederea vanzarii
-Investitii pastrate pana la scadenta
-Plasamentele in participatii reprezinta investitii pe termen lung la capitalul social al altor societati
comerciale, in vederea obtinerii de venituri sub forma de dividende. Aceste participatii nu pot depasi
20% din capitalul social si 10% din fondurile proprii ale bancii.
- Plasamente in mijloace fixe
-Alte active de natura creditelor neperformante, cheltuielilor in avans, debitorilor, samd, active ce
reprezinta imobilizari de fonduri neremunerate.

28
Succesul plasarii fondurilor depinde de conceperea unui program investitional riguros ce cuprinde
analiza urmatoarelor aspecte:
- Lichiditatea plasamentului
- Profitabilitatea
- Riscul asociat
- Perioada de imobilizare a fondurilor (structura scadentelor)
- Rezervele de capital

Obiectivele gestiunii activelor si pasivelor constau in cresterea veniturilor bancii din plasamente,
coroborat cu scaderea costurilor resurselor atrase, in conditiile mentinerii unui risc acceptabil si
respectarii reglementelor in vigoare privind adecvarea capitalurilor si lichiditatea bancii.
MAP pune accentul pe marja neta de dobanda (MND)
Obiectivul MAP este de a controla marja neta de dobanda,
control ce poate fi DEFENSIV sau OFENSIV.

In cazul unui MAP defensiv, scopul este de a face ca marja neta de dobanda sa depinda cat mai
putin de modificarile ratelor dobanzilor pe piata.

In cazul unui MAP ofensiv, scopul este de a mari marja neta de dobanda prin schimbari in structura
portofoliului de investitii financiare a institutiei respective.

In ambele cazuri, schimbarile ratelor dobanzilor pe piata influenteaza sensibilitataea activelor

si pasivelor existente in portofoliul bancii.

29
 Analiza sensibilitatii activelor si pasivelor unei institutii de credit
la variatiile ratei dobanzii (GAP Analysis)

In cazul analizei GAP, activele si pasivele bancii sunt clasificate in doua categorii, in functie de
modul in care veniturile sau costurile lor sunt influentate de variatia nivelului ratei dobanzii pe piata:
a) Active si pasive sensibile la variatia nivelului general al ratelor dobanzii pe piata
b) Active si pasive insensibile la variatia nivelului general al ratelor dobanzii pe piata
Alegerea intervalului de timp pentru care se masoara sensibilitatea activelor si pasivelor este foarte
important. Cu cat marim orizontul de timp (peste un an) cu atat activele si pasivele sunt mai
sensibile. Scadenta activelor si pasivelor este deasemenea foarte importanta.

Sunt considerate active sensibile la rata dobanzii toate activele care au scadenta sub un an
(titluri de valoare, credite pe termen scurt) precum si creditele acordate cu rata variabila a
dobanzii indiferent de termen. Restul activelor sunt considerate nesensibile.

Sunt considerate pasive sensibile la rata dobanzii care au scadenta pe termen scurt, restul fiind
considerate a fi nesensibile la rata dobanzii.

30
Efectul pe care il poate avea variatia ratelor dobanzii asupra marjei nete de dobanda si implicit
asupra profitabilitatii, il reprezinta diferentele dintre activele sensibile si pasivele sensibile la
dobanda (GAP).
GAP = ASD PSD
Astfel, daca valoarea GAP este pozitiva, banca are o sensibilitate fata de active.
Daca valoarea GAP este negativa, banca are o sensibilitate fata de pasive.

Bancile care sunt sensibile la active, vor inregistra o crestere a marjei nete de dobanda cand ratele
dobanzilor cresc pe piata cresc si vor inregistra o scadere a marjei nete de dobanda cand rate
dobanzilor pe piata scad.
Rationamentul este privit in oglinda in cazul bancilor sensibile la pasive.

Rata dobanzii Pozitia favorabila a Modificari in portofoliul

previzionata GAP de active si pasive
CRESTERE POZITIV ASD
PSD
SCADERE NEGATIV ASD
PSD

31
 CAP 3: Gestiunea activelor si pasivelor ALM Asset Liability Management

Gestiunea activelor si pasivelor se realizeaza la nivel operativ (tactic) si strategic.

Deciziile strategice se refera la structura activelor si pasivelor structura ce reflecta intentia bancii
de a dezovlta anumite activitati intr-o proportie mai mare sau mai mica. De pilda, dorinta bancii de a
se concentra mai mult pe finantarea clientelei pe termen lung respectiv preferinta banci de a acorda
credite in lei sau valuta sau dorinta bancii de a intensifica activitatea de plasare a resurselor pe piata
interbancara. Deciziile strategice sunt luate de catre ALCO (Asset Liability Committee Comitetul
de Administrare a Activelor si Pasivelor) respectiv de catre Comitetul de Directie si Consiliul de
Administratie la propunerile realizate de catre cei de la Risc (Middle Office) sau Comitetul de Risc.

Deciziile operative au rolul de a regla anumite dezechilibre care apar in cursul unei zile si sunt luate
in scopul balansarii acestora fara a iesi din cadrul reglementarilor impuse de banca centraka si in
concordonta cu directivele strategice ale bancii.

32
 Rolul trezoreriei intr-o banca

Asigurarea unui nivel optim al lichiditatii si a rezervelor

Plasarea activelor in exces la un nivel optim al raportului dintre randament si risc
Minimizarea costurilor de finantare si realizarea unui raport optim intre nevoile de finantare
si plasament
Gestiunea pozitiilor valutare si a riscurilor de rata a dobanzii
Gestionarea eficienta a procesului de transfer al preturilor produselor si serviciilor bancii
Realizarea in conditii optime a arbitrajelor, tranzactiilor proprietare cat si in operatiunile de
market-maker pe piata interbancara.
Managementul asigurarii riscurilor
Gestiunea unei bune relatii cu agentiile de rating si cu alte organisme externe de
supraveghere

Cativa din factorii cheie in buna gestiune a activitatilor de trezorerie reprezinta:

Calitatea membrilor ALCO (Asset & Liability Committee), politica de finantare si creditare,
Politica ALM (Asset Liability Management),
Politica de investitii cat si aptitudinile traderilor / dealerilor de a valorifica oportunitatile de
piata concomitent cu gestiunea eficienta a riscurilor de piata,
Calitatea si eficienta controalelor si supravegherii activitatilor din trezorerie
Performanta sistemelor informatice atat interne cat si externe (platforme de tranzactionare,
brokeri, furnizori de informatii financiare, etc).

33
 Vanzarea de
instrumente
financiare Arbitraj
Transfer
derivate clientela
pricing
non-bancara
Managemen
Adecvarea
tul
capitalurilor
Riscurilor

ALM - Originari /
Gestiunea structurari
activelor si de produse
pasivelor derivate

Gestiunea Monitorizar
lichiditatii ea riscurilor

Gestiunea
Gestiunea
investitiilor Functiile
provizioanel
si a Trezoreriei
or (valuta)
rezervelor

34
Structura organizationala a unei trezorerii bancare

35
 Operatiuni derulate prin Trezorerie

Activitatea de trezorerie consta in gestionarea activelor si pasivelor in vederea atingerii obiectivelor

strategice, de perspectiva ale bancii, in conditii de minimizare a influentei factorilor de rsic si de
maximizare a profitului previzionat prin bugetul de venituri si cheltuieli. Totodata este avuta in vedere si
asigurarea operativa a lichiditatii bancii in scopul satisfacerii cerintelor clientilor in functie de contextul
macroeconomic dat si mediul concurential.

Organizarea activitatii de trezorerie depinde in mare masura de dimensiunile bancii, de gama de

operatiuni pe care banca le desfasoara, gradul de dezvoltare respectiv gama de operatiuni pentru care
este
autorizata de banca centrala.

In mare, trezoreria este formata din Front Office (dealing clientela non-bancara Treasury Sales
Desks si dealing clientela interbancara Interbank Market Dealing Desks), Back-Office si
departamentul sau biroul destinat analizelor de piata Research.
Middle Office gestionat independent de trezorerie reprezinta cainele de paza al trezoreriei
defineste limitele de contrapartida si risc. 36
Front Office (Trading Desks & Treasury Sales Desks) responsabili cu
tranzactionarea instrumentelor financiare in stransa legatura cu politica si interesele
strategice ale bancii:
Tranzactii interbancare cat si arbitraj cu clientela non-bancara (client retail, corporate
si institutionali)
Gestiunea lichiditatii
Implementarea politicii de gestiune a activelor si pasivelor bancii (ALM)
Trading proprietar (FX, MM, FI, Actiuni, produse structurate si marfuri)
Mentinerea nivelului optim aferent rezervelor minime obligatorii (impuse de banca
centrala) si nivelul optim al lichiditatilor
Raportari interne catre Middle Office, Back Office, structuri din departamentul intern
de audit precum si catre alte autoritati sau organe externe (Asociatia Pietelor
Financiare, CNVM, AFS, BNR, etc)

Middle Office responsabil cu functiuni de importanta maxima cum ar fi

monitorizarea, masurarea, analiza si raportarea riscurilor catre forurile de conducere
ale bancii: consiliul de administratie, top managementul bancii respective ALCO -
Asset & Liability Management Committee.

37
 Tranzactiile pentru pozitie

Tranzactiile pentru pozitie reprezinta operatiuni de atragere / plasare de depozite si

operatiunile de vanzari / cumparari de valuta sau de marfuri (metale industriale sau
pretioase), efectuate pentru:
-Asigurarea lichiditatii sau plasarea surplusului de lichiditati
-Asigurarea nivelurilor prevazute de banca centrala pentru indicatorii de prudenta
(lichiditate, solvabilitate, rezerva minima obligatorie, gestionarea pozitiei valutare)
-Satisfacerea unor solicitari ale clientilor
-Evitarea sau atenuarea unor eventuale pierderi geenrate de lipsa de lichiditati,
nefructificarea unor resurse disponibile, nevalorificarea surplusului de numerar sau
nerealizarea indicatorilor de prudentialitate stabiliti de Banca Centrala.
-Tranzactiile speculative -Proprietary Trading
Tranzactiile speculative reprezinta operatiuni initiate de catre dealerii / traderii alocati
gestiunii operatiunilor interbancare in vederea fructificarii unor oportunitati pe pietele
monetare, valutare sau de marfuri. Scopul lor este realizarea unui profit net. Pe langa
operatiunile de trading proprietar, in care traderii isi asuma riscuri, acestia pot realiza
operatiuni de arbitraj intre piete sau instrumente diferite ex. Arbitraj intre clientela
corporate si clientela interbancara pe piata valutara castigul realizandu-se din diferenta
de spread aplicate celor doua categorii distincte de clienti.

38
Gestiunea riscurilor de piata
Evolutia ratelor dobanzilor
Evolutia perechilor valutare
Evolutia preturilor la marfuri (metale, produse agricole, energie)
Evolutia pietelor de actiuni locale, regionale si globale
Gestiunea lichiditatilor
Gestiunea riscurilor de contrapartida
Gestiunea riscurilor de tara (dependente sau independente de actiunile si politicile
bancii)

Back Office: - responsabil de livrarea, reglementarea, reconcilierea, plata,

inregistrarea in contabilitate, informarea, monitorizarea si revizuirea performantelor
tuturor tranzactiilor desfasurate de catre personalul din Front Office (in principal dealeri
interbancar si arbitrajisti (treasury sales officers).
Coordonarea globala a structurilor din trezorerie in vederea asigurarii unei performante
optime
Control intern asupra tranzactiilor derulate din trezorerie (din si spre), confirmari,
controlul sistemelor de tranzactionare si plati, suport in contabilizarea si reglementarea
tranzactiilor

39
Asigura respectarea tuturor uzantelor, procedurilor si normelor interne ale bancii
Monitorizarea nivelului optim al lichidititatii precum si nivelul rezervelor minime obligatorii
impuse de banca central
Suport catre consiliul de administratie al bancii, top management si ALCO
Suport in controalele de audit
Suport in monitorizarea si raportarea limitelor de credit (implementare si uzanta)
Suport departamentelor de contabilitate si raportare financiara, cu privire la orice produs
sau pozitii legate de trezorerie: concetrarea riscurilor pe instrumente de tip SWAP,
raportari de tip PV01 aferente instrumentelor financiare derivate, scadente ale
investitiilor, pozitii valutare, pozitiile aferente investitiilor detinute pentru vanzare sau
investitiilor pastrate pana la scadenta, concentrarea expunerilor, analiza riscurilor de
piata cu ajutorul VaR sau alte instrumente / sisteme de evaluare a riscurilor.

40
 Previzionarea fluxurilor financiare intr-o trezorerie

In cadrul desfasurarii operatiunilor de baza, o banca se poate confrunta pe o perioada

scurta de timp, cu o potentiala lipsa de lichiditate. Aceasta lipsa de lichiditate trebuie
prevazuta (estimata) la timpul potrivit si nivelul dorit. In acest sens, rolul trezoreriei
este de a planifica si anticipa schimbarile in cadrul activelor si pasivelor bancii. Tot
trezoreria este cea responsabila de reglajul fin al lichiditatilor pe termen scurt
(atragand resurse sau plasand excesul de lichidtate pe termen scurt). Pentru a derula
o buna gestiune a lichiditatii, trezoreria unei banci trebuie sa evalueze tot factorii care
influenteaza atat riscul cat si profitabilitatea bancii.

Exista o multitudine de metode si structuri de estimare a dezechilibrelor de

trezorerie. Cateva dintre cele mai intalnite metode sunt:
-Metoda surse alocari,
-Metoda structurarii fondurilor
-Metoda indicatorilor de lichiditate

Sursa: Prof.univ.dr.Vasile Dedu

41
Curs: Gestiune bancara
 Metoda surse alocari

Aceasta metoda porneste de la doua aspecte principale:

-Lichiditatea bancara creste cand depozitele cresc si creditele acordate descresc
-Lichiditatea bancara descreste cand depozitele descresc si creditele acordate cresc.

Gapul de lichiditate apare cand sursele nu se potrivesc valoric cu alocarile. Astfel: cand sursele de
lichiditate depasesc alocarile de lichiditate, banca se confrunta cu un gap de lichiditate pozitiv iar
surplusul trebuie plasat imediat in active profitabile menite sa acopere nevoile viitoare de lichiditate.
In caz contrar, banca se confrunta cu un deficit de lichiditate (gap negativ) si banca trebuie sa
gaseasca imediat la costuri rezonabile, resursele de care are nevoie.

Bancile utilizeaza o gama larga de tehnici statistice completate de experienta si expertiza

manageriala pentru a previziona depozitele si creditele.
Creditele si depozitele trebuie previzionate pentru perioada de estimare a lichiditatii data,
schimbarile acestora trebuiesc calculate pentru aceeasi perioada iar gestiunea lichiditatilor trebuie
sa estimeze deficitul sau surplusul pentru perioada data.
Sursa: Prof.univ.dr.Vasile Dedu
42
Curs: Gestiune bancara
Deficitul sau surplusul estimat = variatia estimata a depozitelor variatia estimata a
creditelor

Un mod mai simplu de a estima nivelul depozitelor si creditelor, este descompunerea acestora in
trei componente:
-Componenta TREND (determinata pe baze statistice)
-Componenta SEZONIERA (determinata de factori sezonieri)
-Componenta CICLICA (determinata ca suma celor doua componente)

Metoda structurarii fondurilor

-Depozitele bancare si celelalte surse de fonduri sunt grupate pe categorii in functie de

exigibilitatea lor:
- pasive foarte lichide (hot money liabilities): - depozite care vor fi retrase cu siguranta in
perioada urmatoare
- fonduri vulnerabile (vulnerable funds) depozite ale clientilor din care o parte substantiala
(25-30%) va fi retrasa in perioada imediat urmatoare
- fonduri stabile (core deposits) fonduri care produc cele mai mari dezechilibre in cazul
retragerii lor de catre titularii de cont.

Sursa: Prof.univ.dr.Vasile Dedu

43
Curs: Gestiune bancara
Nivelul optim se estimeaza cu ajutorul probabilitatilor, astfel:

-Cea mai nefavorabila pozitie pentru banca se iau in calcul cazurile in care cresterea depozitelor
este sub asteptari, astfel incat totalul depozitelor sa fie sub cel mai mic nivel inregistrat in istoria
bancii.

-Deasemenea sunt simulate cazurile in care cresterea cererii de credite depaseste cel mai inalt nivel
istoric al bancii. Practic este vorba de o presiune maxima asupra lichiditatii bancii.

-Cea mai favorabila pozitie pentru banca depozitele cresc semnificativ peste asteptarile bancii
(ating niveluri record) respectiv creditele descresc foarte mult atingand nivele chiar sub cele mai mici
din istoria bancii

Banca trebuie sa-si formuleze din timp un plan de atragere lichiditati sau de investire a
surplusului.

Sursa: Prof.univ.dr.Vasile Dedu

44
Curs: Gestiune bancara
O alta posibilitate de previzionare ar fi cea realizata prin simularea dinamicii evolutiilor viitoare.
Cateva din principalele avantaje ale simularii ar fi faptul ca:
-Faciliteaza rolul conducerii in situatii de criza
-Aplica planificarea strategica
-Mareste experienta si puterea de reactie rapida a utilizatorilor la modificarile neprevazute ale pietei
-Rezultatele simularilor sunt usor de interpretat, conducand la alegerea facila a alternativei optime

Cateva din dezavantajele simularii sunt:

-Utilizarea in elaborarea simularii a unor specialisti de inalta clasa, ce implica o serie de cheltuieli
salariale suplimentare
-Consum al resurselor de timp si de expertiza tehnica pentru realizarea simularii
-Obtinerea unui numar mare de rezultate care trebuie sintetizate pentru a facilita luarea unor decizii
de catre conducerea bancii
-Existenta riscului unor presupuneri incorecte care sa duca la rezultate gresite
- Necunoasterea tuturor pasilor procesului datorita algoritmizarii procesului (software dedicat)

45
Active lichide = contul curent la banca centrala + plasamente scadente de incasat
Pasivele imediate = depozite volatile + imprumuturi scadente de rambursat.

Optimizarea pozitiei lichiditatii bancare presupune echilibrarea celor doua elemente

principale: activele lichide si pasivele imediate (in vederea obtinerii unei pozitii nule).

Daca pozitia lichiditatii este negativa, atunci activele lichide sunt insuficiente si trebuie
sa se recurga la alte surse pentru acoperirea deficitului: imprumut de labanca centrala,
de pe piata interbancara sau lichidtarea unor titluri inainte de termen.

Daca pozitia bancii este pozitiva, atunci resursele lichide depasesc necesarul. Se
poate admite un excedent limitat justificat de un comportament prudent dar excedentul
peste aceasta limita se pot plasa in titluri lichide (bonuri de tezaur) de preferat cele cu
scadente in perioadele cu pozitia lichiditatii negativa.

Sursa: Prof.univ.dr.Vasile Dedu

46
Curs: Gestiune bancara
 Cap 4: Performante bancare relatia intre profitabilitate si risc

Activitatea bancara se circumscrie aceluiasi criteriu de performanta, caracteristic oricarei entitati

economice, si anume acela de PERFORMANTA, RENTABILITATE, EFICIENTA si nu in cele din
urma COMPETITIVITATE.

Obiectivul gestionarii resurselor si orientarii plasamentelor il reprezinta obtinerea de profit in

scopul maximizarii valorii actiunilor si implicit maximizarii averii actionarilor. Profitul reprezinta scopul
final al bancilor comerciale si poate imbraca forma profitului brut respectiv profitului net (dupa plata
impozitelor).

Performanta bancara este o notiune complexa si poate fi destul de dificil de cuantificat. Nu este
suficient calculul unor indicatori de performanta si interpretarea lor la nivel individual, ci trebuie corelati
cu o serie de factori interni si externi. Asadar activitatea complexa a bancilor comerciale necesita o
analiza financiara completa si complexa a eficientei performantei obtinute. Aceasta analiza poate fi
realizata in mai multe feluri, dar de regula incepe prin utilizarea unor indicatori de performanta
bancara.

Indicatorii de performanta bancara se pot utiliza pentru a compara profitabilitatea a dou bnci
comerciale diferite n acelai moment de timp sau profitabilitatea aceleai bnci comerciale n
momente de timp diferite.

Valorile indicatorilor proprusi pentru analiza activitatii bancii reprezinta punctul de plecare in
dezvoltarea mai departe a analizei si concluzionarea performantelor.
Principalii indicatori de performanta bancara.
47
 Contul de profit i pierdere i soldurile intermediare de gestiune

1 Venituri din dobanzi (Dobanzi de primit si asimilate)

2 Cheltuieli cu dobanda (Dobanzi de platit si asimilate)
3=1-2 Venituri nete din dobanzi
4 Venituri privind titlurile
4.1 - Venituri din aciuni si alte titluri cu venit variabil
4.2 - Venituri din participaii
4.3 - Venituri din pri n cadrul societilor comerciale legate
5 Venituri din comisioane
6 Cheltuieli cu comisioane
7 Profit sau pierdere net din operaiuni financiare
8 Alte venituri din exploatare
9 Cheltuieli administrative generale
9.1 - Cheltuieli cu personalul, din care:
9.1.1 - Salarii
9.1.2 - Cheltuieli cu asigurrile sociale, din care:
9.1.2.1 - cheltuieli aferente pensiilor
9.2 - Alte cheltuieli administrative
10 Corecii asupra valorii imobilizrilor necorporale si corporale
11 Alte cheltuieli de exploatare
12=3+4+5-6+7+8+10-9-11 Rezultatul activitatii curente (profit sau pierdere)
13 Impozitul pe rezultatul activitatii curente
14=12-13 Rezultatul activitatii curente dup impozitare

48
Indicatori de profitabilitate bancara

49
 Cap 5: Gestiunea riscurilor bancare

Administrarea riscurilor = unul din cele mai importante domenii a gestiunii activelor si
pasivelor si ia in considerare diversi factori masurabili sau nu ce pot ameninta realizarea
obiectivelor bancii.

Riscul = pericolul de a suferi o pierdere (Lopez 1996) eveniment incert dar posibil, daca
apare, efectele lui genereaza pagube si nu pot fi usor inlaturate. In afaceri, cat si in
tranzactionarea activelor financiare, riscul e abordat in termen de probabilitati. Fara
asumarea unui risc, profitul nu poate fi realizat.

There is no free lunch but there is plenty of cheese in a mouse trap (Nu exista
pranz gratis, dar e suficienta branza intr-o capcana pentru soareci. Ideea de baza in
gestiunea activelor si pasivelor bancii este gasirea acelui raport optim intre nivelul riscului
acceptat si potentialul profit generat. Atractia fata de risc (indiferent ca vorbim la nivel de
individ sau institutie financiara) este deteterminata in functie de experienta in piata (market
expertise) si inclinatia naturala de a-ti asuma riscuri sau nu.

Unele trezorerii bancare isi asuma riscuri sporite prin practicarea tradingului proprietar iar
altele nu, rezumandu-se la activitatea de formator de piata, gestiunea pozitiei valutare si
arbitraj pe clienti.

50
 Clasificarea riscurilor in gestionarea activelor si pasivelor
riscuri generale si specifice

Riscurile generale

Riscul operational rezultat din defectiunea sistemelor de operare, management

defectuos, erori umane, frauda sau controale ineficiente.
Prevenirea riscului operational se poate face prin:
- Constituirea de rezerve pentru echipamentele necesare (rezerve financiare
rezerve tehnice)
- Planul de continuare a operatiunilor (conform unor proceduri stabilitae) in cazul
unor dezastre naturale (cutremure de pamant, incendii, inundatii etc)
- Segregarea activitatilor (Middle Office, Back Office si Front Office intr-o
trezorerie)
- Reglementari interne pentru stabilirea competentelor personalului
- Codul intern de conduita etica si deontologie profesionala
- Intensificarea controalelor interne
- Planificarea corecta a activitatilor.
- Reducerea semnificativa a fraudelor printr-un sistem de control performant
- Comunicarea si informarea clara a procedurilor ce trebuie aplicate in anumite
situatii.

51
 Riscuri bancare

Bancile se confrunta cu o multitudine de riscuri, atat riscuri generale cat si riscuri specifice bancii,
astfel:
Riscuri generale
-Riscuri comerciale / strategice
oclientela / produs ex. in cazul alnsarii unor produse / servicii ex. Lansarea unor
produse percepute dificil de catre clientela tinta; ex. Lansarea unui card pentru
studenti de catre o banca ce nu detine o retea dezvoltata solutii: o mai buna
activitate a specialistilor din directiile de strategie si marketing
oreputatie ex. Riscul reputational al bancilor care au acordat credite in CHF in
contextul actual sau in cazul bancilor care au practicat comisioane abuzive (dovedite
si anulate de instanta); - relatii nefavorabile cu presa sau articole, postari nefavorabile
pe retelele sociale
osectorial concentrarea activelor / pozitionarea pe segmente de clientela sau piete
cu o rentabilitate scazuta ex. Real estate / auto / leasing in perioada 2008-2011
-Riscuri aferente bunurilor si personalului (accidente, delict, frauda angrenand costuri cu
politele de asigurare, autorizare, control suplimentar).
-Risc de comunicare riscul financiar, reputational si comercial legat de counicarea de
catre banca a rezultatelor si strategiei sale
-Risc etic risc de control intern / nerespetarea a unor coduri de conduita profesionala a
angajatilor
-Riscuri de reglementare risc juridic, fiscal sau penal urmare a neaplicarii dispozitiilor
legale sau a reglementarilor

52
Riscuri specifice
-Riscul costului de inlocuire - manifestat ca urmare a incapacitatii
contrapartidei de a finalliza o tranzactie la maturitate. Aceasta incapacitate poate
lasa partea solvabila cu o pozitie neasugurata sau cu o pozitie deschisa, sau
poate duce la nerealizarea profiturilor estimate aferente pozitiei respective.
-Risc de principal sau de decontare manifesta urmare a ipierderii integrale a
valorii aferente unei tranzactii. In procesul de decontare, acest risc este asociat
tranzactiilor cua ctive care prezinta o diferenta de timp intre finalizarea decontarii
fondurilor si finalizarea decontarii activului trazactionat. Riscul principal care se
manifesta in decontarea tranzactiilor de schimb valutar este denumit uneori ca
risc Herstatt.
-Risc de lichiditate manifestat ca urmare a incapacitatii bancii de a isi
indeplini obligatiile integral la scadenta, dar totusi e capabila sa indeplineasca
oligatiile integral intr-un moment ulterior.
-Risc de credit - Pierderea generat de faptul c una dintre prile implicate ntr-
un contract (o contraparte) nu dorete sau nu poate s i ndeplineasc
obligaiile asumate prin contract. Fiecrei contrapri i se asociaz o expunere
(suma ce poate fi pierdut) i o rat de recuperare.

53
-Risc de piata manifestat sub forma unei pierderi sau absente a unui castig, generat de
modificarea preturilor pietei.
oRisc de rata a dobanzii pierderea sau absenta castigului generat de modificarea
ratelor de dobanda
oRisc de curs de schimb - pierderea sau absena ctigului generat de modificarea
cursului de schimb.
oRisc de piata asociat portofoliului de valori mobiliare - Pierderea sau absena
ctigului generat de modificarea preurilor valorilor mobiliare (portofoliul de aciuni,
obligaiuni, titluri de stat, certificate de depozit).

-Riscul de solvabilitate - Riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru

absorbtia unor eventuale pierderi. Estimarea fondurilor proprii neceare sunt stabilite in
functie de masurarea cat mai obiectiva a riscurilor posibile si nu forfetare. Prin titlurilizare
(revinderea creantelor pentru a asigura o mai mare lichiditate a activului bancar si implicit
diminuarea expunerilor la riscuri) bancile pot realiza economii de fodnrui proprii, acestea
putand fi utilizate intr-o maniera mai rentabila.

- Riscul sistemic manifestat ca neindeplinirea obligatiilor care revin unui participant din
participarea sa la un sistem, sau in piata financiara, sa conduca la neindeplinirea la termen a
obligatiilor asumate de catre alti participanti. Acest esesc pate cauza probleme semnificative
de lichiditate si credit, putand periclita stabilitatea intregului sistem bancar.

54
Pentru un singur instrument, riscurile sunt msurate prin:
Volatilitatea variaiilor induse prin parametrii de pia;
Deviaiile maximale la un prag de incredere dat;

EFECTUL DE PORTOFOLIU deviaiile parametrilor de pia i indicele lor asupra rezultatelor

diferitelor poziii se pot compensa sau anulula reciproc TOTUL DEPINDE DE CORELATIILE
DINTRE POZITII:
Rata dobanzii diferitelor maturiti;
Rata dobanzii si rata de schimb;
Cursul de schimb dintre mai multe valute;
Cursurile unei actiuni individuale si indicii bursieri i rata dobanzii;

Un portofoliu depinde de toi parametrii de pia, care evolueaz in acelai timp, deci stabilirea
volatilitii valorii portofoliului i a plajelor deviaiilor maximale pentru un prag de incredere.

Riscul de lichiditate si riscul de solvabilitate sunt o consecinta

a administrarii defectuoase a riscurilor generale si specifice
(riscul de rata a dobanzii, riscul de curs de schimb valutar si riscul de creditare).
55
 ntrebri
I. Ce riscuri bancare sunt generate de urmtoarele operaiuni realizate de o
banc comercial?

acordarea unui credit n RON la o rat fix de dobnd

risc de credit, risc de rata a dobanzii, risc operational (frauda sau de
nerespectare a normelor), risc reputational (creditarea unor clienti controversati, risc
de clientela / produs (ex. Oferirea unui card de credit unui client care doreste
finantarea unei excursii), riscuri tehnice, etc

acordarea unui credit n EUR la o rat variabil de dobnd;

risc de credit, risc de curs de schimb, risc de rata a dobanzii, risc operational
(frauda sau de nerespectare a normelor), risc reputational (creditarea unor clienti
controversati, risc de clientela / produs (ex. Oferirea unui card de credit unui client
care doreste finantarea unei excursii), etc

atragerea unui depozit la termen de 3 luni la o rat fix a dobnzii n RON;

risc de lichiditate, risc de rata a dobanzii, risc operational (frauda, tehnic, de
nerespectare a normelor), risc strategic / comercial (nepotrivirea produsului la nevoile
clientului)

56
 atragerea unui depozit la vedere la o rat fix a dobnzii n EUR;
risc de lichiditate, risc de rata a dobanzii, risc operational (frauda, tehnic, de
nerespectare a normelor), risc strategic / comercial (nepotrivirea produsului la nevoile
clientului), risc valutar

aprobarea unei linii de credit la o rat variabil de dobnd n EUR;

risc de credit, risc de rata a dobanzii, risc operational (frauda sau de
nerespectare a normelor, riscuri tehnice), risc reputational (creditarea unor clienti
controversati, risc de clientela / produs (ex. Oferirea unui card de credit unui client
care doreste finantarea unei excursii), risc valutar

cumprarea printr-o tranzacie spot a 10 mil EUR de pe piaa interbancar;

risc de credit (principal), risc de decontare, risc operational, risc reputational
(in contextul in care tranzactia este in afara codului de conduita ACI / se incearca
manipularea pietei), risc valutar

ncasarea de la un client a unui cec de 10.000 RON

risc operational, risc de decontare, risc de frauda, risc operational, risc
reputational

57
-Riscul de tara (riscul suveran): Expunerea la ierderi ce poate aparea intr-o afacere cu
un partener strain, cauzate dde evenimente specifice care sunt cel putin partial, sub
controlul guvernului tarii partenerului.
oNici o companie dintr-o tara nu poate de regula un rating mai bun decat riscul de
credit asociat tarii din care face parte.
oPierderile datorate riscului de tara se pot manifesta sub trei aspecte: pierderi de
oportunitati, pierderi costand in costuri suplimentare sau pierderi reale reprezentate
de sumele care nu mai pot fi recuperate.
oMaterializarea riscului de tara se realizeaza urmare a unor:
evenimente politice (razboi, ocupatie militara straina, conflicte politico-
economice, polarizare politico regionala, revendicari teritoriale, revolte cu
substrat ideologic)
evenimente sociale
Riscul de tara poate fi evaluat pe baza mai multor modele, unul dintre cele mai
intalnite fiind cel care se bazeaza pe cativa indicatori relevanti, cum ar fi:
Performanta economico-sociala: echilibrul macroeconomic (nivelul deficitului
bugetar, nivelul somajului, situatia economica pe sectoare, stabilitatea
monetara, PIB / locuitor, rata inflatiei, climatul de afaceri, fluxurile de capital
straini, nivelul coruptiei si independenta justitiei.
Performanta economica: raportul investitii interne / PIB, adecvarea politicii
economice, deschiderea si libertatea economica
Situatia balantei de plati
Situatia datoriei externe
Conjunctura social politica

58
Politicile de creditare se refera la contrapartidele eligibile si garantiile
acceptate
Procesele trateaza o multitudine de aspecte privind analiza continua a
capacitatii clientior de a rambursa datoriile la scadenta, gestiunea
documentatiilor si a garantiilor, norme si procese privind clasificarea
expunerilor conform cu cadrul de reglementare in vigoare i nu in ultimul rand
politici si procese privind controlul / limitarea expunerilor pe active financiare /
grup de active financiare, respectiv identificarea celor ai potrivite solutii in
cazul activelor problema (credite neperformante).

Reglementarile actuale prevd o limitare si diversificarea expunerior

aferente activitatii de creditare astfel:

O institutie de credit nu poate inregistra o expunere fata de un singur debitor,

a carei valoarea depaseste 25% din fondurile proprii fie echivalentul a 150
milioane euro, n funcie de care dintre aceste valori este mai mare

Valoarea cumulata a expunerilor mari ale unei institutii de credit (expuneri ce

depasesc 10% din fondurile proprii) nu poate depasi 800% din fondurile
proprii.

59
 Cap6: Riscul de credit

Riscul de credit (risc de contrapartida / insolvabilitate / nerambursare) - riscul

de a suferi o pierdere datorata incalcarii obligatiilor contractuale ale debitorilor
respectiv intrarea in incapacitate de plata a acestora. Intarzierea platii dobanzilor
sau a retelor reprezinta manifestari ale unui asemenea risc.

Riscul de credit este probabil cel mai important risc cu care se confrunta
bancile si reprezinta riscul actual sau viitor de afectare negativa a profiturilor si
capitalului bncilor ca urmare a nendeplinirii de ctre debitor a obligaiilor
contractuale sau a eecului acestuia in ndeplinirea celor stabilite.

Gestiunea riscului de credit se face in functie de profilul de risc al institutiei

emitente si cadrul de reglementare al pietei in care banca activeaza. Profilul de
risc al institutiei de credit este dat atat de apetitul la risc (nivelul de risc pe care
banca este dispusa sa si-l asume) respectv toleranta la risc (capacitatea bancii
de a accepta sau de a absorbi riscurile).

Pe langa o strategie si un plan de marketing bine documentat, bancile trebuie

sa promoveze politici si procese viabile in privinta asumarii riscului de credit si
administrarii creditelor.
60
Factorii principali ce pot conduce la cresterea riscului de creditare sunt:
- Neatentia in formularea normelor interne de creditare
- Prezenta unor conditii de creditare prea generoase
- Nerespectarea normelor interne de creditare de catre angajatii bancii
-Concentrarea riscanta a creditelor pe anumite piete, sectoare si industrii (expunerea excesiva pe
sectorul imobiliar Volksbank)
- Control intern si audit intern precar
- Cresterea excesiva a valorii portofoliului de credite, peste posibilitatile rezonabile ale bancii de a
acoperi riscurile
- Sisteme defectuoase sau inexistenta unor sisteme de deterctare a creditelor cu probleme
- Creditarea preferentiala (sub conditiile de piata Friends of Angelo VIP Program Countrywide
Financial SUA).

Pentru a impiedica aceste deficiente sistemice, bancile trebuie sa conceapa si sa implementeze

politici de creditare performante si sa isi instruiasca personalul implicat in astfel de activitati. Este
necesar un feedback continuu prin care conducerea bancii sa fie informata despre eficacitatea
procesului de control al calitatii creditor, astfel incat eventualele probleme sa fie detectate si corectate
la timp.

61
 Monitorizarea creditelor (monitoringul creditar) reprezint activitatea de gestionare a
creditelor i a dobnzilor aferente n vederea asigurrii rambursrii la scaden a acestora,
depistrii din timp a factorilor de risc care pot conduce la diminuarea capacitii de plat a
mprumutatului i protejarea bncii de eventuale influene negative prin constituirea
provizioanelor de risc.
Monitorizarea creditelor cuprinde mai multe feluri de activiti:
- supravegherea utilizrii creditelor i a respectrii destinaiei acestora, potrivit clauzelor
contractuale;
- supravegherea rambursrii creditelor scadente i plata dobnzilolr aferente;
- supravegherea evoluiei capacitii financiare a beneficiarilor de credite;
- analiza periodic a calitii prtofoliului de credite ponderea creditelor restante in total
portofoliu;
- controlul pe teren a existenei garaniilor;
- amnarea, rescadenarea, reealonarea, prelugirea creditelor;
- scoaterea n afara bilanului a creditelor neperformante;
- provizionarea creditelor cu un serviciu al datoriei depit;
-recuperarea creditelor extrabilantiere.

n cazul datoriilor restante sunt determinate de anumii factori temporari, sau factori
independeni de companie, banca ofer unele faciliti care s permit depsirea acestor
dificulti, ca amnarea, rescadenarea, reealonarea sau prelungirea creditelor i a
dobnzilor.
62
Periodic este analizata structura valutar a creditelor comparativ cu structura
valutar a resurselor, controlul pe teren al existentei garantiilor si expunerea bancilor
pe categorii de credite si clientela bancara:

Structura pe categorii de risc dupa serviciul datorii

Expunerea bancii pe tipuri de credite
Expunerea fata de clientii mari

La nivel de sucursala, monitorizarea creditelor se realizeaza de catre ofiterii de

credite / relationship managerii dedicati clientelei persoane juridice. Practic acestia
indeplinesc diverse sarcini cum ar fi:

contacte telefonice si vizite periodice la sediul clientului, mizandu-se pe o atitudine

deschisa, bunavointa si dorinta de a ajuta
verifcarea contului curent si implicit a rulajelor a clientului
consultarea si completarea dosarului de credit cu orice fel de adnotari sau documente
considerate relevante (documente de creditare, informatii financiare, garantii,
corespondeta, rapoarte, note si alte materiale)
urmarirea evolutiei principalilor indicatori economici si financiari:
gradul de utilizare a capacitatilor de productie

63
 incasarile si platile se fac in buna masura prin intermediul bancii creditoare si nu prin alta
concurenta
evolutia pietelor de desfacere, mediul concurential, competitivitatea companiei
respectarea destinatiei creditelor
reevaluarea periodica a garantiilor
prezentarea rezultatelor controlului
prezentarea masurilor luate
intocmirea actelor de control si oferirea lor catre conducerea sucursalei, respectiv diviziile de control
sau audit intern ale bancii

Semnale de avertizare ale inrautatirii situatiilor financiare

obtinute din interiorul bancii

rulaje in scadere sau in crestere, retrageri mari de numerar si refuzuri la plata cecuri sau alte
incidente cu instrumentele de plata, amanarea prezentarii raportarilor financiare
graba de a obtine finantare fara a avea motive intemeiate (justificari temeinice)
zvonuri de la clienti / furnizori sau alti creditori
nerespectarea clauzelor contractuale sau deturnarea fondurilor
obtinute de la vizitele de pe teren / de la client:
schimbarea comportamentului conducerii, evitarea contactelor cu banca sau schimbari
repetate ale cadrelor de conducere, fluctuatie mare de personal, modificarea contractelor,
preturilor, locatiilor
domeniu, sector economic aflat in declin (de pilda sectorul imobiliar dupa 2009 incoace)
presiune mare exercitata de furnizori si alti creditori, riscuri operationale excesive

64
Conditii privind creditarea persoanelor fizice

Conform Regulamentului nr 17/2012, in cazul creditarii persoanelor fizice, bancile stabilesc in cadrul
reglementarilor proprii in concordanta cu profilul si strategia lor de risc cel putin urmatoarele:

<<a) modalitatea de organizare a activitii de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice, condiiile
de garantare pe fiecare tip de credit, inclusiv limita maxim admis pentru valoarea finanrii n raport cu
valoarea garaniei;
b) categoriile de clieni eligibili pentru finanare;
c) procedura de clasificare a clientelei-int pe categorii de risc de nerambursare, fundamentat pe profilul
general de risc al mprumuttorului;
d) categoriile de venituri considerate eligibile de ctre mprumuttor, difereniat pe categorii de clientel,
precum i coeficienii de ajustare afereni n funcie de gradul de certitudine i de caracterul de permanen
ale acestora;
e) categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile n scopul determinrii gradului total de
ndatorare, incluznd cel puin cheltuielile de subzisten i obligaiile de plat, altele dect cele de natura
creditului;
f) nivelurile maxime admise pentru gradul total de ndatorare, inclusiv fundamentarea acestora, difereniate:

- pe categoriile de clientel,
-pe destinaia creditului (de exemplu, credit de consum, credit pentru investiii imobiliare),
- pe tipul creditului (defalcat n funcie de moneda de exprimare sau, dup caz, de indexare, de tipul
dobnzii, respectiv fix ori variabil, de termenul de acordare a creditului i de comportamentul
clientului n legtur cu onorarea serviciului datoriei determinat de calitatea garaniei),...
luarea n considerare a riscului valutar, a riscului de rat a dobnzii i a riscului de diminuare a
veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului..>>
65
La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de ndatorare n
cazul creditelor de consum se vor utiliza urmtoarele valori:
opentru ocul pe curs de schimb - 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD. n
cazul celorlalte valute se utilizeaz valoarea aferent CHF.
opentru ocul pe rata dobnzii - 0,6 puncte procentuale pentru toate monedele;
- nu se aplica in cazul creditelor cu dobanda fixa.
opentru ocul pe venit: n cazul veniturilor de natur salarial - 6%;

Gradul total de ndatorare se determin ca pondere a obligaiilor totale de plat

decurgnd din credite sau alte finanri rambursabile n veniturile eligibile din care s-au
dedus cheltuielile.

Institutiile de credit analizeaz capacitatea de rambursare a clienilor pe baza unui

nivel al veniturilor considerate eligibile de ctre mprumuttori, care nu poate
depi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior. Prin exceptie se pot lua in
calcul venituri ce depesc nivelul stabilit, numai dup obinerea de la client a
documentelor justificative care s demonstreze caracterul de continuitate n viitor a
acestora, cum ar fi schimbarea ncadrrii n funcie, schimbarea locului de munc
sau modificri cu impact semnificativ asupra creterii volumului afacerilor
persoanelor care obin venituri din activiti independente.

66
La acordarea creditelor de consum denominate n valut sau indexate la cursul unei
valute, solicitantul trebuie s dispun de garanii reale i/sau personale la un nivel
de minimum 133% din valoarea creditului.

Pot face excepie de la obligaia de garantare facilitile de creditare prin trageri n

descoperit de cont, precum i creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit,
a cror valoare nu depete de trei ori nivelul veniturilor nete lunare, fr a depi
ns o limit stabilit prin reglementrile interne ale mprumuttorului.

Durata creditelor de consum nu poate depi 5 ani cu unele exceptii.

Valoarea unui credit pentru investiii imobiliare nu poate depi 85% din valoarea
garaniei ipotecare n cazul creditelor acordate n lei. n cazul creditelor denominate
ntr-o moned strin sau indexate la cursul unei monede strine, n situaia n care
debitorul obine veniturile eligibile denominate sau indexate la moneda creditului,
valoarea unui credit pentru investiii imobiliare este limitat la 80% din valoarea
garaniei ipotecare sau 75% (create acordate in EUR) sau 60% pentru alte monede
straine) daca riscul valutar nu este acoperit in mod natural.

67
 Fisa scoring / rating

In baza documentatiei de credit (cerere de credit tipizata, copii ale actelor de

identitate, adeverinte de salariu, fise fiscale sau alte documente ce atesta veniturile
obtinute, angajamente ale girantilor daca e cazul), se acorda o finantare a carei
sume lunare de plata (principal, dobanda si eventuale comisioane) sa nu depaseasca
intre 30-65% din veniturile nete ale debitorului / codebitorilor / fidejusorilor.

Analiza incepe prin verificarea istoricului de credit al clientului (Biroul de Credit,

CIP, CRB) si continua prin completarea unei fise de tip Scoring. O astfel de fisa
analizeaza diversi parametri cu ajutorul carora se poate stabili daca clientul se
incadreaza sau nu in limitele tolerabile de risc a bancii: locuinta aflata sau nu in
proprietatea, durata rezidentei, educatia, profesia, telefon fix, durata la ultimul loc de
munca, vechimea totala in munca, statutul civil, persoane in intretinere, venit net
lunar, avansul propriu (daca este cazul), istoricul relatiei cu banca, referinte bancare
proprii sau externe (CRB,CIP, BC), situatia garantiilor (daca este cazul), ate criterii
cantitative sau calitative consideratee banca pentru a putea stabili eligibilitatea
clientului potential.

Ratingul se fundamenteaza atat pe baze statistice cat si pe baza unor prognoze a

unor variabile cantitative si calitative ale potentialului client. Fiecare dintre aceste
variabile sau criterii au o pondere in determinarea punctajului final obtinut de client.

68
Calculul final reprezinta o medie aritmetica ponderata a punctajelor criteriilor, ponderate
in functie de greutatile or specifice sau o suma aritmetica simpla in situatia in care
fiecare criteriu are o pondere egala in punctajul final.

Stabilirea ratingului unui client este esential in luarea deciziei de creditare, stabilirea
marjei de risc si incadrarea clientului intr-una din cele 5 categorii de performanta
(A,B,C,D,E).

Conditii privind creditarea persoanelor juridice

Conform Regulamentului nr 17/2012, institutiile de credit stabilesc n cadrul
reglementrilor proprii, n concordan cu profilul i strategia lor de risc, modalitatea de
organizare a activitii de acordare i garantare a creditelor n valut destinate
entitilor nefinanciare, impunnd condiii mai stricte de acordare i garantare a
creditelor n valut dect cele aplicabile creditelor similare in lei. n aplicarea
prevederilor institutiile de credit utilizeaz la determinarea capacitii de rambursare
valorile indicate mai sus pentru ocul pe cursul de schimb i ocul pe rata dobnzii.

Creditele acordate persoanelor juridice sunt de regula de valori mult mai mari decat
cele acordate persoanelor fizice, motiv pentru care este nevoie de o analiza / evaluare
mai laborioasa a acestora, atat din aspect financiar (cantitativ) cat si nonfinanciar
(calitativ):

69
Analiza non-financiara (CALITATIVA):
Descrierea societatii:
Forma juridica
Activitatea
Reputatia societatii
Raportul societatii cu firma mama
Informatii referitoare la compania mama
Descrierea pietei / industriei
Structura pietei (dispersata sau concentrata)
Dimensiunea pietei
Unde / care este piata? Au fost schimbari recente ale pietei?
Societatea si-a creat propriul loc in piata?
Exista / va exista suficienta cerere pentru produsul fabricat / desfacut?
Capacitatea de productie si tehnologiile utilizate
Produse / servicii oferite
Structura produselor fabricate / comercializate?
Proiect
Personalul si managementul
Personalul
Managementul
Relatiile bancare ale societatii comerciale
Intrare noua in relatii de afaceri?
Procentul rulajelor din afacere derulata prin banca
S-a propus firmei o oferta completa de produse bancare? 70
Exista deja o finantare de la o alta banca sau finantari precedente ale bancii?
Care este profitabilitatea de al o alta banca sau finantari precedente ale bancii?
Care este profitabilitatea cu clientul in perioada analizata?
Dar profitabilitatea previzionata?
Garantii

Analiza financiara (CANTITATIVA)

Analiza financiara permite creditorului sa vada in ce masura compania ce doreste sa

contracteze creditul, este capabila sa isi plateasca datoriile la timp (dobanzi, comisioane
si principal), directia de profitabilitate, si in ce masura acest credit va creea plus valoare
pentru actionari. Evident, analiza financiara (cantitativa) nu poate inlocui un actionariat
inchegat, solid (capabil a majora capitalul social can este nevoie) si experienta
manageriala.

Principalele surse de informatii pentru analiza financiara a persoanelor juridice, le

reprezinta urmatoarele documente: Bilantul, Contul de profit si pierdere, Fluxul de
disponibilitati (cash-flow), Politicile contabile si notele explicative, Raportul cenzorilor /
auditorilor, Raportul de gestiune, Situatiile consolidate (in cazul unor grupuri de
companii).

Pe baza acestor documente, se poate trece la analiza cantitativa a unor elemente cheie
in vederea determinarii performantelor financiare ale companiei si stabilirii bonitatii
clientului: 71
Lichiditatea curenta
oRata curenta: Active curente / Pasive curente
oTestul Acid: (Active curente Stocuri) / Pasive curente
Managementul activelor:
oRotatia stocurilor: Vanzari / Stocuri
oDurata sticurior: Stocuri / Vanzari zilnice
oDurata medie de incasare: Creante / Vanzari zilnice
oRotatia activelor fixe: Vanzari / Active fixe
oRotatia activelor: Vanzari / Active totale
Managementul datoriilor:
oGradul de indatorare: Datorii totale / Active totale
oGradul de indatorare II: Datorii totale / Capitaluri proprii
oGradul de acoperire a dobanzilor = (Profit brut + dobanzi)/ Dobanzi
oDurata medie de plata = Datorii la furnizori / Costul zilnic al bunurilor vandute
oRata autonomiei financiare (CAF / Rambursarea datoriilor stabile)
oGrad de indatorare operational (datorii pe termen scurt / cifra de afaceri)
Rate de profitabilitate:
oMarja de profit: Profit net / Vanzari
oRentabilitatea activelor: Profit net / Total active
oRentabilitatea capitalului propriu = Profit net / Capital propriu
ROA
ROE
Multiplicatorul capitalurilor proprii (active totale / capitaluri proprii)
Rata medie a dobanzii
PER, EPS, DVY
oCoeficientul de capitalizare bursiera = Pret pe actiune / Profit pe actiune
Raportul dintre valoarea de piata si valoarea contabila
72
Ponderea remunerarii participantilor la EBITDA:
Expunerea catre un singur debitor
Analiza tendintelor
Previzionarea situatiilor financiare:
oProcesul de planificare financiara, conceperea unui sistem al proiectilor financiare
oDeterminarea necesarului de fonduri pentru sustinerea planului de dezvoltare
oPreviziunea disponibilitatilor de fonduri, stabilirea si mentinerea unui sistem de
control
oAjustarea periodica a planului la realitati
oStabilirea unui sistem de recompensarea a performantei atat la nivelul angajatilor
de rand cat si a managementului.
oPreviziunea bilantului, contului de profit si pierdere si analiza pragului de
rentabiltiate

Determinarea performantelor financiare ale companiei se face pe vaza indicatorilor de calitate,

agregarea indicatorilor financiari, ponderarea lor si pe baza de punctajului obtinut urmeaza a fi
incadrat intr-una din categoriile:
categoria A performanele financiare sunt foarte bune atat in prezent cat si in viitor
categoria B performanele financiare sunt bune sau foarte bune doar in prezent ;
categoria C performanele financiare sunt satisfacatoare, cu tendina de nrutire;
categoria D performanele financiare sunt reduse i cu o tendin de ciclicitate;
categoria E performanele financiare arat pierderi i incapacitate de rambursare.
Dupa determinarea performantelor financiare, se trece la analiza solicitarii de credit, intocmirea
referatului de analiza si dupa aprobarea facilitatilor de credit, se semneaza de catre toate partile
(banca si client) contractele de credit si contractele de garantie si stabilirea de comun acord cu
clientul asupra perioadei de tragere
73
Limitele analizei cantitative (financiare):
Unele companii mari (grupuri de companii / divizii ) activeaza in diferite industrii si tari, motiv
pentru care este greu de stabilit in ce masura mai sunt relevanti indicatorii obtinuti comparativ cu
media unei industrii sau alta.
Multe companii au indicatori mai buni peste media industrie motiv pentru care este mai potrivit
compararea indicatorilor cu liderii industriei din care fac parte
Mediul inflationist si diferentele de curs valutar in cazul unor grupuri ce activeaza in mai multe tari
Sezonalitatea unor industrii
Riscul moral window dressing si divided catering pentru a oferi o imagine mai buna
investitorilor sau creditorilor, managementul are tendinta uneori de a infrumuseta sau prezenta
intr-o lumina favorabila situatia financiara a companiei
Principii si standarde contabile diferite in cazul companiilor multinationale
Diferenta de perspectiva ceea ce pentru un creditor este favorabil, pentru antreprenor este un
exces , management defectuos sau lux (rezervele de lichiditati)

74
Provizioane pentru deprecierea creditelor provizioane specifice riscului de credit
Conform recomandarilor FMI, creditele trebuie clasificate ca neperformante atunci cand
sumele de plata reprezentand principal si dobanda inregistreaza restante de 90 de zile sau
mai mult, respectiv in situatia cand exista indicii clare de nerambursare (declansarea
procedurii de faliment) indiferent de numarul de zile de intarziere. Definirea creditelor
neperformante poate sa difere in practica internationala.

Conform IAS 39, un activ sau un grup de active financiare este depreciat daca exista dovezi
obiective ale deprecierii ca rezultat a unui / mai multor evenimente care ocazioneaza
pierderi reflectate in fluxurile de trezorerie viitoare (ex. Dificultati financiare ale debitorului,
intarzieri de plata a principalului sau dobanzii,, disparitia unei piete active pentru acel activ
financiar sau inceperea procedurilor de faliment / reorganizare).

Provizioanele specifice riscului de credit reprezinta rezerve / resurse ale bancii pentru
acoperirea unor eventuale pierderi ce pot aparea urmare a deteriorarii portofoliului de
credite. Constituirea provizioanelor se realizeaza pe baza cheltuielilor iar utilizarea provizioanelor
se realizeaza urmare a trecerii sau anularea acestora pe venituri.

In functie de raportul intre soldul existent si necesarul de provizionare, banca poate

regulariza nivelul provizionelor prin:
reducerea (anularea sau trecerea la venituri) a provizioanelor excedentare respectiv
constituirea unor provizioane suplimentare, in cazul in care necesarul de provizioane este
mai mare decat soldul existent.

Bancile sunt obligate sa constituie lunar provizioane specifice pentru riscul de credit si se
determina la nivelul bancii in ansamblu. 75
Determinarea nivelului necesar de provizioane pentru riscul de credit se realizeaza in banza a trei
criterii:
serviciul datoriei: capacitatea debitorului de a-si rambursa datoria la scadenta exprimata prin
numarul de zile de intarziere la plata ratelor: 0-15 zile / 16-30 zile /31- 60 / 61- 90 zile / peste 90 zile
performanta financiara: A,B,C,D,Estabilita pe baza unei analize de tip scoring (cantitativa si
calitativa) atat in cazul persoanelor fizice cat si in cazul persoanelor juridice.
initierea procedurilor juridiciare privind executarea silita sau sau deschiderea procedurii de
faliment

In functie de cele trei criterii amintite mai sus, creditele acordate sectorului nebancar se clasifica
astfel:
standard
in observatie
substandard
indoielnic
pierdere

Creditele acordate sectorului bacar se clasifica astfel

standard
pierdere

Criterii de ncadrare pe categorii de clasificare pentru expunerile din credite, nregistrate de

instituiile de credit fa de debitorii din afara sectorului instituiilor de credit

76
77
Creditele acordate unui debitor / plasamentele costituite de institutiile de credit la alte
institutii de credit se incadreazaintr-o singura categorie rin luarea in considerare a celei
mai slabe dintre toate categoriile individuale de clasificare.

Criterii de ncadrare pe categorii de clasificare pentru expunerile din

credite/plasamente, nregistrate de instituiile de credit fa de alte instituii de credit

78
79
Coeficieni de provizionare afereni categoriilor de clasificare credite in valuta acordate
persoanelor fizice respective create acordate sectorului nebancar si bancar mai putin creditele in
valuta acordate persoanelor fizice

Determinarea provizionului necesar

Var I: In ipoteza in care s-au initial proceduri judiciare sau serviciul datorii este mai mare sau egal
cu 91 zile
(Principalul si dobanda existenta in sold la sf lunii fara alte deduceri ale garantiilor) x Coeficientul
de provizionare)
Var II: In ipoteza in care nu s-au initial proceduri judiciare si serviciul datoriei este mai mic de 90
zile
[(Principalul + dobanda existenta in sold la sfarsitul lunii) x (1- coeficientul de deducere al
garantiilor)] x
x Coeficientul de provizionare

Scoaterea activelor (credite sau plasamente) in afara bilantului este obligatoriu in una din
urmatoarele situatii:
Serviciul datoriei este de peste 360 zile
Contractul sau plasamentul a fost inestit cu formula executorie
S-a declansat procedura de executare silita sau faliment

Conform Reg 3 / 2009 Coeficientul maxim pentru deducere din expunerea imprumutatorului fata
de debitor in functie de tipul de garantie
80
 Cap 7: Riscul de rata a dobanzii (I)
Modelul Gap-urilor dintre activele si pasivele sensibile la modificarea ratei dobanzii
Activele sau pasivele sensibile la modificarea ratei dobanzii se reevalueaza in functie de rata
dobanzii practica pe piata in cadrul unui anumit interval de timp. Gap-ul se poate calcula pe fiecare
banda sau interval de scadenta cat si cumulat.

Gap scadenta i = Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i

Gap cumulat scadenta i = (Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i) + Gap
cumulat scadenta precedenta

1-7 7 zile - 1 1 luna - 3

zile luna luni 3 luni - 6 luni 6 luni - 1 an 1 an - 3 ani peste 3 ani

Active sensibile (mil. lei) 80 118 133 170 240 345 500

Pasive sensibile (mil.

lei) 67 124 125 155 260 310 440

GAP scadenta i (mil.lei) 13 (6) 8 15 (20) 35 60

GAP cumulat scadenta

i (mil.lei) 13 7 15 30 10 45 105

81
GAP Pozitiv situatia cand activele sensibile sunt mai mari decat pasivele sensibile (valoarea
activelor se modifica mai rapid / mult decat in cazul pasivelor)
Gap Negativ situatia cand activele sensibile sunt mai mici decat pasivele sensibile (valoarea
pasivelor se modifica mai rapid / mult decat in cazul activelor)
Modificarea venitului net din dobanzi = (GAP scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii
aferente scadentei i)
= (Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i) x
(modificarea ratei dobanzii aferente scadentei i)

Obs! In practica, ratele de dobanzi active pot evolua diferit decat ratele de dobanzi pasive chiar
daca tendinta se pastreaza. Necorelarea perfecta a dobanzilor active si pasive duce la asa
numitul basis risk.
Modificarea venitului net din dobanzi = [(Active sensibile scadenta i) x (modificarea
ratei dobanzii ACTIVE aferente scadentei i)] [(Pasive sensibile scadenta i) x (modificarea
ratei dobanzii PASIVE aferente scadentei i)]

Cand GAP-ul este pozitiv, exista o relatie pozitiva intre modificarea ratei dobanzii si venitul
net din dobanda

Cand GAP-ul este negativ, exista o relatie negativa intre modificarea ratei dobanzii si
venitul net din dobanda

Cand nu exista o corelatie perfecta intre modificarea ratelor active si pasive de dobanda,
veniturile din dobandzi cresc / scad mai mult / mai putin in functie de marja de dobanzi
active si pasive (efectul de marja).
82
In ciuda faptului ca este usor de utilizat, acest model prezinta mai multe dezavantaje: nu ia in
calcul efectul modificarii valorii de piata a activelor urmare a cresterii / scaderii dobanzilor, nu ia in
calcul costul de reinvestire a fluxurilor de numerar si nici nu tine cont de distributia elementelor
bilantiere si extrabilantiere in interiorul unei benzi de scadenta.

Modelul GAP de maturitate (scadenta) ia in calcul valoarea de piata sau valoarea

actualizata neta a activelor si pasivelor

In cazul instrumentelor cu venit fix exista o relatie invers proportionala intre evolutia pretului
unui activ si cresterea ratei dobanzilor (daca rata dobanzii creste, pretul activului scade si invers).
Cu cat scadenta unui activ sau pasiv este mai mare, cu atat mai mare va fi impactul
modificarii valorii de piata a acestuia la modificarea ratei dobanzii
Influenta scadentei asupra modificarii pretului unui element bilantier poate fi extinsa la nivelul
intregului activ sau pasiv.
Efecul net al modificarii ratelor de dobanda asupra elementelor bilantiere depinde si de aceasta
data de GAP-ul intre active si datorii.
Diferenta intre valoarea de piata a activelor si valoarea de piata a datoriileor reprezinta valoarea
de piata a capitalurilor proprii ale bancii (total active = total datorii + capitaluri proprii).
De regula, activele bancilor prezinta scadente mai indepartate comparativ cu scadentele pasivelor

83
Modelul GAP-ului de durata
Durata unei obligatiuni (Durata Macaulay) reprezinta masura maturitatii unei obligatiunii.
Conceptul de durata a fost introdus in anii `30 ai secolului trecut, de catre F.R. Macaulay. Durata este
o marime ponderata a vietii unei obligatiuni, care ia in considerare marimea si scadenta fiecarui flux
de cash. In fapt, este o medie a scadentelor fiecarui flux ponderat cu ceea ce reprezinta fluxul
respectiv in valoarea obligatiunii.

N n x CashFlown
n=1 i n
(1+n)
N CashFlown
n=1 i n
(1+ )
n
(durata fiecarei investitii x valoarea fiecarei investitii)
sau aproximativ
valoarea portofoliului

84
 Numaratorul reprezinta valoarea actualizata a fiecarui flux multiplicata cu durata de timp
pentru primirea respectivului flux. Numitorul reprezinta valoarea actualizata a fluxurilor viitoare (care
intr-o piata eficienta ar trebui sa fie egala cu pretul pietei).

Proprietatile duratei:
Durata creste odata cu cresterea maturitatii (scadentei) dar cu o rata descrescatoare
Durata scade in cazul cresterii randamentului pe piata (pastrand constante celelalte conditii
cum ar fi numarul de cupoane si rata cuponului)
Durata este negativ corelata cu rata cuponului (la rate ale cuponului mai mari corespund
durate mai mici pastrand constante celelalte conditii)
Durata reprezinta un instrument util in masurarea sensibilitatii unui instrument financiar (activ sau
datorie) la modificarea ratei dobanzii pe piata.

Sensibilitatea (Modified Duration) exprima relatia intre rata dobanzii si viriatia pretului unei
obligatiuni, poate fi masura astfel:

85
 Riscul de rata a dobanzii (II)
Acoperirea extrabilantiera a riscului de rata a dobanzii cu ajutorul instrumentelor financiare derivate
Forward Rate Agreement / Futures pe rata dobanzii / SWAP pe rata dobanzii / Optiuni pe rata dobanzii

Recapitularea unor notiuni de baza:

Contractul forward, reprezinta un acord intre doua parti, prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv
sa vanda o anumita cantitate din activul de baza (o marfa, un instrument financiar guvernamental, o valuta
sau un alt instrument financiar) la un anumit pret, cu livrarea la o data viitoare, avand toate condiitile
convenite in prezent: pret, cantitate, calitate, data reglementarii, obiectul livrarii si orice alte conditii se impun.
Pretul forward este compus din pretul spot si un anumit cost de derulare a contractului (cost of carry).

Contractul futures reprezinta un acord de a cumpara sau de a vinde o cantitate specificata dintr-un activ
denumit activ suport, sau activ de baza (de exemplu, o marga sau un instrument financiar), la o data viitoare,
la un pret predeterminat. Prin acest acord, partile se obliga sa-si preia reciproc riscul pierderilor potentiale
cauzate de evolutia pretului, printr-un transfer zilnic al unui flux de numerar compensator determinat prin
marcare la piata (mark to market. Emisiunea lor este deschisa, nedefinita, continua si variabila ca marime.

Cand pretul futures este mai mare decat cel spot, se spune ca intre cele doua preturi exista o relatie de tip
contango (pretul futures se tranzactioneaza cu prima fata de spot), daca pretul futures este sub pretul spot,
atunci ele se spune ca exista o relatie de tip backwardation (pretul futures se tranzactioneaza cu discount
fata de spot), iar diferenta intre cele doua preturi (futures si spot) se numeste baza. Pe langa contractele
futures pe marfuri, exista si contracte futures pe valute (currency futures), contracte futures pe rata dobanzii
(interest rate futures) si contracte futures pe indici (equity index futures).
86
Open interest este un indicator important in previziunea evolutiilor bursiere, in special in anumite
momente cheie: spre sfarsitul unui trend major, dupa inregistrarea unei cotatii maxime (cand odata cu
scaderea pretului se inregistreaza si scaderea brusca a open-interest-ului), in timpul range-ului
(consolidarilor de pret) sau in timpul momentelor de inversiune (top sau bottom). Exista in principal
cateva situatii ce modifica sau nu nivelul open-interest, astfel:
daca si cumparatorul si vanzatorul initiaza noi pozitii, Open Interest creste
daca si cumparatorul si vanzatorul isi lichideaza vechile pozitii, Open Interest scade
daca doar unul dintre ei lichideaza, in timp ce altul initiaza o noua pozitie, Open Interest ramane
neschimbat.
Principalele diferente intre produsele derivate tranzactionate la bursa si cele tranzactionate OTC, pot fi
sintetizate in tabelul urmator

Derivative tranzactionate la bursa Derivative tranzactionate OTC

Produse derivate disponibile: futures, optiuni si swap
Produse derivate tranzactionate intr-un ring competitiv,
prin strigare directa
Specificatii contractuale standardizate si publicate
Preturile sunt transparente si usor accesibile
Jucatorii de pe piata nu se cunosc intre ei
Orele de tranzactionare sunt publicate, iar regulile
bursei trebuiesc respectate.
Existenta unor case de clearing
Pozitiile se pot inchide si tranzactiona cu usurinta
Sunt putin contractele finalizate prin expirare sau
livrare fizica
Contractele pot fi tranzactionare de investitori
particulari.
Produse derivate disponibile: futures si optiuni
Produse derivate tranzactionata pe o baza privata si
negociate individual
Nu exista specificatii standard desi intrumentele cele
mai simple sunt curent intalnite (instrumente tip plain
vanilla)
Preturile nu sunt foarte vizibile
Jucatorii de pe piata trebuie sa se cunoasca intre ei
Piete 24/24h, 5 zile din 7, care sunt mai putin bine
reglementate
Pozitiile nu se pot inchide sau transfera cu usurinta
Majoritatea contractelor se finalizeaza prin expirare sau
prin livrare fizica
Utilizate de regula de marile corporatii, banci,
87
Tipuri de operatiuni
Operatiunile de acoperire Hedging
dac se dorete acoperirea mpotriva creterii ratei dobnzii se cumpr contracte FRA
dac se dorete acoperirea mpotriva scderii ratei dobnzii se vnd contracte FRA
dac se dorete acoperirea mpotriva creterii ratei dobnzii se vnd contracte futures;
dac se dorete acoperirea mpotriva scderii ratei dobnzii se cumpr contracte futures;
activele cu rat variabil se transform n active cu rat fix prin vnzare de swap, iar activele
cu rat fix se pot transforma n active cu n active cu rat variabil prin cumprare de swap;
datoriile cu rat variabil se pot transforma n active cu rat fix prin cumprare de swap, iar
datoriile cu rat fix se pot transforma n datorii cu rat variabil prin vnzare de swap.
Operatiuni speculative
dac se anticipeaz creterea ratelor dobnzii se cumpr contractul FRA;
dac se anticipeaz scderea ratelor dobnzii se vinde contractul FRA
dac se anticipeaz creterea ratelor dobnzii se vnd contracte futures;
dac se anticipeaz scderea ratelor dobnzii se cumpr contracte futures.
dac se anticipeaz creterea ratelor dobnzii se cumpr contractul swap;
dac se anticipeaz scderea ratelor dobnzii se vinde contractul swap.

Operatiuni de arbitraj
ntre diferenele de preuri pentru FRA, futures pe rata dobnzii i ratele forward.

88
 Utilitatea, limitele si riscurilor produselor financiare derivate

Chiar daca menirea lor este sa redistribuie riscurile pietei, utilizarea instrumentelor financiare
derivate intr-un mod necorespunzator, poate fi un factor de instabilitate atat la nivel individual cati
si la nivel sistemic. In mod paradoxal, instrumentele derivate, in anumite circumstante pot
accelera volatilitatea, datorita speculatiilor intensive practicate de unii jucatori din paita.
Speculatia pura este inlesnita pe piata produselor derivate si datorita efectului ridicat de levier
pe care le caracterizeaza. Dupa cum profiturile se pot multiplica intr-un ritm spectaculos, la fel si
pierderile. Perturbatiile si volatilitatea excesiva a activelui suport pot duce la riscuri sau variatii
brutale ale randamentelor in portofoliile celor ce le tranzactioneaza. Trei mari factori pot genera
sau creste aceste riscuri: lipsa transparentei din punct de vedere informational, lipsa educatiei
actorilor din piata financiara cu privire la utilizarea acestora, si folosirea inadecvata a acestor
instrumente datorita masurarii incorecte a riscurilor.

Forward Rate Agreement reprezinta o intelegeree intre doua parti, prin care se fixeaza rata
dobanzii ce urmeaza a se aplica unui imprumut (principalul) sau al unui depozit ce incepe si se
termina la o date viitoare bine determinate.FRA-urile sunt cotate prin preturi pereche (cotatii bid-
offer) si sunt cotati in termeni standard. De pilda FRA 1X4 inseamna un contract ce incepe de-
acum intr-o luna si se termina de-acum in patru luni. FRA nu presupune un schimb de principal,
decat diferenta neta intre dobanda FRA si dobanda pietei la momentul expirarii contractului FRA.
Cand se cumpara un FRA, este stabilitat o rata a dobanzii pentru un credit iar cand se vinde, se
stabileste o rata a dobanzii pentru un depozit.Contractele FRA sunt instrumente extrabilaniere,
negociate pe piaa over-the-counter (OTC).

89
Elementele unui contract FRA sunt:
Valoarea noional (VN) suma ipotetic de bani care este mprumutat sau dat cu mprumut ntr-
un FRA este utilizat pentru a calcula sumele ce trebuie decontate n cadrul contractului;

rref rFRA

Rata de referin rata variabil a dobnzii, de regul LIBOR, EURIBOR sau ROBOR.
Data decontrii momentul n care ncepe mprumutul ipotetic din FRA i este i data la care se
pltete/primete diferena dintre rata variabil i rata FRA. De ex., pentru un FRA 2v5,data
decontrii este peste 2 luni;
Data maturitii data la care mprumutul ipotetic ajunge la maturitate. Pentru un FRA 2v5, data
maturitii este peste 5 luni.
Data fixingului data la care se determin valoarea ratei de referin 2 zile nainte de data
decontrii.
Cumprtorul (cel care este long pe un contract FRA) este debitorul sau mprumutatul, cel care
este de acord ca la data decontrii s plteasc rata fix a dobnzii i s primeasc rata
variabil a dobnzii.
Vnztorul (cel care este short pe un contract FRA) este creditorul sau mprumuttorul, cel care
este de acord ca la data decontrii s plteasc rata dobnzii variabil i s primeasc rata
dobnzii fix.

90
 La data decontrii se stabilesc sumele ce trebuie pltite/primite de cumprtor, respectiv de vnztor.
dac

rref rFRA,atunci cumprtorul primete de la vnztor diferena dintre cele dou rate de dobnd aplicate
valorii noionale;
dac rref rFRA

, atunci cumprtorul pltete vnztorului diferena.

Contracte futures pe rata dobnzii au ca suport un activ ce depinde de o rat a dobnzii i pot
fi grupate n dou tipuri principale:

a) futures pe rata dobnzii pe termen scurt (money market futures) suportul acestor contracte
este un depozit pe piaa monetar (cel mai adesea un depozit Eurodolar) ntr-o sum
standard i pe un termen specificat (de regul un depozit pe trei luni sau o lun) sau o
cantitate standard dintr-un instrument al pieei monetare.

b) futures pe rata dobnzii pe termen lung (capital market futures) suportul acestor contracte
este reprezentat de obligaiuni. Cumprtorul/vnztorul de capital market futures este obligat s
cumpere/vnd obligaiunea suport la o dat prestabilit i la un pre fixat.

Cotaia futures este un index egal cu 100-rata dobnzii corspunztoare activului suport. Deci
preurile futures mai mici reflect rate ale dobnzii mai mari.

91
Contracte Swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swaps IRSs)
Un swap pe rata dobanzii (IRS Interest Rate Swap) reprezinta o intelegere intre doua parti, prin care
o parte este de acord sa plateasca celeilalte o rata variabila a dobanzii (care depinde de nivelul ratelor
dobanzii de pe piata), iar cealalta este de acord sa plateasca primei parti o rata fixa a dobanzii.
Fiecare plata a dobanzii se calculeaza in functie de aceeasi suma fixa de bani care este denumita
suma valoarea imprumutului suport (notional principal/ amount) al contractului swap. Aceasta este
folosita doar la efectuarea calculelor, nici o astfel de suma nu este platita de una din parti, celeilalte.
Fiecare parte datoreaza celeilalte o anumita suma de bani, asa incat, pentru a regla conturile, partea
care datoreaza suma mai mare plateste celeilalte doar diferenta. Acesta este motivul pentru care
uneori, IRSs sunt denumite si contracte pentru diferenta (CFD Contracts for Difference).
Nici un imprumut sau depozit de baza nu este afectat de swap, deoarece swap-ul este o tranzactie
separata. Cel mai simplu tip de IRS, este cunoscut sub denumirea de swap plain vanilla si implica
plati de dobanzi fixe pentru plati de dobanzi flotante (fixed for floating). Swap-urile floating floating
mai sunt cunoscute si sub denumirea de basis swaps sau diff swaps.
Participantii pe pietele swap pot fi:
Institutii supranationale, ca de exemplu, Banca Mondiala, BERD, BRI, BCE
Institutii guvernamentale sau apartindn sectorului public
Firme transnationale
Societati comerciale de talei mica, medie si mare
Banci, in calitate de intermediari pentru clientii lor, dar si in calitate de contrapartide in tranzactiile in
care isi utilizeaza capitalurile proprii (proprietary trading). Bancile pot fi totodata si formatori de piata in
cadrul pietelor swap (market-maker). Aceasta calitate presupune cotarea regulata a dobanzilor pentru
clientela interesata.
Organizatii profesionale care emit documentatii standard privind la tranzactionarea acestor
instrumente, cum ar fi: British Bankers Association (BBA) si International Swap and Derivatives
Association (ISDA).
92
Avantajele utilizarii instrumentelor financiare de tip swap:

Reducerea costurilor de finantare swapurile ofera posibilitatea unui acces mai usor imprumuturi
denominate intr-o valuta si pe anumite piete care in mod normal sunt mai putin accesibile. Barierele
de intrare pe unele piete de imprumut sau valutare, precum si tratamentele diferentiate pe categorii
de operatori, pot sa determine un swap, pentru a profita de cele mai bune cai de acces pe
respecitvele piete si /sau de cele mai bune tratamente fiscale.[1]
Flexibilitate exista o multitudine de posibilitati in care un contract swap poate fi perfectat, astfel
incat sa convina ambelor parti.
Tranzactie unica dat fiind faptul ca printr-o singura tranzactie, se pot realiza o serie de fluxuri
financiare, se poate economisi timp si bani
Asigurare datorita schimburilor reciproce de riscuri intre partile implicate, swapul prezinta o forma
de asigurare a riscurilor de piata.

Termenii unui contract swap:

Data efectiva - data de la care incep sa se calculeze dobanzile pentru ambele parti
Data incheierii data scadentei sfarsitul contractului
Principalul pe baza acestei sume sunt calculate dobanzile de catre ambele parti
Rata fixa platitor / primitor.
Baza ratei de dobanzi (include informatii privind rata dobanzii de referinta aplicata, perioadele si
termenele de plata, convetia aplicabila pentru numararea zilelor
Spezele si eventualele costuri suplimentare, comisioane de derulare a swap-urilor.

93
Swap-urile sunt cotate de catre formatori de piata (market-makers) sub forma de cotatii Bid si cotatii Ask.
Diferenta dintre bid si ask este cunoscuta sub denumirea de spread (swap spread). De exemplu, in cazul in care
un formator de piata afiseaza o cotatie de genul 55/60 over, pentru un swap pe certificate de tezaur la 5 ani ce
ofera un randament de 4.00% pe an, inseamna ca respectivul formator de piata plateste fix la o rata a dobanzii de
4,55% si incaseaza 4.60% pentru un swap similar pentru 5 ani.

La incheierea unui swap pe rata dobanzii, valoarea neta a acestuia este zero. Exista mai multe modalitati in
care se pot calcula platile de dobanzi: in cazul unei rate fixe, cotatia cu rata poate fi sub forma unui nivel absolut,
spread peste sau in functie de un instrument de tezaur, respectiv in cazul unei rate flotante, cotatia cu rata poate
depinde de un instrument etalon ce poate fi orice rata LIBOR/EURIBOR/PIBOR,BUBOR/SIBOR, etc, sau o rata
preferentiala, un certificat de depozit/T-bill, etc. In privinta graficului de plati in cazul ratei fixe, poate fi trimestrial,
semianual sau anual, iar in cazul unei rate flotante, graficul de plati poate lua forma unui grafic periodic sau
neregulat. In privinta bazei, ea poate fi euroobligatiune, T-bond, sau lua forma unui instrument de piata monetara
iar in cazul ratei flotante, baza poate fi o obligatiune, sau un instrument pe piata monetara. Baza de contare
(numarare) a zilelor este Actual / 360 sau Actual / 365 in functie de moneda utilizata.

Spread-urile de swap sunt influentate de bonitatea contrapartidei si de ratele dobanzii, astfel: daca pe piata
se manifesta asteptarea ca ratele dobanzii sa scada, multi investitori care platesc rate fixe, vor dori initieze
swapuri cu plati flotante si sa primeasca plati fixe. In acest caz, spreadurile se ingusteaza. Invers, cand pe piata
se manifesta asteptarea cresterii ratelor dobanzilor, atunci cei care au imprumuturi cu rate variabile, vor dori sa
initieze swapuri, in care ei sa faca fluxuri de plati fixe, contra incasarii de fluxuri variabile. Dat fiind faptul ca cei
care vor dori sa primeasca plati fixe contra platilor variabile se imputineaza, spread-urile se largesc. Schimbul de
obligatii de plata se numeste swap pasiv, iar schimbul de venituri din investitii swap activ. Daca la inceputul unui
swap, produsul derivat nu are nici o valoare, odata cu trecerea timpului si modificarea conditiilor pe piata (in speta
cresterea/descresterea ratelor dobanzilor), produsul derivat capata valoare. Capata o valoare pozitiva sub forma
unui castig / profit (va fi considerat un activ) pentru partea care a intuit corect si o valoarea negativa sub forma
unei pierderi (va fi considerat un pasiv), pentru partea care nu a intuit corect evolutia ratelor dobanzilor pe piata.

94
De pilda, in cazul in care rata dobanzii la LIBOR urca, atunci o parte va castiga bani pe seama
celeilalte (contrapartidei lui), deoarece primul plateste o rata fixa si primeste o rata variabila (care
tocmai a crescut), iar contrapartida pierzatoare, primeste un flux de bani fix si plateste un alt flux
variabil, cu dobanda proaspat majorata. Astfel primul castiga pe pierderea celuilalt chiar daca inainte
de majorarea dobanzii LIBOR, nici unul cu castiga nimic. Abia dupa ce conditiile de pe piata
financiara (marirea dobanzii) s-a schimbat, abia atunci un produs derivat de tip swap capata
valoare. Pentru primul, o valoare pozitiva (un venit, deci un activ, o creanta de incasat), iar pentru
celalalt o valoare pozitiva (un pasiv, o datorie de plata).

Exista mai multe tipuri de contracte swap pe rata dobanzii:

1.Swap fix-contra-variabil, aceeai valut (plain vanilla swap) cumprtorul de swap se
angajeaz sa plteasc o rat fix de dobnd, iar vnztorul de angajeaz s plteasc o rat
variabil de dobnd (de obicei raportat la o rat a dobnzii de referin). Ambele fluxuri de
numerar sunt denominate n aceeai valut. Acesta este cel mai cunoscut tip de swap.
2.Swap fix-contra-variabil, valute diferite asemanator cu primul tip prezentat mai sus, dar
fluxurile de numerar sunt denominate n valute diferite.
Swap variabil-contra-variabil, aceeai valut cumprtorul se angajeaz s plteasc o rat
variabil de dobnd raportat la o anumit rat de referin, iar vnztorul se angajeaz s
plteasc o rat variabil de dobnd ancorat la o alt rat de referin. Ambele fluxuri de numerar
se pltesc n aceeai valut, iar cele dou rate de referin se refer la aceeai valut, dar se
formeaz pe piee diferite.
1.Swap variabil-contra-variabil, valute diferite la fel ca la precendentul dar valoarea noional
este exprimat n valute diferite, iar ratele variabile se refer la valute diferite.
2.Swap fix-contra-fix, valute diferite cumprtorul se angajeaz s plteasc o rat fix de
dobnd cu valoare noional ntr-o anumit valut, n timp ce vnztorul se angajeaz s
plteasc o rat fix de dobnd cu valoare noional o alt valut. 95
Optiuni pe rata dobanzii:

Optiuni Cap: reprezinta un contract pe rata dobanzii ce permite cumparatorului in

schimbul unei prime platite, sa se protejeze impotriva unei cresteri ale ratelor dobanzii
peste un anumit nivel (asa numit nivel de exercitare Cap). Daca rata de referinta este
mai mare decat nivelul de exercitare a optiunii Cap, atunci vanzatorul optiunii ii plateste
cumparatorului diferenta valorica intre dobanzi.

Optiuni Floor: reprezinta un contract pe rata dobanzii ce permite cumparatorului in

schimbul unei prime platite, sa se protejeze impotriva unei scaderi ale ratelor dobanzii
peste un anumit nivel (asa numit nivel de exercitare Floor). Daca rata de referinta este
mai mica decat nivelul de exercitare a optiunii Cap, atunci vanzatorul optiunii ii plateste
cumparatorului diferenta valorica intre dobanzi.

Optiuni Collar: reprezinta o combinatie intre contractele Cap si Floor astfel: pentru
protectia impotriva cresterii ratei dobanzii, o optiune Cap cumparata (Long Cap) se
combina cu o optiune Floor vanduta (Short Floor), invers, daca se doreste protectia
impotriva scaderii ratei dobanzii, se cumpara o optiune Floor si se vinde o optiune Cap.
Astfel, in cazul unui imprumut, o optiune collar ofera o rata minima si maxima a
dobanzii de platit, iar in cazul unui plasament, optiunea ofera o rata minima si maxima
a dobanzii de primit. In general, preturile de exercitare sunt astfel concepute incat sa nu
fie necesara plata unei prime.
96
 Cap 8: Gestiunea riscului valutar

Riscul valutar reprezinta un risc de piata si apare ca urmare a evolutiilor adverse ale pietei
valutare raportate la expunerea bancii.

Expunerea bancii la riscul valutar se reflecta in pozitia valutara (PV) bilantiera si extrabilantiera a
bancii.
Daca PV > 0 pozitia valutara este lunga (Long)
Daca PV <0 pozitia valutara este scurta (Short)

Pozitia valutara individuala reprezinta pozitia valutara a bancii in deviza (i) exprimata in
echivalent moneda nationala (RON utilizand cursul de referinta al BNR din ziua pentru care se
face raportarea respectivei pozitii).

Dimensiunea expunerii unei banci fata de riscul valutar este data de produsul intre pozitia
individuala ajustata si volatilitatea cursului de schimb.

Pozitia valutara individuala ajustata se detemina reducand din valoarea pozitiei valutare
individuale, echivalentul in lei actualizat al capitalului social subscris si varsta si al primelor de
emisiune platite in devia respectiva, calculat in functie de diferentele de curs valutar aferente.

97
La nivelul unei banci expunerea agregata fata de riscul de curs de schimb este masurata prin pozitia
valutara totala. Pozitia valutara totala reprezinta pozitia cu cea mai mare valoare (luate in modul)
dintre totalul pozitiilor valutare scurte si totalul pozitiilor valutare scurte.

Pozitia valutara totala Lunga (Long) totalul pozitiilor valutare individuale ajustate lungi este mai
mare decat totalul pozitiilor valutare ajustate individual scurte
Pozitia valutara totala Scurta (Short) totalul pozitiilor valutare individuale ajustate scurte este mai
mare decat totalul pozitiilor valutare ajustate individual lungi
Conform reglementarilor BNR, la finalul fiecarei zile bancare lucratoare, pozitiile valutare ale unei banci
din Romania sunt supuse urmatoarelor limitari:
Maximum 10% din fondurile proprii ale bancii pentru oricare dintre pozitiile valutare individuale
ajustate, si
Maximum 20% din fondurile proprii ale bancii pentru pozitia valutara totala.

Pozitia valutara a bancii induce castiguri sau pierderi in functie de evolutia cursului valutar:
In cazul unei pozitii valutare lungi banca castiga daca cursul creste si pierde daca cursul scade
In cazul unei pozitii valutare scurte banca pierde daca cursul creste si castiga daca cursul scade

98
 Value at Risk (VaR) indicator de masurare a riscului valutar

Cel mai utilizat indicator de masurare a riscurilor de piata este indicatorul VaR (Value at Risk)
Istoria VaR este legata de Presedintele JP Morgan Dennis Weatherstone, care necunoscand
riscul total la care era expusa firma sa, le-a cerut angajatilor ca in fiecare zi la ora 16.30 sa ii
prezinte un raport despre riscul firmei impreuna cu o masura de risc corespunzatoare. In octombrie
1994, in cadrul JP Morgan ia nastere Departamentul RiskMetrics, condus de Till Guldiman
specializat in studiul si analiza riscului, departament dce lanseaza conceptul de Value at Risk
(VaR).

Datorita succesului pe care il are, departamentul se separa in 1998, devenind RiskMetrics Group,
specializat in consultanta financiara si dezvoltare software. Indicatorul a fost recomandat in
Raportul Grupului celor 30 (1993) si in amendamentul din 1996 al Acordului de la Basel. Daca
aceasta metoda ar fi fost aplicata, multe falimente bancare ar fi putut fi evitate: Long Term Capital
Management (1997), Metallgesellschaft (1993), Barings (1995)

Riscul valutar sau riscul de curs de schimb se opate maura si cu ajutoruL metodologiei
Value at Risk (VaR). VaR masoara pierderea potentiala pentru un instrument sau portofoliu
de instrumente financiare, iar utilizarea acestei metodologii presupune alegerea a cel putin doi
parametri: orizontul de timp (perioada de detinere a instrumentelor financiare) si nivelul de
incredere sau relevanta. Sunt recomandate utilizarea nivelului de relevanta de 1% respectiv
orizontul de timp de 10 zile. Utilizarea metodelor de calcul pentru VaR depinde de diferiti factori
cum ar fi: instrumentele financiare analizate, nivelul de acuratete dorit a rezultatelor, posibilitatile de
implementare, sistemele informatice necesare si modalitatea de diseminare a informatiilor.
99
 Value at Risk (VaR) indicator de masurare a riscului valutar

Definitie (VaR) este o masura statistica care masoara pierderea maxima probabila a se
obtine pe o anumita pozitie sau un portofoliu de pozitii intr-o anumita perioada de timp
si pentru un anumit nivel de incredere. Adica este pierderea maxima pe care o poate
inregistra un portofoliu in urmatoarele h zile cu o anumita probabilitate (1-Alpha).

Profitul sau pierderea inregistrate de un anumit portofoliu intr-o perioada de h zile, se

calculeaza ca diferenta intre valoarea portofoliului dupa cele h zile si valoarea initiala
a portofoliului:
h = h - 0 unde: 0 = valoarea initiala a portofoliului (cunoscuta)
1 = valoarea portofoliului dupa h zile (variabila
aleatoare)
h = profitul sau pierderea pe urmatoarele h zile.

Orice institutie financiara trebie sa stabileasca doua lucruri importante:

-Orizontul de timp pentru ca se estimeaza riscul
-Procentul de toleranta la risc.

100
Comitetul Basel propune un orizont de 10 zile si un procent de 1% Departamentul
RiskMetrics propune un orizont de timp de 1 zi si un procent de toleranta la risc
de 5%. Fiecare banca este libera in a-si alege cele doua coordonate initiale in functie
de preferinta mai mare sau mai mica a managerilor fata de risc si de natura portofoliilor
administrate.

Un procent de toleranta de 1% inseamna ca doar 1% dintr-un interval de timp (o

singura zi din 100 de zile) valoarea portofoliului se va deprecia cu mai mult decat se
anticipase (nivelul VaR calculat), in timp ce un procent de 5% inseamna ca intr-o zi din
20 de zile (sau 5 din 100 de zile) valoarea portofoliului se va deprecia cu mai mult
decat se anticipase. Realitate este insa diferita, datorita volatilitatii inregistrate in piete.
Cu cat se alege procentul mai mic, cu atat valorile la risc calculate sunt mai mari.
Odata stabilit orizontul de timp si procentul de toleranta la risc, se calculeaza VaR ca
diferenta dintre valoarea asteptata a portofoliului la orizontul de timp ales si cea mai
mica valoarea a portofoliului (numita si cuantila) la acelasi orizont, anticipata cu o
probabilitate de 95%.

Este recomandata utilizarea metodei VaR alaturi de alte masuri sau metode pentru
obtinerea unei evaluari cat mai corecte a riscului.

101
 Avantajele VaR
-Instrument flexibil putand lua in calcul
diverse orizonturi de timp si intervale de
incredere
-Incorporeaza riscul total intr-un singur
numar
-Caracterizeaza expunerea cat si
probabilitatea unei evolutii potrivnice
-Utilizat in determinarea capitalului
necesar
-Masura indispensabila cercetarii
pietelor financiare
-Poate fi folosit pentru ajustarea riscului
unui portofoliu
-Masoara riscul folosind o unitate de
masura fundamentala: USD
Limitele VaR
-Se bazeaza foarte mult pe curba
distributiei normale
-Masura aproximativa si nu un rezultat
exact
-Indica doar maximul pe care il poate
pierde in conditii normale de piata
-Nu este o masura suficienta pentru a
evalua performanta unei tranzactii, ci
numai in cazul in care anumite tolerante
de risc au fost stabilite
-Nu ofera indicii asupra profitabilitatii si
randamentului unei investitii
-Nu poate lua in calcul riscul operational
-Nu poate lua in calcul riscul de
lichiditate
102
 Analizele de stress-testing si back-testing

Banca trebuie sa deruleze frecvent analize de tip stress testing iar rezultatele
lor trebuie sa fie diseminate de catre conducerea executiva si reflectate in politicile si
limitele pe care le stabileste. Necesitatea acestor stress-teste rezida din nevoia
estimarii pierderilor extreme potentiale (modelul VaR nu ofera informatii despre
dimensiunea pierderilor ce depasesc pragul de 1%) si de utilizarea unor ipoteze
simplificatoare de catre modelele VaR.

Aceste teste ar trebui sa trateze in special lipsa de lichidtate a pietelor in conditii

de criza, riscul de concentrare, riscul pietelor unidirectionale, neliniaritatea produselor,
pozitiile deep out of the money ale optiunilor, pozitiile supuse riscului modificarilor
bruste neasteptate si discontinue ale preturilor sau alte riscuri care pot sa fi nu fie
surprinse adecvate de catre modelul intern. Deasemenea pot surprinde riscul sistemic
ce in ultimii ani a capatat un rol tot mai important.
Selectarea scenariilor trebuie sa fie conforma cu profilul de risc al bancii si
identificarea celor mai grave scenarii, va implica cea mai larga sfera posibila de
departamente si niveluri ierarhice.

Analizele de tip back-test sunt utilizate pentru monitorizarea si imbunatatirea

performantelor modelelor interne.

103
 Cap 9: Riscul de lichiditate

Prin lichiditatea unui activ sau instrument financiar se intelege capacitatea acestuia de a fi
transformat rapid si cu un efort minim in bani sau echivalent banesc (numerar, disponibilitati in
contul curent). Bancile sunt nevoite sa gestioneze adecvat riscul de lichiditate prin gestiunea
activelor si pasivelor, altminteri se pot confrunta cu reducerea / imposibilitatea capacitatii de a isi
onora datoriile.

Riscul de lichiditate reprezinta riscul neindeplinrii obligatiilor de plata, datorita unuia sau mai
multor factori:

Dependenta bancii fata de finantarile pe termen scurt

Dependenta finantarii bancii fata de un numar limitat de clienti sau fata de un numar limitat de
categorii de finantare
Dependenta fata de un singur debitor / un grup de debitori
Creditarea / plasamentele orientate pe termen lung in timp ce atragerea resurselor se realizeaza pe
termen scurt, creeand un mismatch intre scadente
Deterioarea reputatiei si increderii clientelei / investitorilor in banca
Necorelarea pe benzi de scadenta a fluxurilor financiare ale bancii
Deterioarea conditiilor macroeconomice
Influenta zvonurilor

Gestiunea lichiditatii bancare are ca obiectiv principal asigurarea fondurilor financiare

corespunzatoare pentru acoperirea obligatiilor financiare pe care le inregistreaza banca la un
moment dat. 104
 Pe baza gruparii pe benzi de scadenta reziduala a activelor, datoriilor si elementelor
extrabiantiere in intrari si iesiri de lichiditate, bancile pot masura riscul de lichditate prin intermediul
a doi indicatori:
Gap-ului de lichiditate
Indicatorul de lichiditate
Gapul de lichiditate
Conform reglementarilor BNR, benzile de scadenta rezduala sunt: (0 luni 1 luna], (1 luna 3
luni],(3 luni 6 luni], ( 6 luni 1 an] si peste un an.
Gapul de lichiditate pe scadenta t este dat de diferenta intre totalul intrarilor de lichiditate pe
banda de scadenta (t) si totalul iesirilor de lichiditate pe banda de scadenta (t).
Gapul cumulat de lichiditate pe banda de scadenta t = gap cumulat de lichiditate pe banca de
scadenta (t-1) + gap de lichiditate (t)
Obiectivul urmarit de baca este: gap-ul cumulat pe lichiditate (t) >=0, pe fiecare dintre benzile
(t). Este difiicil de obtinut un gap de lichditate pozitiv pe fiecare banda de scadenta (t), fara a realiza
o cumulae a lichiditatii nete (a gap-ului de lichiditate pe fiecare banda de scadenta).
Indicatorul de lichiditate

Indicatorul de lichiditate =

Obiectivul urmarit de banca este ca limita minima pentru acest indicator de lichditate sa fie de 1, in
conditiile in care indicatorul de lichiditate se determina pe benzi de scadente reziduale (scadenta
ramasa de curs din scadenta initiala).
Lichiditatea efectiva se masoara prin insumara pe fiecare banca de scadenta reziduala, a
activelor bilantiere[ale bancii si angajamentele primite de banca si evidentiate in afara
bilantului.
105
Daca pe una dintre benzile de scadenta reziduala exista un excedent de lichiditate, atunci acest
excedent se transfera pe banda de scadenta imediat urmatoare, adaugandu-se la nivelul
lichiditatii efective de pe aceasta din urma banda.

Excedentul sau deficitul de lichiditate reprezinta diferenta pozitiva sau negativa dintre
lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara.
In cazul primei benzi, lichiditatea efectiva este egala cu totalul intrarilor de lichiditate (active si
dobanzi de incasat). In cazul celorlalte benzi de scadenta, lichiditatea efectiva se calculeaza pe baza:

Caz a) total intrari de lichiditate + gap cumulat pozitiv din banda de scadenta anterioara
Caz b) total intrari de lichiditate, daca gap-ul cumulat din banda de scadenta anterioara este negativ

Lichiditatea necesara se masoara prin insumarea obligatiilor bilantiere si a angajamentelor date

de banca si evidentiate in afara bilantului si este egala cu totalul iesirilor de lichiditate pe fiecare
banda de scadenta.

Pe benzile de scadenta unde se inregistreaza un gap de lichiditate negativ (active insuficiente

pentru onorarea obligatiilor bancii) se poate recurge la imprumuturi pe piata interbancara, lichidarea
inainte de termen a unor plasamentele respectiv accesarea unor finantari de la banca centrala sau
grupul mama (daca este cazul).

In cazul unui excedent de lichiditate mult peste limita admisa (1), banca il poate diminua prin
restructurarea activelor si pasivelor bancare pe benzile de scadenta si / sau cresterea sau
diminuarea elementelor bilantiere dupa caz.
106
Modalitati de diminuare sau eliminare a riscului de lichiditate:
Diversificarea resurselor pasive ale bancii, reducerea concentrarii pe una sau cateva categorii
de clienti
Reducerea dependentei de fondurile atrase de pe piata interbancara
Metinerea unui nivel corespunzator de active lichide si participarea la o schema autorizata de
garante / asigurare a depozitelor in sistemul bancar
Corelarea scadentelor activelor si pasivelor
Atragerea depozitelor de la companii si populatie pentru a obtine o baza cat mai stabila a
resurselor
Majorarea fondurilor proprii si detinerea unor titluri de stat eligibile unor eventuale finantari
primite de la banca centrala
Diversificarea portofoliului de credite acordate
Cresterea reputatiei bancii intre clientela nonbancara si clientela bancara (prezenta activa pe
piata interbancara)
Previzionarea corespunzatoare a principalelor fluxuri de lichiditati pe termen scurt si mediu
Monitorizarea continua a lichiditatii bancare si realizarea unor scenarii alternative

107
108
 Cap 10: Indicatori ai gestionarii activelor si capitalului

Modelul rentabilitatii capitalului

Performanta gloabala a unei banci este masurata de doi indicatori agregati:
1) ROE Return on Equity rentabilitatea capitalurilor proprii
ROE = (Profit net / Capitaluri proprii) x 100
Cu cat valoarea acestui indicator este mai mare, cu atat rentabilitatea folosirii
capitalului actionarilor este mai mare, dand posibolitatea bancilor de a se dezvolta
in viitor.

2) ROA Return on Assets rentabilitatea activelor

ROA = (Profit net / Total Active) x 100
Cu cat valoarea acestui indicator este mai mare, cu atat a fost mai eficienta
utilizarea activelor de catre banca.
Rentabilitatea capitalului si rentabilitatea activelor sunt legate prin indicatorul numit
multiplicarea capitalului social (Equity Multiplier EM)
ROE = ROA x EM EM= ROE / ROA

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

109
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
Acest indicator arata activele pe care o banca si le-a creat pornind de la capitalurile
proprii avute la dispozitie (multiplicarea capitalurilor). Cu cat acest indicator are o
valoare mai mare, cu atat creste si rentabilitatea capitalului. In sa in acelasi timp va
creste si riscul asociat cu banca respectiva, deoarece scade procentul de active
acoperit prin capitalul propriu al bancii.

Efectul de levier sau pargie (Financial Leverage - FL) = Capital propriu / Total
active , masurand graduld e capitalizare al unei banci.

Rentabilitatea activelor poate fi descompusa in doi indicatori analitici

-Rata profitului net (Profit Margin PM)
PM = Profit net / Total venituri
-Gradul de utilizare al activelor (Asset Utilization AU )
AU = Total venituri / Total active

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

110
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
Rata profitului net (PM) masoara abilitatea bancii de a reduce costurile. Cu cat
valoarea acestui indicator este mai mare, cu atat inseamna ca ba a reusit sa-si limiteze
costurile mai bine. Doua banci care inregistreaza acelasi nivel al veniturilor, dar au valori
diferite pentru acest indicator inseamna ca isi gestioneaza diferit costurile.

Acest indicator poate fi analizat din prisma mai multor indicatori ce au impact asupra sa:
-Indicatorul cheltuieli cu dobanda = cheltuieli cu dobanda / total venituri
-Indicatorul alte cheltuieli (in afara ch cu dobanda) = alte cheltuieli / total venituri
-Indicatorul provizioane pentru credite = provizioane pentru credite / total venituri
-Indicatorul impozite = impozite / total venituri

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

111
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
 Sistemul de rating CAMEL

Performantele si profitabiltiatea unei societati bancare sunt corelate cu riscurile pe care

banca si le asuma prin investitiile financiare pe care le face si prin operatiile pe care le
desfasoara.

Acest sistem evalueaza performantele unei banci in functe de valorile unor indicatori
care exprima:
-Adecvarea capitalului bancii Capital adequacy C
-Calitatea activelor Asset quality A
-Calitatea managementului bancii Management quality M
-Venituri Earnings E
-Lichiditatea bancii Liquidity L

Sistemul CAMEL, pe plan international este folosit de autoritatile de reglementare ssi

supraveghere din diferite tari pentru a aprecia activitatea si performantele unei banci.

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

112
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
 I.Adecvare capital:

Raport de solvabilitate (>8%)

Raport intre capitalul propriu si activele nete + elementele din afara bilantului
transformate in echivalent credit, in functie de gradul lor de risc de transformare in
credit, ponderate in functie de gradul lor de risc de credit) cf. Normei BNR nr 8 /
1999)
Daca acest raport este 10% se presupune ca este bine capitalizata iar daca este sub
4% banca este subcapitalizata major.

Raport de solvabilitate (>12%) banca este bine capitalizata

Conform Normei BNR nr 12/2003 modificata, solvabilitatea se calculeaza trimestrial.

Efectul de parghie (Levier) raport intre capitalul propriu si total activ la valoarea neta

Rating > 6% denota ca banca este bine capitalizata iar < 2 banca este
subcapitalizata major

Raportul dintre capital propriu si capital social

Rating > 150% bine capitalizata, intre 100% si 150% adecvat capitalizata si sub
50% subcapitalizata major
Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu
113
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
 II. Calitatea activelor

Raport intre credite acordate clientelei (val brute) si total activ (val brute):

Rating 60% indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a creditului

Rating peste 75% indica o calitate critica a activelor sau a practicilor de adminsitrare a
creditului

Raport total credite restante si indoielnice (val neta) si total portofoliului de

credite (val neta)

< 2% indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a creditului

intre 2.1% si 4% indica o calitate satisfacatoare a activelor si practicilor de administrare a
creditului
peste 8% indica o calitate critica a activelor si practicilor de administrare a creditului

Raport intre creditele si dobanzile restante si indoielnice (val neta) si

capitalurile proprii

< 2% indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a creditului

Intre 2.1% si 5% indica o calitate satisfacatoare a activelor si practicilor de administrare a
creditului

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

114
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
Raport intre creante restante si indoielnice (va neta) si total activ (val neta)
2% indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a creditului
> 8% indica o calitate critica a activelor si practicilor de administrare a creditului

Raport intre creante restante si indoielnice (Cri la val neta) si capitaluri proprii
(cp)
Cri 30% Cp si CP > 0 indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a
creditului
Cri > Cp si Cp < 0 indica o calitate critica a activelor sau a practicilor de administrare a
creditului, constituind o
amenintare iminenta pentru viabilitatea institutiei.

Rata riscului de credit 1 raport intre expunerea neajustata aferenta creditelor bancare,
nebancare si a dobanzilor clasificate in indoielnic si pierdere si Total credite si dobanzi clasificate
(exclusiv elemente din afara bilantului).
8% indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a creditului
intre 8.1% si 15% indica o calitate satisfacatoare a activelor si practicilor de administrare a
creditului
intre 15.1% si 30% calitatea activelor si a practicilor de adminsitra a creditului sunt mai putin
satisfacatoare
.

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

115
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
Rata riscului de credit 2 raport intre expunerea neajustata aferenta creditelor bancare si nebancare
si dobanzile clasificate in Indoielnic si Pierdere si Total credite si dobanzi clasificate (inclusiv elemente in
afara bilantului).

5% indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a creditului

intre 5.1% si 10% indica o calitate satisfacatoare a activelor si practicilor de administrare a
creditului
intre 10.1% si 20% calitatea activelor si a practicilor de adminsitra a creditului sunt mai putin
satisfacatoare
peste 30% indica o calitate critica a activelor si practicilor de administrare a creditului ,
constituitnd o amenintare
iminenta pentru viabilitatea institutiei.

Rata riscului de credit si a plasamentelor interbancare 3 raport intre expunerea

neajustataaferenta creditelor bancare, nebancare, plasamentelor si dobanzilor aferente clasificate in
Indoielnic si Pierdere si Total credite, plasamente interbancare si dobanzi aferente acestora,
clasificate.

2% indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a creditului

intre 2.1% si 5% indica o calitate satisfacatoare a activelor si practicilor de administrare a
creditului
intre 5.1% si 10% indica o calitate mai putin satisfacatoare a activelor si practicilor de
administrare a creditului
peste 15% indica o calitate critica a a activelor si practicilor de administrare a creditului ,
constituind o
amenintare pentru viabilitatea institutiei.
Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu
116
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
Gradul de acoperire cu provizioane (inclusiv rezerva pentru riscuri bancare) a expunerii ajustate
aferente creditelor bancare, nebancare, plasamentelor si dobanzilor aferente clasificate in Substandard,
Indoielnic si Pierdere.
90% indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a creditului
intre 80% si 89.9% indica o calitate satisfacatoare a activelor si practicilor de administrare a
creditului
intre 60 % si 79.9% calitatea activelor si a practicilor de adminsitra a creditului sunt mai putin
satisfacatoare
sub 20% indica o calitate critica a activelor si practicilor de administrare a creditului , constituitnd o
amenintare
iminenta pentru viabilitatea institutiei.

Ponderea expunerii ajustate a creditelor, plasamentelor si dobanzilor clasificate in

Substandard, Indoielnic si Pierdere in capitaluri proprii si provizioane.
5% indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a creditului
intre 5.1% si 15% indica o calitate satisfacatoare a activelor si practicilor de administrare a
creditului
peste 50% indica o calitate critica a a activelor si practicilor de administrare a creditului , constituind
o
amenintare pentru viabilitatea institutiei.

Rata de acoperire a creditelor, dobanzilor si plasamentelor neperformante Fonduri

proprii, diminuate cu expunerea ajustata la credite bancare si nebancare, plasamente si dobanzi clasificate
in substandard, indoielnic si pierdere raportat la Total activ la valoare neta.
8% indica o calitate adecvata a activelor si practicilor de administrare a creditului
sub 2% indica o calitate critica a a activelor si practicilor de administrare a creditului , constituind o
amenintare pentru viabilitatea institutiei.
Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu
117
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
 III.Profitabilitate
Rata rentabilitatii financiare (ROE)
Rata rentabilitatii economice (ROA) 11 % indica venituri puternice
5% indica venituri puternice intre 8% si 10.9% indica venituri
intre 4% si 6% indica venituri satisfacatoare
satisfacatoare intre 6% si 7.9% indica venituri ce trebuie
intre 3% si 3.9% indica venituri ce trebuie imbunatatite
imbunatatite intre 4% si 5.9% indica venituri insuficiente
intre 0.6% si 2.9% indica venituri sub 4% indica un volum al veniturilor mult
insuficiente deficitar
sub 0.6% indica un volum al veniturilor
mult deficitar a) Raprt intre profitul net si capitalurile proprii
b) Raport intre profitul net si fonduri proprii
a) Raport intre profitul net si total activ la c) Raport intre profitul brut si fonduri proprii
valoarea neta
b) Raport intre profit brut si total activ la valoarea
neta

Rata rentabilitatii activitatii de baza raportul dintre veniturile din exploataare diminuate cu
veniturile din provizioane si cheltuielile de exploatare diminuate cu cheltuielile cu provizioanele.
150% indica venituri puternice
intre 125% si 150% indica venituri satisfacatoare
intre 15% si 124.9% indica venituri ce trebuie imbunatatite
intre 100% si 114.9% indica venituri insuficiente
sub 100% indica un volum al veniturilor mult deficitar

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

118
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
 IV Lichiditate

Indicator de lichiditate raport intre lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara (conform Normelor
BNR nr 1/2001)
1.5 indica niveluri de lichiditate puternica si practici de administrare a fondurilor bine dezvoltate
intre 1.2 si 1.49 indica niveluri de lichiditate si practici de administrare a fondurilor satisfacatoare
< 0.80 indica niveluri de lichiditate sau practici de administrare a fondurilor atat de deficitare incat
viabilitatea
institutiei este grav amenintata.

Lichiditate imediata
> 45% indica niveluri de lichiditate puternica si practici de administrare a fondurilor bine dezvoltate
< 30% indica niveluri de lichiditate sau practici de administrare a fondurilor atat de deficitare incat
viabilitatea
institutiei este grav amenintata.

Raport intre creditele acordate clientelei (val bruta) si depozitele atrase de la clienti
< 85% indica niveluri de lichiditate puternica si practici de administrare a fondurilor bine dezvoltate
> 125% indica niveluri de lichiditate sau practici de administrare a fondurilor atat de deficitare incat
viabilitatea
institutiei este grav amenintata.

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

119
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
 Acordurile de capital Basel

Acordul de capital Basel I

Problema supravegherii bancare internationale s-a impus ca urmare a crizelor din 1974 din
Germania (Herstatt Bank), SUA (Franklin National Bank) si Anglia (British Israel Bank). Cooperarea
s-a materializat prin constituirea la Basel (1974) a Comitetului de la Basel privind supravegherea
bancara, pe langa Banca Reglementelor Internationale (BIS).

Documentele comitetului de la Basel au o aplicabilitate internationala si se concentreaza

asupra stabilirii unor principii generale de supraveghere a bancilor respectiv impunerea unor cerinte
minimale de capital. Toate aceste masuri sunt menite pentru a preintampina destabilizarea
sistemului bancar international si de a crea conditii de concurenta uniforme pentru toate bancile
active pe plan international.
1988 - Comitetul de la Basel a publicat un raport privind masurarea capitalului si standardele de
capital (Basel I). Daca initial cerintele se adresau bancilor active pe plan international, in timp (dupa
1996) acordul a fost extins la peste 100 de tari inclusiv in Romania.

Acordul de la Basel prevede ca rata de adecvare a capitalului sa fie de cel putin 8%.

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

120
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
 Rata solvabilitatii = Fonduri proprii (Tier 1+2+3) / Active ponderate la risc > = 8%.

Elementele componente ce pot fi luate in calculul fondurilor proprii sunt:

Palierul 1 (Tier 1) Capital propriu
Palierul 2 (Tier 2) Capital suplimentar
Palierul 3 (Tier 3) Pentru riscul de piata = imprumuturi subordonate pe termen scurt
Cu respectarea conditiei: Palierul 1 Palierul 2 Palierul 3.
Numitorul indicatorului de solvabilitate se calculeaza prin insumarea activelor si elementelor din afara
bilantului.

Conform Acordului Basel I, bancile sunt clasificate in:

1. Bine capitalizate daca Rata solvabilitatii 10% si Fondurile proprii Palier 1 6%
2. Adecvat capitalizate daca Rata solvabilitatii este intre 8% si 10%, iar Fd propr Palier 1 4%
3. Subcapitalizate daca Rata solvabilitatii este intre 6% si 8%
4. Subcapitalizate semnificativ daca Rata solvabilitatii este intre 2% si 6%
5. Subcapitalizate critica daca Rata solvabilitatii este sub 2%.

Basel I a facut obiectul mai multor critici, intre care cele mai importante s-au referit la faptul ca nu
ia in calcul toate tipurile de riscuri la care sunt expuse bancile si ca atribuirea ponderilor de risc
se face in mod rigid.

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

121
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
 Acordul de capital Basel II (2004)

Noul acord de capital are o structura complexa bazata pe trei piloni:

- Pilonul I Cerinte minime de capital
- Pilonul 2 Supravegherea adecvarii capitalului
- Pilonul 3 Disciplina de piata

-Rata de adecvare a capitalului se calculeaza similar cu primul acord, cu mentiunea ca activele

ponderate la risc se calculeaza cu metode mai complexe iar la numitor a fost inclus si
necesarul de capital pentru riscul de piata si riscul operational.

Avantajele Basel II:

- Introducerea in calculul indicatorului de adecvare a capitalului a riscului operational
- Posibilitatea masurarii riscului de credit prin metode bazate pe ratinguri interne
- Diversificarea metodelor privind evaluarea riscurilor
- A dus la dezvoltarea pietei agentiilor de rating intrucat senzitivitatea la risc introdusa prin
noile ponderi de risc de credit nu poate fi fructificata decat prin folosirea ratingurilor externe.
Stimuleaza transparenta si disciplina de piata, reducand riscurile sistemice si crescand
stabilitatea financiara.

Sursa: Curs Prof.univ.dr.Vasile Dedu

122
Indicatori ai gestionrii activelor i capitalului
123
Concluzie:

Basel I evalueaza un risc determinat administrativ (prin aplicarea de ponderi prestabilite),

in timp ce Basel II rafineaza metodele de evaluare a riscului prin oferirea posibilitatii
institutiilor de credit de a-si dezvolta modele interne specifice pentru managementul
riscului

124
Limitele Basel II - pe scurt

sursa:www.bnr.ro

125
Limitele Basel II - pe scurt

sursa:www.bnr.ro
126
Masuri de reglementare la nivel micro si macro prudential

Sursa: Lector.univ.dr. Alina Radu - Curs - Institutii de credit 127

 Acordul BASEL III

La sfarsitul anului 2009, expertii comitetului de la Basel au initiat un set de masuri

reformatoare in privinta reglementarii, supravegherii si gestionarii riscurilor in sistemul
bancar. Aceste masuri, denumite Basel III isi propun:
-Sa conduca la o crestere a capacitatii sistemului bancar de a absorbi socurile
provocate de eventuale probleme macroeconomice
-Sa impuna bancilor o transparenta sporita
-Sa imbunatateasca gestiunea riscurilor si guvernanta corporativa.
Toate aceste masuri reprezinta posibile raspunsuri la slabiciunile sistemului de
reglementare si supraveghere prudentiala, amplu criticat in ultimii ani.

Masuri ce vizeaza cresterea calitatii bazei de capital a institutiilor de credit si asigurarea unei
mai bune capacitati de absorbtie a pierderilor

-Majorarea cerintei minime de fonduri proprii de nivel 1 si a cerintei minime de capitaluri

proprii
-Masuri ce vizeaza prociclicitatea Basel II Amortizorul anticiclic de capital

128
 129
Sursa: Lector.univ.dr. Alina Radu - Curs - Institutii de credit
 130
Sursa: Lector.univ.dr. Alina Radu - Curs - Institutii de credit
 131
Sursa: Lector.univ.dr. Alina Radu - Curs - Institutii de credit
 Masuri ce vizeaza prociclicitatea Basel II Amortizorul anticiclic de capital

-Majoreaza cerintele de capital in perioadele de crestere economica se diminueaza

posibilitatea de extindere a bilantului

-Diminueaza cerintele de capital in perioadele de declin economic scade presiunea de

contractare a bilantului

- contribuie la franarea cresterii nesustenabile a bilantului institutiilor de credit prin

introducerea unui indicator simplificat de solvabilitate indicatorul efectului de levier (eng.
leverage ratio) cu caracteristici neciclice

Leverage ratio reprezinta raportul intre fonduri proprii de nivel 1 si activul bilantier plus
elementele din afara bilantului neponderate la risc

Testarea acestui indicator se va realiza in perioada 2013-2017

132
Sursa: Lector.univ.dr. Alina Radu - Curs - Institutii de
Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (eng. Liquidity coverage Ratio LCR) - pe
termen scurt - 30 de zile

Obiectiv Acoperirea nevoilor de lichiditate pe un orizont de timp de 30 de zile in

conditiile unui scenariu de criza combinat (institutie si piata)

Indicatorul de finantare stabila neta (eng. Net Stable Funding Ratio - NSFR) - pe termen mediu 1 an

Obiectiv Evitarea utilizarii excesive a unei finantari pe termen scurt in perioade caracterizate
de o lichiditate ampla

BNR foloseste ca instrument de identificare timpurie a deteriorarii performantei institutiilor de credit un

model econometric de cuantificare a probabilitatii de deteriorare a ratingului, numit CAAMPL (capital
adequacy (C), quality of assets (A), quality of the stock holding (A), management (M),
profitability (P), liquidity (L) and sensitivity (S)).
133
Sursa: Lector.univ.dr. Alina Radu - Curs - Institutii de
 Masuri de gestionare a riscului sistemic - gestionarea riscurilor aferente interconectivitatii
excesive dintre bancile de importanta sistemica

Managementul riscului sistemic si al interconectivitatii sistemice Constituirea in

perioadele de avant economic a unor segmente tampon/amortizoare de capital ce vor
putea fi utilizate apoi in cursul perioadelor de criza

Promovarea provizionarii dinamice/prospective (forward looking), pentru contrabalansarea

efectului prociclic al provizioanelor contabile, al caror nivel este subestimat in perioadele
de avant economic

Cerinte de capital suplimentare pentru institutiile financiare de importanta sistemica

Managementul crizelor bancare

Constituirea segmentelor tampon de capital -
Se are in vedere aplicarea graduala a segmentelor tampon/amortizoarelor

134
Sursa: Lector.univ.dr. Alina Radu - Curs - Institutii de credit
Cadrul de solutionare a crizelor bancare - asigurarea cadrului legal pentru reglementarea
lichidarii ordonate a oricarei institutii de credit, inclusiv a acelora de importanta sistemica
(considerate pana in prezent a fi too big to fail), fara ca efectele/costurile acestor falimente
sa fie suportate in cele din urma de catre contribuabili si fara a afecta stabilitatea
financiara

Domenii de reglementare:
masuri preventive
masuri de interventie timpurie
masuri de lichidare/insolventa
finantarea mecanismelor de solutionare a crizelor bancare

Noul cadru a intrat in vigoare incepand cu 1 ian 2013

si va fi introdus progresiv pana in anul 2019.

135
Sursa: Lector.univ.dr. Alina Radu - Curs - Institutii de credit
 Puncte tari Puncte slabe

Basel II
Asigurarea unui cadru mai flexibil pentru
stabilirea cerinelor de capital, adecvat
profilului de risc al instituiilor de credit;
- Abordarea standardizat a riscurilor sub
forma sistemelor de rating;
- Structurare strategic pe trei piloni;
-Existena unei strnse legturi ntre
metodologiile de calcul i standardul de
adecvare a capitalului.
Nivel calitativ sczut al instrumentelor de capital;
- Capacitate redus a bazei de capital de absorbie a
pierderilor;
- Caracterul pro-ciclic al cerinelor de capital =>
cerine mai conservatoare n perioadele de criz /
mai laxe n perioadele de cretere economic;
- Administrarea deficient a corelaiilor dintre riscul
de credit i riscul de pia.
- Evaluarea inadecvat a riscului.

Basel III
Definiie mai riguroas a capitalului; - Implementarea acestui acord presupune majorarea
- Un nou sistem de limite pentru capitalului bncilor si a lichiditatii;
elementele de capital; - Creterea costurilor de finanare.
- Creterea calitii, a consistenei i a
transparenei bazei de capital;
- Accent pe fondurile proprii de nivel 1 de
baz (calitativ i cantitativ);
- Armonizarea deducerilor efectuate
asupra fondurilor proprii
- Msuri pentru evitarea prociclicitii
- diminuarea efectelor negative ale
crizelor financiare.

136
 Bibliografie orientativa

Dedu Vasile, Gestiune si audit bancar, Editura Economica, 2008

Dedu Vasile, Bistriceanu Gabriel, Gestiune bancara Culegere de aplicatii, Editura
Economica, 2010, pp 9-17
Lupulescu Grigore, Gestiunea interna a profitabilitatii bancilor comerciale, Editura
Economica, 2011
Moinescu, Bogdan, Codirlasu Adrian, Strategii si instrumente de administrare a
riscurilor bancare, Editura ASE, 2009
Moinescu Bogdan, Codirlasu Adrian Strategii si tehnici bancare, Editura ASE, 2014
Nicolae Danila, Lucian Anghel Marius Danila, Managementul lichiditatii bancare,
Editura Economica 2002
Olteanu Alexandru, Olteanu Florin Manuel, Leonardo Badea, Management bancar
caracteristici, strategii, studii de cazDareco 2003
Radu Alina Curs ASE Institutii de credit 2014
Untaru, Florin, Penu Daniela, Moneda si Management bancar, ProUniversitaria, 2012

137