Sunteți pe pagina 1din 942

X.

SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Scurt istoric

Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un
grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop
experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai
vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana
oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si
varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu
totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varie-
tatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale
de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini!
In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite
venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi i masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit.
Meridiane, Bucuresti, 1996).
Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand
(1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit
Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru
toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul
zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte
unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in
acela^i an ca i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite".
Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte
indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa.
Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit
sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem
international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20
mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand
ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou In-
ternational de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si
Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care
cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de
masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important
prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent,
simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie
de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa.

Date de baza asupra SI

Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in:


A. Unitati fundamentale. . B.
Unitati derivate. C. Unitati
suplimentare.
1155
X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA tN MEDICINA

Scurt istoric

Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobaftdeasca un
grad de consistenta abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop
experimental, cat si pentru efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, mca din cele mai
vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitS-tile vietii, proveneau dm parametrii corpului care erau la indemana
oriunde. Astfel, "digit" era. latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distanfa dintre articulatia cotului
si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distanfa dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati"
cu totui empirice ^ variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distantelor, volumelor si greuta(ii. Haosul si varie-
tatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale
de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolufie, avea doua sute de pagini!
In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite
venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi si masuri" (citat din D. J. Boorstin -"Descoperitorii", vol. II, p. 133, Edit.
Meridiane, Bucuresti, 1996).
Prima mcercare de instituire a unui sistem national de greuta{i si masuri a aparfinut cunoscutului om politic francez
Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Nationale a Revolutiei Franceze. Adunarea a
imputemicit Academia de tiinte din Paris sa propuna Societa{ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard
invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, in schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unita{i sa
adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie
derivate alte unitap metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826)
elaborand in acela^i an ca i Talleyrand un "Raport despre subieclul stabilirii unei uniformitafi in greutafi, masuri fi monede ale
Statelor Unite".
Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitatilor de masura a fost, insa, foarte
indelungat. Este adevarat ca aceasta moditicare era conditionata si de dezvoltarea stiintelor m care do-mina exprimarea cantitativa.
Trebuie sa mentionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat tin prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit
sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem
international a fost insa infiintarea, prin acordun diplo-matice, in 1873, a Biroului International de Masuri si Greutati. Curand, la 20
mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat la Paris Conventia Internationala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand
ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou In-
ternational de Masuri si Greuta^i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si
Greutafi (CIPM). Tntreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinfa Generala de Masuri si Greutati (CGPM), care
cuprinde specialist! din toate tarile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de
masura, susceptibil de a fi aplicat in toate farile. In anul 1960, la urmatoarea Conferin{a, s-a produs un eveniment istoric, important
prin consecintele sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului International (SI) de unitati, care, fund practic, coerent,
simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate (arile, iar o serie de
com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa.

Date de baza asupra SI

Unitafile de masura utilizate in SI se clasifica in:


A. Unitati fundamentale. . B.
Unitati derivate. C. Unitati
suplimentare.
1155
SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA

A. Unitafile fundamentale sunt in numar de sapte:


Marimea.fizica __________Denumirea unitafti de masura Simbohd acesteia
1. Lungime metru m
2. Masa kilogram kg
3. Timp secunde s
4. Intensitatea curentului electric amper A
5. Temperatura termodinamica kelvin K
6. Intensitate luminoasa candela cd
7. Cantitate de substanfa mol mol

Defmifiile unitatilor fundamentale sunt urmatoarele:


Metrul (m) este unitatea de lungime si reprezinta drumul parcurs de lumina in vid m timp de 1/299 792 458
dintr-o secunda.
Kilogramul (kg) este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international (etalon) din plati-na iridata care se
pastreaza la BIPM (Sevres).
Secunda (s) este unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiafiei corespunzatoare tranzitiei intre cele
doua nivele energetice hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133.
Amperul (A) este unitatea de masura a intensitatii curentului electric si reprezinta intensitatea unui curent electric constant
care, mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita si cu secpunea circulara neglijabila, asezate in vid, la o
distanta de un metru unul de altui, ar produce intre aceste conductoare o forfa egala cu 2 x 10-7 newtoni pe o lungime de un metru.
Kelviniil (K) este unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu o fractiune de 1/273,16 din temperatura
termodinamica a punctului triplu al apei.
Candela (cd) este unitatea de intensitate luminoasa si reprezinta intensitatea luminoasa intr-o direcfie data a unei surse care
emite o radiate monocromatica cu fi-ecven^a de 540 x 1012 hertzi si a caret intensitate energetica in aceasta direcfie este 1/683 dintr-
un watt pe steradian. :
Molul (mol), unitatea de masura pentru cantitatea de substanta, este cantitatea de substanfa dintr-un sis-
tem care contine un numar de entitafi elementare egal cu eel al atomilor de carbon din 0,012 kg de car-: bon 12; ori de cate ori se
foloseste unitatea mol trebuie specificate unitafile elementare, care pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupe
specificate de asemenea particule.
Specialistii din domeniul metrologiei considera ca unitatile de masura pentru marimile fundamentale, ca i numarul acestor
marimi nu sunt stabilite pentru totdeauna, ele evoluand m functie de necesitatile dezvoltarii stiin{elor si tehnicii. Este cert, de exemplu,
ca etaloanele pentru unitatile fundamentale sunt perfectionate continuu, deoarece trebuie sa indeplineasca o serie de condi{ii, unele
extrem de greu de realizat: sa poata fi reconstituite (reproduse) in orice laborator de metrologie, sa prezinte o vara{ie minima sub
influenta factorilor de mediu (temperatura, pre-siune, umiditate etc.), sa poata fi folosite in mod simplu in tehnica masurarii, sa fie
alcatuite din materiale care nu se modifica structural (fizico-chimic) in timp. Deocamdata, etalonul eel mai departe de conditiile ideale
este eel pentru kilogram, dupa cum etaloanele pentru metru (indeosebi) si secunda au evoluat considerabil. Dupa cum, nu este exclus
ca in viitor sa fie necesara elaborarea sau adaptarea unor unitati fundamentale noi.
B. Unita{ile derivate sunt extrem de numeroase si pot fi- clasificate m trei grupe:
a) in funcfie de unita{ile fundamentale:
ane volum metru patrat metru cub m2 m3

- viteza metri pe secunda metri pe secunda la patrat m/s m/s2 kg/m3 mol/m3 cd/m2 i|
acceleratie kilogram pe metru cub mol pe metru cub candela
densitate pe metru patrat :
concentratie
luminanta

b) cu denumiri speciale (de obicei nume de cercetatori):

Unitate Denumire Simbol Origine


frecven{a hertz H newton N Hemrich Rudolf Hertz (1857-1894) Isaac Newton (1642-1727)
forta

1156
SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MASURA IN MEDICINA
presiune pascal joule Pa Blaise Pascal (1623-1662) James Prescott Joule
lucru mecanic, energie, J (1818-1889)
cantitate de caldura putere, flux watt
energetic cantitate de coulomb WC James Watt (1736-1819)
electricitate tensiune/potenhal volt v Charles Augustin de Coulomb (1736-1806)
electric Alessandro Giuseppe Antonio
farad ohm FQS Anastasio Volta (1745-1827) Michael
capacitate electrica - Siemens (v.), citit invers Faraday (1791-1867) Georg Simon Ohm
rezisten(a electrica - mho, de la ohm WHT (1789-1859) Ernst Wemer Siemens (1816-
conductanfa electrica weber Bq 1892)
henry Gy
flux de inductie magnetica
inductanfa tesia
mductie magnetica activitatea becquerel Wilhelm Eduard Weber (1804-1S91)
unui radionuclid doza absorbita gray Joseph Henry (1797-1878)
de radiatii flux luminos lumen Nikola Tesia (1856-1943)
iluminare luminoasa lux Henri Antoine Becquerel (1852-1908)
Stephen Gray (1666-1736) 1m lat. lumen
= ceea ce lumineaza Ix lat. lux, lucis = lumina,
claritate

Obs.: prefixul tera si unitatea tesia au acelasi simbol T.


c) unitafi care se exprima folosind denumiri speciale: ex- viscozitate dinamica - pascal x secunda, tensiunea superficiala -
newton / metru.

C. Unitafile suplimentare sunt doua:


unghi plan radian rad
unghi solid steradian sr
Prezentam in continuare prefixele sistemului international care servesc la formarea de multipli sau sub-multipli zecimali
ai unitatilor. Ele sunt mentionate ca un exponent care se aplica simbolului in ansamblul sau si nu simbolului unitatii de la care se
porneste. Astfel, 1 cm se scrie 10'2 m. In plus, nu se utilizeaza prefixe com-puse. Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (lO^lO"6 m)
reprezinta un nanometru, adica 10'9 m.
Prefixele exa si penta din tabelul alaturat nu fac parte din SI, nefiind utilizate decat cu totui exceptional. Toate prefixele
desemnand multipli sunt de origine greaca. In ceea ce priveste prefixele pentru submultipli, primele trei sunde origine latina, urmate
de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (alto, din deformarea cuvantului danez atten
= optsprezece si femto, provenind din danezul femten = cincisprezece).

Factor de multiplicare Prefix Simbol


1011 - exa E 1 000 000 000 000 000 000
1015 penta P 1 000 000 000 000 000
1012 tera T 1 000 000 000 000
lO9 giga G 1 000 000 000
106 mega M 1 000 000
103 kilo k 1 000
102 hecto h 100
101 deca da 10 '
1 1
10-1 deci d 0,1
10-2 centi c 0,01
10-3 mili m 0,001
10-6 micro U 0,000001
10-9 nano n 0,000000001
10-12 pico P 0,000000000001
10-15 femto f 0,000000000000001
10-18 atto , a 0,000000000000000001

1157
SISTEMUL INTERNATIONAL (81) DE UNITATI DE MASURA TN MEDICINA tn

radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati specifice:

Defmitii Unitati vechi Unitati not Conversie


7. Activilatea uniii radioizotop .Curie (Ci) . . Becquerel (Bq) . I Ci = 3,7xl010 Bq (radionuclid)'.
(activitate a 1 gram de radiu) 1 dezintegrare/s , numarul de nuclee radioactive 1 Ci = 3,7-1010 dez/s care se dezintegreaza in
unitatea de timp.
2. Doza absorbita (A): Rad (rd) . Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad
manme dozimetrica fundamentals 1 rad .= 0,01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg
definita ca energia medie cedata . , .
de radiatia ionizanta unitatii de
masa imediata. , , . ..

In continuare, mentionam alte doua marimi dozimetrice de baza, elaborate conform conceptelor aetuale din radiobiologie:
Doza echivalenfa H/m: doza absorbita, in tesutui sau organul T, ponderata pentru calitatea radiatiei R. Unitatea
de masura este sievert-ul (SV). ' ' " .'
Doza efectiva E: suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea extema si'intBma, efectuata pe toate
tesuturile si organele corpului. Unitatea de masura este sievert-ul (SV).
Se mai disting: doza echivalenta angajata, doza efectiva angajata, doza evitabila etc. Pentru medicii din domeni-ile de
utilizare a radiatiilor ionizate (in diagnostic sau terapie) sunt extrem de utile anexele 1-5 ale Normelor de secu-ritate radiologica,
publicate m Monitomi Oficial al Romaniei, nr. 404 bis, din 29 august 2000.

SI in medicina
Posibilitatile de evaluare cantitativa in medicina, 'tndeosebi a 'unor parametri biochimici, s-au extins mtr-un ritm inimaginabil
in urma cu cateva decenii. Metodele s-au diversificat, sensibilitatea unora dintre acestea a cres-cut, se dezvolta vertigines analizoarele
biochimice automatice, se extinde gama biosenzorilor, astfel incat pufine dia-gnostice se mai pot sus^ine fara investigatii de ordin
cantitativ, paraclinice. Pe de alta parte, aspira{ia catre o expri-mare cantitativa cat mai exacta este limitata de variabilitatea biologica,
diferentele naturale dintre diferiti subiecfi sau populatii umane, de unde dificultatea de a stabili valorile normale ale constantelor
biologice. De aceea, m locul conceptului valorilor normale s-a consacrat in ultimii ani eel al valorilor de referinta, care se obtin pentru
o anu-mita populatie umana, dupa definirea acesteia si pe baza unor criterii de ordin statistic. . ..
Dezvoltarea evaluarii cantitative in medicina, uneori excesiva sau chiar exagerata atunci cand este consecinta concurentei
dintre firmele producatoare de aparatura si nu a unor necesitati reale, a impus utilizarea Sistemului International de unitati de masura.
tn acest scop, A 30-a Adunare Mondiala a Sanatafii a adoptat la 18 mai 1977 o rezolufie asupra introducerii SI in medicina. Cu
aceasta ocazie au fost formulate o serie de precizari necesare adap-tarii SI particularitatilor de exprimare cantitativa in medicina, iar
ulterior standardizarea unitafilor de masura in medicina, bazata pe SI, a continuat in cadrul a numeroase comisii, comitete sau
conferinte. Pe langa Organiza(ia Mondiala a Sanata(ii. s-au implicat indeosebi Comisia de Chimie Clinica a Uniunii
Internationale de Chimie Pura si Aplicata, Federatia ln(crna(ionala de Chimie Clinica, ComitetuI International pentru
Standardizarea in Hematologie, Asociafia Mondiala a Societatilor de Patologie, la care s-au adaugat ulterior alte comisii, apar-
pnand aproape tuturor domeniilor medicinii. .
In principiu, prm introducerea SI m medicina, terminologia medicala din domeniul masurarilor a devenit clara si a fost posibila
pentru prima oara o exprimare uniforma a rezultatelor. Aceasta cu conditia ca SI sa fie cunos-cut si utilizat de intregul corp medical si
de publicafiile medicale.
Prin adaptarea SI, o serie de unitati vechi nu mai sunt utilizate:
angstrom (A), care in SI reprezinta 0,1 nanometru (nm);
dalton, care este echivalent cu 0,9921 din unitatea atomica de masa; totusi, aceasta imitate (cii Simbolul Da) se mai
utilizeaza in desemnarea masei moleculare relative (M,) a unor molecule, Indeosebi a pro-teinelor; '
milimicron (m(i), care este inlocuit de nanometru (nm);
1158
SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITAT1 DE MA8URA TN MEDICINA

Y (gamma) este locuita de microgram (p.g);


A. (lambda) este locuita de microlitru (u.1);
torr este echivalent cu 0,1333 kilopascal (kPa).
Aplicarea SI a impus o serie de modificari ale modului de exprimare a rezultatelor. !n continuare enumeram majoritatea
acestor modificari, cu mentionarea domeniilor medicale in care ele se aplica in mod deosebit:
Cantitatea unei substance se exprima prin unitatea fundamentals denumita mol sau prin submultiplii aces-tuia, fiind inlocuit
astfel gramul sau miligramul. Prin definitie, o solute molara contine 1 mol din sub-stanfa considerate Tntr-un volum lichid
de 1 litru. Cea mai mare parte a rezultatelor din biochimia clinica se exprima in concentratie molara, fara sa fie necesar sa se
precizeze "pe litru", deoarece litrul este referen-tialul volumic universal. Concentratia se poate exprima, cand este cazul, si
in submultipli ai molului: mili-mol (mmol), micromol (umol), nanomol (nmol), picomol (pmol) si femtomol (fmol). Prin
urmare, ori de cate ori greutatea moleculara a unei substance este cunoscuta cu precizie, rezultatele sunt exprimate in con-
centratie molara. 0 excep(ie: proteinele totale din serul sanguin, plasma sanguina, urina, LCR sau orice alt lichid biologic,
atunci cand masa moleculara medie, chiar aproximativa, nu este cunoscuta. In aceste cazuri, rezultatele se pot exprima in
unitafi ponderale: g/1, mg/1, ng/1, pg/1. Se va tine seama, insa, de faptui ca litrul inlocuieste ca unitate de volum 100 ml sau
decilitrul (dl), deci obligatoriu toate concentratiile vor fi raportate la litru. Daca un anumit rezultat este exprimat in g/1 sau in
u.g/1 pentru o substan^a a caret masa moleculara este cunoscuta, acesta poate fi usor convertit in mmol sau umol impartind
valoarea ponderala prin masa moleculara a substanfei considerate. Exprimarea molara a concentratiilor prezinta un
avan-taj extrem de important: valorile numerice ale concentratiilor unor substanfe dintre cele mai diferite, exprimate m
mol sau submultipli acestuia, devin imediat comparabile, ceea ce nu este posibil in cazul exprimarii rezultatelor in maniera
clasica. Parametri biochimici diferi(i devin comparabili deoarece un mol de substanfa contine acelasi numar de unitati
elementare (molecule), indiferent de natura substan^ei, reprezen-tat de numarul lui Avogadro (6,023 x 1023 molecule/mol).
Rezulta ca utilizarea unitatii mol implicS o schim-bare conceptuala in dimensiuni, de la masa la particule active, in
organism, constituentii chimici reac-tioneaza intre ei in functie de numarul de molecule prezente in mcdiile vii, si nu
in func^ie de ma-sele lor. Or, exprimarea molara a concentra{iei permite cunoasterea exacta a numarului de particule
(molecule) ale unor substance dintre cele mai diferite din organism. Ca urmare, au putut fi clarificate o serie de aspecte de
biochimie clinica sau de fiziopatologie determinate de variafiile concentratiilor moleculare.
Uneori, exprimarea molara impune modificarea radicala a modului "traditional" de prezentare a unor date. De ex.: o
concentrate de 0,40 g/1 uree reprezinta m noul sistem 6,64 mmol/1, iar hemoglobina se exprima in mmol/1, considerand
masa moleculara corespunzatoare. Valoarea m mmol se obfine multiplicand valoarea. in g/1 cu 6,21xl0-3.

Katalul (kat) sau subunitatile acestuia (ukat, nkat) miocuiesc unitatea intemationala (UI) pentru exprimarea activitatii
enzimatice. Un katal reprezinta activitatea enzimatica ce catalizeaza un mol de substrat pe secunda. Pentru conversia
rezultatelor se utilizeaza urmatoarele relatii: 1 kat = 6x 107 UI; 1 UI = 16,67 nkat.
Numarul diferitelor elemente celulare din sange (sau din alte lichide biologice) trebuie raportat nu la mm3, cum se
procedeaza traditional, ci la litru (1). Este clar ca in aceste condifii, in cazul eritrocitelor (mai ales), dar si al trombocitelor,
se ajunge la valori numerice foarte mari. De ex.: 4,6 milioane eritrocite/mm3 devin 4,6 x 1012 eritrocite/1; 4500
leucocite/mm3 reprezinta 4,5 x 109 leucocite/1, iar 150000 plachete/mm3 reprezinta 150 x 109 plachete/1. Se stie ca pentru
109 corespunde prefixul giga-, iar pentru 1012 - prefixul tera-. Deoarece simbolurile prefixelor men{ionate sunt G si,
respectiv T, ele pot fi confundate cu sim-bolurile unitaUlor de flux magnetic tesia (T) si gauss (G) si de aceea se prefera
utilizarea valorilor numerice ale elementelor celulare ca atare, fara men{ionarea prefixelor.
0 modificare care a generat discutii (si, in unele cazuri, chiar o amanare m introducerea m practica masu-, rarilor) o constitute
utilizarea ca unitate pentru presiune a pascalului (Pa) sau a kilopascalului (kPa), renun-. tandu-se la vechile unitati: milimetri
coloana mercur (mmHg), centimetri coloana apa (cmH^O), torr si at-mosfera. Astfel, tensiunea (presiunea) arteriala se
exprima In kilopascali, si nu in milimetri coloana mercur. De menfionat ca in cardiologie s-a convenit pe plan international
utilizarea in continuare, o perioada de timp, a unitatii mmHg.
Timpul se mascara in secunde, si nu in minute sau ore. Astfel, clearance-ul se exprima in muilitri pe secunda, si nu in
mililitri pe minut.
1159;
SISTEMUL INTERNATIONAL (Sl) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA

Vechile unitati calorie (cal) i kilocalorie (kcal) se.inlocuiesc cu joule (J) i kilojoule (kJ).
Puterea (forta) se exprima in newtop,(N), iar lucrul mecanic m joule (J),
** *
Utilizarea sistematica a SI de unita^i i a recomadarilor ce decurg din acesta, in" exprimarea rezultatelor de laborator i
paraclinice, s-a extins considerabil in ultimii ani. Utilizatorii de rezultate exprimate in unitati conventio-nale au la dispozi{ie factori de
conversie in unitati apartinand SI.

1160
XIII. GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

Este posibil ca utilizatorii dictionarului sa fie surprinsi de includerea acestei sectiuni in volumul de fata. In realitate,
terminologia medicala populara romaneasca este inca, m unele regium ale \axu, vie si chiar productiva, prin neologismele care mai
apar si in prezent, chiar daca ele sunt putine.
Initial, am avut intentia ca pe calea colaborarii cu o serie de medici practicieni din mediul rural sa fie redata, macar partial,
terminologia populara cu circulatie regionala. Rezultatele nu au fost chiar pe masura speran(elor si, m consecin{a, sursa de baza a
ramas bibliografia. Cele mai importante contributii in domeniul studiului terminolo-giei medicale populare romanesti apartin unor
lingvisti si filologi. Dintre toate lucrarile, cartea lui I.-Aurel Candrea - Folclorul medical roman comparat. Privire generals.
Medicina magica, aparuta in prima editie la Casa coalelor, in 1944, si publicata intr-o noua editie recent, la Editura POLIROM din
lasi, este excepfionala, autorul stralucind prin eruditie si calitatea informatiei. 0 a doua lucrare de mare interes pentru intreg corpul
medical o are ca autoare pe Maria Purdela Sitaru si este intitulata Etnomedicina lingvistica (Edit. Amarcord, Timisoara, 1999). In
opinia autoarei mentionate, care este cea mai autorizata cercetatoare in domeniul terminologiei medicale populare romanesti
(remarcata de Al. Graur inca din 1982, in articolul Medicina lingvistica, publicat in Muncitorul sanitar, nr. 36/1566);
"In cadrul perspectivei lingvistice de inregistrare si interpretare a impresionantei ars si materia medica populare pot fi distinse
urmatoarele orientari: cea etimologica (preponderent comparativist-folclorica sau descriptivista), cea dialec-tologica (din unghiul de
vedere al geografiei lingvistice), cea onomasiologica si semantica si cea interdisciplinara" (op. cit., p. 31).
Daca ne referim strict la tennenii medicali populari cuprinsi m acest capital al dictionarului, unii dintre acestia au disparut sau
circula rar $i pe arii restranse. Destule cuvinte sau sintagme sunt subtile, nascute din inteligen{a populara, ca si dintr-un spirit de
observatie, uneori surprinzator. Metaforele se imbina uneori cu farmecul limbajului popular si cand ne gandim ca multe cuvinte din
aceste pagini, cu o vechime considerabila, dispar incet, asemenea zapezii cand primavara soseste dupa o iama grea, este fireasca o
nostalgic pentru lumea cuvintelor de odmioara. " .
Dintr-o perspectiva pragmatica, cunoasterea termenilor medicali aflati inca m circulatie poate servi la ame-liorarea comunicarii
medic-pacient si acesta ar putea fi rostui glosarului, chiar daca el reprezinta doar o colectie de cuvinte si locutiuni.
Dialogul medic-pacient se desfasoara la doua mveluri de limbaj diferite: medicul arc nevoie de termeni precisi, indeosebi
anatomici, pentru localizarea bolii, ca si de o exprimare cat mai clara a simptomelor. Bolnavul poate indica sediul si caracteristicile
doar aproximativ sau intr-un cod verbal cu totui diferit, dupa cum se poate observa clar din acest glosar.
Uneori, bolnavii si indeosebi bolnavele recurg la eufemisme pudice, generate atat de evenimentui care il rqrezinta o
consultatie medicala, cat si de o anumita educatie. Alteori este evidenta o opozitie intre terminologia medicala si cea populara, pana la
impresia de vulgaritate, care trebuie perceputa cu intelegere pentru ca fiecare pacient utilizeaza cuvinte din mediul sau de viafa,
uneori chiar din copilarie (deoarece boala poate induce o regre-siune catre vocabularul infantil). Cultura pacientului, tentaUa
disimularii ca si opusul acesteia, o franchete care conduce la exagerari complica si mai mult comunicarea.
Medicii cu experien^a isi adapteaza spontan limbajul in functie de varsta pacientului, profesia acestuia, re-zerva sau
dimpotriva, comportamentui la limita respectului reciproc, neincrederea pe care bolnavul o manifesta. In aceste cazuri utilizarea unor
termeni medicali populari de catre ambii locutori isi are rostui sau. Trebuie sa mentionam ca in {arile francofone si anglofone aceste
aspecte ale comunicarii verbale medic-pacient sunt abordate sistematic, proba fiind numeroasele lucrari publicate.

1201
GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

TERMEN POPULAR TERMEN STIINTIFIC ECHIVALENT SAU SEMNIFICATIE

^ ..": ":.:: :.::. .; ,


A
^...^^^^^^^^^

aboala, s. f. epilepsie
abuba,s. f. abces dentar alveolar
aburit, adj. (fig.) aprins la fata (cu congestie faciala)
acreala Tn stomac hiperaciditate gastrica
acrum, s. n. afte bucale
adapat, s, n. intoxicatie
adancituri, s. f. pi. orbite
aer Tn stomac aerofagie
afumat, adj. ametit, turmentat, beat
agambala, s. f. epilepsie
aghezmuit, adj. beat
aiurare, s. f. delir
(a-1) roade (ustura, seca) la ficati a avea o durere foarte intensa (tndeosebi abdominala)
albeata, s. f. 1) albugo, leucom cornean; 2) cataracta; 3) keratita; 4) sclerotica
albire a parului canitie
albitura, s. f. sclerotica
albul ochiului sclerotica
albus, s. n. sclerotica
alifie, s. f. unguent
(a) aligni, vb. v. (a) lihni
alte-alea epilepsie
altoi, s. n. vaccin
alunica, s. f. nev pigmentar, efelide
alunita, s. f. nev pigmentar, efelide
alunjeala, s. f. junghi
ameteala, s. f. vertij
amorteala, s. f. insensibilitate trecatoare a unei parti a corpului
anevoie, s. f. epilepsie
anghina, s. f. 1) amigdalita; 2) angina difterica; 3) faringita
apa,s. f. 1) ascita, anasarca, hidropizie; 2) transpiratie
apa alba leucom
apa la plamani pleurezie, hidrotorax
apa neagra glaucom
apasare,s.f. 1) stare a celui coplesit de suferinta; ex.: a simti o apasare; 2) forma a durerii (frecvent folosita
pentru a caracteriza o durere in zona cordului, dar si Tn alte regiuni ale corpului)

(a i se) apleca, vb. a i se face greata, a suferi o indigestie


aplecare, s. f. indigestie
aplecate, s. f. pi. v. aplecare
apostima, s. f. furuncul
aprindere, s. f. 1) inflamatie; 2) febra
aprinderea camasii creierului meningita
aprindere la plamani pneumonie, congestie pulmonara
apucat, s. m. eclampsie
apucatura, s. f. 1) colici; 2) dureri; 3) eclampsie
(a) arde, vb. 1) a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte
fierbinte; 2) a avea febra

argint, s. m. sifilis

1202
GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

argint viu mercur


arici, s. m. 1) inflamatii la nivelul membrelor cailor; 2) neg
armurar, s. m. antrax
arsuri, s. f. pi. 1) senzatie dureroasa, usturatoare; 2) arsuri la stomac, pirozis
arsita, s. f. 1) febra; 2) febra cu catar respirator preastmatic: 3) herpes; 4) rinita cronica alergica
aruncatura, s. f. 1) suferinta determinata de un lucru vrajit aruncat Tn calea cuiva; 2) melancolie,
iponondrie
aruncaturi, s. f. pi. boli de piele
asma, s. f. dispnee, astm bronsic, emfizem pulmonar
astma, s. f. v. asma
astupare Tn gat angina difterica
asudarea mainilor polihidroza
asudarea picioarelor polihidroza
(a) asuda,vb. a transpira
asudoare, s. f. transpiratie
aschie, s. f. eschila
atac, s. n. 1) apoplexie; 2) tuberculoza pulmonara
atac de nervi isterie
ata la limba frau lingual
atipeala, s. f. stare de somn superficial sau de semiveghe
B

babita, s. f. gastroenterita la copil


babiti, s. f. pi. tulburari (de regula digestive) ale copilului In perioada eruptiei dentare
babon,s. n. adenita
bai, s. n. boala a unui organ
bai la inima boala cardiaca
baiul eel rau epilepsie
bale, s. f. pi. saliva, hipersalivatie . .
balonare, s. f. meteorism
bata-i epilepsie
barbia urechii iobul urechii
bataie de soare insolatie
batai de inima palpitatii, tahicardie, aritmie cardiaca
batai de piept palpitatii "
batatura, s. f. calozitate, clavus
basica, s. f. 1) vezicula, flictena; 2) vezica urinara, stomac; 3) umflatura
basica (cea) rea pustula maligna, carbune
baiguiata, s. f. delir
bataiala, s. f. tremor
belitura, s. f. excoriatie
beregata, s. f. laringe, parte a gatului unde se afla laringele
besica, s. f. v. basica
beteag, adj. 1) (om) bolnav; 2) infirm, handicapat
betegeala, s. f. infirmitate
(a) betegi, vb. v. beteji
betejeala, s. f. v. betegeala
(a) beteji, vb. 1) tranz. si refl. - a provoca cuiva o infirmitate sau a ramane infirm; 2) refl. - a se
frnbolnavi; 3) refl. - a face o hernie dupa efort fizic
betesug, s. n. boala, infirmitate, invaliditate
betie, s. f. alcoolism
blanda, s. f. papula, urticarie
1203
GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR)

blande din ploaie urticarie


boala aia epilepsie
boala babesului tuberculoza
boala barbateasca blenoragie
boala copiilor epilepsie
boala lipicioasa ciuma
boala neagra 1) epilepsie; 2) turbare (rar)
boala cu oala diaree
boala (cea) rea epilepsie
boala s(c)ifilitica sifilis
boala de sfeti Valentin epilepsie
boala tranjilor hemoroizi
boala turbarii afta
boala turcilor ciuma
boala, s. f. 1) febra tifoida; 2) epilepsie
boala de apa ascita, anasarea, hidropizie
boala de aprindere de creieri encefalita
boala de aprindere de plamani congestie pulmonara
boala bolanda nebunie
boala de branca erizipel
boala la burta boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
boala de cap 1) nebunie; 2) turbare
boala caineasca atrepsie, tulburare grava de nutritie la copilul mic
boala crapacioasa pelagra
boala de creier 1) nebunie; 2) turbare
boala din ceea ce pica jos epilepsie
boala engiezeasca rahitism
boala epileptica epilepsie
boala de foale dizenterie
boala frantuzeasca sifilis
boala de gaici amigdalita
boala grabnica febra tifoida
boala de grasime obezitate
boala grea 1) epilepsie; 2) orice boala incurabila
boala de grumazare angina difterica
boala de gura scorbut
boala de gusa boala Basedow-Graves
boala de inima "stomac" boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
boala iute apoplexie
boala de mcheietura reumatism
boala lipicioasa boala contagioasa
boala lumeasca boala venerica, sifilis
boala lunga febra tifoida
boala de lungoare tifos
boala mare febra tifoida
boala de matca prolaps vaginal
boala de matrice eclampsie
boala de miata febra tifoida
boala mutatoare boala contagioasa
boala din na?tere boala ereditara
boala cu nadu$eli astm
boala din nascare boala ereditara
boala din nascut boala ereditara
boala neroada (nerozeasca) nebunie'
boala de ochi 1) deochi; 2) trahom
boala ofticoasa tuberculoza
boala de pantece boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
boala de piele dermatoza
boala de piept (a pieptului) tuberculoza
boala de/la plamani tuberculoza

1204
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI

boala de rac cancer


boala de ranza boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
boala ruseasca febra tifoida
boala de scarba melancolie
boala (cu tuse) seaca tuberculoza pulmonara
boala sfanta epilepsie
boala de stomac boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
boala streina epilepsie
boala subita apoplexie
boala de sale lumbago
boala de turba turbare .
boala turceasca tifos
boala umplatoare boala contagioasa
boala urata 1) epilepsie; 2) tremuratura
boala (cu tuse) uscata tuberculoza pulmonara
boala de vant paralizie
boala de vintre boala gastrointestinala: diaree, dizenterie, constipatie
boala de zahar diabet
bobos, s. m. glob ocular
boi, s. n. statura
boierie, s. f. 1) scabie; 2) sifilis
bojoci, s. m. pi. plamani
bolanzie, s. f. alienatie mentala
boleazna, s. f. 1) boala contagioasa; 2) epidemic, epizootie
bolesnita, s. f. v. boleazna
boli?te, s. f. v. boleazna
bolfa, s. f. nodul, tumora, umflatura la gat sau Tn alta parte
boife, s. f. pi. amigdalita, angina difterica
(a) boli, vb. a fi bolnav
bont, adj. (despre degete, maini, picioare) scurtsi gros sau amputat
boratura, s. f. voma
bos, s. n. testicul
bosorog, s. m. 1) (persoana) care sufera de hernie; 2) (om) cu facultatile intelectuale si fortele fizice
diminuate (prin Tmbatranire)
bosorogeala, s. f. 1) hernie; 2) stare determinata de senilitate
(a se) bosorogi, vb. 1) a se Tmbolnavi de hernie; 2) (fig.) a se ramoli (de batranete)
branca, s. f. erizipel
broasca, s. f. 1) chist sinovial; 2) chist sebaceu sau al glandelor salivare; 3) ganglion inflamat; 4)
umflatura
broasca sub limba ranula
broscuta, s. f. diminutiv pentru "broasca
buba tranjilor pelagra
buba cea scumpa osteita falangiana
bubat, s. n. variola
bubatui mare 1) varice ulceroase; 2) variola
bubatui mic rujeola
buba, s. f. nume generic dat tumefactiilor cu caracter purulent ale tesutului subcutanat; furuncul,
abces, ulceratii
buba la inima enterita
buba neagra antrax, carbune, pustula maligna, dalac, erizipel
buba rea v. buba neagra
buba vanata v. buba neagra
bubaica, s. f. , amigdalita
bube duici 1) stafilococie cutanata; 2) impetigo streptococic; 3) eczema infectioasa la copil
bube sangeroase varice ulcerate
buboasa,s.f. pesta
buboi, s. n. furuncul, abces, ulceratie

1205
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI

buboi orb furuncul necolectat


bubulite, s. f. pi. abcese, ulceratii
buburuze, s. f. pi. abcese, ulceratii
bubusoare, s. f. pi. v. bubulite
buca,s.f. fesa
budihoala. s. f. v. buduhala
buduhala, s. f. 1) tuse convulsiva; 2) coriza
buhan,s. n. edem facial
buhaiala, s f. v.buhan
buiguiala, s. f. delir
bulbuc, s. m. glob ocular
bulina, s. f. capsula medicamentoasa
burboana,s. f. furuncul aparut pe fata sau pe corp
buric, s. n. ombilic
buricul degetului varful degetului sau zona articulatiei falangelor I- II
burta, s. f. stomac
buzaret, s. n. pelagra
^, '

cahia, s. f. cefalee din cauza sobei de tuci


caiarlac, s. n. epilepsie
came, s. f. muschi
casa copilului placenta
cataroi, s. n. 1) apoplexie; 2) guturai, gripa: 3) guta; 4) hemiplegie
cacarae, s. f. diaree
cadere (a unui organ), s. f. 1) ptoza; 2) ectopie
caderea muschilor lumbago
caderea ranzei dispepsie
caimaceala, s. f. epilepsie
calcare mtr-un loc rau junghi (mdeosebi intercostal, toracic)
calcatura, s. f. epilepsie .
calcai, s. n. calcaneu
caldura, s. f. febra
camasa creierului meninge
camasa inimii pericard
capatana, s. f. craniu
capiala, s. f. hipocondrie
carbune, s. n. antrax
catei, s. m. pi. 1) cefalee, dureri de cap; 2) turbare
catei de turba 1) abcese; 2) ulceratii
carcel, s. m. crampa musculara
carcin, s. m. flegmon
cartite, s. f. pi. varice, abcese, ulceratii
ceacar, adj. 1) cu ochi de culori diferite; 2) care sufera de strabism
ceas rau 1) anxietate; 2) epilepsie; 3) tahicardie
ceas slab epilepsie
ceata (pe ochi), s. f. cataracta
eel pierit sifilis .
cele de vant boli de natura diferita .
cere, s. n. bandaj herniar '
cerul gurii bolta palatina
cesvarta, s. f. coapsa
1206
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI

chelbe, s. f. cadere patologica a parului, pelada, tinea


chelie, s. f. alopede, calvitie
chelie capreasca favus
chelie fara bube pelada
chept, s. n. piept
cherchelit, adj. beat(u?or)
chicioare, s. n. pi. pidoare
(a) chihai, vb. a tusi sec
chila, s. f. hernie
chilavie, s. f. v. chila
chin, s. n. suferinta fizica sau morala intensa
chinurile facerii travaliu
chiomb, adj. 1) cu acuitate vizuala diminuata; 2) cu debilitate mentala; 3) care sufera de strabism
chiomp, adj. v. chiomb
chioraiala, s. f. zgomote hidroaerice intestinale
ciacar, adj. v. ceacar
cihotca, s. f. tuberculoza pulmonara
ciolan, s. n. membru al corpului; (la pi.) schelet al corpului, os
ciont, s. n. 1) membru amputat; 2) os lung de la membrele inferioare; 3) halux valgus
ciuma, s. f. pesia
ciumafaie, s. f. pesta cu localizare fadala
dumataie, s. f. v. ciumafaie
ciumerita, s. f. indigestie
dumernita, s. f. v. ciumerita
ciumos, adj. molipsitor, contagios
ciumurleala, s. f. indigestie, diaree '.
ciumurluiala, s. f. v. ciumurleala
dung, adj. care are o mica amputatie, infirm de un membru
ciupit de varsat cu cicatrici de varicela
dupitura, s. f. durere la apucarea cu varful degetelor a tegumentelor
dantanit, s. n. tremor al dintilor
distire, s. f. clisma
coada ochiului unghiul extern al ochiului
coaja, s. f. crusta
cocaturi, s. f. pi. furunculi
coccinada, s. f. scarlatina
coccinar, s. m. scarlatina :
cochinada, s. f. v. coccinada ' '
cod-iinar, s. f. v. coccinar
cocoasa, s. f. 1) cifoza, cifoscolioza, lordoza; 2) rahitism
codanel, s. m. copil mic
coji in cap matreata . .
coji de lapte impetigo '
colera, s. f. 1) holera; 2) diaree grava
coleti, s. m. pi. diaree
coiti de lup eschile, necroza
copil de tata sugar
copturi, s. f. pi. furunculi
coraca, s. f. scarlatina
cordea, s. f. viermi intestinali, tenie
cordica, s. f. viermi intestinali, tenie
cori, s. n. rujeola .
coriza, s. f. catar, viroza respiratorie '.
coroiat, adj. acvilin (cu referire la nas)
corosta, s. f. scabie
1207
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI

cosuri, s. n. pi. acnee


cozonacel, s. m. rotula
crapatura, s. f. fisura .
creier mic cerebel
crescatura, s. f. tumora
crup, s. m. 1) angina difterica; 2) laringita striduloasa
cru?ala, s. f. hematurie
cucui, s. n. echimoza epidurala
cufureala, s. f. diaree
cui de stricaciune hernie
cune, s. f. pi. 1) crampe abdominale; 2) constipatie
curatenie, s. f. purgatie
curgere de sange din nas epistaxis
curmatura, s. f. lumbago, dureri lombare
curul gainii 1) impetigo; 2) tricofitie
cutit, s. n. junghi (In pneumonie. pleurezie, dureri reumatismale sau la nivelul capului)
D

dalac, s. n. 1) antrax, carbune; 2) inflamatia splinei


dalac la inima afectiune cu dureri abdominale, eventual aceea$i cu durerea la lingurea (v.)
dambia, s. f. 1) apoplexie; 2) congestie cerebrala; 3) hemiplegie
damblageala, s. f. paraplegic
damla, s. f. v. dambia
dans, s. n. coree
dartra crustoasa impetigo
dat, s. n., de dat eczema
daturi, s. n. pi. eczema
dansele, s. f. pi., de dansele 1) reumatism; 2) spondiloza
debra, s. f. erizipel
deochi, s. n. 1) putere (magica) pe care superstitiosii o atribuie unor persoane, de a Tmbolnavi pe
cei asupra carora Tsi fixeaza privirea (cu invidie, rautate etc.); 2) efectui privirii care
deoache; boala pricinuita de aceasta privire; nevralgii diverse
deochetura, s. f. v. deochi
(a)deochea, vb. 1) (m superstitii) a vatama sanatatea sau bunastarea cuiva printr-o privire rea sau
invidioasa; 2) vb. refl. - a se 'imbolnavi de deochi (v.)
descuiet, s. n. diaree
desnodarea vintrelor dizenterie
deselare, s. f. curbatura
din vant blenoragie, gonoree
diochi, s. n. v.deochi
doftor, s. m. doctor, medic
domolitor, s. n. calmant
dor, s. n. durere fizica
dos,s.n. spate
dospire, s. f. fermentatie
dropica, s. f. ascita, anasarca, hidropizie
dropica la cap hidrocefalie
duca-se-n pietre epilepsie
duca-se pe pustiu epilepsie
duhan,s. n. tutun
duhoare, s. f. emanatie rau mirositoare
durere de cap cefalee

1208
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR!

durere de foale durere abdominala


durere de gat amigdalita, faringita
durere de grumaz durere de gat, torticolis
durere de gura odontalgie
durere de inima durere de stomac
durere de mate colici intestinale, crampe abdominale
durere de mijioc lumbago
durere de oase 1) extenuare fizica; 2) reumatism
durere de ochi conjunctivita
durere de pantece colica abdominala
durere de picioare, picere, pisioare, chi- reumatism
cioare, ciolan
durere de piept durere toracica
durere de plaman pneumonie
durere de schinare lumbago
durere de stomac dureri aparute Tn diferite afectiuni digestive
durere strapungatoare durere lancinanta
durere de ^ale lumbago
durere dinlauntru ' durere de stomac
E

epidepsie, s. f. epilepsie
esuflare, s.f. dispnee de efort
F

facere, s.f. nastere


faica, s. f. maxilar (obraz)
faliuca, s. i. suferinta, durere
fapt, s. m. eczema
fScatura, s. f. eczema
facut, s. n. eczema
falcarita, s. f. 1) trismus; 2) tetanus; 3) parotidita epidemica
farnait, s. n. cu vorbire nazalizata
femeie grea gravida
fierbinteala, s. f. febra
fiere, s. f. bila
fiertura, s. f. decoct
fior, s. m. 1) senzatie usoara de frig Tnsotita de tremor; 2) zguduire nervoasa
flecuit, adj. fara putere
flescait, adj. fara putere
floare de pucioasa sulf
flori albe leucoree
fluierul piciorului tibia
foale, s. f. pi. abdomen
foe, s. n. febra
foe viu 1) zona zoster; 2) erizipel
fonfait, adj. cu vorbire nazalizata
fornait, adj. v. fonfait

1209
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR!

forteata, s. f. durere de dinti si de masele


frant, s. n. sifilis
fras, s. n. crampe la copii
framantatura, s. f. cram pa
frantura, s. f. fractura
frantura din vis blenoragie, gonoree
freant(a), s. n. (s. f.) sifilis
frenta, s. f. sifilis
frentie, s. f. sifilis
frig, s. n. frison
(a) frige, vb. a suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau cu un
obiect foarte fierbinte
friguri, s. n. pi. 1) malarie; 2) stari febrile acute ..Tnsotite de frisoane
friguri de cap meningita
friguri galbene febra galbena
friguri rele paludism
friguri tifoide febra tifoida
fudulie, s. f. 1) testicul; 2) scabie
fulgerare, s. f. durere acuta violenta
fulgeratura, s. f. 1) epilepsie; 2) junghi; 3) bube tn cap la copii
funicei, s. m. pi. 1) furunculi, furunculoza; 2) crampe
funigei, s. m. pi. acnee
(a) furnica, vb. senzatie neplacuta de mancarime si mtepaturi de piele
furnicel, s. m. furuncul
G : 1
'

gance,s.f. boala
gaura urechii conduct auditiv extern
gaura la plamani tuberculoza cazeoasa pulmonara
galbinare, s. f. icter
galbineala, s. f. paloare
gaselnita, s. f. epilepsie
gavane, s. f. pi. orbite
gafaiala, s. f. dispnee de efort
gafaire, s. f. dispnee de efort
gajiala, s. f. boala de gat, disfonie
gaica, s. f. v. motroaca
gaici, s. f. pi. 1) amigdalita; 2) angina difterica
galma, s. f. amigdalita
(a se) gamfa, vb. a (se) umfla
gangavire, s. f. balbaiala
gat stramb torticolis
gatlej, s. n. laringe
gatuire, s. f. strangulare
gheb, s. n. 1) cifoza, scolioza, lordoza; 2) rahitism
ghib, s. n. v. gheb
ghindura, s. f. ganglion
ghior, s. m. durere prin cap, prin masele
ghiorait, s. n. borborism
gigiochi, s. n. v. deochi
giunghi, s. n. junghi
gogoasa, s. f. glob ocular
(a) govi, vb. a nu manca din cauza bolii

1210
GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULAR!

goveta, s. f. post
gravela, s. f. litiaza
greabanul gatului ceafa
greata, s. f. indigestie
greutate la ranza indigestie
greutate la stomac indigestie
grumaz, s. n. gat
gurar, s. m. afte bucale
gusarnita, s. f. 1) trismus; 2) parotidita epidemica
gusa, s.f. hipertrofia glandei tiroide
gutter, s. m. 1) esofag, lueta; 2) angina difterica, crup; 3) laringita striduloasa
gutunar, s. n. catar (oculonazal)
guturai, s. n. catar (oculonazal)
ti ! !

haboala, s. f. epilepsie
hap,s. n. pastila, caseta
harca, s. f. craniu uman
(a) harcai, vb. a respira cu greutate
hectica, s. f. tuberculoza
heptica, s. f. tuberculoza
hibas, adj. bolnav
hodolan, s. m. os mare
holt, s. n. cadavru
(a) horai, vb. a sforai
horait, s. n. sforait
(a) horcai, vb. a respira cu greutate
huiala capului probabil, o manifestare a hipertensiunii arteriale
huiala, s. f. acufene
11 11
I' ' 1

icnire, s. f. 1) zgomot scurt; 2) geamat; 3) sughit


iele, s. f. pi. congestie cerebrala, paralizie
iesire afara cu sange dizenterie
inima rea dizenterie
ir, s. n. pomada . ' ,
istericale, s. f. pi. isterie
izbitura, s. f. boala de inima care Tncepe cu tremuraturi
izbucnire, s. f. eruptie
izdat, s. n. colici intestinale
1;::::1;
A '.

mibataciune (din slabire), s. f. paralizie, pareza


Tmparatu?, s. m. lueta
lnadu?eala, s. f. 1) dispnee; 2) astm; 3) emfizem pulmonar

1211
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI

Tncheietura, s. f. articulatie
Tncruci?at, adj., s. m. si f. cu strabism
Tncuiere, s. f. constipatie
Tncuiei la ud anurie
Tncuietura, s. f. constipatie
Tncurcatura de mate ocluzie intestinala
Tnecaciune Tn piept dispnee, astm, emfizem pulmonar
Tnghitire, s. f. deglutitie
Tnghititoare, s. f. laringe, parte a gatului unde se afla laringele
Tnnaduseala, s. f. astm, emfizem, dispnee, transpiratie
(a) Tnnadusi, vb. a transpira
Tnnecaciune, s. f. astm, emfizem, dispnee
Tnnodare de mate ocluzie intestinala
Tntalnitura, s. f. conqestie cerebrala, ameteala
Tntampinat, s. n. reumatism articular acut
Tntampinatura, s. f. reumatism articular acut
intoarcere, s. f. recadere
Tntruiele, s. f. reumatism
(a) Tntepa, vb. senzatie dureroasa punctiforma
Tntepenire de Tncheietura anchiloza
Intremare, s. f. convalescenta
Tntunchinatura, s. f. reumatism articular acut
1. -

jag,s.n. pirozis
jagarie,s. f. v. jagareala
jagareala, s. f. pirozis
jeguiala, s. f. v. jagareala
jig, s. n. v. jag
jigaraie, s. f. v. jagareala
jighireala, s. f. v. jagareala
jiguiala, s. f. v. jagareala
jeragai, s. n. v. jagareala
jolna, s. f. tumefactie ganglionara la nivelul gatului, scrofuloza
jolne, s. f. pi. amigdalita
(a)jugula, vb. a strange de gat
julitura, s. f. excoriatie, rana usoara
junghi, s. n. 1) nevralgie toracica; 2) pneumonie; 3) pleurezie
junghiTn piept durere lancinanta cu localizare toracica
junghietura, s. f. 1) nevralgie toracica; 2) articulatia coloanei vertebrale cu baza craniului
jupuiala, s. f. pelagra
jupuitura, s. f. excoriatie, rana usoara
IL'

laba ga?tii, s. f. riduri Tn unghiul extern al ochiului


lamoste, s. f. dizenterie la copil, diaree
langoare, s. f. 1) slabiciune, moliciune; 2) boala
leac,s.n. medicament

1212
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI

legat, adj. impotent


legatura, s. f. bandaj
lelita, s. f., lelitele, s. f. pi. paludism
lepadatura, s. f. avort
leprica, s. f. pelagrS
le$, s. n. cadavru
le?in, s. n. lipotimie, sincopa
lighean, s. n. bazin
lihneala, s. f. 1) slabiciune (din cauza foamei); 2) inanitie
(a)'lihni, vb. a avea o senzatie de slabiciune (din cauza foamei); a i se lihni cuiva = a-i veni rau .
cuiva (de foame, de oboseala etc.)
limbrici, s. m. pi. oxiuri
(a) linchi, vb. a manca fara apetit
lingoare, s. f. 1) febra tifoida; 2) tifos exantematic
lingurea, s. f. apendice xifoid, epigastru
lingurica, s. f. iv epigastru
lipemanie, s. f. melancolie
lipitura, s. f. isterie
lisai, s. n. impetigo
lovirea de Rusalii epilepsie
lovitura, s. f. contuzie
lovitura de izdat colici intestinale, crampe
lovitura din iele 1) apoplexie; 2) hemiplegie
luare de grai afazie
luare de maini, picioare paralizie
luat din vant nevralgie
luatui din sfinte paralizie
lud,s.m. nebun
lungoare, s. f. v. lingoare
lumea ochilor pupila
lumina ochiului pupila
lumina, s. f. pupila
M

Maica catea pesta


Maica calatoarea pesta
matrici, s. f. pi. 1) diaree, 2) varice; 3) colici intestinale, mai ales la copii
mate, s. n. pi. intestine
mai, s. n. ficat
malahie, s. f. masturbatie, onanism
manca, s. f. doica
matca, s. f. uter
matka, s. f. prolaps vaginal
matrun, s. m. colici intestinale
magareata, s. f. tuse convulsiva
malced, s. m. pojar
malic, s. n. nume generic pentru boll venerice
marcavita, s. f. v. malcavita . .
margaritarel, s. n. stomatitS la copii
marina din fire menstruatie dureroasa
marul lui Adam cartilaj tiroid
maruntaie, s. n. pi. intestine
1213
GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

matreata, s. f. pitiriaza
matrice, s. f. 1) colici intestinale; 2) dureri reumatice; 3) varice; 4) eclampsie
matu?ile, s. f. pi. paludism
malcavita, s. f. reumatism articular
mancarime, s. f. prurit
mancarime la inima diaree
mancatura, s. f. sifilis
mance-1 coca diaree
meditina, s. f. . medicament
melcii ochilor orbite
mestecare, s. f. masticatie
miasma, s. f. 1) emanatie rau mirositoare; 2) boala contagioasS
miata, s. f. febra tifoida
miata, s. f. febra
miligoi, s. m., miligoci, s. m. pi. urcior la ochi
minegoci, s. m. chalazion
mirosul gurii halena
mistuire, s. f. digestie
mistuire grea dispepsie
misei, s. m. pi. infirmi
misulie, s. f. sifilis
mitra, s. f. uter
moalele capului fontanela la copii
moartea calului tampla
mocaneala, s. f. umflatura
modaica, s. f. 1) ganglion inflamat; 2) chist sebaceu
modald, s. f. pi. amigdalita
moiste, s. f. tampla
(a) molai, vb. a mesteca
moleseala, s. f. senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica), apatie
moleti, s. m. pi. diaree la copiii mici
molima, s. f. boala contagioasa, epidemic, epizootie
molipsitor, adj. contagios
momita, s. f. ganglion
mont, s. n. 1) haSux valgus; 2] (la gat) marul lui Adam; 3) parte a unui membru dupa amputare
morb, s. n. boala
motroaca, s. f. adenopatie mare (frecvent laterocervicala)
muceda la dinti parodontoza, carie dentara
muma padurii insomnie
muste zburatoare fosfene
N

natima, s. f. . rana mare care nu se vindeca


nabadaie, s. f. criza epileptica
nabu?ala, s. f. v. naduseala
naduf, s. n. astm, emfizem pulmonar, dispnee
naduh,s. n. v.naduf
nadu?eala, s. f. sudoare, transpiratie abundenta, astm bronsic sau cardiac, emfizem pulmonar
(a) nadusi, vb. a transpira
nagluga, s. f. astm, emfizem pulmonar, dispnee
najit, s. n. 1) guturai; 2) otita medie; 3) gingivita; 4) nevralgie de trigemen; 5) cefalee; 6) catar
nazal; 7) dureri de dinti
1214
GLOSAR DE TERHENI MEDICALI POPULARI

nalucire, s. f. halucinatie (auditiva, vizuala)


nasalie, s. f. suport de lemn, ca o targa, pe care se a$eaza sicriul
nascatoare, s. f. 1) (femeie) care na$te sau a nascut unul sau mai multi copii; 2) vagin
nasilnic, adj. violent, brutal
nasilnicie, s. f. violenta, brutalitate, Tncapatanare
nauceala, s. f. confuzie psihica, stupoare
navarlie, s. f. convulsii epileptice
nazarire,s.f. halucinatie (auditiva, vizuala)
nebuneala, s. f. v. nebunie
nebunie, s. f. alienatie mentala
nedormire, s. f. insomnie , .
neg,s. m. veruca, nev
negel, s. m. diminutiv pentru neg
neliniste, s. f. anxietate
neputincios, adj. impotent
neputinta, s. f. impotenta
nerodire, s. f. sterilitate
nisip, s. n. litiaza (vezicala, veziculara)
PI

oase moarte tuberculoza osoasa


oase moi si strambe la copii rahitism
oblojeala, s. f. . . cata plasma
obranteala, s. f. inflamarea unei rani care se agraveaza si devine mai dureroasa'prin expunere la frig
obrinteala, s. f. v. obranteala
ochi de pisica clavus (partea centrala)
ochiu (al) orb tampla
ochiu (al) mort tampla
(a) odrasli, vb. a se naste, a creste
oftica, s. f. 1) tuberculoza; 2) bronsita cronica
oftica Tn gat laringita tuberculoasa
ofticos, adj. 1) tuberculos; 2) slab, fara putere, anemic
ogarjit, adj. slab, fara putere ' . . .
ojig, s. n. pirozis . ' .
(a, a se) oligui, vb. (a, a-si) scranti mana, piciorul
olog, adj., s. m. sau f. 1) fara un picior sau fara ambele; 2) paraplegic
ologeala, s. f. paralizie
omulet, s. m. lueta
omusor, s. m. lueta
opaceala, s. f. confuzie psihica, stupoare
opareala, s. f. 1) arsura de gradul I - III (cu apa fierbinte); 2) eritem fesier sau pe pliurile inghinale, la
copii
oparituri, s. f. pi. eritem fesier :
oprirea udului retentie urinara, oligurie
orbalt, s. n. 1) erizipe!; 2) durere de cap, urechi, picioare; 3) glaucom; 4) trahom; 5) planta erbacee
toxica
(a se) orbaiti, vb. a se Imbolnavi de orbalt (v.)
orbaltit, adj. bolnav de orbalt (v.)
orbire, s. f. cecitate
orbul gainilor hemeralopie
osfica, s. f. tuberculoza pulmonara
osteneala, s. f. oboseala

1215
GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

osu (al) mort tampla


osul crucii sacrum
osulnoadei coccix
osul pieptului stern
otravire, s. f. intoxicatie
ousor, s. n. maleola
ousorul genunchiului rotula
'?;. .::.:'::i:":::'':': ^:^:^::;: :::'::::::::::"'-:.:^':. ..:'::.:::. "..:'... .;'..

pandalie, s. f. criza nervoasa, furie, capriciu


panglica, s. f. ten ie
par, s. n. abces dureros (Tn special la degetele de la mana)
pata la plamani tubercutoza pulmonara
patima copiilor epilepsie
patima rea tremuratura (Parkinson ?)
paducei, s. m. pi. bataturi, dureri si prurit plantar
paducele, s. n. pi. mancarime puternica pe talpi si Tntre degetele picioarelor, cu Tngrosarea locala a pielii
paduchi, s. m. pi. fitiriazis
palitura, s. f. contuzie
pareala, s. f. eritem al fetei
par la deget panaritiu
pantecare, s. f. v. pantecaraie
pantece, s. n. abdomen
pantecaraie, s. f. 1) diaree, sindrom dispeptic; 2) dizenterie
pantecaraie cu sange diaree sanguinolenta
pantecarie, s. f. v. pantecaraie
panticaraie, s. f. v. pantecaraie
parleala, s. f. pelagra
part, s. n. gaze care se elimina cu zgomot prin orificiul anal
partuica, s. f. diaree
pecingine, s. f. 1) impetigo; 2) tricofitie; 3) eczema
pecingine rea pelagra
(a se) pedepsi, vb. refl. a se chinui
pedepsie, s. f. epilepsie
perdea pe ochi 1) cataracta; 2) leucom; 3) keratite diverse
peri rai 1) entropion; 2) trichiaza
perioada, s. f. menstruatie
perit, s. m. sifilis
pete pe obraz 1) cloasma; 2) pityriasis versicolor
piatra la fiere litiaza vezicala
piatra la basica litiaza biliara
piatra la rinichi litiaza renala
piept, s. n. 1) san; 2) torace
pierdere, s. f. avort
pierdere ro?ie metroragie
pierit, s. m. sifilis
pierzanie, s. f. avort
pietricele, s. f. pi. calculi
pipernicit, adj. 1) slab, f&ra putere; 2) care s-a oprit din crestere, din dezvoltare
piroteala, s. f. 1) somnolenta; 2) durere tn oase
pistrui, s. m. pi. efelide
pisatui Tn pat incontinenta urinara

1216
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULAR!

plamada, s. f. copil, odrasia, progenitura


plamadita, adj. macerata
plamanie, s. f. pneumonie
plascare, s. f. formatiune tumorala de mici dimensiuni situata in regiunea cervicala (la copii)
plecare, s. f. v. aplecare
plecate, s. f. pi. v. aplecare
plansori, s. f. pi. insomnie
planta, s. f. tampla
pleasma, s. f. iritatie a mucoaselor linguala si palatina, Tndeosebi la copii
plesne, s. f. pi. stomatita aftoasa, afte bucale
ptesnitura, s. f. fisura
plesnita, s. f. v. plesnita
plescavita, s. f. 1) denumire a unor boli de piele care se manifesta prin leziuni ulcerate sau supurate; 2)
eruptie (Tn dermatoze sau Tn unele boli infectioase)
plescaita, s. f. v. plescavita
plesnita, s. f. stomatita
plesuvie, s. f. alopecie, calvitie
pleznitura, s. f. fisura
poala alba leucoree
poceala, s. f. 1) boala care, dupa credintele populare, ar fi provocata de duhuri rele; 2) uratenie fizica;
3) epilepsie
poceala din iele v. pocitura
podt, adj. cu diformitati fizice, diform, desfigurat
pocitura, s. f. 1) congestie cerebrala; 2) paralizie faciala; 3) epilepsie
pocitura de ele v. poceala
podagra, s. f. guta
pogana,s.f. afta bucala
pohoiele, s. f. cataracta
pojar, s. n. rujeola
pojarel, s. n. rubeola
ponds, adj. care prezinta strabism
post, s. n. abstinenta
potasca, s. f. targa
potca, s, f. 1) persoana slab dezvoltata fizic; 2) vrajba, cearta . ^
prapor, s. m. peritoneu T
prapor aprins peritonita
prapur, s. m. v, prapor
pretit, s. n. durere 'in maini sau picioare la Tncheieturi, scrantitura
pripit, s. n. antrax
prisnita, s. f. compresa
pritituri, s. f. pi. contuzii
puchina, s. f. secretie oculara care se depoziteaza Tn unghiul intern sau/si extern al ochilor
pumn, s. m. carp
punoaie, s. n. pi. furuncul, furunculoza
purcica, s. f. 1) trismus; 2) parotidita epidemica
pusche,s.f. afta bucala
putoare, s. f. mefitism, odorat
puturos, adj., s. m. si f. 1) miros fetid; 2) lene?
i
R - ''

rac,s. m. 1) cancer; 2) erizipel; 3) astm


rana tranjilor pelagra

1217
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARl

rana,s. f. 1) plaga; 2) durere morala


ranula, s. f. chist salivar
rapan, s.n. boala de piele asemanatoare cu scabia de care sufera copiii, cainii si porcii, uneori si
adultii
rapor, s. m. afectiune dermica, Tn relatie, de obicei, cu febra
rast, s. n. 1) inflamatie a splinei; 2) ca^exie
raceala, s. f. viroza respiratorie
raceala la rarunchi 1) nefrita; 2) lumbago
raguseala, s. f. 1) alterare a vocii Tn laringita; 2) laringita
rai, s. m. pi. boala de stomac 't
rapanas, s. n. scabie
rapanos, adj., s.m. sau f. 1) care are rapan (v.); 2) murdar
rapciuga, s. f. morva
rasfug, s. m. 1) antrax; 2) boala contagioasa a oilor si a caprelor, manifestata prin agalactie
rasturnarea ranzei indigestie, dispepsie
rasug,s. m. v. rasfug
rasuri, s. f. pi. contractii false la nastere
rau, s. n. boala, durere
raul eel mare epilepsie
raul copiilor epilepsie
randuri rosii menstruatie, metroragie
ranza,s. f. 1) stomac; 2) nume dat unor boll gastrice: dispepsie, ptoza gastrica
rapciuga, s. f. morva
rarunchi, s. m. rinichi
rasuflatoare, s. f. laringe
rasuflare,s.f. respiratie
ratutit, adj., s. m. sif. nebun
ragaiala, s. f. eructatie
raie, s. f. scabie
regula, s. f. menstra
reuma, s. f. reumatism
rofii, s. f. pi. bubulite aparute la copii imediat dupa nastere, pe cap si pe fata, impetigo, eczema,
eroziuni cutanate
rohii, s. f. pi. v. rofii
romantism, s. n. , reumatism articular Tnsotit sau nu de mialgii
ront, s. n. cartilaj
rosaturi, s. f. pi. rani superficiale produse prin eroziune
ro?ata, s. f. 1) pelagra; 2) erizipel
ruja, s. f. pojar
rumegare, s. f. mericism
ruptoare, s. f. lumbago
ruptura de os fractura
ruptura din vis blenoragie
S

sa?iu, adj. care sufera de strabism


sagetatura, s. f. 1) apoplexie; 2) nevralgie; 3) hemiplegie
sapunel, s. n. supozitor
sangele sorocului mentruatie
scafarlie, s. f. craniu, extremitate cefalica
scalambait, adj. cu deformatii osoase (membrele, rahisul)
(a) scapara, vb. a fi foarte nervos

1218
GLOSAR DE TERMENI MEDICAL! POPULARI

scarpineala, s. f. scabie, raie


scarba, s.f. greata
scarna, s. f. materii fecale
schilavie, s. f. hernie
schimonosit, adj. cu deformatii fizice
schiros, s. n. cancer
sclintire, s. f., sclintitura luxatie
scopire, s. f. castrare
scovarlii, s. f. pi. orbite
scranteala, s. f. nebunie, dezechilibru mental, ticneala
scrantitura. s. f. luxatie
scrintire, s. f. luxatie
scrofula, s. f. pi. adenopatie
scrofuri, s. n. pi. scrofuloza
(a) scuipa sange hemoptizie
scuipat, s. m. sputa, saliva, expectoratie
sculament, s. n. blenoragie, gonoree
scurgere, s. f. blenoragie, gonoree
scurgere alba leucoree, infectie cu Trichomonas sau Candida
scurgeri din urechi otoree
scurta, s. f. adenita, hidrosadenita
scurt de vedere miop
(a)seca, vb. durere, emotie vie
serpengea, s. n. antrax
sfanta de boala diaree sanguinolenta, dizenterie
sfarc de tata mamelon
sfarseala, s. f. senzatie de lipsa de energie (fizica sau/si psihica), apatie
sfarsenie, s. f. v, sfarseala
(a) sfasia, vb. a Tndurera, a chinui pe cineva (fig.)
sfoiag, s. n. mucegai
sfreant, s. n. sifilis
sfrente, s. f. pi. v. sfrentie
sfrentie, s. f. sifilis
sfrijit, adj. fara putere
sighiuala, s. f. epilepsie
slabanogie, s. f. . paralizie
slabiciune, s. f. durere de picioare
slabie, s. f. anemie
sleire nervoasa neurastenie
sleit, adj. fara putere
slutenie, s. f. diformitate
smintit, adj., s m. si f. nebun
smochinit, adj. cu riduri, Tncretit ca o smochina
scare sec insolatie
socote, s. f. pi. atrepsie, tulburare grava de nutritie la sugari
somnisor, s. m. mac
soroc, s. n. 1) menstra; 2) deces
spaima, s. f. anxietate
spanchiu, adj. care sufera de strabism
spata, s. f. omoplat, scapula
speietura, s. f. . . v. sperietura
speriat, adj. care sufera de sperietura (v.)
sperietura, s. f. tulburari psihice, mai ales la copii, considerate a fi Tn relatie cu o emotie puternica
spoitui, s. n. scarlatina
spurcat, adj. 1) care sufera de diaree; 2) dermatoza, tricofitie, impetigo, antrax

1219
GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

spuzeala, s. f. urticarie, herpes, eruptie veziculoasa tegumentara


stat, s. n. statura
sterp, adj. steril
stomac stricat diaree
strans, adj. constipat
stransi, s. m. pi. pscarizi
stransoare, s. f. colici intestinale la copii, tetanos
strelici, s. f. pi. pirozis
striga,s.f. diaree la copiii mici
strigoniu, s. m. cefalee, dureri Tn regiunea capului
stropsala, s. f. epilepsie
stropseala, s. f. v. strop$ala
stropsitura, s. f. v. strop?ala
strudenita, s. f. v. strudnita
strudnita, s. f. gingivita, stomatita, scorbut
strungareata, s. f. diastema incisivilor centrali
studenita, s. f. v. strudnita
subtioara, s. f. axila
sucitura, s. f. entorsa
suflare, s. f. respiratie
sufleti, s. m. pi. dispnee
sugel, s, m. panaritiu
sughit, s. n. singultus
sugiu, s. n. panaritiu
suguiuc, s. n. v. sugiu
sugui, s. m. v. sugiu
sui, s. m. 1) dispnee, tuse seaca; 2) astm; 3) cancer; 4) scrofuloza; 5) sifilis; 6) hemoroizi
suiduit, s. m. plaga vindecata
sulac, s. m. preput
sulgiu, s. m. panaritiu
surdumaci, s. m. pi. colici abdominale
surdumasi, s. m. pi. 1) diaree la copiii mici; 2) insolatie; 3) colici intestinale
surpare, s.f. hernie
surpatura, s. f. v. surpare
surzenie, s. f. surditate
suspin, s. n. astm
S

sancan, s, n. sifilis m faza tertiara


sancar, s. n. v.sancan
sarlah, s. n. scarlatina
sasiu, adj. v. sasiu
sezut, s. n. anus
sira spinarii coloana vertebrala, rahis
soimanit, s. n. luarea mainilor si fetei, strambarea fetei prin interventia soimanelor (ielelor) J
sont, soanta, adj. schiop, cu un membru superior sau inferior amputat !
(a) sontacai, vb. a schiopata, a merge cu dificultate
soparlaita, s. f. angina difterica, guturai
soricioaica, s. f. arsenic
sorod, adj. cu membrele inferioare amputate, schilod
spanchiu, adj. care sufera de strabism
9tirb, adj. fara unul sau mai multi dinti

1220
GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

suharie, s. f. viroza respiratorie, coriza


sui, adj. ticnit, zanatec
suiu, s. n. emfizem pulmonar, astm, dispnee
sumenit, adj. beat(usor)
1

talan, s. m. antrax
taetura, s. f. v. taietura
taiere Tmprejur circumcizie
taietura, s. f. . - plaga taiata, junghi
tatarca, s. f. cancer
tampeala, s. f. hebetudine ,
tampinatura, s. f, reumatism articular acut
tampla, s. f. os temporal, regiune temporala
tarpie, s. f. umflare a abdomenului
teaca, s.f. vagin
teafar, adj. care este sanatos, inclusiv sub aspect psihic
ticva, s. f. v. tigva
tidva, s. f. v. tigva
tifos, s. n. febra tifoida
tigva, s. f. craniu uman
tiuga, s. f. v. tigva
tivga. s. f. v. tigva
toropeala, s. f. senzatie de lipsa de energie (fizica sau/?i psihica), apatie
tragar, s. m. adenita
tragan, s. m. antrax, dalac
(a) trage, vb. a masa
traji, s. m. pi. hemoroizi
tranji, s. m. pi. hemoroizi, trahoma
trantitura, s. f. clavus
treapad, s. n. diaree, sindrom dispeptic
treapad cu sange dizenterie
trecatura, s. f. gastroenterita
trecere, s. f. dizenterie
tremurid, s. n. paludism
trepadare, s. f. v. treapad
triper, s. n. blenoragie, gonoree
troahna, s. f. catar, viroza respiratorie, guturai, gripa
troana, s. f. v. troahna
trup, s. n. penis
tulburare, s. f. confuzie psihica, stupoare
turbare.s.f. rabie
tuse, s.f. bronsita
tuse magareasca tuse convulsiva
T1

tandara, s. f. eschila
tast, s. n. v. teasta
tata catelei hidrosadenita

T221
GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI
tata, s. f. mamela' ^
teapa,s.f. 1) pneumonie; 2) pleurezie; 3) dureri reumatismale
teasta, s. f. calota craniana
test, s. n. v. teasta
tinere de minte memorie
tintit, adj. care este alienat mintal
turloi, s. n. gamba
jiv
u

ud, s. n. urina
udma, s. f. adenita, inflamatie a unui ganglion limfatic
udrea, s. f stern
uima, s. f. inflamatie a ganglionilor limfatici, hidrosadenita, furuncul, adenita
ulcior, s. n. chalazion, orgelet
umblet, s. n. mers
umflatura, s. f. nodul, tumora, flegmon
umflarea pantecelui meteorism abdominal
urcior, s. n. orgelet, chalazion
urdinare, s. f. diaree
urdinare cu sange dizenterie
urdinare cu sange diaree sanguinolenta
urechion, s. n. parotidita epidemica
urinare, s. f. mictiune
1
usturime, s. f. 1) pirozis, arsura; 2) urzicatura; 3) miros 'intepator
JV

varsat, s. n. variola
varsat Tn cruce varicela
varsat de vant varicela
(a se) vatama, vb. a se Tmbolnavi, a se rani
vatamatura, s. f. 1) hernie; 2) colica abdominala, sindrom dureros abdominal
vajiituri de (sau tn) urechi acufene
vanat, adj. cianotic
vanataie, s. f. echimoza
vanatare, s. f. v. vanataie
vant rau paralizie, congestie cerebrala
vant sec v. vant rau
vanturi, s. n. pi. tranzit intestinal pentru gaze
vanturile cele rele 1) apoplexie; 2) hemiplegie
vedere, s. f. pupila
vedere scurta miopie ^
venin, s. n. bila veziculara
venin la inima regurgitatii amare
viermusori, s. m. pi. ascarizi
vifor, s. n. durere de masele
vine, s. f. pi. vene
vintre, s. f. 1) abdomen, pantec, burta; 2) la pi., viscere, maruntaie; 3) diaree sanguinolenta,
dizenterie

1222
1222
GLOSAR DE TERMENI MEDICALI POPULARI

voame, s. f. pi. , varsaturi


vrajmasa, s. f. antrax
z

zahar Tn urina glicozurie


zapor, s. n. rujeola
zabala, s. f. ragada
zabaluta, s. f. ragada
zacare, s. f. . boala grea ?i Tndelungata
zacaseala, s. f. 1) boala; 2) inertie, nepasare
(a)zacea, vb. a fi bolnav
zacere, s.f. v. zacare
zacu?, adj. care zace bolnav la pat
zacuta de varsat cu cicatrice dupa varicela
zaiezeala, s. f. v. zaiezitura
(a) zaiezi, vb. a zacea, a slabi
zaiezit, adj. slab, fara vlaga
zaiezitura, s. f. astenie, mole?eala
zapreala, s. f. ' oligurie, anurie
zapaceala, s. f. confuzie psihica, stupoare
zargenie, s. f. v. zargheala
zargheala, s. f. nebunie, ticneala, sminteala
zbanchiu, adj. care sufera de strabism
zbant, s. n. ventuza
zburator, s. m. tulburare psihica, isterie
zdrobitura, s. f. rana, plaga contuza
zgaiba, s. f. 1) plaga cu crusta; 2) boala de ochi; 3) furuncul
zgaiba duice eczema
zganca,s.f. crusta care se formeaza la nivelul unei plagi
zgau, s. n. uter
zgarci, s. n. cartilaj
zgarciul urechii pavilionul urechii
zgarietura, s. f. excoriatie
zgrabernita, s. f. furuncul mic
zgrabunte, s. f. pi. acnee
zla, s. f. boala uscata, seaca

1223
HIPOCRATE (HIPPOKRATES) DIN COS (460 -circa 377 i. Hr.), eel
rnai mare medic al antichitatii, considerat .^parintele medicine^. Meritui
principal al lui Hipocrate consta in indepartarea din medicina a magiei ji
a superstitiilor. Daca majoritatea predecesorilor sai pomeau de la teorie
la experienja, Hipocrate susjine, pentru prima oara, principiul
fundamental al observatiei rationale, considerand ca bolile au cauze
specifice, iar tratamentele trebuie sa corecteze circumstantele aparitiei
acestora. El a defmit pentru totdeauna medicina ca o arti iji o tiin;a,
ambele componente ale medicinei fluid in esenta lor umane, deoarece
,,nu existd iubire pentru medicina jdrd iubire pentru oament^. Hipocrate
prac-tica o examinare a pacientilor de o remarcabila precizie ji varietate,
iar remediile pe care Ie recomanda erau de origine naturala, uneori
inoperante, dar niciodata periculoase. Doctrina hipocratica este cuprinsa
m Corpus hippocraticum. colec^ie de scrieri variate ca stil (foarte
probabil redactate i de elevi ai maestrului). Datelor medicale Ie sunt
asociale aforismele y perenul Jurdmdnt hipocratic.

ABARTICULAR, adj. / abarticulaire, adj. / abarticular. [Lot. ab transversal) si anterior din cei doi muschi drepti
= de. ia, articularius = articular} Care este situat In vecinatatea ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii
unei articulatii, fara a avea o legatura structurala sau functionala abdominale se Intinde In inte-riorul custii
cu aceasta. toracice, formand lojile subfrenice dreapta si
ABATERE STANDARD / ^cart-type / standard deviation. Sin.: stanga, care corespund fetei inferioare a
deviatie standard (v.). fiecareia din cupolele diafrag-mului. Ele contin
ABAZIE, s. f. / abasie, s. f. / abasia. [Qr. a - priv.; basis = organele cu topografie toraco-abdominala: fi-cat,
mers.} Imposibilitate de a merge normal din cauza tulburarii stomac, splina. *Peritoneul abdominal, cu cele
coordonarii miscarilor, fara modificarea fortei musculare, nici a doua foite, parietala ?i viscerala, delimiteaza
sensibilitatii. Se asociaza, In general, cu *astazia. cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale
ABCEDAT, adj. / abcede, -e, adj. / abscessed. [Lat. ab = cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, Invelit de
inde.pSrta.t de., cedere = a trece, a. se. duce.\ Care s-a trans- peritoneui visceral, ocupa cea mai mare parte a a. Posterior
format Intr-un *abces. Ex.: tumora a. organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele
ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate
ah = mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de In limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele
puroi continuta Intr-o cavitate neoformala, rezultand In principal explorarii manuale a abdomeriului) noua re-giuni delimitate cu
din 'necroza unei zone tisulare, consecutiva *inflamatiei. Tipuri: ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile
1) A. alveolar, situat Intr-o alveola dentara. 2) A. artrifluent -a. costale, si inferioara, prin crestele ili-ace, si de doua linii verticale,
rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarti-cular. care urea din mijiocul ligamen-tului inghinal. Regiunile astfel
3) A. Brodie, v. boala Brodie. 4) A. cald - care este Insotit de delimitate sunt: In etajul abdominal superior - hipocondrul drept,
semne inflamatorii: caldura locala, Inrosire-congestie, durere. 5) epigastrul si hipocondrul stang;
A. cerebelos si cerebral - situate la nivelul cere-belului si, In etajul abdominal mijtociu - flancul drept (regiunea lombara
respectiv, creierului. 6) A. limfatic - consecutiv unei inflamatii a drepta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (re-
unui ganglion limfatic. 7) A. mamar - care com-plica o infectie a giunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior - regiunea
glandei mamare. 8) A. rece - colectie puru-lenia Bra semne inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea
acute, care se fonneaza lent si insidios Intr-o infectie cronica, mai inghinala stanga.
ales In cursul unei tuberculoze osteoarti-culare sau ganglionare. ABDOMEN ACUT / abdomen aigu / acute abdomen. Stare
9) A. septicemic - de origine hemato-gena, complicand o patologica de regula cu debut brusc, dominata de durerea abdo-
*septicemie. 10) A. steni - al carui conti-nut, dupa *cultura, nu minala cu semne obiective la palpare (*aparare musculara sau
duce la constatarea prezentei micro-organismelor. 11) A. 'contractura abdominala), alterare (variabila) a starii generale
traumatic - provocat de un traumatism. determinata de inflamatia, perforatia, obstructia, infarctizarea
ABDOMEN, s. n. / abdomen, s. m. / abdomen. NA: abdomen. sau ruptura organelor intraabdominale. Cauze: coiecistita acuta,
[Lot. abdomen, -inis: posifiil tie. la abdere = a ascunde, a. tQinul apendicita acuta, ulcer peptic perforat, hernie strangulata, trom-
fi omen, -minis = pre-vestire. (pentru ca. se. considera ctl boza a arterei mezenterice superioare, ruptura splenica etc. In
eJ(!ime.nui visce-relor animald'or sacrificate. pe-rmitea prezent se apreciaza ca denumirea de a. a. confine o cono-tatie
prezicerea viitorulu.i)} Regiune inferioara a trunchiului, separata Inselatoare si uneori eronata. Cele mai evidente a. a. pot sa nu
de *torace prin diafragm si limitata inferior de *bazin prin necesite interventie chirurgicala si, dimpotriva, dureri abdominale
planseui pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie usoare pot vesti aparitia unei urgente. Sin.: abdomen chirurgical.
de ele-mente ale scheletului: posterior - rahisul, de la a 12-a V. si durere abdominala.
vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior - partea inferioara a ABDOMEN DE BATRACIAN / ventre de batracien / frog belly.
custii toracice; inferior - bazinul osos. Aceste elemente schele- Aspect particular al a. bolnavilor cu *ascita veche. Se
tice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevro-tic caracterizeaza prin largirea partilor laterale ale a., care devine
constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei asemanator ca forma cu a. broastei.
muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si ABDOMEN CHIRURGICAL / abdomen chirurgical / surgical
abdomen. Sin.: abdomen acut (v.).
ABDOMEN IN CORABIE / ventre en bateau / scaphoid
abdomen. Aspect particular al a., a carui parte centrala este
excavata, formand o depresiune delimitata de ultimele coaste

129
ABDOMEN IN DESAGA ABSENTA
si de oasele iliace. Se observa In numeroase boli, Indeosebi In nerativ care afecteaza prema.tur structurile histologice, Indeosebi
holera, meningita tuberculoasa, *colica saturnina si in stari de formatiunile nervoase, fara o cauza aparenta. Ex.: a, retinei din
*emadere. *retinita pigmentara.
ABDOMEN IN DESAGA / ventre en besace / pendulous ABLACTAT1E, s. f. / ablactation, s. f. / ablactation [Lat.
abdomen. Deformarea a. la obezii 'in varsta sau la multipare la ahltictfitio, -onis = mfarcare., de. la cib = wdepdrtat de, lar.-
sfarsitui sarcinii. A., In loc sa proemine, atarna peste sim-fiza tatio, -onis ^ aiaptarc., de la liic, luctis = [apte.] 1) Inceta-rea
pubiana si, uneori, peste coapse. secretiei de lapte, adica a *lactatiei. 2) Mai rar, *Intarcare.
ABDOMEN DE LEMN / ventre de bois / wooden belly. Forma ABLATIE, s. f. / ablation, s. f. / ablation. \Lat. uhhitio, -onis =
majora de *contractura abdominala, care la palpare prezinta o se.parare.i indepartare, de [a aiiferre = a indepdrta} Indepar-
duritate asemanatoare cu duritatea lemnului. Este caracteristic tarea chirurgicala din organism a unui organ sau a unei for-
*peritonitei acute. matiuni patologice.
ABDOM1NOCENTEZA, s. f, / abdominocentese, s. f. / abdo- ABLEFAR1E, s. f. / ablepharie, s. f. / ablepharia. [^r. o -priv.;
minocentesis. \V. etimoiogia te.riw.nulw abdomen; gr. ken- blepharon = pieoapa.} Absenta partiala sau totala a pleoapelor.
tesis = wtepaturd.\ Punctie abdominala, efectuata de obicei In ABLUTOMANIE, s. f. / ablutomanie, s. f: / ablutomania. [Lat.
scopul evacuarii unei colectii lichidiene. Sin.: paracenteza ahlutio, -onis = spatare., purificare, de ia abliiere = a curdta
abdominala, punctie abdominala. V. si paracenteza. prin spaiare (ah = wdepdrtat de; lucre, de ia lavare = fl spdia}.}
ABDOM1NOSCOPIE, s. f. / abdominoscopie s. f. / abdo- Manie constand In spalatui excesiv de frecvent.
minoscopy. [']/. etinwtogia tennenuiui abdomen; gr. skopia = ABO / ABO / ABO. Abrev. utilizata In mod curent pentru grupe
e^aminwe., de, ia skopein = o Video, a e\amina.\ Exami-narea sanguine. V. grup sanguin.
cavitatii abdominale cu ajutorul unui endoscop. V. si ABOCLUZIE, s. f. / abocclusion, s. f. / abocclusion. [Lat. ah =
laparoscopie. wdepdrtat de; iat. me.die.vala. or.clusio, -onis, de la occludere
ABDUCTOR, adj., s. m. / abducteur, adj., s. m. / abductor. [Lat. = a mctiide, fi-claudere = a incfiide} Dentitie In care dintii
ab = wdepartat de; ducere = a duct, a. purta.] (Muschi) care arcadei superioare (maxilar superior) ?i ai arcadei inferioare
serveste la *abductie. (mandibula) nu se afla In contact.
ABDUCTIE, s. f. / abduction, s. f. / abduction. [Lot. abduc-tm, - ABORTIV, adj. / abortif, -ive, adj. / abortive, abortient, aborti-
onis, de (a ah = wdepdrtat de., dur.lio, -onis - ducere ft ducere facient. [Lat. abortivus, de la uh - priv., oriri = a se nafte.] 1)
= a duce, a purta.} 1) Termen folosit pentru a defi-ni o miscare Care nu este dezvoltat complet. 2) Despre o substanta sau o
care Indeparteaza un membru sau un segment de membru de manevra care provoaca avortul. 3) Cu referire la o forma scurta,
planul sagital, median. 2) Atitudine rezultata din aceasta cu simptomatologie redusa a unei boli.
miscare. ABRAHIE, s. f. / abrachie, s. f. / abrachia. [QT. a - priv.i iat.
ABERANT, adj. / aberrant, -e, adj. / aberrant. [Lot. aberrare = a brachiwn, gr. brakhion, -ones = brat\ Absenta congeni-tala a
se rdtafi, a se. abate., de, la ah = inde.pa.rtat de., errare = a bratelor.
devia.] Care se abate de la normal prin aspect, structura sau ABRAH10CEFALIE, s. f. / abrachiocephalie, s. f. / abrachio-
localizare. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la cephalia. [Qr. a - priv.; iat. brar-hium, gr. brakhion, -onos
traiectele anormale ale vaselor sanguine si ale nervilor. ' = drat; kephcile = cap.} Monstruozitate constand 'in absenta
ABERATIE, s. f. / aberration, s. f. / aberration. \Lat. aber-ratio, congenitala a bratelor si a capului.
-onis, de ia oh = indepdrtat de, en-are = a devia} Abatere, ABRAZIUNE, s. f. / abrasion, s. f. / abrasion. [Lat. abra-sio, -
deviere de la normal, anomalie. Termenul este uti-lizat Indeosebi onis == radire, de. ia uhradere = a rade (ah - priv.;
cu referire la defectui de *stigmatism al unui sistem optic, care radere = a rdzui).} 1) Separarea sau excizia unor fragmente mid
antreneaza o deformare sau o lipsa de clari-tate a imaginii. de piele sau de membrane mucoase superficiale prin ra-zuire
ABERATIE CROMOZOMIALA / aberration chromosomique / Sau frecare. 2) Uzura sau tocire a dintilor de cauza fizio-logica
chromosome aberration. Orice anomalie cromozomiala, fie (masticatie) sau patologica (defecte structurale dentare sau
numerica (*aneuploidie, 'monosomie, *poliploidie, tetraploidie, factori mecanici anormali). 3) in general, uzura unei struc-turi prin
trisomie), fie structurala, cu modificare cantitativa (aneuzomie, frecare.
deletie, trisomie partiala) sau fara modificare cantitativa (fuziune ABRAZIV, adj., s. n. / abrasif, -ive, adj., s. m. / abrasive. [Lat.
centrica, translocatie echilibrata, inversiune). A. c. poate fi con- abrasum de ia abradere = a rode (ab - priv.; radere = a rdz.ui).[
genitala sau dobandita. Sin.: anomalie cromozomiala. 1) Despre o substanta dura, de regula de origine minerala,
ABETALIPOPROTEINEMIE, s. f. / abetalipoproteinemie, s. f. / utilizata fie pentru netezirea suprafetelor rugoase ale unor piese
abetalipoprotein(a)emia. [Qr. a - priv.; ft - a. doua iiterd a (de ex., In tehnica dentara), fie pentru producerea unor
aifdhetuiui grec; gr. lipos "== grasime; prolos =" primut, -ina: asperitati pe suprafetele netede. 2) Agent de curatire care se
haima, -atos = sdnge.] Sindrom ereditar caracterizat prin adauga In pastele de dinti. Ex.; carbonat de calciu, fosfati de
scaderea betalipoproteinelor In sange, *acantocitoza, hipooo- calciu, silicati etc.
lesterolemie, neuropatie, 'retinita pigmentara atipica si *malab- ABREACTIE, s. f. / abreaction, s. f. / abreaction. [Lat. ah = de
sorbtie. Sin.: sindrom Bassen-Kornzweig. ia; fr. reaction, din iat. actio, -onis = actiune., de la agere = a
ABIOGENEZA, s. f. / abiogenese, s. f. / abiogenesis. [^r. n - actiona.} V. catharsis,
priv.i bios = vi.af.a; genesis = producere, de [a geniian = fl ABSENTA, s. f. / absence, s. f. / absence. [Lat. absentia =
produce.} Teorie conform careia viata este originara din materia al}se.n^d.\ Suspendarea brutala, complete sau partiala, de du-
nevie, anorganica. PunctuI culminant al a. a tost teo-ria rata foarte scurta (2 pana la 15 secunde) a functiilor psihice
generatiei spontane (sec. al XVII-lea), dar adepti ai a., cu superioare, care Insoteste anumite descarcari epileptice gene-
argumente mai elaborate, exista si In prezent. ralizate (*mal epileptic). Se manifesta prin Intreruperea activi-tatii
ABIOTIC, adj. / abiotique, adj. / abiotic. [Cjr. a - priv.; bios = voluntare, a mimicii si obnubilarea constientei, asociata uneori
viatd.\ Care se opune vietii. Ex.: factor a., mediu a. cu ticuri, gesturi involuntare. Este urmata de 'amnezie lacunara.
ABIOTROFIE, s. f. / abiotrophie, s. f. / abiotrophy. [Cjr. a -priv., Semnificatia termenului se afla Inca In discutie. In general, se
bios = maW trophe = hranili nutrifie..} Proces dege- disting: a. simpIS, cand pierderea constientei reprezinta

130
ABSORBANT ACANTOPELVIS
singurul semn clinic apredabil, si a. complexa, cand exista semne testinal, drept sau curb, cu sectiunea rotunda, prevazut la un
clinice asociate. S-au propus criterii de modificare a *electro- capat cu o ureche, utilizat In sutura intestinala. 7) A. de liga-tura,
encefalogramei pentru a discrimina a. tipica de a. atipica. rectiliniu sau curbat, cu ureche care poarta materialul de ligatura.
ABSORBANT, adj., s. n. / absorbant, -e, adj., s. m. / absorbent. 8) A. de pneumotorax, de dimensiuni variabile, prevazut cu
[Lot. absorbtum, participiul trecut al verduiw absorbers = a mandren. 9) A. pentru puncfie lombara, lung de 70-80 mm, cu
a6sor6i, a ingftiti, de. [a ab = de. ia, sorbere = a suge, a 6e.a.] 1) diametrul de 0,7-0,8 mm, cu bizou scurt si mandren. 10) A. pentru
Care absoarbe particule, energie, lichide sau vapori. 2) Substanta puncfie sternala, lung de 45 mm, cu diametrul de 1,80 mm, In
care are aceasta proprietate. 'In medidna: medicament care bizou intermediar, cu mandren si cursor ce regleaza adandmea
absoarbe gaze sau lichide. V. absorbtie. patrunderii acului. 11) A. pentru punc-tie venoasa, lung de 30-40
ABSORBANTA, s. f. / absorbance, s. m. / absorbance. [Lat. mm, cu diametrul 0,8-1,6 mm, cu bizou scurt. 12) A. pentru
absorbtum, partic.ipiul. incut a[ verbuiw. absorbers = a a6sor6i, rahianestezie, v. ac pentru punctie lombara. 13) A. pentru sutura
a wgfiifi., de ia ab = de, (a, sorbere = a suge, a 6e.a.] Parametru vasculara, drept, curb sau semi-curb, foarte subtire, uneori cu
care caracterizeaza *absorbtia luminii cu o lungime de unda data resort.
de catre o substanta m solutie. De obicei, a. se exprima prin AC RADIOACTIV / aiguille radioactive / radioactive needle.
logaritmul cu semn schimbat al 'transmitantei. A. specifics se Sursa liniara de *radiatie gama utilizata In curieterapie, con-
determina pentru o solutie cu concentratia 1 %, cu o grosime de 1 stituita fie dintr-un tub metalic continand pulbere radioactiva
cm s.i la o lungime de unda determinata. (226Rg^ i37Cs) si ai carui pereti retin radiatiile corpusculare
ABSORBTIE, s. f. / absorption, s. f. / absorption. [Lat. (alfa, beta), fie dintr-un fir (ac) de radioizotop (^Ir) care prezinta
ahsorbitio, -onis, de la absorbere = ffl a6sor6i, a mifltifi (ab = de un Invelis din platina.
[a; sorbere = a suge, a 6ea}.] 1) Actiunea de a absorbi, de a ACALAZIE, s. f. / achalasie, s. f. / achalasia. [Cfr. a - priv.;
retine o substanta In interiorul altei substante. A. se poate khalasis = re/o^are.] Anomalie de functionare a unui sfincter care
produce In medii foarte variate. 2) In fiziologie: patrun-derea unor consta In relaxarea defectuoasa In momentui contractiei a
substante 7n interiorul organismului, m sange sau m interiorul conductelor supraiacente. Ex.: a. 'cardiei explica dilatatia se-
unor celule. A. se produce Indeosebi la nivelul mu-coasei cundara a esofagului, a. ureterului explica hidronefroza intermi-
intestinale. 3) Patrunderea In organism a unui medicament sau a tenta. V. si cardiospasm.
unui toxic. 4) Fenomenul prin care o parte din energia radiatiilor ACALCULIE, s. f. / acalculie, s. f. / acalcutia. [Lat. a - priv.;
electromagnetice sau corpusculare este disi-pata Intr-un mediu calculare = a socoti.] Imposibilitatea Intelegerii semnelor Si
material. A nu se confunda cu *adsorbtie. simbolurilor matematice, ca si a efectuarii de calcule scrise sau
ABSORBTIOMETRIE OSOASA / absortiometrie osseuse / bone mentale.
absorptiometry. [Lat. absorbitio, -onis, de ia absorbere = a ACAMPSIE, s. f. / acampsie, s. f. / acampsia. [Qr. a - priv.,
ingtiifi (ab = de la; sorbere = a suge, a 6e.a); gr. metron = kamptein = a mcovoia.] Imposibilitatea efectuarii flexiei la
masurd; lat. os, ossi's ^ OS.] Sin.: osteodensito-metrie (v.). nivelul unui membru, din cauza imobilizarii prelungite, a rigidi-
ABSTINENTA, a. f. / abstinence, s. f. / abstinence, temperance tatii articulatiilor sau anchilozei acestora.
(for alcohol), continence (sexual). [Lat. absiinentia = refinere, ACANTHOSIS NIGRICANS / acanthosis nigricans / acan-
a6tinere, (it ia abstinere = a fine departe (ahs = indepartat de; thosis nigricans. [Qr. akantha = spin; -osis; [at. nigricare = a
teaere = a fine).] Renuntarea partiala sau to-tala la o serie de se mnegri} Dermatoza constand In hipertrofie papilara vegetanta
deprinderi sau acte fiziologice: 1) A. alimen-tara (In particular la si pigmentatie, localizata Indeosebi la nivelul axile-lor, gatului si
alcool). 2) A. sexuala etc. regiunilor genitocrurale; deseori, coexista o dis-trofie a parului si
ABULIC, adj., s. m. si f. / aboulique, adj., s. m. et f. / abu-lic. a unghiilor. Boala se asociaza la adult si varsInic, In circa 50%
[Cfr. a - priv.; boule = voinfa.] (Subject) care este afec-tat de din cazuri, cu un cancer abdominal (Indeosebi gastric). De
*abulie. asemenea, a. n. se asociaza frecvent cu afectiuni endocrine ca
ABULIE, s. f. / aboulie, s. f. / abulia. {Cjr. a - priv.; boule = *sindromul Gushing, "boala policnistica ovariana, 'acromegalia
voinf:a.] Diminuarea initiative! sau a vointei. sau chiar cu o obezitate simpla. In forma autoimuna (rara),
ABZIMA, s. f. / abzyme, s. f. / abzyme. [9{eoiogism foarte recent, producerea de anticorpi anti-receptori insulinici determina o
win-pus din ab de. [a engi. antibody (anticorp) fi enzima] *insulinorezistenta severa.
Anticorp capabil sa accelereze o reactie biochimica, aseme-nea ACANTOCIT, s. n. / acanthocyte, s. m. / acanthocyte. [Cjr.
unei enzime. In afara anticorpilor catalitici s-au obtinut molecule akantha = spin; kytos = cduld.] Eritrodt sferic care prezinta la
catalitice hibride, rezultate din combinarea unui anticorp cu o nivelul suprafetei sale deformari ce sugereaza aspectui unor
enzima. A. prezinta o specifidtate mai mare decat enzi-mele, fiind spini.
capabile sa interactioneze selectiv cu anumite con-figuratii ale ACANTOCITOZA, s. f. / acanthocytose, s. f. / acanthocyto-sis.
moleculelor substrat. [C/r. akantha = spin; kytos = celuid; -oza.] Anemie he-molitica
AC, s. n. / aiguille, s. f. / needle, acus. [Lat. acus = ac.} Tija In care sunt prezente 'acantocite circulante.
subtire de otel, cu un varf ascutit, de forma si marime variabile, In ACANTOLIZA, s. f. / acantholyse, s. f. / acantholysis. [gr.
functie de -utilizare: In chirurgie, In stomatologie, pentru injectii akantha = spin; lysis = distrugere., de ia lyein = a distmge.]
sau pentru punctii. Tipuri de a.: 1) A. bumerang, cu varful mobil Stare particulara a celulelor stratului mucos Malpighi carac-
Intr-un spatiu restrans, pentru sutura In chi-rurgia prostatei si a terizata prin reducerea numarului de *jonctiuni care determina
vezicii. 2) A. dentare, de diverse tipuri, pentru tratament la nivelul coeziunea celulelor. A. favorizeaza dezvoltarea de leziuni bu-
canalelor dentare. 3) A. pentru injectie, utilizat In introducerea loase.
solutiilor medicamentoase In tesu-turi, de lungimi si grosimi ACANTOM, s. n. / acanthome, s. m. / acanthoma. [gr. akantha
diferite, cu sectiunea varfului In bi-zou si baza cu un ambou = spin; -oma.] Denumire generala a tumorilor cutanate
adaptabil la seringa. 4) A. pentru injectie intradermica, scurt (6-13 dezvoltate prin multiplicarea stratului Malpighi.
mm) si cu diametrul mic (0,5-0,6 mm). 5) A. pentru injectie ACANTOPELVIS, s. n. / acanthopelvis, s. m. / acanthopelvis.
intramusculara, lung (50-70 mm), cu diametrul de 0,7-1,2 mm si [gr. akantha = spin; [at. pe]vis = 6azin.\ Tip de bazin obser-vat
cu varful In bizou lung. 6) A in In "rahitism, caracterizat prin prezenta de varturi si creste
osoase situate la nivelul insertiei tendoanelor, Indeosebi In zo-
nele eminentei ileopectinee si a pubisului.

131
ACANTOZA ACETABULOPLASTIE
ACANTOZA, s. f. / acanthose, s. f. / acanthosis. {Cjr. akaa-tha riala definita ca derivata, Intr-un sistem de referinta dat, vitezei
= spin; -oza.] Hiperplazie difuza a stratului spinos al epi- punctului mobil In raport cu timpul: a = Av/At. Se defineste, de
dermului, leziune histologica tipica pentru vegetatiile veneriene 9i asemenea, a. medie ca variatie a vitezei punctului mobil In
papiloame. Este denumita si hiperacantoza. unitatea de timp: a^ = Av/At. Unitatea de masura a inten-sitatii a.
ACAPNIE, s. f. / acapnie, s. f. / acapnia. [Cfr. a - priv.; kap-nos = (denumita a. In limbaj curent) In SI este metrul pe secunda la
fum.} Absenta bioxidului de carbon din sange. Termen utilizat patrat (m/s2).
uneori, gresit, drept sin. cu "hipocapp.'e. ACCELERINA, s. f. / accelerine, s. f. / accelerin. [Lot. accele-
ACARIAN, s. m. / acarien, s. m. / acarid, acaridan. [Cfr. akaii = rare = a gra6i, de ia celer = rapid; -ina.] Factorul VI al coagularii.
insectd. mica.] Nume dat unor paraziti de talie mica apartinand Accelereaza conversia *protrombinei In 'trombina si formarea
or-dinului Acarienilor. Desemneaza frecvent parazitui raiei 'tromboplastinelor. Este produs In ficat sub forma inactiva,
Sarcoptis sau Acarus scabiei. Thrombidium si capusele sunt *proaccelerina (factor V).
acarieni. ACCEPTOR, s. m. / accepteur, s. m. / acceptor. [Lot. acceptor
ACARIOT, adj., s. n. / acaryote, adj., s. m. / acaryote. [Cjr. a - = care primefte., de la acceplare = a primi, a accepta.}
priv.; karyon = sdmfiwe, nudeu.] (Celula) care este lip-sita de Substanta care, Intr-un schimb de *radicali, primeste radicalul si
nucleu. Ex.: eritrocitui matur la mamifere. se combina cu el. Compusul care cedeaza radicalul este
ACARIOZA, s. f. / acariose, s. f. / acariosis [Cfr. akari = insecta. denumit donor sau donator. Schimbul se face direct sau prin
mica, -oza.] Sin.: scabie (v.). intermediul altui compus, cu rol mai Intai acceptor, apoi de donor
ACATAFAZIE, s. f. / acataphasie, s. f. / acataphasia. [Cfr. a si care se numeste transportor sau transmitator. Ex.:
priv.; kataphasis = Ciin6aj corect} Imposibilitatea respectarii *hexoza In cursul reactiei de *fosforilare.
ordinii corecte a cuvintelor In vorbire, ded a sintaxei, desi ideile ACCES, s. n. / acces, s. m. / attack, crisis. [Lot. accessus, de ia
subiectului raman logice. accedere = a se apropia, a veni (cdtre.).] in medidna, stare
ACATAGRAFIE, s. f. / acatagraphie, s. f. / acatagraphia. [Cfr. a patologica, psihica sau somatica, survenita brusc si imprevizibil.
- priv.; kalagraphein = a. scrie corect.] Imposibilitatea respectarii Ex.: a. de dementa, a. de febra, a. de melanco-lie, a. de tuse. V.
ordinii corecte a cuvintelor m scris. criza.
ACATALAZEMIE, s. f. / acatalasemie, s. f. / acatalas(a)emia. ACCESORIU, adj. / accesoire, adj. / accessory. [Lot. medie-vala
{Cfr, a - priv.i katalyein = a disInige, a dizoiva; -aza; haima, accesorium, dt la accedere = a se apropia, a veni (c&tre).]
-atos = sange} Absenta *catalazei din sange. V. acatalazie. Despre o structura care constituie un element secundar, auxiliar,
ACATALAZIE, s. f. / acatalasie, s. f. / acatalasia. [Cjr. a -priv.; incidental, complementar. Ex.: glande suprarenale a., tiroide a.,
katalyein = a distruge, a dizoiva, -aza] Boala deter-minata de duct pancreatic a. (Santorini).
absenta congenitala a enzimei numita *catalaza, manifestata prin ACCIDENT, s. n. / accident, s. m. / accident. [Lat. accidens,
ulceratii, uneori gangrenoase, ale gingiilor si gurii. Sin.: boala -ntis, de la accidere = a se mtampla} Situatie neprevazuta care
Takahara. afecteaza starea de sanatate. Ex.: 1) a. aterg/c, care poate fi
ACATALEPSIE, s. f. / acatalepsie, s. f. / acatalepsy. [Cfr. a - anafilactic sau seric. 2) a. de decompreslune brusca, la sca-
priv.i katalamhanem = a suspenda, de [a kata = 61 jos, lepsis = fandri, cand se revine prea rapid la presiunea normala. 3) a.
fv(are.} Termen rar utilizat, cu doua sensuri: 1) Defidenta a electric, consecutiv trecerii unui curent electric. 4) a. de munca, v.
intelectului. 2) 'Diagnostic incert. 5) a. terapeutic, consecutiv unui tratament medical sau chi-
ACATAMATEZIE, s. f. / acatamathesie, s. f. / acatamathe-sia. rurgical. 6) a. de transfuzie, prin hemoliza imunologica a hema-
[Cfr. a - priv.; katamathesis = capacitatea de infetegere fi tiilor donatorului (nerespectarea grupelor sanguine) sau a he-
cunoastere.] 1) Pierderea functiei de perceptie din cauza unei matiilor primitorului (prin hemolizine). 7) a. vascular cerebral, v.
leziuni centrale. 2) Diminuarea sau perturbarea capad-tatii de ACCIDENT DE MUNCA / accident du travail / professional
Intelegere a vorbirii. accident, occupational injury, industrial injury. Accident sur-
ACATIZIE, s. f. / acathesie, acathisie, s. f. / acathisia, akathisia. venit din cauza muncii sau In timpul lucrului, la un subject
{Cjr. a - priv.; kathisis = acfiune.a de a sta asezat.] 1) Sindrom salariat, produs de o cauza exterioara si provocand un preju-
caracterizat prin incapacitatea de a ramane In po-zitie sezanda, didu fizic. Sunt asimilate a. m. si accidentele survenite In timpul
agitatie motorie, eventual somn nelinistit, obser-vat ca efect deplasarii la si de la locul de munca. 0 legislatie adecvata
secundar dupa medica^a antipsihotica sau neuro-leptica, stabileste drepturile salariatilor si raspunderile responsabililor
Indeosebi In cazu] fenotiazinelor. 2) Tulburare m *boala Intreprinderilor, In raport cu protectia muncii.
Parkinson, constand m imposibilitatea bolnavilor de a ramane ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL / accident vasculaire
mai mult timp In aceeasi pozitie din cauza hipertoniei muscu- cerebral / stroke, brain attack. Termen generic pentru tulbu-
lare. Prin mers sau modificarea pozitiei corpului senzatiile de rarile clinice secundare unei leziuni anatomice a unuia sau mai
Incordare musculara sunt atenuate. multor vase cerebrale. AVC sunt cele mai frecvente boli neu-
ACCELERATOR, adj., s. n. (1), s. m. (2) / accelerateur, -trice, rologice si pot surveni In: ocluzia vaselor cerebrale (*tromboza
adj., s. m. / accelerator. [Lot. accelerare = a grti6i, de [a celer = sau *embolie), ruptura unui vas cerebral, diminuarea drculatiei
rapid} Dispozitiv sau substanta care accelereaza un proces: 1) A. prin scaderea presiunii sanguine, modificarea calibrului vascular
de part/cute sunt instalatii complexe, cu aju-torul carora (vasoconstrictie), perturbarea permeabilitatii vasculare, cres-
particulele Incarcate electric sunt accelerate, sub actiunea unor terea viscozitatii sangelui sau alte tulburari ale sangelui circu-
campuri electrice si magnetice, pana la energii dnetice foarte lant. V. si stroke.
mari, de ordinul MeV. A. au aplicatii In fizica nudeara ?i In ACEFALIE, s. f. / acephalie, s. f. / acephalia. [Cjr. a - priv.;
medidna (tratamentui unor cancere). V. betatron, dclotron si kephale = cap} Monstruozitate caracterizata prin absenta con-
sincrotron. 2) A. de priza, In stomatologie, sunt substante care genitala a capului.
grabesc priza gipsului, a cimenturilor dentare sau polimerizarea ACELULAR, adj. / acellulaire, adj. / acellular. [Cjr. a - priv.;
acrilatilor. lot. cellula = ca-marutd, dim. de la cella = comaro.} Care nu
ACCELERATIE, s. f. / acceleration, s. f. / acceleration. [Lot. confine celule. Sin.: anhist.
acceleratio, -onis = acceCerare, dt la accelerare = a grafii fi ACETABULOPLASTIE, s. f. / acetabuloplastie, s. f. /
celer = rapid.} Cresterea vitezei unui punct material In mis-care, acetabulo-plasty. [Lat. acetabulum vas pentru. otet; gr.
raportata la unitatea de timp. A. este o marime vecto- plastos =

132
ACETABULUM ACID ADENOZINDIFOSFORIC
modtlat, de Ca plassein = a forma, a modeCa} Refacerea prin din a. eliberata este recaptata de catre terminatiile presinaptice
chirurgie plastica a "cavitatii cotiloide. (reglare prin 'feedback negativ), dar majoritatea este hidroli-zata
ACETABULUM, s. n. / acetabulum, s. m. / acetabulum. NA: de acetilcolinesteraza In componentele sale de baza, pre-cursori
acetabulum. [Lot. acetabulum = vas pentru. of:et] Sin.: cavi-tate ai unor noi molecule de a. Abrev.: ACh. V. receptori muscarinici
cotiloida (y.). si receptori nicotinici.
ACETALDEHIDA, s. f. / acetaldehyde, s. m. / acetaldehyde. ACETILCOLINESTERAZA, s. f. / ac6tylcholinesterase, s. f. /
[Lot. {icetiim = ofet; a6rw. de (a alwol dehydrogenatum.] acetylcholinesterase. [Lat. acetum = o^ef; gr. hyle = ma-terie;
Metabolit produs la nivelul ficatului cand sunt consumate can- khole = Biia, -ina; germ. Essiaather = eter ac.etic, din [at.
titati mari de alcool. A. rezulta In urma oxidarii etanolului de catre aether, gr. aither = aer cwat, boCta cereasca, -aza.] Sin.:
alcool-dehidrogenaza, ea fiind apoj oxidata In acid acetic. A. colinesteraza (v.).
poate forma compusi cu macromoleculele hepatice, unii din-tre ACETONA, s. f. / acetone, s. f. / acetone. [Lat. acetum = of:et! -
acestia fiind neoantigeni care pot induce raspunsuri imune ona.] C3HgO. Lichid incolor, volatil, inflamabil, miscibil In apa,
anormale. eter si cloroform. Este utilizata ca solvent si pentru obtinerea
ACETAMINOFEN, s. n. / acetaminophene, . m. / acetamino- *cloroformului si *iodoformului In industria farmaceu-tica. In
phen. Sin.: paracetamol (v.). *cromatografie serveste la prepararea tesuturilor pentru extractia
ACETAT, s. m. / acetate, s. m. / acetate. [Lot. acetum = of:e.t.] enzimelor. Este prezenta In halena (fiind recunos-cuta datorita
Termen generic pentru sarurile metalice solide cristaline cu mirosului de fructe) si In urina diabeticilor supusi restrictiei de
solubilitate variabila si pentru esterii lichizi, mai mult sau mai glucide, ca si In "inanitie. In organism provine din decarboxilarea
putin volatili, ai *acidului acetic. A. sunt utilizati ca reac-tivi *acidului acetilacetic. V. si corpi cetonid, cetonemie, cetonurie,
chimici, solventi, In industria farmaceutica si In cea chi-mica cetoza.
(obtinerea _de rezine si fibre artificiale). ACETONEMIE, s. f. / acetonemie, s. f. / aceton(a)emia. [Lat.
ACETAZOLAMIDA, s. f. / acetazolamide, s. f. / acetazola-mide. acetum = otet; -ona; gr. haima, -atos = sange} Prezenta unei
(DCI) 'Diuretic ce actioneaza prin inhibarea *anhidrazei concentratii mari de *acetona In sange, manifestata clinic prin
carbonice. Utilizat frecvent In trecut (DC-Diamox), In prezent este stare de excitatie anormala urmata de depresie pro-gresiva si
Inlocuit de diuretics mai eficiente. acidoza. In limbaj clinic uzual se utilizeaza tennenul de
ACETIL, s. m. / acetyl, s. m. / acetyl. [Lat. acetum = ofet; *cetonurie, care se refera, Insa, la ansamblul *corpilor ceto-nici.
gr. hyle = materie.] Radical organic monovalent (Cl^CO-) rezultat ACETONURIE, s. f. / acetonurie, s. f. / acetonuria. [Lat. acetum
prin Indepartarea unei grupari hidroxil din carboxilul acidului = of:et; -ona; gr. ouron = urind.] Prezenta *acetonei In urina. In
acetic. A. participa intens la metabolismul acizilor organici, sub limbaj clinic curent: cetonurie (v.).
forma de acetat activat (*acetil-coenzima A). ACHEIRIE, s. f. / acheirie, s. f. / acheiria. [Cfr. a - priv.;
ACETILARE, s. f. / acetylation, s. f. / acetylation. [Lat. acetum kheir, -iros = mana.} Absenta congenitala a mainii, uni- sau
= of:et; gr. hyle = materie.] Procesul de fixare al unui radical bilaterala.
acetil (Ct^CO-) la nivelul unei molecule organice. A. produsa ACHILIE, s. f. / achylie, s. f. / achylia. [<^r. a - priv.; khy-los =
datorita acetil-coenzimei A contribuie la neutralizarea unor toxice sue.] Diminuarea sau absenta unor componente din se-cretiile
din organism. digestive si chiar a volumului secretiei. 1) A. gastrica Inseamna
ACETILCISTEINA, s. f. / acetylcysteine, s. f. / acetylcysteine. scaderea debitului sucului gastric, cu absenta acidului clorhidric
(DCI) Substanta fluidizanta a secretiilor bronsice, administrata si diminuarea *pepsinei. V. si aclorhidrie. 2) In a. pancreatica
pentru a facilita eliminarea acestora. scade secretia pancreatica si pot lipsi unii com-ponenti ai
ACETILCOENZIMA A / acetylcoenzyme A / acetyl coenzyme acesteia.
A. [Lat. acetum = of:et; gr. hyle = materie; [at. cum = cu; ACHILIE GASTRICA / achylie gastrique / gastric achylia. Sin.:
gr. en = in; zyme = ferment, drojdU} Forma activata a 'acidului anaclorhidrie (v. achilie).
acetic prin combinarea acestuia cu 'coenzima A, terrno-stabila. A. ACID, s. In. / acide, s. m. / acid. [Lot. acidus = acru.] Substanta
A reprezinta punctui de plecare al mai multor cai metabolice, cele care, In solutii apoase, elibereaza ioni H4. Are gust acru,
mai importante fiind: oxidarea In *dclul Krebs, biosinteza *acizilor modifies culoarea indicatorilor, reactioneaza cu metalele si neu-
grasi, formarea acidului mevalonic, precursor al 'colesterolului, tralizeaza bazele.
formarea *corpilor cetonici. ACID ACETIC / acide ac6tique / acetic acid. CI^COOH Li-chid
ACETILCOLINA, s. f. / ac6tylcho|jne, s. f. / acetylcholine [Lat. incolor, cu miros picant caracteristic, produs In timpul
acetum = ofet; gr. hyle = materie.; khole = bVia, -ina.] fermentatiei vinului In otet. Se utilizeaza diluat (6%) sau ca a. a.
*Neuromediator prezent atat In sistemul nervos central, cat si In glacial (89,4%). Sarurile de potasiu ale a. a. si acetatui de sodiu
eel periferic, eliberat la nivelul *sinapselor colinergice. A. este sunt utilizate ca alcalizanti urinari sau sistemici.
sintetizata atat In pericarion, cat si In butonii terminali axonali, din ACID ACETILACETIC / acide acetylacetique / acetoacetic acid.
*colina. Avand doua grupari active, a. intra In in-teractiune cu CHg-CO-CHgCOOH. *corp cetonic care rezulta din descom-
doua tipuri de 'receptori colinergici: *receptorii muscarinici (M) si punerea imperfecta a *adzilor grasi si a unor acizi aminati. Apare
"receptorii nicotinici (N). Cuplarea *alosterica a a. cu receptorii de In sange si urina la subiectii cu diabet zaharat incorect echilibrat.
tip M determina In majoritatea structu-rilor, inclusiv In SNC, Cresterea sa In sange poate genera *acidoza. V. si cetonemie,
efecte depolarizante, excitatoare. Excep-tie fac musculatura cetonurie.
cardiaca si unii neuroni centrali, unde apar fenomene de ACID ACETILSALICILIC / acide acetylsalicylique / acetylsal-
hiperpolarizare si inhibitie. Prin cuplarea cu receptorii N, a. icylic acid. (DCI) Sin.: aspirina (v.).
determina exclusiv depolarizarea si initierea po-tentialului de Acid acetoacetic / acide acetoacetique / acetoacetic acid. Sin.:
actiune, cu efectele sale specifice (contractia mus-culaturii acid acetilacetic (v.).
scheletice, descarcarea de *noradrenalina si *adrena-lina, ACID ADENILIC / acide ad6nylique / adenylic acid. Sin.: acid
potentiate de actiune). Eliberarea de a. se intensifies la adenozinmonofosforic (v.).
propagarea *impulsului nervos, desi ea are loc, In cantitati mid, si ACID ADENOZINDIFOSFORIC / acide adenosine diphospho-
In repaus. Inactivarea a. survine concomitent cu descarcarea, rique / adenosine monophosphate, adenosine diphosphonc
difuziunea si fixarea ei pe receptorii colinergici. 0 parte

133
ACID ADENOZINMONOFOSPORIC ACID CLORHIDRIC
acid. Substanta (mononucleotid) compusa dintr-o molecula de de lipoxigenaza In *leucotriene. Medicamentele antiinflamatoare
adenina, una de D-riboza si doua molecule de a, fosforic. In- steroidiene ar inhiba formarea de a. a. si, implicit, a tuturor
tervine in oxidarile celulare, In contractia musculara si In reac-tiile derivatilor sai, In timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene si
de sinteza care utilizeaza a. adenozintrifosforic. Abrev.: ADP. *aspirina ar bloca doar activarea ddooxigenazei, neafectand
ACID ADENOZINMONOPOSFORIC / acide adenosine mono- producerea de leucotriene. V. inflamatie.
phosphorique / adenosine monophosphate, adenosine ACID ASCORBIC / acide ascorbique / ascorbic acid. Denu-
monophosphoric acid. Substanta (mononucleotid) compusa mirea chimica a "vitaminei C. V. si tab. const. biochim.
dintr-o molecula de adenina, una de D-riboza si o molecula de a, ACID ASPARTIC / acide aspartique / aspartic acid. COOH-
fosforic. Intervine in formarea moleculelor de a. ribonu-cleic si a CH(NH,))-CH2-COOH. Aminoacid neesential, notat cu simbolu-
moleculelor de a. adenozindifosforic (ADP) si adenozintrifosforic rile Asp sau D. Component al proteinelor, joaca un rol central In
(ATP). Sin.: acid adenilic. abrev.: AMP. metabolismul altor aminoacizi si in sinteza ureei. Este utilizat In
ACID ADENOZIN TRIFOSFORIC / acide adenosine triphospho- producerea industriala a 'aspartatului. Sin.: a. amino-sucdnic.
rique / adenosine triphosphate, adenosine triphosphoric ACID AZOTIC / acide nitrique / nitric acid. Sin.: acid nitric (v,).
acid. Nucleotid compus din adenina, riboza si trei radical'! fos- ACID BARBITURIC / acide barbiturique / barbituric acid.
fat. Ultimii doi radical! sunt uniti cu restui moleculei prin le-gaturi Radicalul de baza al Intregii familii de barbiturice, cu formula
fosfat inalt energetice. Fiecare din aceste legaturi contine circa 7 chimica 041-14^0;,. Rezulta din combinarea a. malonic cu ureea,
300-8 000 calorii/mol a. a. In conditii standard sj 12000 calorii In derivatii sai de sinteza, barbituricele (Indeosebi *feno-barbitalul),
conditii fiziologice, ceea ce reprezinta mult mai mult decat fiind utilizati ca somnifere si anticonvulsivante. Sin.:
energia stocata In orice alt compus organic. Cum legaturile fosfat maloniluree.
Inalt energetice ale a. a. sunt foarte labile, sdndarea lor In ADP ACID BENZOIC / acide benzoique / benzoic acid. A.
(*a. adenozin-difosforic) si a. fosforic se realizeaza instantaneu, (CgHsCOOH) abundent In fructe. Este si un antiseptic acid uti-
ori de cate ori nevoile celulare o impun. ADP rezyltat se lizat pentru conservarea unor alimente sau pentru spalaturi
recombina ulterior cu a. fosforic, In prezenta energiei nou bucale. Datorita actiunii sale keratolitice, este cuprins In com-
formate In celula, pentru a reface a. a. ^' a relua ciclul reactiilor pozitia unor unguente cosmetice. 'Zaharina este derivata din a.
energogene celulare. Pentru acest mo- b. A. b. din alimente se elimina sub forma de *a. hipuric.
tiv, a. a. a fost denumit "moneda energetica curenta" a celulei, ACID BILIAR / acide biliaire / biliary acid. A. sintetizat In
capabila de sdndare si de refacere continua, cu rol principal de celulele poligonale ale ficatului si acumulat la nivelul "veziculei
carburant celular. Energia eliberata de a. a. este absolut ne- biliare sub forma de saruri. La om au fost identificati patru a. b.:
cesara In: metabolismul celular, contractia musculara, sinteza colic, dezoxicolic, chenodezoxicolic si litocolic. A. b. sunt
unor hormoni, functionarea pompelor ionice de tip ATP-azic etc. detergenti cu rol in emulsionarea triacilglicerolilor si esterilor de
Abrev.: ATP. Sin.: adenozin trifosfat. acizi grasi, care devin astfel accesibili actiunii lipazelor si
ACID AMINAT / acide amine / aminoacid. Sin.: aminoacid (v.). esterazelor. V. si tab. const. biochim.
ACID AMINOACETIC / acide aminoacetique / aminoacetic ACID BORIC / acide borique / boric acid. I^BO;, antiseptic acid,
acid. Sin.: glicocol (v.). bacteriostatic, usor iritant al tegumentelor si mucoaselor,
ACID y-AMINOBUTIRIC / acide y-aminobutyrique / y-aminobu- rezervat pentru uz strict extern sub forma de apa borica 3% sau
tyric acid. Sin.: GABA (v.). vaselina boricata 10%. Nu trebuie Inghitit si nici utilizat pentru
ACID K-AMINOCAPROIC / ACIDE s-AMINOCAPROIQUE / e- irigarea cavitatilor, deoarece este toxic.
AMINOCAPROIC ACID. (DCI) A. cu actiune antifibrinolitica pu- ACID CARBONIC / acide carbonique / carbonic acid. H^COg.
ternica, ce inhiba activatorii plasminogenului prezenti In secre- A. organic slab, care In solutie se gaseste In cea mai mare parte
tiile orale si stabilizeaza formarea cheagului In tesuturi. Este sub forma disociata, de COa. In sange, speciile H^Ct^
folosit, In asociere cu factorul VIII, in profilaxia hemoragiilor, predominante sunt HCO^ (bicarbonat) i COg dizolvat in raport
Indeosebi la pacientii hemofilici supusi interventiilor stomato- de 20:1. Conversia CO; In H^CO, este catalizata de *anhi-draza
logice. Abrev.: EACA. carbonica.
ACID AMINOGLUTARIC / acide aminoglutarique / aminoglu- ACID CHENODEZOXICOLIC / acide chenodesoxycholique /
taric acid. Sin.: acid glutamic (v.). chenodeoxycholic acid. *A. biliar primar, administrat per os
ACID 5-AMINOLEVULINIC / acide 5-aminolevulinique / 6- pentru dizolvarea calculilor biliari de colesterol. EfoctuI tera-
amino-levulinic acid. A. rezultat din condensarea succinil- peutic este probabil secundar reducerii activitatii *HMG-CoA
coenzimei A si a glicinei, In etapa initiala a sintezei *hemului, reductazei, care produce scaderea sintezei hepatice a coleste-
desfasurata m mitocondrii. Prin condensarea In dtosol a doua rolului. Abrev.: CDCA.
molecule de a. 5-a. se formeaza *porfobilinogenul. Dozarea a. 6- ACID CITRIC / acide citrique / citric acid. Compus tricarboxi-lic
a. In urina este un test major pentru depistarea *saturnismului, al *ciclului Krebs, care se formeaza In mitocondrii prin actiu-nea
deoarece inhibitia enzimatica determinate! de plumb In cursul unei enzime condensante, citrat-sintaza, ce actioneaza pe
sintezei hemului provoaca acumularea sa si cresterea eliminarii 'acetil-coenzima A si 'acidul oxaloacetic (reactia inversa fiind
1 catalizata de citrat-liaza extramitocondriala). A. c. este un "che-
sale urinare. Abrev.: ALA.
ACID AMINOSUCCINIC / acid aminosuccinique / aminosuc- lator al calciului, fiind introdus In compozitia solutiilor utilizate
cinic acid. Sin.: acid aspartic. (v.). pentru conservarea sangelui; sarurile sale pot fi, de aseme-nea,
ACID ANTRANILIC / acide anthranylique / anthranylic acid. utilizate pe cale intravenoasa In tratamentui *hipercalce-miilor.
Catabolit urinar provenit din oxidarea incompleta a triptofanu-lui Este un a. cristalin, care se poate obtine si prin sinteza si poate fi
la om. V. acid mefenamic. Intrebuintat si ca agent aromatizant. in natura se gase?te In
ACiO ARAHIDONIC / acide arachidonique / arachidonic acid. cantitate mare In fructele din familia Citrus (citrice). V. vitamina C
A. gras nesaturat, cu 20 de atomi de carbon, derivat din *fosfo- si tab. const. biochim.
lipidele membranelor celulare. El este degradat de *ciclooxi- ACID CLORHIDRIC / acide chlorhydrique / hydrochloric acid.
genaza In 'prostaglandine, 'prostaciclina si *tromboxan A;, iar A. mineral puternic (HCI), coroziv, folosit ca reactiv chimic i?i
pen-

134
ACID COLIC ACID LACTIC
tru prepararea unor medicamente. Determina reactia acida a nera! care include forma monomerica, forma dimerica (a. piro-
sucului gastric, fiind secretat activ de catre celulele oxintice (circa fosforic) si cea polimerica (a. metafosforic). Este un a. mineral
un miliard de celule) ale glandelor regiunii fundice si ale corpului care intra In compozitia unor substante organice diverse (fosfo-
gastric. Mecanismul de secretie a a. c., Inca In discutie, implica proteine, fosfolipide, fosfoglucide) si intervine intr-un numar de
*pompa de I-r/IC, care asigura transportui activ de H4', anionul reactii enzimatice. Sub forma de esteri participa la generarea
Cl~ provenind din disocierea NaCI. V. si sue gastric. compusilor macroergici celulari, iar sub forma de saruri de calciu
ACID COLIC / acide cholique / cholic acid. *A. biliar primar intra in compozitia oaselor, A. f. este utilizat ca acidifiant urinar,
derivat din *colesterol. ca acidulant alimentar si in stomatologie.
ACID DEZOXIRIBONUCLEIC / acide desoxyribonucleique / ACID GASTRIC / acide gastrique / gastric acid. Denumire
deoxyribonucleic acid. V. ADN. imprecisa pentru a. clorhidric secretat de celulele parietale In
ACID ETILENDIAMIN-TETRAACETIC / acide ethylenediamine- cavitatea gastrica. V. acid clorhidric.
tetracetique / ethylenediaminetetraacetic acid. Agent *che- ACID GLIOXILIC / acide glyoxylic / glyoxylic acid. A rezul-tat
lator, Indeosebi al caldului si al magneziului. Sub forma de ca intermediar in conversia a. glicolic In *glicina. A. g. re-
saruri de sodiu sau calciu este utilizat pentru Indepartarea din prezinta, de asemenea, precursorul primar al *a. oxalic la om,
organism, prin *chelare, a unor substante ca plumbul si digi-tala. care este excretat In urina In "hiperoxalurie.
Abrev.: EDTA. ACID GLUTAMIC / acide glutamique / glutamic acid. Arnino-
ACID FENIC / acide ph6nique / phonic acid. Sin.: fenol (v.). acid monoaminodicarboxilic, COOH-(CH,),,-CH(NH,)-COOH, cu
ACID FENILACETIC / acide phenylacetique / phenylacetic simbolul Glu sau E. A. g. este sintetizat In organism, deci ne-
acid. A. aromatic izolat din esente florale (Indeosebi din petale- esential, fiind component al proteinelor tisulare si plasmatice, al
le de trandafir), utilizat in fabricarea parfumurilor. In organism, glutationului si al vitaminelor din grupul *a. folic. Este precursor
este un catabolit anormal al 'fenilalaninei, format si excretat In al a. 7-aminobutiric (*GABA) si joaca rol de neuro-transmitator
exces In *fenilcetonurie. exdtator in toate regiunile SNC. Sarea monoso-dica (glutamat
ACID FENILPIRUVIC / acide phenylpyruvique / phenylpyru- de sodiu) este utilizata ca medicament in 'encefalopatii (pentru
vic acid. Metabotit al 'fenilalaninei format si excretat In exces in ameliorarea capacitatilor intelectuale) si In *epilepsie. Sin.: acid
*fenilcetonurie. Din cauza deficitului ereditar de fenilalanin aminoglutaric. V. si tab. const. biochim.
hidroxilaza, fenilalanina nu poate fi convertita In tirozina, fiind ACID GRAS / acide gras / fatty acid. V. acizi grasi.
deturnata In consecinta pe cai metabolice alternative, cu pro- ACID GUANIDINOSUCCINIC / acide guanidinosuccinique /
ducere de a. f., *a. fenilacetic si a. fenillactic. V. si fenil- guanidinosuccinic acid. Compus guanidinic, unul dintre pro-
cetonurie. dusele finale ale metabolizarii proteinelor si aminoacizilor. La
ACID FITIC / acide phytique / phytic acid. (DCI) A. inozitol- niveluri plasmatice crescute, a. g. interfera cu activarea facto-
hexafosforic, cu proprietatea de a se combina cu sarurile de rului III plachetar de catre 'adenozindifosfat, contribuind astfel la
calciu din tubul digestiv, Tmpiedicandu-le astfel absorbtia. De deteriorarea functiei plachetare In "insuficienta renala cronica.
aceea, este utilizat in litiaza calcica cu hipercaldurie. ACID HIALURONIC / acide hyaluronique / hyaluronic acid. A.
ACID FOLIC / acide folique / folic acid. CigHigNA Vitamina *mucopolizaharidic rezultat din reunirea unor *dimeri alcatuiti din
hidrosolubila formata din pteridina, o molecula de *a. a. glucuronic si N-acetil-glucozamina. In functie de numarul de
paraamino-benzoic (PABA) si *a. glutamic. Se gaseste In dimeri componenti, poate avea o greutate moleculara foarte
plantele verzi, ficat si drojdii, fiind obtinut si prin sinteza. mare, de cateva milioane de Da. Formeaza miezul complexe-lor
Deoarece PABA nu poate fi sintetizat de catre organismul de *proteoglicani de la nivelul "rnatricei extracelulare. La acest
animal, acesta este un component indispensabil al dietei. Sub nivel, a. h. are rol In legarea complexelor moleculare si de agent
i 10
forma de N^N^-metilen tetrahidrofolat (N ',N -metilenTH4), a. f. protector. In organism, a. h. se mai afla In lichidul *sinovial, in
participa la sinteza ADN prin metilarea deoxiuridil umoarea apoasa si In *umoarea vitroasa. V. hialuronidaza.
monofosfatului (dUMP) In deoxi-timidilmonofosfat. DeficituI de ACID p-HIDROXIBUTIRIC / acide P-hydroxybutyrique / p-
'vitamina B^, coenzima nece-sara in conversia combinata a hydroxybutyric acid. Produs al degradarii incomplete a lipi-
homocisteinei In *metionina si a NSmetil-Tr-^ in TH^, blocheaza delor, prezent in urina diabeticilor cand creste conversia *a.
a. f. Intr-o forma inutilizabila pentru sinteza ADN si, consecutiv, grasi in *cetone. v. corpi cetonici.
conduce la perturbarea di-viziunii celulare. Sunt afectate ACID HIPURIC / acide hippurique / hippuric acid. CaHsCO-
celulele cu turnover rapid, cum ar fi cele din maduva osoasa si NH-CH^COOH. Produs de detoxificare a a. benzoic, rezultat In
din mucoasele tractului digestiv, dezvoltandu-se tabloul clinic si urma conjugarii acestuia cu *glicina si continut In unele ali-
hematologic de *anemie megaloblastice. Sin. (desuete): mente vegetale. Este eliminat prin urina.
vitamina Bg, vitamina M. V. si tab. const. biochim. ACID HOMOGENTIZIC / acide homogentisique / homogen-
ACID FOLINIC / acide folinique / folinic acid, leucovorin. tizic acid. Sin.: alcaptona (v.).
Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleste blocajul metabolis- ACID HOMOVANILIC / acide homovanillique / homovanillic
mului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei, furni- acid. Catabolit al *dopaminei, cu eliminare urinara crescuta la
zand o forma de folat ce intra direct In ciclul metabolic al ra- pacientii cu *feocromocitom sau alte tumori secretante de ca-
dicalilor monocarbonici. Este un antagonist biochimic al me- tecolamine, ca si In *neuroblastoame. Abrev.: HVA.
dicamentelor *antifolice. Sin.: acid tetrahidrofolic. ACID LACTIC / acide lactique / lactic acid. CHa-CHOH-COOH.
ACID FOSFATIOIC / acide phosphatidique / phosphatidic a. organic rezultat In urma fermentatiei lactozei. Se formeaza In
acid. Compus format dintr-o molecula de 'glicerol la nivelul muschi, In timpul respiratiei celulare anaerobe din exercitiul fizic
careia doua functii alcool sunt esterificate de acizi grasi, iar a intens. De asemenea, se produce In cazul cand glucoza nu
treia de o molecula de acid fosforic. A. f. face parte din com- poate fi convertita In *acid piruvic In procesul de *glicoliza. A. I.
pozitia 'fosfolipidelor care alcatuiesc dublul strat lipidic al *mem- contribuie la oboseala musculara. Unele bacterii pot con-verti
branelor celulare: *fosfatidilcolina, *fosfatidiletanolamina, *fos- lactoza In a. I. (fermentatie lactica). Laptele Tmbogatit cu a. I.
fatidilinozitol, *fosfatidilserina. ajuta la prevenirea dezvoltarii bacteriilor generatoare de
ACID FOSFORIC / acide phosphorique / phosphoric acid. 1) putrefactie In intestinul gros. V. lactacidemie.
A. ortofosforic forma monomerica, H^PO,. 2) Termen ge

135
ACID LINOLEIC ACIDEMIE
IZOVALERIANICA
ACID LINOLEIC / acide linoleique / linoleic acid. A. gras ACID PICRIC / acide picrique / picric acid. Antiseptic feno-lic
polinesaturat esential continut In uleiul de peste si 'in unele utilizat In dermatozele veziculare, ca si In anatomia pato-logica,
uleiuri vegetale (ulei de in), precursor al *a. arahidonic. V. si acizi In calitate de fixator al tesuturilor. i
grasi. ACID PIRUV'iC / acide pyruvique / pyruvic acid. Ct^-CO-
ACID LINOLENIC / acide linolenique / linolenic acid. A. gras COOH. j A. organic cu rol important In *dclul Krebs. Reprezinta
esential, continut 'in cantitate mare In uleiul de in. V. acizi grasi. un pro- ' dus intermediar de metabolism al *gluddelor, *grasimilor
ACID MEFENAMIC / acide m6fenamique / mefenamic acid. si amino-acizilor. Cantitatea de a. p. din sange si din tesuturi
(DCI) Derivat al *a. antranilic dotat cu proprietati analgezice si creste In defidtui de *tiramina, care este esentiala In oxidarea sa.
antiinflamatorii. Este utilizat In special In artrita reumatoida si ACID PSEUDOMONIC / mupirocine / pseudomonic acid.
dismenoree. Intoxicatia cu a. m. poate cauza colaps car- Antibiotic produs de Pseudomonas fluorescens, care actioneaza
diovascular sau stop cardiac, coma, depresie respiratorie. prin inhibarea izoleucin-ARNt sintetazei, blocand competitiv
ACID NEURAMINIC / acide neuraminique / neuraminic acid. A. locusul de legare al izoleudnei bacteriene. A. p. este selectiv
format prin condensarea unei molecule de *a. piruvic si a unei pentru bacterii. Sin.: mupirocina.
molecule de D-manozamina. V. acid sialic. ACID RETINOIC / acide retinoique / retinoic acid. Produs de
ACID NICOTINIC / acide nicotinique / nicotinic acid. (DCI) oxidare a retinolului (*vitaminei A), cu actiune *keratolitica, utili-
C,,H;,NO,. Substanta cu proprietati vitaminice, prezenta in cea zat ca agent topic In tratamentui acneei vulgare.
mai mare parte din celulele vii (ficat, lapte, drojdie, porumb). ACID RIBONUCLEIC / acide ribonucleique / ribonucleic acid.
Este utilizata ca vasodilatator si In tratamentui pelagrei. V. vi- V. ARN.
tamina PP. ACID SALICILIC / acide salicylique / salicylic acid. A. orto-
ACID NITRIC / acide nitrique / nitric acid. HNO, Lichid inco-lor, hidroxibenzoic, C,H,,03, extras din scoarta de salcie alba si din
a. cu efect coroziv foarte putemic. Este utilizat uneori In testele frunzele de Pyrola minor. Se obtine si prin sinteza. Este utilizat
de dozare a albuminei In urina, la prepararea derivati-lor nitrati si In calitate de conservant alimentar, pentru prepararea
In industrie (explozivi si coloranti). Sin.: acid azotic. salidlatilor, aspirinei si a numerosi coloranti. Mai este de ase-
ACID NUCLEIC / acide nucleique / nucleic acid. V. acizi menea folosit ca antiseptic local datorita proprietatilor sale bac-
nucleici, ADN, acid ribonucleic. teriostatice, antifungice si keratolitice.
ACID OLEIC / acide oleique / oleic acid. A. gras nesaturat cu 18 ACID SIALIC / acide sialique / sialic acid. Derivat N-acetilat al
atomi de carbon In molecula, eel mai abundent si ras-pandit a. *a. neuraminic. Reprezinta un constituent esentia! al functiunii
gras In natura. Este utilizat ca solvent farmaceutic la prepararea glucidice a glicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare.
uleiurilor si lotiunilor, V. si acizi grasi. Cuprins In structura capsulei bacteriene, a. s. previne acumula
ACID ORGANIC / acide organique / organic acid. Termen rea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului, In
utilizat de obicei pentru denumirea acizilor carboxilici non- cantitate suficienta pentru a initia udderea microorganismelor.
aminati solubili In apa: *adzi grasi cu lant scurt, acizi cetonici ACID STEARIC / acide stearique / stearic acid. C^Hg^COOH
(*corpi cetonici), acizi di- si tricarboxilici. V. si addurie organica. A. gras saturat, izolat din grasimea de oaie si continut In cea mai
ACID OROTIC / acide orotique / orotic acid. Intermediar al mare parte a grasimilor animale si In uleiurile vegetale. Este
biosintezei *pirimidinelor. Eliminarea de a. o. In urina (orotic-urie) utilizat In prepararea sapunului si a unor produse farma-ceutice,
creste In adduria orotica, boala ereditara autozomal rece-siva ca *supozitoarele.
caracterizata prin *anemie megaloblastica rezistenta la vi-tamina ACID SULFURIC / acide sulfurique / sulfuric acid. H,S04. A.
B^ si legata de un deficit enzimatic al metabolismului a. o. mineral putemic, foarte coroziv, fumans In stare concen-trata, cu
ACID OXALIC / acide oxalique / oxalic acid. (COOH);>.2H;>0. numeroase utilizari industriale.
a. organic, continut de vegetale diverse. Se formeaza, de ase- ACID TETRAHIDROFOLIC / acide tetrahydrofolique / folinic
menea, In organism In cursul degradarii a. ascorbic si glico- acid, leucovorin. Sin.: acid folinic (v.).
colului. Sub forma de oxalat de calciu, participa la formarea ACID URIC / acide urique / uric acid. C^I-L^C^. A. cristalin,
calculilor urinari. V. oxalemie, oxalurie, produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) si a
ACID OXALOACETIC / acide oxaloacetique / oxaloacetic acid. purinelor alimentare, prezent In sange (v. uricemie). Se poate
A. cetodicarboxilic, constituent cheie al *ciclului Krebs, sintetizat acumula In unele stari patologice, ca *guta, *nefrite, *leucemii
din *aspartat si din *piruvat, care se conjuga cu *acetilcoenzima tratate cu *antimitotice sau prin *radioterapie, si se poate elimina
A pentru a forma *citrat. Constituie o legatura Intre metabolis- prin urina. Pentru valorile normale 'in SEinge si urina, v. tab.
mul proteinelor si eel al glucidelor deoarece poate fi convertit In const. biochim.
*a. aspartic (aminoacid) printr-o reactie de transaminare si este ACID VANILMANDELIC / acide vanyl-mandelique / vanyl-
intermediar In calea gluconeogenetica. mandelic acid. Produs a] metabolismului intermediar al adrena-
ACID PALMITIC / acide palmitique / palmitic acid. C^s2-A. linei si noradrenalinei (prin ortometilare, dezaminare si oxidare).
gras saturat (v. acizi grasi). Valori crescute (26-66 mg In 24 de ore) se observa In feocro-
ACID PARAAMINOBENZOIC / acide paraaminobenzo'ique / mocitom si moderat crescute (peste 10 mg In 24 de ore) In
paraaminobenzoic acid. Denumirea chimica a 'biotinei, neuroblastom si ganglioneurom. Denumirea chimica: a. 3-
NHArliCOOH. V. vitamina Bg. metoxi-4-hidroxi-mandelic. Abrev.: AVM. V. tab. const.
ACID PARAAMINOHIPURIC / acide paraaminohippurique / endocrinol.
paraaminohippuric acid. A. organic utilizat pentru explorarea ACIDEMIE, s. f. / acidemie, s. f. / acid(a)emia [Lot. acidus =
functionala a excretiei tubulare renale. Abrev.: PAH. acru; gr. haima, -o(os = s&nge,} Scaderea pH-ului plasmatic
ACID PARAAMINOSALICILIC / acide paraaminosalicylique / (normal 7,30-7,42) ca urmare a cresterii concentratiei de ioni de
paraaminosalicylic acid. Medicament tuberculostatic minor, hidrogen din plasma. Aceasta denumire a fost propusa pentru
C,H,N03, analog al *a. paraaminobenzoic (PABA). Se adminis- eliminarea ambiguitatii termenului *acidoza, care semnifica atat
treaza In asociere cu izoniazida si streptomidna, pe cale intra- diminuarea pH-ului sanguin, cat si diminuarea concentratiei
venoasa sau orala. Abrev.: PAS. substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului.
ACIDEMIE IZOVALERIANICA / acidemie isovalerique / iso-
valeric acid(a)emia. Boala ereditara determinate! de un deficit
enzimatic In izovaleril-coenzima A dehidrogenaza, care afec-

136
ACINETOBACTER ACORIE

de canalele alveolare la nivelul carora se afia situate *alveo-lele akhne = titrate} Termen generic pentru un grup de afectiun
pulmonare. variate ale pielii, de etiologii diverse, secundare unei lezium sau
ACINETOBACTER / Acinetobacter / Acinetobacter. [Qr. unei tulburari functionale a glandelor sebacee sau pilose-bacee.
akinelos = imobil, de ia a- priv., kiaein = a misca, bakte-rron, Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru a. vulgara, ju-venila sau
dim. de. ia bakteria = boston.] Gen de diplococi saprofiti polimorfa, forma foarte frecventa la tineri, Indeosebi In perioada
gramnegativi, ubicuitari In apa si sol, din familia Neisseriaceae. de *pubertate. Este caracterizata prin aparitia, pe un fond de
Cu virulenta mica, dar prevalenta crescuta la nivelul pielii indi- *seboree, a unor *comedoane Inchise sau deschise (puncte
vizilor sanatosi, bacteriile A. au tendinta la invazie In torentui negre), a unor 'papulopustule rezultate din inflamatia si
circulator la persoane cu catetere intravenoase, plagi chirurgi- suprainfectia comedoanelor si a unor elemente nodulare legate
cale sau arsuri. In aceste cazuri pot provoca meningite grave, de evolutia In profunzime a papulopustulelor. Alte tipuri de a.: 1)
abcese cerebrale, septicemii si pleurezii. A. necrotica, localizata pe frunte, tample si pe partea anterioara
ACINEZIE. Var. pentru akinezie (v.). a pielii capului, cu elemente papuloase si ulterior pustuloase,
ACINOS, adj. / acineux, -euse, adj. / acinous. [Lot. acinus = acoperite de cruste, care dupa cadere lasa cicatrice. 2) A. neo-
6oa6d de strugure} Care este format din *acini, care are forma natorurn, cu leziuni papulopustuloase si come-doane ale fetei In
unor acini. primele trei luni dupa nastere. 3) A. profesio-nala, caracterizata
ACIZI BILIARI / acides biliaires / bile acids. V. acid biliar. prin foliculita supurata si comedoane locali-zate Indeosebi pe
ACIZI GRASI / acides gras / fatty acids. A. organic! a caror fata externa a coapsei si pe antebrat. Apare Indeosebi prin
molecula confine un lant -carbonat liniar deschis, care Ti face expunerea la uleiuri, lubrifianti si la unii deri-vati clorati. 4) A.
nemiscibili cu apa. A. g. participa la esterificarea colesterolu-lui, rozacee sau "cuperoza. 5) A. toxica, secun-dara administrarii
la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele de tesut unor medicamente, de origine profesionala sau consecutiva
adipos sau pot circula legati de albumina, cand se nu-mesc a. g. utilizarii unor produse cosmetice neverificate.
liberi. Au formula generala CI-yChy^-COOH, cu n (par) cuprins ACNEIFORM, adj. / acneiform, adj. / acneiform. [Qr. akne -
Intre 4 si 30. se 'impart In saturati (daca n -12 - a. lauric; n + 16 - greseald de copiere a (ui Actilis pentru akme = vdrf sau
a. palmitic; n + 18 - a. stearic) si nesaturati (n + 18 - a. oleic; n -r e.J(c.rucenta, sau akhne = tdrdte; Cat. forma = forma} Care se
20 - *a. arahidonic). *A g. esentiali sunt indispensabili 'in aseamana cu *acneea. Ex.: eruptie a.
alimentatie, deoarece nu sunt sintetizati In organism. Se gasesc ACOLIE, s. f. / acholie, s. f. / acholia. [Qr. a - priv., khole = fliia}
In diverse uleiuri vegetale. V. si acid arahidonic, acid linoleic, acid Absenta sau diminuarea secretiei biliare.
linolenic. ACOLURIE, s. f. / acholurie, s. f. / acholuria. \CfT. a priv.;
ACIZI GRASI ESENTIALI / acides gras essentiels / essential khole = fii[d; owon = urind} Absenta *pigmentilor biliari din urina
fatty acids. Denumire pentru *a. g. care nu sunt sintetizati In In unele forme de *icter.
organism: *a. linoleic, *a. linolenic si *a. arahidonic. Absenta ACOMODARE, s. f. / accommodation, s. f. / accommodation.
acestora din alimente, chiar daca "vitaminele A si D sunt \Lat. accomodntion, -onis, de la accommodare = a se. adapta}
prezente, provoaca o diminuare a ritmului de crestere. Aditia a. Proprietatea ochiului de a se adapta pentru perceptia unor
mentionati corecteaza aceasta deficienta. V. a. arahidonic, a. obiecte situate la diferite distante. A. este In mod normal
linoleic, a. linolenic. Denumire desueta: vitamina F. V. si tab. spontana, producandu-se prin modificarea convexitatii si gro-simii
const. biochim. *cristalinului, datorita elastidtatii acestuia, sub actiunea
ACIZI LIPOTEICOICI / acides lipoteichoiques / lipoteichoic muschiului ciliar, ca urmare fiind posibila focalizarea razelor de
acids. A. din structura peretelui celular al bacteriilor grampozi- lumina ce traverseaza mediile transparente ale ochiului pe o zona
tive. Sunt constituiti din *a. teicoici (polimeri de ribitol sau gli- retiniana unde imaginea formata va fi dara. Se disting:
cerol) ancorati prin lanturi lipidice de membrana citoplasma-tica a) a. absoluta a fiecarui ochi, separat; b) a. excesiva care
si sunt frecvent responsabili de anumite caracteristici ale bolilor persista mai mult decat In mod normal; c) a. negativa pentru
cauzate de bacteriile patogene grampozitive. distante lungi, prin relaxarea muschiului ciliar; d) a. po-zitiva
ACIZI NUCLEICI / acides nucleiques / nucleic acids. Macro- pentru distante scurte, prin contractia muschiului dliar;
molecule constituente ale celulei, reprezentand substratui infor- e) a. subnormala putere de a. insufidenta a ochiului. Var.: aco-
matiei genetice. Din punct de vedere chimic sunt polimeri ai modatie. V. si cristalin.
*nucleotidelor. Exista doua tipuri de a. n.: ADN (cu o structura ACOMODATIE. Var. pentru acomodare (v.).
dublu-elicoidala, "elicea vietii"), situat In nucleu, si ARN (mai ACONDROGENEZA, s. f. / achondrogenese, s. f. / achondro-
divers ca masa moleculara, dar cu o structura spatiala mai genesis. [Qr. a - priv.; khondros = cartiiaj; genesis = pro-ducere,
simpla), situat in *citoplasma. V, si ADN, ARN. de ia gennan = a produce} Varietate extreme de
ACIZI TEICOICI / acides teichoiques / teichoic acids. A. din *osteocondrodisplazie care se caracterizeaza prin absents for-
structura peretelui celular al bacteriilor grampozitive. Sunt poli- marii tesutului cartilaginos. Se disting doua tipuri: 1) A. tip I,
meri de ribitol sau glicerol - legati prin grupari fosfat - care pot nanism micromelic incompatibil cu viata, caracterizat prin absen-
avea compusi aditionali legati de grupari laterale dispo-nibile. A. ta aproape totala a oaselor membrelor, sin.: sindrom Langer-
t. pe baza de glicerol apar si In structura membra-nei celulare. Saldino (v.); 2) A. tip II, forma neletala, sin.: sindrom Grebe
ACLIMATIZARE, s. f. / acclimatement, s. m., acclimatisation, s.
f. / acclimation, acclimatization. [Lot. clima, -tis, din gr. klimu, ACONDROPLAZIE, s. f. / achondroplasie, s. f. / achondro-
-iilos = mdinafia foardui, de. unde (atitudine., dinat} Adaptare a plasia. [Qr. a - priv.; khondros = cartiiaj; plasis = modeiare., de.
organismului la un nou climat (ex.: la frig) sau mediu (ex.: la ia plassein = a forma, a modeta} Forma grava de "condro-
altitudine). distrofie ereditara a sugarului. Se manifesta prin nanism acom-
ACLORHIDRIE, s. f. / achlorhydrie, s. f. / achlorhydria. [QT. a - paniat de diverse anomalii (macrocefalie, dfoza, membre scurte
priii.; khioros = verde., dor, hydor, hydatos = apa} Termen sin. si groase etc.). Sin.: boala Kaufmann, boala Parrot, condro-
cu *anaclorhidrie. Uneori este utilizat ca sin. cu distrofie fetala.
*achilie gastrica. ACORIE, s. f. / acorie ou acoree, s. f. / acorea. [^r. a -prill., kore
ACNEE, s. f. / acne, s. f. / acne. [Cfr. akne - greseaid de copwe a = pupiid.} Absenta congenitala a pupilei.
[ui Actitis pentru akme = vdrf sau e^rescenfd, sau.

138
ACRILAMIDA ACROMATOPSIE

ACRILAMIDA, s. f. / acrylamide, s. f. / acrylamide. [Lat. acer = Se manifesta prin asoderea de leziuni cutanate veziculobuloase
acm; gr. hyle = nwte.rie.; ammoaiakon = sore. de. amo-niui si eritematoscuamoase, cu localizare la nivelul extremitatilor si
gSsita in apropie.re.ii tempCuCui [ui Jupiter Amman din Libia, - periorifidal, leziuni ale mucoaselor si fanerelor (alopecie difuza)
ida.\ Amida a addului acrilic care prin reticulare for-meaza un gel si tulburari digestive (diaree). Scaderea *zincului plasmatic ar
utilizat In tehnicile de separare a proteinelor ?i ARN In functie de putea avea un rol In patogenia bolii.
greutatea moleculara. ACROOINIE, s. f. / acrodynie, s. f. / acrodynia. [Cjr. akron
1
ACRILAT, s. m. / acrylate, s. m. / acrylate. [Lat. acer == acru.; = e?(tre.mitate; odyne = durere.} Durere la nivelul unei extremi-
gr. hyle = materu..} Sare sau ester al addului acrilic. 0 serie de tati. Descrisa si ca boala: a. infantila (v.). ACRODINIE
a., denumiti si rezine acrilice, sunt utilizati drept componeneti ai INFANTILA / acrodynie infantile / pink disease. Boala care
*lentilelor de contact sau ai unor materiale dentare Cindeosebi afocteaza copiii Intre 6 luni si 8 ani Se caracteri-zeaza prin
pentru confectionarea protezelor). tumefactie rece, umeda si danotica a mainilor si pidoarelor,
ACRINIE, s. f. / acrinie, s. f. / acrinia. [Qr. a - priv.; krinein = a adesea a nasului si a fetei (adesea pana la eritem generalizat,
se-para de} Absenta sau diminuarea secretiilor. Termen vag si datorita caruia se confunda adesea cu "boala Kawasaki). Este
desuet. acompaniata de prurit, crize sudorale si une-ori de tulburari
ACROASFIXIE, s. f. / acro-asphyxie, s. f. / aero-asphyxia. [CfT. nervoase (iritabilitate, astenie, parestezii) sau cardiovasculare
akron = e^tremitate; asphyxia = oprire a puCsuiui, de. [a. a = (tahicardie, hipertensiune). Se vindeca fara se-chele. Cauze
priv., sphyzein = a puCsa.} Tulburare vasomotorie la nivelul (ipotetice): carenta alimentara, virus neurotrop, intoxicatie cu
extremitatilor, manifestata prin 'acrocianoza, scadere a mercur. Sin.: boala Feer, boala Selter-Swift-Feer, boala Swift.
temperaturii locale si durere. Termenul se utilizeaza Indeosebi In ACRODISOSTOZA, s. f. / acrodysostose, s. f. / acrodysos-
cadrul *bolii Raynaud. tosis. [(^r. akron = e^tre.mitate., varf; dys = greu., dificii;
ACROCEFALIE, s. f. / acrocephalie, s. f. / acrocephalia. [Qr. osteon = os; -oza.} *Disostoza complexa In care se asodaza o
akron = e^tremitate, varf; kephale = cap.] Malformatie a cra- Intarziere In dezvoltarea staturala cu 'brahimelie, (vizibila In-
niului determinate! de Inchiderea precoce a 'suturilor sagitala si deosebi la nivelul metacarpienelor si metatarsienelor), anomalii
coronala si caracterizata prin dezvoltarea considerabila, m osoase craniofaciale si *retardare mentala.
Inaltime, a regiunii occipitale, cu aplatizarea laterala a capu-lui. ACRODISPLAZIE, s. f. / acrodysplasie, s. f. / acrodysplasia.
Baza craniului este de asemenea deformata. Varful ('sinciput) [Cfr. akron = e.^ft'emitate, varf; dys = gnu, dificii; plasis =
craniului poate fi plat (craniu In ..turn") sau ascutit (tuguiat), nwddare,, de. [a plassein = a forma, a modela.} Varietate de
malformatie denumita *oxicefalie. A. este forma de "osteocondrodisplazie In care leziunile osteocartilaginoase sunt
"craniostenoza cea mai frecventa si poate fi asociata cu alte localizate la nivelul extremitatilor, mai ales ale mainilor. Prin ana-
anomalii ale scheletului. V. si acrocefalosindactilie, acrocefalo- liza datelor clinice si genetice au fost individualizate mai multe
polisindactilie. boli sau sindroame caracterizate prin a.: *boala Brailsford, *boala
ACROCEFALOPOLISINDACTILIE, s. f. / acroc6phalopolysyn- Thiemann, 'sindromul Giedion, 'sindromul Langer-Giedion.
dactylie, s. f. / acrocephalopoly-syndactyly. {Cjr. akron = ACRODOLICOMELIE, s. f. / acrodolichomelie, s. f. / acrodo-
e^tremitate, varf; kephale = cap; polys = mu[f:i; syn = tm- lichomely. [Qr. akron = e^tre-mitate.; dolikhos = lung; melos =
preund; daktylos = deget} Ansamblu de malformatii ereditare ale e^trenitate, memBru.] Malformatie somatica caracterizata prin
scheletului In care se asodaza *acrocefalosindactilia cu existenta prezenta unor membre cu dimensiuni mult crescute.
degetelor supranumerare la nivelul pidoarelor. Au fost descrise ACROERITROZA, s. f. / acroerythrose, s. f. / acroerythro-sis.
trei tipuri de a.: 1) A. tip .1 sau sindrom Noack, cu transmitere [Qr. akron = e^tre-mitate., varf; erythros = rofu; -oza.} Coloratie
autozomal dominanta. 2) A. tip II sau sindrom Carpenter (v.). 3) rosie a extremitatilor, consecutiva vasodilatatiei: Se observa
A. tip III sau sindrom Sakati, In care se asodaza si anomalii Indeosebi In eritromelalgie si In *boala Lane.
scheletice la nivelul membrelor inferioare. ACROESTEZIE, s. f. / acroesthesie, s. f. / acro(a)esthesia. [Gjr.
ACROCEFALOSINDACTILIE, s. f. / acrocephalosyndactylie, s. akron = e^tre-mitate., varf; aisthesis = se-mafie, se-nsifiiii-tate..}
f. / acrocephalosyndactyly. \Qr. akron = t)(tremitate; varf; 1) Crestere a sensibilitatii la nivelul extremitatilor membrelor. 2)
kephale = cap; syn = im.pre.un0, daktylos = deget.] Termen care Durere la nivelul extremitatilor.
reuneste un ansamblu de afectiuni, cu transmitere probabil ACROFOBIE, s. f. / acrophobie, s. f. / acrophobia. [Qr. akron =
autozomal dominanta, caracterizate prin malformatii scheletice ale e.^tremitate, varf; phobos = frita.} *Fobie, frioa de locuri situate
craniului ('craniostenoza), ale fadesului (exoftalmie, hiper-telorism, la_ Inaltime.
hipoplazie a maxilarului superior, "nas In sa"), sindac-tilie. ACROKERATOZA, s. f. / acrokeratose, s. f. / acrokeratosis.
Simptomatologia descrisa anterior corespunde formei clasice de [Cyf. akron = J(tremitate; keras, keratos = corn; -oza.]
a. denumita si sindrom sau boala Apert, In prezent consi-derala a. Afectiune a copilului si adolescentului, caracterizata prin leziuni
tip 1. Alaturi de acesta se disting; a. tip II (v. boala Apert-Crouzon), verucoase si cornoase, localizate simetric pe partea dorsala a
a. tip III (v. sindrom Chotzen), a. tip IV (v. sindrom Waardenburg), mainilor si pidoarelor.
a. tip V (v. sindrom Pfeiffer). ACROKERATOZA PARANEOPLAZICA / acrok6ratose para-
ACROCIANOZA, s. f. / acrocyanose, s. T. / acrocyanosis. [Qr. neoplasique / Bazex' paraneoplasic acrokeratosis. Sin.: sin-
akron = e.^re.mitate.; kyanos = aC>astru; -oza} Sin.: drom Bazex ^v.).
boala Crocq-Cassirer (v.). ACROMASTITA, s. f. / acromastite, s. f. / acromastitis. [C,r.
ACRODERMATITA, s. f. / acrodermatite, s. f. / acroderma-titis. akron = e.^tre.mitate, varf; mastos = sdn, mamdit; -ita.]
[Cfr. akron = e?(tre.ttiitate; derma, -atos = piete; -it6} Termen Inflamatia mamelonului.
general pentru leziunile cutanate ale extremitatilor, cuprinse in ACROMAT, adj. / achromate, adj. / achromate. [Qr. a - frw.;
cadrul unor boli sau sindroame: a. continua Hallopeau (v. boala khroma, -atos = culoare..] 1) Despre ochiul afectat de *acro-
Hallopeau), a. cronica atrofianta (v. boala Pick-Herxheimer), a. matopsie. 2) Despre un subiect care este inapt sa distinga
eritematopapuloasa infantila (v. sindrom Gianotti-Crosti). culorile.
ACRODERMATITA ENTEROPATICA / acrodermatitis entero-, ACROMATOPSIE, s. f. / achromatopsie, s. f. / achromatopsia.
pathica / acrodermatitis enteropathica. Boala grava, frecvent \Qr. a - priv.; khroma, atos = cutoare.; opsis = vedere.]
mortala, cu debut la sugar si transmitere autozomal recesiva.

139
ACROMAZIE
ACTINOLOGI
E
Abolire a capacitatii de a percepe culorile (inddenta: 1/300000). aparitia de tulburari trofice cutanate (de tip *mal perforant) si
Retina nu furnizeaza decat senzatiile de alb, negru si nuan-tele osteoarticulare (osteoartropatie, fracturi spontane, osteoliz8).
intermediare. A. este eel mai frecvent partiala, cu afec-tarea Leziunile afecteaza extremitatile membrelor inferioare, mai rar
perceptiei uneia sau mai multor culori. Sin.: acromazie. V. si pe cele ale membrelor superioare, cu evolutie catre amputatii
discromatopsie. ^ spontane. A. u. poate surveni in cadrul unei neuropatii senzi-tive
ACROMAZIE, s. f. / achromasie s. f. / achromasia. [Qr. a -priv.; familiare, denumita boala Thevenard, sau secundar, In boli ca
khroma, -atos = culoare.} Sin.: acromatopsie (v.). diabetui, lepra sau alcoolismul. La baza patogeniei tulbu-rarilor
ACROMEGALIE, s. f. / acromegalie, s. f. / acromegaly. [C/r. trofice ar sta pierderea sensibilitatii dureroase, dener-vatia
akron = e^tremitate, vdrf; megas, megaios = mare} Boala periferica si microtraumatismele. Sin.: sindrom Denny-Brown. V.
determinata de cresterea secretiei de 'somatotrop survenita si boala Bureau-Barriere.
dupa Inchiderea cartilajelor de crestere, deci la adult. Clinic, a. ACROPOIKILOTERMIE, s. f. / acropoikilothermie, s. f. I
se traduce prin anomalii morfologice (hipertrofie a extremitatilor), acropoikilothermy. [^r. akron = e.^tremitate.; poikilos = fdu-nt,
metabolice (diabet, hipercalciurie, hiperfosforemie), endocrine vanat'i therme = cdiduril, ds. la thermos = ca[d.\ Sindrom
(insuficienta gonadotropa) si hipertensiune arteriala. A. este *s(ne mater/a, care apare la sexul feminin, In care se aso-ciaza
aproape Intotdeauna determinata de un adenom hipofizar hipotermia simetrica a extremitatilor si senzatii de "deget mort",
eozinofilic al lobului anterior al hipofizei. Daca hipersecretia de de mana si gambe Inghetate. A. este consecinta spas-melor
somatotrop apare inaintea Incniderii cartilajelor de crestere, vasculare si a deschiderii reflexe a anastomozelor arte-
aceasta duce la *gigantism. riovenoase.
ACROMELIC, adj. / acromelique, adj. / acromelic. [Qr. akron = ACROSINDROM, s. n. / acrosyndrome, s. m. / peripheral
e^tremitate, vdrf; melos = mem6m.\ Care se refera la portiunea vascular disease. \Cjr. akron = u^tremitatv, syndrome = drum
distala a unui membru, superior sau inferior. mpre.una., concurs, de ia syn = impreuna, dromos = c-wsa,
ACROMICRIE, s. f. / acromicrie, s. f. / acromicria. [Cfr. akron = drum.] Termen general pentru toate sindroamele carac-terizate
e\tremitate, vdrf; mikros = mic.j Extremitati (maini si pi-doare) prin tulburari vasomotorii la nivelul extremitatilor, fie ca acestea
mid, ale caror dimensiuni nu sunt proportionate cu restui sunt aparent autonome, fie ca survin In cursul unor boli diverse.
corpului. A. este Indeosebi de natura hormonala. Termenul de a. este relativ impropriu, atat etimo-logic, cat si
ACROMIE CUTANATA / achromie cutanee / achromia, pentru ca este sin. partial cu *acropatie,
albinism, [Qr. a - priv.; khroma, -atos = cutowe., tat. cutis c ACROZOM, s. m. / acrosome, s. m. / acrosome. [Gjr. akron =
pide..] Sin.: albinism (v.). e?(tremitate., vdrf; soma, -atos = Corp.] Regiune a capului
ACROMION, s. n. / acromion, s. m. / acromion. NA: acro-mion. spermatozoidului care contine o vezicula cu enzime hidrolitice
\Cjr. akron = eyre.mita.te., vdrf; omos = umdr.] Extre-mitate a (Indeosebi *hialuronidaza si acrozina), permitand acestuia sa
spinei omoplatului, prin care acesta se articuleaza cu clavicula, penetreze Invelisul extern al ovulului.
rezultand articulatia acromioclaviculara. ACT RATAT / act manque / faulty act. [Lot. actum, par-ticipiu[
ACROOSTEOLIZA, s. f. / acroosteolyse, s. f. / acroosteoly-sis. tru-ut de ia agere = a actiona, fr. rater = a rata..] Reactie In
[Qr. akron = o^tremitate; osteon = os; lysis = distrugere, de la aparenta ilogica, legata de motive ascunse In *sub-constient. A.
lyein = a distruge.] Sindrom primitiv sau secundar ca-racterizat r. survine pe neasteptate, accidental In compor-tamentui normal
prin liza progresiva a oaselor mainilor sau/si ale pi-cioarelor. A. al unei persoane.
idiopatica este o forma cu transmitere autozomal dominanta, cu ACTH / ACTH / ACTH. \Wbrw. engL: Adreno-Cortic.oTropic
debut In copilarie si cu evolutie prelungita, dar In general Hormone = Hormon cufre-nocorticotrop.] Abrev, utilizata In mod
favorabila. curent pentru corticotrofina (v.) V. si tab. const. endocrinol.
ACROPAHIDERMIE, s. f. / acropachyderinie, s. f. / acro- ACTINA, s. f. / actine, s. f. / actin. \Cfr. aktis, -inos = roed.]
pachyderma. [C/r. akron = e.^tremitate.; pakhys = gross Constituent proteic al muschiului, existand sub doua forme: a.
dermu, -atos = pide..} Ingrosare marcata a pielii la nivelul fetei, monomenca sau globulara G si a. polimenca sau filainentoasa
scalpului si extremitatilor msotita de *hipocratism digital si F. Combinata cu "miozina, da actomiozina, care reprezinta ele-
deformari ale oaselor lungi. A. se observa 'indeosebi m mentui contractil al fibrei musculare. a. a fost identificata si In
*acromegalie. *citoschelet.
ACROPAHIE, s. f. / acropachie, s. f. / acropachy. [<^r. akron = ACTING OUT. [AngUcism core. poate. fi tradus, aprof(tMatw, prin
e^tre.mi.tatt, pakhys = yos.} Marire a extremitatilor din cauza trecerea ia act.] Denumeste un comportament brusc, impulsiv si
unei hipertrofii a osului subperiostal, Indeosebi la nivelul violent, traducand executarea unor 'pulsiuni anterior repri-mate.
falangelor si, In general, al capetelor distale ale oaselor mainilor A. o. apare ca un comportament neasteptat si neadap-tat al
si picioarelor. unui pacient In cursul psihanalizei sau al unui alt trata-ment
ACROPARESTALGIE, s. f. / acroparesthalgie, s. f. / psihoterapeutic.
acropar(a)esthalgia. [Qr. akron = e.^tremttate.; para = din-wlo ACTINIC, adj. / actinique, adj. / actinic. [Qr. aktis, -inos =
de, iAngd; aisthesis = smzapie, sensifittitate., algos = dwc.re..\ raza..\ Care se refera la radiatiile spectrului electromagnetic
*Parestezie a extremitatilor, Insotita de durere. care au capacitatea de a induce un efect chimic. Este cazul
ACROPARESTEZIE, s. f. / acroparesthesie, s. f. / acro- radiatiilor violet ale spectrului vizibil si al radiatiilor ultraviolete.
paresthesia. \Qr. akron = e.?(tre.mitate, vdrf; para = dincoio d&i ACTINITA, s. f. / actinite, s. f. / actinodermatitis, actinocu-
[dngcl; aisthesis = senzatie, se-nsifiiiitate..} *Parestezie a titis. [^r. aktis, inos = razdi -ita.] Inflamatie cutanata deter-
extremitatilor. Daca este nocturna, localizata la nivelul mainilor, minata de expunerea excesiva la radiatiile solare sau la
la femeie dupa 40 de ani, reprezinta, de obicei, consecinta actiunea razelor X.
compresiei nervului median In canalul carpian. ACTINODERMATOZA, s. f. / actinodermatose, s. f. / actinic
ACROPATIE, s. f. / acropathie, s. f. / acropathy. [Cjr. akron = dermatitis. [Qr. aktis, inos = raza; derma, -atos = piete; -
e.?(tremitate; pathos = boaia.'\ Denumire generica pentru orice ozd.] Termen generic pentru ansamblul eruptiilor cutanate pro-
afectiune a extremitatilor. vocate de radiatiile solare. V. si lucita, fotodermatoza.
ACROPATIE ULCEROMUTILANTA / acropathie ulceromuti- ACTINOLOGIE, s. f. / actinologie, s. f. / actinology. \Cjr. aktis,
lante / acrodystrophic neuropathy. Sindrom caracterizat prin *inos = raza, logos = ftUitfil.] 1) Studiul energiei radiante.

140
ACTINOMETRIE
ACTOGRA
F
2) Sudiul efectelor chimice si, Indeosebi, al efectelor biologice stimul. 3) Crestere a energiei unei molecule sau a unui atom
exercitate de radiatiile luminoase, ultraviolete si infrarosii. (energie de activare). 4) Proces ce stimuleaza declansarea unui
ACTINOMETRIE, s. f. / actinometrie, s. f. / actinometry. [Qr. mecanism subiacent, latent pana In momentui a. Ex.: *a. limfo-
aktis, -inos = razd, metron = masurd.] Masurare a intensitatii dtelor B si T. 5) Intr-un sens mai larg, *depolarizarea unei fibre
radiatiilor solare. miocardice m timpul propagarii excitatiei auriculare sau
ACTINOMICETE, s. f. pi. / Actinomycetes, s. f. pi. / Actino- ventriculare, 6) Crestere a permeabilitatii membranei in timpul
mycetales. \Cjr. aktis, -inos = razd; mykes, myketos = ciu- depolarizarii.
perca.} Bacterii care apartin clasei Actinomycetes (v.). ACTIVARE A COMPLEMENTULUI / activation du complement
ACTINOMICINA, s. 1. I actmomycine, s. f. / actinomycin. \Cjr. / complement activation. Proces prin care proteinele solubile
aktis, -inos = razd; mykes, myketos = dupercd; -inn .] Anti- ale 'complementului, prezente In sange, devin functio-nale. A. c.
biotic cromopeptidic izolat din diferite specii de streptomyces. poate fi declansata pe cale clasica sau pe cale alternativa. V.
Exista mai multe forme (A, B, C etc.), cea mai cunoscuta fiind a. complement,
C. Are o actiune inhibitoare asupra adzilor nucleici bacterieni si, ACTIVARE A LIMFOCITELOR B / activation des lympho-cytes
cu tot efectui toxic, este utilizata In tratamentui B / B lymphocyte activation. Trecere a limfocitelor B (LB)
limfogranulomatozei. dintr-o stare de repaus Intr-o stare de activitate celulara si
ACTINOMICOM, s. n. / actinomycome, s. m. / actinomycoma. moleculara intensa. LB sunt activate cand un tip de antigen
[fr. aktis, inos = razd; mykes, myketos = dupercd; -omo.] solubil se fixeaza pe receptorii lor membranari (IgM, IgD). Ca
*Granulom provocat de duperci patogene din genul 'Actinomy- urmare a acestui contact, LB mature prezente in tesuturile
ces, frecvent m cadrul *actinomicozei. limfoide periferice exprima la suprafata lor receptori pentru
ACTINOMICOZA, s. f. / actinomycose, s. f. / actinomycosis. interleukina-2 (11-2). Fixarea 11-2 pe receptori provoaca multi-
[Qr. aktis, -inos = razd; mykes, myketos = dupercd; -ozo.j plicarea si apoi diferentierea LB In *plasmocite si In *limfocite B
Infectie cronica produsa de Actinomyces, caracterizata prin le- memorie.
ziuni granulomatoase indurate, care abcedeaza In puncte mul- ACTIVARE A LIMFOCITELOR T / activation des lymphocytes
tiple. Puroiul contine granule mid, galbene de 'miceliu frag- T / T lymphocyte activation. Trecere a limfocitelor T (LT) din
mentat, vizibile cu ochiul liber. Se disting trei forme: cervico- stare de repaus In activitate intensa celulara si moleculara. A.
faciala (cea mai frecventa), pulmonara (rara) si abdominala. LT este declansata de contactui cu o "celula prezen-tatoare de
Sin.: boala Rivalta. antigen cu *self modificat.
ACTINOMYCES / Actinomyces / Actinomyces. \C,r. aktis, - ACTIVARE A MACROFAGELOR / activation des macro-
inos = razd, mykes, myketos = dupercd.] Gen de bacterii fi- phages / macrophage activation. Crestere a activitatii celu-
lamentoase ramificate, anaerobe, apartinand clasei 'Actinomy- lare si moleculare a macrofagelor cand acestea se fixeaza pe
cetes s\ familiei Actinomycetaceae. A. cuprind doua specii: A. *limfocitele T4. Dupa acest contact, limfodtele T4 produc un
bovis, agent al actinomicozei bovine, si A. Israeli, *saprofit al factor de activare a macrofagelor, care va stimula, la nivelul
cavitatilor naturale, care poate provoca la om *actinomicoza. acestora din urma, producerea enzimelor de degradare, ca si
ACTINOMYCETES / Actinomycetes / Actinomy-cetes [Gjr. cresterea numarului de receptori membranari nespecifici.
aktis, -inos = razd; mykes, myketos = dupercd.] Clasa de ACTIVATOR, adj., s. n. / activateur, -trice, adj., s. m. / acti-
bacterii filamentoase considerate mult timp ciuperci datorita vator. \Lat. activus = care actioneazd, fi agere - a actiwa.]
asemanarii filamentului lor cu un 'miceliu. A. cuprind familiile: (Substanta) care, In cantitate mica, mediaza procesul de *acti-
'Mycobacteriaceae (v. Mycobacterium), Actinomycetaceae (v. vare.
Actinomyces) si Streptomycetaceae (v. Streptomyces). ACTIVINE, s. f. pt. / activines, s. f. pi. / activins. [Lat. activus =
ACTINORETICULOZA, s. f. / actinoreticulose, s. f. / actinic care actioneaza., de [a agere = a actiona; -ina.] Polipeptide din
reticuloid. [Qr. aktis, -inos = raz.d; [at. reticulum, dim. de ia familia 'factorilor de crestere, constituite din doua lanturi de
rete, -is = refea; -oza .] *Fotodermatoza caracterizata prin aminoacizi (cu M, de 14 kDa) comparabile cu lanturile ale
aparitia la varsInici, pe tegumentele expuse la soare, a unor *inhibinelor. Se disting trei a.: A, AB si B (In func-tie de
leziuni papuloase urmate de Ingrosarea difuza a pielii cu des- caracteristicile lanturilor), secretate de celulele antehipo-fizare,
cuamare si prurit intens. Leziunile au o evolutie cronica si se Indeosebi de cele gonadotrope. A. activeaza secretia de
aseamana cu cele din *hematodermie. *hormon foliculostimulant, dar inhiba sinteza *steroizilor
ACTINOTERAPIE, s. f. / actinotherapie, s. f. / actinothera-py. dependenta de 'gonadotropina, la nivelul gonadelor, determi-
{Gjr. aktis, -inos = raza, therapeia = tratament, de. ia. nand proliferarea celulara In glandele genitale. 0 alta actiune
therapeuein = a ingriji} Termen ce desemneaza toate me-todele consta In stimularea celulelor suse ale liniei eritroblastice.
terapeutice care utilizeaza radiatiile de diverse naturi. In mod ACTIVITATE, s. f. / activity s. f. / activity. [Lat. activitas, ae [a
particular, termenul se refera la utilizarea radiatiilor luminoase, activus = care acfioneazd fi ngerc = a a^fwna.] a) Pro-prietatea
ultraviolete si infrarosii. V. si fototerapie. de a intra In actiune. b) RezultatuI unui proces fina-lizat printr-o
ACTIV, adj. / actif, -ive, adj. / active. [Lat. activus = care. forta sau o energie. Ex. foarte diverse: 1) a. anti-epidemica. 2)
actwneaza, de ia agere = a actiwa.] 1) Stare a unor sub-stante a. bioelectrica a unei celule. 3) a. unei enzime se refera la
apte sa reactioneze puternic. Ex.: carbuncle a. are pro-prietati efectui catalitic exercitat de catre enzima, expri-mat In unitati pe
deosebite de absorbtie sau adsorbtie. 2) Sin.: activat (ca rezultat miligram de enzima (a. specifica) sau 'in molecule de substrat
al *activarii). Ex.: molecula activate sau a. 3) Des-pre o transformate pe minut si pe molecula de enzima (a.
substanta dotata cu putere rotatorie optica (substanta optic a.). moleculara). 4) a. musculara (In directia gravitatiei
4) Efident, referitor la un medicament. - dinamic-negativa, Tmpotriva fortei gravitatiei - dinamic-pozi-
ACTIVARE, s. f. / activation, s. f. / activation. [Lat. activus = tiva). 5) a. nen/oasa superioara (a. etajelor superioare ale sis-
cart acfioneaza./ di la agere = a actiona.] 1) Intensificare a temului nervos). 6) a. optica, proprietatea unor substante de a roti
proprietatilor unui corp, cu sau fara transformare chimica, prin planul luminii polarizate. 7) A. unei surse radioactive, numarul de
adaugarea unei mici cantitati dintr-o substanta denumita dezintegrari In unitatea de timp.
*activator sau prin expunerea la radiatii. 2) In fiziologie, cres- ACTOGRAF, s. n. / actographe, s. m. / actograph. [Lat. actus =
terea excitabilitatii unei structuri nervoase sub actiunea unui msfcare, de la agere = a acfwiM, a punt in. mifcare.;

141
ACTOMIOZINA
ADAPTAR
E
gr. graphein = a scru.] Aparat destinat Inregistrarii miscarilor. sofice si stiintifice. Astfel, pentru orientali, a. restabileste echili-
Ex.: studiul miscarilor nocturne In enurezis si epilepsie. brul energetic rupt din cauza bolii, In timp ce pentru occidental!,
ACTOMIOZINA, s. f. / actomyosine, s. f. / actomyosin. [Cfr. actiunea a. consta Indeosebi In determinarea unor reflexe
aktis, -inos = razd; mys, myos = muschi; -MO.] Complex proteic cutaneo-viscerale care indue modificari neurovegetative.
alcatuit din *actina si 'miozina. Este esential pentru contractia ACUSTICA, adj., s. f. / acoustique, adj., s. f. / acoustics. [Cjr.
fibrei musculare In prezenta *ATP-ului. akoustos = auz, (it ia akouein = a auzi.} 1) Care se raporteaza
ACTIUNE, s. f. / action, s. f. / action. [Lilt. actio, -onis = acfiune, la sunete. Ex.: unde a. 2) Ceea ce priveste functia auditiva. Ex.:
de. la agere = a actiona.] Exercitare a unei influente asupra unui camp a., nerv a. 3) Ramura a fizicii care stu-diaza sunetele.
fenomen, a unei structuri sau functii, prin interme-diul unor forte ACUT, adj. / aigu, aigue, adj. / acute. {Lat. acutus = ascufit.] 1)
fizice sau chimice, sau al unor molecule cu proprietati specifice. Referitor la evolutia rapida si scurta a unei afectiuni. Ant.:
Ex. multiple: 1) a. bacteridda, v. bacteri-cid. 2) a. bacteriostatica, cronic. 2) 0 durere vie, intensa, In raport cu una surda. 3) Care
v. bacteriostatic. 3) a. catalitica, v. catalizator. 4) a. chimica - se afla la eel mai Inalt grad de evolutie sau a carei intensi-tate
once proces care determina o mo-dificare In aranjamentui simptomatologica s-a exacerbat brusc: criza a. (din unele boli
atomilor din molecula unei substante. 5) a. cumulativa - efectui cronice).
puternic, adesea toxic, al ultimei doze dintr-un medicament, ale ACUTUMANTA, s. f. / accoutumance, s. f. / acquired tole-
carui doze anterioare au avut un efect moderat sau chiar rance. [J~r. accoutumance = o6ifnuintil, din [at. consuetude, -
neglijabil. 6) a. dinamica specifics a alimentelor (v.). 7) a. (tens = ofiwi.} Frantuzism nerecomandat, utilizat ca sin. cu
famnacodinamica - a unui medicament asupra structurilor vii. 8) toleranta (v.).
a. masei - influenta concentratiei mo-leculare a unei substante ACVAPORINE, s. f. pi. / aquaporines, s. f. pi. / aquaporins.
Intr-o reactie chimica. 9) a. muta-gena - reactia agentului [Lot. aqua = apa; gr. poros = par, conduct, pasaj; -inn.] Grup de
mutagen cu materialul genetic si efec-tele asupra acestuia, v. proteine omologe ale membranei celulare, alcatuite din sase
mutatie. 10) a. nespedfica - se exer-cita asupra unui mare numar domenii transmembranare, care constitute canale pentru trans-
de structuri; dupa D. Danielopolu, aceasta a. se exercita indirect. portui pasiv al apei si uneori al unor molecule organice mid, ca
11) a. oligodinamica, de inhibare a germenilor, exercitata de ureea. A. sunt continute Indeosebi In membranele eritroci-tare si
catre unele metale. 12) a. opso-nica, v. opsonine. 13) a. la nivel renal. In tubii colectori renali exista patru a.;
renotrofica - capacitatea unor extracte hipofizare si hormoni de a mutatia genei a. 2 umane este responsabila de insensibilitatea
stimula cresterea rinichiului. 14) a. spe-cifica a unor renala la 'vasopresina si, deci, de *diabetul insipid.
chimioterapice sau antibiotice asupra unor orga-nisme ADACTILIE, s. f. / adactylie, s. f. / adactylia, adactyly,
parazitare. adactylism. [Cjr. a - priv., daktylos = deget.} Absenta con-
ACTIUNE DINAMICA SPECIFICA A ALIMENTELOR / action genitala a degetelor.
dynamique specifique des aliments / specific dynamic action ADAMANTINOM, s. n. / adamantinome, s. m. / adamantinoma.
of food. Proprietatea alimentelor ingerate de a produce caldura, \Cjr. adamas, -antos = d'iamant, smalt, su6stanf:a dura.; -omo.]
crescand metabolismul bazal. Astfel, un subiect care primeste Sin.: ameloblastom (v.).
100 de calorii va degaja 130 daca ele au fost furnizate de ADAMANTOBLAST, s. n. / adamantoblaste, s. m. / adamanto-
proteine, 114 In cazul lipidelor si 105 In caz de aport glucidic. blast. [Cfr. adamas, -antos = diamant, smalt, sufistanfa dwa,
Acest surplus caloric mascara a. d. s. Rezulta ca a. d. s. este de blastos = ge-rmen.} Sin.: ameloblast (v.).
30% pentru proteine, 14% pentru lipide si 5% pentru glucide. In ADAPTARE, s. f. / adaptation, s. f. / adaptation. [Lat. adap-tare
practica, a. d. s. se masoara prin diferenta dintre metabolismul - a potrivi.] Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie
bazal si metabolismul aceluiasi subiect dupa un pranz. de caracteristici fiziologice si anatomice ale acestora se pot
ACUFENA, s. f. / acouphene, s. m. / tinnitus, [Cfr. akouein = a modifica In functie_ de particularitatile sau de transfor-marile
auz,i; phainein = a pdrea.] Senzatie auditiva care nu rezulta mediului ambiant. In general, efectele a. sunt favora-bile vietii
consecutiv unei excitatii sonore exterioare a urechii. Cauze organismelor In conditii de mediu noi sau modificate. Un caz tipic
posibile: 'cerumen, traumatisme ale urechii medii, boli ale urechii Tl reprezinta a. la scaderea presiunii oxigenului din mediul
interne ("otoscleroza, *sindrom Meniere), medica-mente (ca ambiant, prin cresterea ventilatiei pulmonare, va-sodilatatie si
aspirina si chinina), anormalitati ale nervului audi-tiv si ale cresterea concentratiei hemoglobinei din sange. Alte exemple de
conexiunii sale cu creierul. Sin.: zgomot auricular. a.: cresterea sau scaderea excitabilitatii prin variatii ale intensitatii
ACUITATE, s. f. / acuite, s. f. / acuity, [fr. acuite, din (at. acutus stimulilor, aparitia unor activitati enzi-matice noi ca urmare a
= ascufit.] Proprietate de a percepe senzatii la un prag coborat modificarilor In alimentatie, obisnuinta progresiva cu unele
sau de a distinge diferente si nuante minime. Ex.: a. auditiva, a. substante toxice (*mitridatism). Este nece-sar sa se distinga
vizuala, a. tactila. formele reversibile de a., nidodata ereditare, de fenomenele de a.
ACUITATE VIZUALA / acuite visuelle / visual acuity. Capaci- ereditara, care se stabilizeaza dupa mai multe generatii, prin
tatea (*acuitatea) ochiului de a distinge separat doua obiecte selectie naturala. Ex.: aparitia unor suse rezistente la penicilina
alaturate. A. v. depinde de claritatea focalizarii retiniene, inte- Intr-o cultura de microorganisme sensi-bile la acest antibiotic. In
gritatea cailor nervoase si interpretarea cerebrala a stimulului. acest caz, termenul a. desemneaza supravietuirea, In cadrul unei
ACUMETRIE, s. f. / acoumetrie, s. T. / acoumetry. [Cjr. akouein populatii date, a organismelor care s-au adaptat eel mai bine la
= a auzi; metroii = mOsuril.] Denumire generica a metodelor si noua situatie data. Patri-moniul genetic al populatiei se va
tehnicilor de examinare a functiei auditive. modifica, transformare ce reprezinta de fapt substratui
ACUPUNCTURA, s. f. / acupuncture, s. f. / acupuncture. [Lat. mecanismelor evolutive. In pre-zent, se clarifica mecanismele
ecus = ac, sau acutus = ascufit; punctura = mfe-pcHurO, de. la moleculare ale proceselor de a. Cateva tipuri de a. de interes In
pungere = a mfepa.] Termen creat de iezuitii reveniti din China la fiziologie si medicina:
sfarsitui secolului al XVII-lea. Metoda terapeutica ^i de diagnostic 1) A. ochiului: a) a. la mtuneric - a. ochiului pentru vederea la
studiata si practicata In China de mii de ani. A. se bazeaza pe Intuneric sau la conditii de iluminare redusa; se numeste si a.
stimularea cu ace fine, din otel sau din metale pretioase, a scotop/ca; b) a. la lumina - a. ochiului pentru vederea la tumina
anumitor puncte ale suprafetei cutanate. Efectele a. sunt soarelui on a surselor straludtoare (fotopie), cu
interpretate diferit, In functie de culturile filo-

142
ADAPTATOR ADENOPATI
E

reducerea concentratiei de pigmenti fotosenzitivi. 2) A. a/tor ADENOIDECTOMIE, s. f. / ad6noidectomie, s. f. / ade-


organe de simf: auditiva, gustativa. 3) A. genetica - selectia noidectomy. [Qr. aden, -os = gianda.; eidos = formd; ektome
naturala a mutantilor care sunt cei mai adaptati la noul mediu = e^cizie.] Exdzia chirurgicala a *vegetatiilor adenoide.
(ex.': "rezistenta la medicamente). 4) A. fenotipica - modifi-carea ADENOIDIAN, adj. / adeno'jdien, -enne, adj. / adenoid. [Qr.
proprietatilor unui organism In afara oricarei transformari a aden, -os = gianda; eidos - forma.} Care prezinta sau este
genotipului, ca raspuns la schimbarile mediului. determinat de *vegetatii adenoide. Ex.: 'fades a.
ADAPTATOR, s. m. / adaptateur, s. m. / adaptor. [Lot. adaptare ADENOIDISM, s. n. / ad6noidisme, s. m. / adenoidism. \Gr.
= a potrivi, a aaapta, de. ia aptas = apt.] Secventa nucleotidica aden, -os = gianda; eidos = forma; -ism.] Denumire a ansam-
adaptatoare capabila sa realizeze jonctiunea din-tre doua blului de manifestari locale (*facies adenoidian) si generate
fragmente de ADN terminate prin secvente necom-plementare. (afectarea dezvoltarii psihice si fizice) care apar la oopiii cu
ADDUCTOR, adj., s. m. / adducteur, adj., s. m. / adductor. [Lot. -vegetatii adenoide. ADENOIDITA, s. f. / adenoidite, s. f. /
adducere = a duce spre, de. [a ad = spre., ducere = a. dwe., a adenoiditis. [Cjr. aden,
purta.] (Muschi) care serveste la *adductie. -os = gianda; eidos = forma; -Ha} Inflamatie a vegetatiilor
ADDUCTIE, s. f. / adduction, s. f. / adduction. [Lot. adducere = adenoide, a tesutului adenoidian al rinofaringelui.
a duce spre, de ia ad = spre., ducere = a duce., a purta.] Miscare ADENOLIPOMATOZA, s. f. / ad6nolipomatose, s. f. / ade-
care apropie un membru sau un segment de membru de axul nolipomatosis. [Qr. aden, -os = glanda., Jipos ^ grclsime; -
median al corpului. oma; -oza.] Formare de numeroase adenolipoame (tumori
ADENECTOMIE, s. f. / adenectomie, s. f. / adenectomy. [Qr. continand tesut adipos si elemente glandulare) la nivelul cefei,
aden, -os = gianda; ektome = w(cizie.\ 1) *Ablatia unei glande. axilei si canalului inghinal.
2) Sin.: adenoidectomie (v.). ADENOM, s. n. / adenome, s. m. / adenoma. \Cfr. aden, -os =
ADENILAT CICLAZA / ad6nylate cyclase / adenylate cyclase. giandcl; -oma.] Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei
Enzima intracelulara, asociata biomembranei, care moduleaza glande; structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din
producerea *mesagerului secund *AMPc din *ATP. Este un care provine. Ex.: 1) a. hipofizar, tumori nodulare circumscrise,
constituent important al anumitor cai de semnalizare interce- Inchise In saua turceasca largita. 2) a. bronsic, cu evolutie lenta,
lulara. Cuplarea sa la complexul *ligand-receptor se efectueaza dar si cu malignitate locala; uneori metastazeaza. 3) A. malign,
prin intermediul *proteinelor G, care o pot stimula (G,) sau frana sin.: adenocarcinom (v.). 4) a. sebaceu, prin hiper-plazia benigna
(G,). a glandelor sebacee. 5) a. w/os, poJip al mucoasei intestinale.
ADENINA, s. f. / ad6nine, s. f. / adenine. 6-Aminopurina. Una ADENOM TIR0IDIAN TOXIC / ad6nome thyroidien toxique /
dintre cele doua baze purinice Intalnite atat 'in ADN si ARN, cat si toxic adenoma of the thyroid gland. 1) Denumire veche,
m alte nucleotide cu importanta fiziologica precum AMP, ATP, abandonata, a gusii nodulare manifesta clinic prin semne de
ADP. In toti acesti compusi, a. este legata de o mole-cula de hipertiroidie. 2) In prezent: a. t. care secreta hormoni tiroidi-eni In
monozaharid, formand 'adenozina. exces, In mod autonom, adica fara stimularea de catre TSH.
ADENITA, s. f. / ad6nite, s. f. / adenitis. {Cjr. aden, -os = Excesul de hormoni tiroidieni este produs prin mutatii ale genei
gianda.! -ita.] Sin.: limfadenita (v.). receptorului pentru TSH, cu activarea acestuia In absenta
ADENOBLAST, s. n. / adenoblaste, s. m. / adenoblast. {Cjr. ligandului si inducerea cascadei moleculare spedfice receptorilor
aden, -os = gianda; blastos = ge-rmsn.} Celula embrionara din cuplati cu *proteina G. Simptomele sunt cele ale unei
care se dezvolta tesut glandular. Uneori termenul se utilizeaza cu "tireotoxicoze pure, uneori tabloul clinic fiind limitat: pier-dere In
referire la celulele reticulare din centrul germinativ al folicu-lului greutate, fibrilatie auriculara. 'Scintigrafia arata o fixare exclusive
limfatic. a "^ pe nodulul toxic, iar injectia intramusculara de TSH permite
ADENOCARCINOM, s. n. / ad6nocarcinome, s. m. / adeno- punerea In evidenta a unei fixari pe restui paren-chimului
carcinoma. {Cjr. aden, -os = gianda; karkinoma, de. ia karki-nos tiroidian ,,stins functional". Sin.: boala Plummer.
= roc, cancer.] 1) Carcinom derivat din tesut glandular; ADENOMATOZA, s. f. / adenomatose, s. f. / adenomatosis. [Cfr.
celulele tumorale permit recunoasterea structurii glandulare. Se aden, -os = gianda; -oma; -oza} Hiperplazie adenoma-toasa
observa, In particular, la nivelul ficatului, unde se asodaza cu multinodulara la nivelul Invelisului sau parenchimului unei
ciroza (cancer cu ciroza). V. hepatom. In a. alveolar, celulele sunt glande.
dispuse sub forma unei alveole. 2) *epiteliom a. darui structura ADENOMATOZA MULTIENDOCRINIANA / adenomatose mul-
aminteste structura unei glande. tiendocrinienne / familial endocrine adenomatosis. Sin.:
ADENOCARCINOM COLOID / adenocarcinome collo'fde / neoplazie endocriniana multipla (v.). ADENOMECTOMIE, s. f. /
mucinous adenocarcinoma. Sin : epiteliom coloid (v.). adenomectomie, s. f. / adeno-mectomy. [Qr. aden, -os =
ADENOFIBROM, s. n. / adenofibrome, s. m. / adenoflbro-ma. gianda.; -oma; ektome = uy-izie,} Extirpare a unui *adenom.
{Cjr. aden, -os = gianda; [at. fibra = _fi6ra; -omn.j Sin.: ADENOMEGALIE, s. f. / adenomegalie, s. f. / adenomegaly.
fibroadenom (v.). [Gjr. aden, -os = gianda.; megas, megalos = mare.] Hipertrofie
ADENOGRAMA, s. f. / adenogramme, s. m. / adenogram. [Gjr. a ganglionilor limfatid.
aden, -os = gCanda.; gramma = Inscriere.] Formula care indica ADENOMIOM, s. n. / adenomyome s. m. / adenomyoma. \fr.
repartitia diferitelor tipuri de celule prezente pe un frotiu prelevat aden, -os = glanda:, mys, myos = mufcfii; -oma.} Tumora
prin punctia unui ganglion limfatic. Normal, celulele care benigna formata din tesut glandular si muscular neted. Ex.: a.
constituie marea majoritate sunt limfocitele (90-98%). prostatic.
ADENOHIPOFIZA, s. f. / adenohypophyse, s. f. / adenohy- ADENOMIOZA UTERINA / adenomyose uterine / uterine ade-
pophysis. NA: adenohypophysis. \Gjr. aden = glanda.; hypo = nomyosis. [Qr. aden, -os = gianda.; mys, myos = mufclu;
su6; physis = creftere, de. la phyein = a create..] V. hipofiza. -oza; lot. uterus = uter} Sin.: endometrioza (v.). ADENOPATIE,
ADENOID, adj. / adeno'ide, adj. / adenoid. {Cfr. aden, -os = s. f. / adenopathie, s. f. / adenopathy {Cjr. aden, -os = gianda.!
gCandaf eidos = forma.] 1) Despre un tesut, normal sau pato- pathos = fioata.} Marire de volum a ganglionilor limfatid superficiali
logic, care este foarte asemanator cu o structura glandulara sau profunzi. In mod normal, la aduiti, sunt palpabili ganglionii
normala. Ex.: 'epiteliom a. 2) Care se aseamana cu tesutui inghinali, care au dimensiuni
ganglionar limfatic. Ex.: "vegetatii a.

143
ADENOPATIE BLUMER
ADIPOUZ
A
Intre 0,5 si 2 cm. A. poate avea cauze multiple: 1) Cresterea lare. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid, daca forta
numarului de limfocite benigne 91 macrofage In cursul raspun- de a. este mai mare decat cea de coeziune, lichidul uda vasul. 2)
sului antigenic. 2) *Limfadenita. 3) Proliferarea in situ a lim- A. plachetara, sin.: adezivitate- plachetara (v.). 3) In psihiatrie:
focitelor maligne sau a macrofagelor. 4) Infiltrarile metastatice cu lipsa de mobilitate a proceselor psihice, cu fixarea la o idee sau
celule maligne. 5) Infiltrarile cu macrofage Incarcate cu metaboliti un sentiment. Ex.: a. bolnavului de *epilepsie.
m *tezaurismozele lipidice. A. este prezenta In nu-meroase boli ADEZIUNE PLACHETARA / adhesion des plaquettes / platelet
infectioase, imunologice, maligne, metabolice sau de cauze adhesion. Sin.: adezivitate plachetara (v.).
necunoscute. In general, procentui unei a. maligne creste cu ADEZIVITATE PLACHETARA / adhesivite des plaquettes /
varsta, la peste 50 de ani fiind de mai mult de 50%. platelet adhesion. [Lot. adhaesus, = aCipire, de [a adhaerere
ADENOPATIE BLUMER / adenopathie de Blumer / Blumer's = a fi atafat (ad = spre; haerere = a fi prins); fr. pla-quette, din
adenopathy [George Blumer, medic american, 1858-1940.] oCandezd plaken = a carpi, a petici.] Proprietate a plachetelor
Semn al metastazarii unui neoplasm gastric, constand In pre- de a adera in vitro la o suprafata de sticia sau in vivo la fibrele de
zenta a. detectate prin tuseu rectal. colagen. A. p. intervine In *hemostaza fizio-logica. Sin.: adeziune
ADENOPATIE VIRCHOW / adenopathie de Virchow / Virchow's plachetara. V. si agregare a plachetelor.
adenopathy. [Rudolph Ludwig Karl Virchow, anatomopatoiog ADHESIO INTERTHALAMICA / adhesio interthalamica /
gennan, profesor [a 'Wwtz.bwg, apoi ia 'Seriin, 1821-1902.] Sin.: adhesio interthalamica (NA). Comisura de substanta cenusie
semn Virchow-Troisier (v.). care uneste cele doua jumatati ale talamusului deasupra ven-
ADENOSARCOM, s. n. / adenosarcome, s. m. / adenosar- triculului al Ill-lea cerebral. Sin.: comisura cenusie, comisura
coma. [t^T. aden, -os = gianda; sorx, sarkos = came; -omo.] mijiocie.
-Adenom a carui stroma conjunctiva este de tip sarcomatos. ADIADOCOKINEZIE, s. f. / adiadocokinezie, s. f. / adiado-
ADENOTONSILECTOMIE, s. f. / adenotonsillectomie, s. f. / cokinesia, adiadocokinesis. [^r. o - priv.; diadokhos = care
adenotonsillectomy. [Qr. aden, -os = glaniici; [at. tonsillae, su.cce.da; kinesis = mifcare, de ia kinein = a misca.] Disparitia
-arum = amigdaie; gr. ektome = e^cizie.] 'Ablatie a amigda-lelor *diadocokineziei, manifestata prin inabilitatea de a face mis-cari
si a 've^etatiilor adenoide. alternative rapide.
ADENOVIROZA, s. f. / adenovirose, s. f. / adenovirosis [Cfr. ADIASTOLIE, s. f. / adiastolie, s. f. / adiastole. [Cjr. a - priv.;
aden, -os = giandd; [at. virus = venin, otrava; -oza .} Boala diastole = diiatare, de Ca diastellein = a idrgi} Disfunctie ca-
determinata de un *adenovirus, care prezinta afinitate deose-bita racterizata prin limitarea expansiunii diastolice atrioventriculare si
pentru tesutui limfoid. In consednta, gama manifestarilor prin cresterea presiunii telediastolice. Poate fi secundara peri-
patologice este variata: faringite acute, adenoidite, keratocon- carditei constrictive sau unor afectiuni miocardice: fibroza, amiloi-
junctivite epidemice, traheobronsite febrile, bronhopneumopatii, doza, hemocromatoza, endocardita fibroplastica, unele cardio-
adenite mezenterice. In afara pneumoniei copilului, toate aces-te miopatii.
afectiuni sunt benigne. ADINAMIE, s. f. / adynamie, s. f. / adynamia. [Cjr. a - priv.,
ADENOVIRUS, s. n. / adenovirus, s. m. / adenovirus. [Cfr. aden, dynamis = forta.] Scadere generalizata a activitatii motorii
-os = giandd; [at. virus = venin, otrava.] Grup mare de virusuri spontane, consecutiva unei senzatii de slabidune musculara
care provoaca *adenoviroze. A. sunt prezente In unele infectii marcata. Caracterizeaza unele boli (ex.: febra tifoida) sau sta-rile
latente la persoane normale; mai nou, se con-sidera ca ar febrile accentuate.
induce, la unele specii, procese de malignizare. ADINAMIE EPISODICA EREDITARA / adynamie episodique
ADENOZIN 3',5'-MONOFOSFAT CICLIC / adenosine 3',5'- hereditaire / adynamia episodica hereditaria. Boala ereditara
monophosphate cyclique / cyclic adenosine 3',5'-mono- de tip autozomal dominant, cu debut In copilarie, care este In-
phosphate. Sin.: AMP ciclic (v.). rudita cu paralizia periodica familiala (v. boala Westphal). Se
ADENOZIN TRIFOSFAT / acide adenosine triphosphorique / caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu cri-
adenosine triphosphate. Sin.: acid adenozintrifosforic (v.). zeie paroxistice de paralizie de tip periferic, care apar la nive-lul
ADENOZINA, s. f. / adenosine, s. f. / adenosine. *Nucleozid extremitatilor distale ale membrelor si se extind spre rada-cinile
constituit din 'adenina si o pentoza, D-riboza. Combinatiile sale acestora, avand maximum de intensitate In 30 de minute. Nu
cu acidul fosforic sunt foarte importante. V. AMP, AMP ciclic, apar tulburari senzitive, dar se pot asocia tulburari ale ritmului
ADP, ATP. cardiac si ale tensiunii arteriale, ca si fenomene mio-tonice. Sin.:
ADENOZINTRIFOSFATAZA Na"^ / adenosine triphospha-tase sindrom Gamstorp.
Na'-IC / Na^-K^ adenosine triphosphatase. Sin.: pompa de ADIPOCEARA, s. f. / adipocire, s. f. / adipocere, grave-wax.
sodiu (v.). [Lat. adeps, -dipis = grasime; cera = ceara.] Substanta de cu-
ADERENTA, s. f. /adherence, s. f. / adherence. [Lat. adhaerere loare gri-albicioasa, moale si de consistenta cerii care provine
= a fi atafat (ad = spre; haerere = a fi priiv).] din saponificarea grasimilor la cadavrele ramase mult timp In
Alipire a unor suprafete fiziologic separate una de cealalta. A. pot apa sau In pamEint umed, In absenta oxigenului, A. Intarzie
fi congenitale sau cicatriceale. descompunerea cadavrului, fapt care permite observarea unor
ADERENTA IMUNA / adherence immune / immunoadhe-rence. eventuale semne de violenta.
Sin.: imunoaderenta (v.). ADIPOCIT, s. n. / adipocyte, s. m. / adipocyte. [Lat. adeps,
ADEZINE, s. f. pi. / adhesines, s. f. pi. / adhesins. \Lat. -dipis = grasime.; gr. kytos = cdula} Celula care contine In
adhaesus = aiipire, de la adhaerere = a fi atafat (ad = spre; citoplasma incluziuni lipidice. A. brun intra In structura tesutu-lui
haerere = a fi prins; -ina).] Termen general pentru moleculele adipos brun (prezent la nou-nascut si la unele mamifere), cu rol In
implicate In adeziunea celulara, dar si cu utilizare restransa In disiparea energiei sub forma de caldura. V. termo-reglare.
microbiologie, cu referire la componentele supra-fetei bacteriilor. ADIPOGENEZA, s. f. / adipogenese, s. f. / adipogenesis. [Lat.
0 serie de a. prezinta afinitate crescuta pentru *fibronectine. adeps, -dipis = grasime; gr. genesis = prodttcere, de ia gennan
ADEZIUNE, s. f. / adhesion, s. f. / adhesion. [Lat. adhaesio, ^ a produce} Sin.: lipogeneza (v.).
-onis = aivpm, de ia adhaerere = a fi. atafat (ad = spre, haerere ADIPOLIZA, s. f. / adipolyse, s. f. / lipolysis. Descompunerea
= a fi prins).] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri grasimilor care antreneaza o ,,topire" a (esutului adipos. Sin.:
diferite; este consednta atractiei intermolecu- lipoliza.

144
ADIPOMASTIE ADN
COMPLEMENTAR

ADIPOMASTIE, s. f. / adipomastie, s. f. / adipomastia. [Lat. microorganisme. Cel mai raspandit este a. complet Freund,
adeps, -dipis = grasime; gr. mastos = son, mameCa..] Hiper- capabil sa stimuleze atat raspunsul medial celular, la animale de
trofie difuza, benigna a tesutului adipos mamar, care nu tre-buie experienta, cat si formarea anumitor dase de imunoglobu-line.
confundata cu *ginecomastia. Este o emulsie uleioasa In mediu hidric (monooleat de manitol
ADIPOSTAT, s. n. / adipostat, s. m. / lipostat. [Lat. adeps, amestecat cu ulei de parafina), continand micobacterii (ex.: bacili
-dipis = grasimt.; gr. statikos = care oprefte, de la istanai = a Koch) omorate si deshidratate, suspendate In faza uleioasa. A.
pCasa.1 a face. so. fina..] Centru ipotetic din *hipotalamus al carui incomplet este identic cu forma completa, dar nu contine
rol ar consta In reglarea volumului masei adipoase. In-tervenind In micobacterii. 2) Care are proprietati de a. 3) Referitor la un
bilantui energetic, dereglarea sa ar putea fi la originea anumitor tratament de Insotire, al carui scop este de a completa
obezitati sau scaderi excesive In greutate. tratamentui specific, de obicei prin efecte paleative. 4) Despre o
ADIPOZA, s. f. / adipose, s. f. / adiposis. [Lat. adeps, -dipis = substanta care permite absorbtia mai usoara a unui medicament
grasime; -oza.] Exces de grasime In tesutui celular subcu-tanat. sau faciliteaza actiunea sa.
Uneori termenul este utilizat ca sin. cu *adipozitate, alte-ori ADJUVANT FREUND / adjuvant de Freund / Freund's adju-
pentru desemnarea acumularii de grasime Intr-un organ sau vant. [fules Freund, fiacterwiog american dt. origine maghiara,
tesut. In acest caz, se deosebesc mai multe forme, printre care: 1890-1960.] V. adjuvant.
1) a. cardiaca - infiltratie sau degenerescenta grasa a ADN / ADN / DNA. [Wbrw. ds. la acid dezoJ(irilJO-nucieic, utiii-
miocardului. 2) adiposis dolorosa (v.). 3) a. hepatica - de- zata. m iimfiajui curent m load denumim elfins e.] ADN este
generescenta grasa a hepatodtelor. 4) a. tuberosa simplex, suportui material al informatiei genetice a organismelor vii.
asemanatoare cu adiposis dolorosa. Unitatile constitutive ale ADN, care este un polinudeotid, se
ADIPOSIS DOLOROSA / adiposis dolorosa / adiposis dolo- numesc dezoxiribonudeotide, adica "nucleotide a caror pen-toza
rosa. Boala caracterizata prin depunere de grasimi la nivelul este 'dezoxiriboza. Localizare: la 'eucariote, cea mai mare parte
nervilor (pana la formarea de mici lipoame) care determina dureri a ADN este localizata In nucleui celulelor sub forma de filamente
si leziuni nervoase variate. Mai frecventa la femeie, a. d. poate lungi care adopta o structura particulara In momen-tul diviziunii
determina uneori decesul prin complicatii pulmonare. Sin.: boala celulare: *cromozomii, al caror numar este varia-bil In functie de
Dercum, neurolipomatoza. speda considerata. Fiecare cromozom contine o singura
ADIPOZITATE, s. f. / adiposity s. f. / adiposity. [Lot. adeps, molecula de ADN, frecvent cu o lungime de cativa centimetri si
dipis = grasime} Termen considerat adesea sin. cu *adipoza, latime de doua milionimi de milimetru. intre divi-ziuni, moleculele
Indeosebi pentru a desemna modalitatile de dispunere a tesutului de ADN sunt cuprinse In *cromatina, a carei structura compacta
gras In organism. La normali, se disting: 1) A. de tip android - In se obtine prin asocierea *nudeozomjlor. Organismele *procariote
jurul centurii scapulare. 2) A. de tip ginoid - In jurul bazinului. nu poseda nucleu individualizat, iar unica molecula de ADN
Alteori, termenul este asociat cu referiri la cauza obezitatii: 1) a. formeaza un filament circular de cativa milimetri lungime, repliat
cerebrala, Indeosebi prin perturbari hipo-talamice. 2) a. hipofizara, de numeroase ori In centrul celulei. In cromozomul procariotelor
consednta insuficientei pituitare. ADN este condensat Intr-un singur cromozom, prin formarea de
AOIPSIE, s. f. / adipsie, s. f. / adipsia. [Qr. a - priv.; dipsa = sete} complexe cu pro-teine bazice si cu molecule de ARN. Totodata,
Absenta senzatiei de sete, care la unii indivizi poate dura zile sau *mitocondriile celulelor eucariote si *cloroplastele celulelor
chiar saptamani. vegetale contin informatie genetica sub forma de ADN circular,
ADIPSINA, s. f. / adipsine, s. f. / adipsin. [Lot. adeps, -dipis = asemanator cu eel al procariotelor. Structura: *bazele purinice si
grasime; -ina.] Serinproteinaza produsa si secretata de pirimidinice, componente ale nucleotidelor se asodaza doua cate
adipocitele mature. Poate fi prezenta si In alte tipuri celulare doua prin
implicate In metabolismul lipidelor. A. exercita o actiune regla- *legaturi de hidrogen. ADN se prezinta eel mai frecvent sub
toare asupra *lipoproteinelor extracelulare, ca si asupra oxidarii forma a doua lanturi polinucleotidice Tmperecheate (structura
lipidice implicate In 'termogeneza. La bolnavii cu diabet za-harat bicatenara) prin asoderea adenina-timina (pereche A-T) si
rau echilibrat se constata o crestere a concentratiei de a., iar guanina-dtozina (pereche G-C), proprietate denumita comple-
insulina apare ca factor reglator. La o serie de animale cu mentaritate. Cele doua lanturi complementare se Infasoara In jurul
obezitate genetica (ex.: soared ob/ob) s-a constatat dispa-ritia unui ax virtual, ansamblul avand conformatia unei duble elice
aproape totala a a. din tesuturi. descrisa de Watson, Crick si Wilkins. Structura In dubia elice a
ADITIV ALIMENTAR / additif alimentaire / food additive. [Lat. ADN a permis Intelegerea modului In care informatia genetica
addition, participiul trecut de, la. adders = a adiiuga; poate fi transmisa cu exactitate, din generatie In gene-ratie.
alimentarius = aCimentar, tie, la alimentum = aliment fi alere = a Ordinea In care se succeda nucleotidele In lungul unui lant
/trtInf.] Substanta adaugata intentional Intr-un aliment, In general polinucleotidic, adica secventa, determina continutui informational.
In cantitati mid, pentru fadlitarea conservarii, pentru sta-bilizarea In anumite regiuni ale ADN care corespund *genelor, Inlantuirea
sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoa-rea si nucleotidelor contine un mesaj codificat, a carui de-criptare
aspectui acestuia), ca si pentru favorizarea unei prepa-rari care sa conduce la sinteza proteinelor. Lectura mesajului se produce prin
nu Ti denatureze calitatile. Utilizarea aditivilor, Indeosebi a 'transcriptie, In cursul careia un lant de ADN este copiat In ARN
conservantilor, este reglata prin dispozitii legale, care stabilesc mesager, care In celulele eucariote transports mesajul genetic din
calitatile necesare si procentajele maxime ce pot fi utilizate. Desi nucleu In citoplasma, de unde la nivelul
dispozitiile legale sunt formulate pe baza unor recomandari ale *ribozomilor el este tradus In *proteine.
organismelor internationale, ele nu sunt Intot-deauna identice de ADN CIRCULAR / ADN circulaire / circular DNA. ADN care
la o tara la alta si au tendinta sa devina tot mai restrictive, pe formeaza o molecula circulara. In cazul ADN-ului circular dublu
masura ce se descopera noi efecte indezirabile ale diferitelor catenar se disting molecule deschise, numite si relaxate sau
substante utilizate ca a. demlate (o catena este sectionata) si molecule Inchise (fara
ADJUVANT, adj., s. n. / adjuvant, -e, adj., s. m. / adjuvant. [Lat. extremitati libere) care sunt frecvent structurate In superhelix.
adiuvans, partic.ipwC present ai verfiuiui adiuvare = a ajuta} 1) ADN COMPLEMENTAR / ADN complementaire / complemen-
Preparat care, administrat concomitent cu un antigen, amplifica tary DNA. Molecula de ADN copie a unei molecule de *ARN
raspunsul imunologic al acestuia. A. sunt, eel mai frecvent, mesager si, deci, lipsita de 'introni, care sunt prezenti In *ADN
substante minerale uleioase sau derivate din anumite

145
ADN GENOMIC
ADRENOLEUCODISTROFI
E
genomic. Este utilizat pentru a determina secventa de amino- a. se Incheie la varsta de 25 de ani. Cele mai importante
acizi a unei proteine, prin secventarea ADN, sau pentru fabri- transformari In a. sunt de ordin psihologic, din punct de ve-dere
carea unei proteine In cantitati man, dupa o *clonare prealabila. medical prezentand interes, de asemenea, o serie de
Abrev.: ADNc. particularitati fiziologice si ale patologiei acestei perioade.
ADN GENOMIC / ADN genomique / genomic DNA. ADN con- ADRENAL, adj. / adrenal, -ale, -aux, adj. / adrenal. [Lat. ad =
stituent al *genomului unei celule sau al unui organism. Ter-men aproape. de., i&ngCi; ren, -is = rime/it.] Care se refera la
utilizat In opozitie cu *ADN complementar. glandele suprarenale.
ADN HIBRID / ADN hybride / hybrid DNA. Molecula de *ADN ADRENALINA, s. f. / adrenaline, s. f. / adrenaline, [[at. ad
recombinat compusa din doua catene de origine diferita. Sin.: = aproape de., idnga; rn, -is - rinicfii; -inn .] Hormon neuro-
ADN himera. transmitator (*catecolamina) secretat Indeosebi de celulele ner-
ADN HIMERA / ADN chimere / chimeric DNA. Sin.: ADN hi-brid voase (derivate din sistemul nervos simpatic) din medulosu-.
(v.). prarenale si secundar prin stimularea neuronilor denumiti *adre-
ADN METILARE / adn methylation / DNA methylation. Pro-ces nergici, din sistemul nervos simpatic. La nivelul sinapselor, a. se
prin intermediul caruia gruparile metil (CHg) sunt adaugate la comporta ca un neurotransmitator, iar a. eliberata de me-duio-
anumite nudeotide ale ADN genomic. Acest proces afec-teaza suprarenale se comporta ca un hormon. Ea are actiune
expresia genelor (ADN metilat fiind dificil de transcris). Deoarece simpaticomimetica la concentratii normale, efectui dominant
gruparile metil In genom se caracterizeaza print'r-o distributie realizandu-se prin legarea la 'receptorii p-adrenergici, iar in doze
specifica fiecarui tip celular, acestea au un rol important In mari fiind implicati si *receptorii a-adrenergici. A. accele-reaza
programarea expresiei genelor proprii fiecarei celule. S-a ritmul cardiac, creste forta si amplitudinea contractiilor inimii,
demonstrat ca metilarea unor regiuni sau situsuri regla-toare ale antreneaza contractia fibrelor musculare ale vaselor ce iriga
unei gene produce blocarea acesteia, deoarece prezenta unei muschii netezi si pielea, dar provoaca relaxarea fibrelor de la
grupari metil la nivelul unui situs precis Tmpiedica interactiunea nivelul arterelor coronare, plamanilor si muschilor scheletici. Ca
intre gena si *factQrii de transcriptie. V. sj ADN metiltransferaza. urmare, a. provoaca cresterea presiunii arteriale. In plus, ea
^ creste glicemia favorizand eliberarea de glucoza hepatica,
ADN METILTRANSFERAZA / ADN methyltransferase / DNA necesara lucrului muscular. A. este un hormon de *stres, cu rol In
methyltransferase. Enzima care catalizeaza transferul grupa- *sindromul general de adaptare. DCI; epinefrina. V. si tab. const.
rilor metil (0-13) la nivelul unor situsuri specifice ale ADN, atat la endocrinol.
celulele embrionare, cat si la diferite tipuri celulare, dupa di- a-ADRENERGIC. Var. pentru alfa-adrenergic (v.).
ferentierea celulelor. Celulele canceroase produc cantitati mari P-ADRENERGIC. Var. pentru beta-adrenergic (v.).
de ADN m., care blocheaza genele cu rol In franarea prolife-rarii ADRENERGIC, adj., s. n. / adr6nergique, adj., s, m. / adre-
celulare. Pe de alta parte, excesul de ADN m. ar putea bloca nergic. [[at. ad = aproape. de, iAngd; ren, -is = rinicfii; gr.
gene vitale pentru celule. Ca urmare, aceleasi celule canceroase ergem = a iucra} 1) Substanta care actioneaza ca *adrena-lina
exprima demetilaza, o enzima care detaseaza gruparile metil de si levarterenolul, prin cuplare cu receptorii a si/sau p ai
la nivelul ADN. Foarte probabil, blocarea demeti-lazei prin sistemului simpatic. In prezent, exista tendinta de a enumera
inhibitori specifici ar putea inhiba cresterea tumorala. V. si ADN printre substantele p-adrenergice, molecule care actioneaza se-
metilare. lectiv pe p,-receptori (bronsici, vasculari, din miometru) si re-
ADN NEREPETITIV / ADN non repetitif / non repetitive DNA. ceptorii p, cardiaci. 2) Cu referire la eliberarea de *adrenalina
Secventa de ADN prezenta In genom Intr-un numar redus de sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei, 3) Caracte-
copii. ristica unei *sinapse sau a unei cai nervoase In care media-
ADN POLIMERAZA / ADN polymerase / DNA polymerase. torul chimic este *adrenalina.
Enzima care catalizeaza formarea ADN pornind de la mono- ADRENERGIE, s. f. / adrenergie, s. f. / adrenergy. [(at. nd =
dezoxiribonudeotide. Sinteza se efectueaza In prezenta ADN aproape. de, [dnga., ren, -is = nmchi; gr. ergein = a [ucra.\
preexistent, fiecare lant al acestuia servind ca matrice pentru Eliberarea de hormoni adrenalinici pornind de la doua sisteme
sinteza *ADN complementar. Exista trei ADN polimeraze (I, II, diferentiate: medulosuprarenala si fibrele postganglionare ale
III), cea mai cunoscuta fiind ADN p. Ill, implicata In replicarea sistemului ortosimpatic. Uneori, termenul este utilizat ca sin cu
ADN la eucariote. *simpaticotonie.
ADN RECOMBINANT / ADN recombinant, ADN recombine / ADRENOCORTICAL, adj. / adrenocortical, -ale, -aux, adj. ;
recombinant DNA. Orice molecula de ADN formata prin adrenocortical. [Lat. ad = aproape. de., iangdi ren, -is = rime/it;
reunirea unor segmente de ADN provenind din diferite surse. cortex, -icis = swartO..] Care se refera la *cortico-suprarenala.
Moleculele de ADN r. sunt utilizate In mod curent pentru ADRENOCORTIC0IZI, s. m. pi. / adrenocorticoTdes, s. m. pi. (
'clonarea genelor, modificarea genetica a organismelor si In adrenocorticoids. [lat. ad = aproape de, ia-tigd, ren, -is -rinifHi;
biologia moleculara In general. cortex, -ids = swar^a, eidos = formd.] Sin.: cortico-steroizi (v.).
ADN SATELIT / ADN satellite / satellite DNA. Regiuni ale ADN ADRENOCORTICOSTEROIZI, s. m. pi. / adreno-corticoste-
Inalt repetitive Intr-un cromozom eucariot, identificabile prin roides, s. m. pi. / adrenocorticosteroids. [[at. ad = aproape
compozitia lor nucleotidica neobisnuita. ADN s. nu este transcris de, [&ngd; ren, -is = rinufii; cortex, -ids = sconrta; gr. stereos =
si nu are functie cunoscuta. solid, m relief; eidos = formd} Sin.: corticosteroizi (v.).
ADN SUPERHELICOIDAL / ADN superenroule / supercoiled ADRENOCORTICOTROFINA, s. f. / adrenocorticotrophine, s. f.
DNA. ADN avand o configuratie de superhelix. / adrenocorticotropin. [[at. ad = aproape. de, idngd; ren,
ADOLESCENTA, s. f. / adolescence, s. f. / adolescence, -is = rinicfii; cortex, -ids = scoartd; gr. trophe = tira-nd, nutrifie.;
puberty. [Lot. ndo/escere = o create., a. se. deziwha} Perioada -ina.] Sin.: corticotrofina (v.).
a vietii situata Intre copilarie, pe care o continua, si varsta adulta. ADRENOLEUCODISTROFIE, s. f. / adreno-leuco-dystrophie, s.
Marcata de transformari corporate si psihologice, a. In-cepe la f. / adrenoleukodystrophy. [Lat. ad = aproape de., langd, ren, -
varsta de 11-12 ani si se Incheie la 18-20 ani. Varsta de aparitie is = riniclii; gr. leiikos = aK>; dys = gre.u, difial; tro-
si durata a. variaza In functie de sex, mediu socio-economic,
rasa si conditii geografice. Unii autori considera ca

146
ADRENOLITIC AFAZIE
AMNEZICA
pAe = hrana, nutrifie.} Tip de *leucodistrofie In care se asodaza AEROPAGIE, s. f. / aerophagie, s. f. / aerophagia. [Lat. aer,
insuficienta suprarenala cu 'demielinizari la nivelul cre-ierului. -eris, gr. aer, -os = aer; gr. phagein = a mdnca.] Deglutitia, de
Boala este ereditara, cu transmitere *recesiva prin cro-mozomul obicei inconstienta, a unei cantitati excesive de aer, cu dis-tensie
X. Clinic, se asodaza semne cerebrale variate, asi-metrice, cu abdominala consecutiva. A. se asodaza uneori cu anxie-tate si
evolutie intermitenta (astenie, tulburari de com-portament, afazie, este interpretata frecvent de subiectui In cauza ca avand o
paralizii, dementa) si insuficienta suprarenala variabila. semnificatie patologica.
ADRENOLITIC, adj. / adrenolytique, adj. / adrenolytic, adre- AEROFOBIE, s. f. / aerophobie, s. f. / aerophobia. [Lat. aer,
nergic blocking agent. [Lot. ad = aproape de, idngit; ren, -is = -eris, gr. aer, -os = aer; gr. phobos = frica} Teama morbida de
rinicili; gr. lytikos = care distruge, de. [a lyein = a distruge.] Care curentii de aer.
se opune actiunii *adrenalinei. V. ?i alfablocant, beta-blocant. AEROGASTRIE, s. f. / aerogastrie, s. f. / aerogastria. [Lat. aer,
ADRENOPRIV, adj. / adrenoprive, adj. / adrenoprival. [lat. tid = eris, gr. aer, -os = aer; gr. gaster, gastros = stomac.] Prezenta
aproape de, l&nga, ren, -is - rinicfii; privus = Kpsit de, de to de aer (gaze) In stomac, ce provoaca uneori disten-sia
privere = a Rpsi (pe cineva) de cwa.] Care este legat de o organului.
'insufidenfa suprarenala. AEROMONAS / aeromonas / aeromonas. [Lat. aer, -eris, gr.
ADRESINE, s. f. pi. / adressines, s. f. pi. / adressins. Receptori aer, -os = aer; gr. monas = unitate} Gen bacterian de bacili
ai 'endoteliului vascular care confera specificitate tisulara gramnegativ, mobili, cu flagel polar. Spedile A. hydrophila si A.
diferitelor cai de migrare ale leucodtelor. sobria sunt patogene oportuniste la om, agenti In unele
ADSORBANT, adj., s. n. / adsorbant, adj., s. m. / adsorbent. gastroenterite si suprainfectii.
[Lat. ad = spre; sorbere = a suge, a 6ea.\ 1) Despre o substanta AEROSOL, s. m. / aerosol, s. m. / aerosol. Dispersie de par-
la nivelul suprafetei careia se produce cu usurinta fenomenul de ticule solide sau lichide Intr-un mediu gazos. Se disting a. na-
*adsorbtie. 2) Substanta respectiva. Ex.: car-bunele activat si turali ai a. artificiali obtinuti prin diferite metode. A. naturali exista
oxidul de magneziu. V. si adsorbat. In atmosfera, iar abundenta lor In marile zone urbane poluate
ADSORBAT, s. m. / adsorbate, s. m. / adsorbate. [Lat. ad = poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor In sis-temul
aproape de, [dngd; sorbere = a suge, a Ijea.] Substanta care se pamant-atmosfera. Aceste variatii contribuie la *efectul de sera.
adsoarbe, care sufera fenomenul de *adsorbtie pe supra-fata Metoda curenta pentru obtinerea a. consta In intro-ducerea unei
unui corp. V. si adsorbant. pulberi sau a unui lichid Intr-un curent puternic de aer. Pentru
ADSORBTIE, s. f. / adsorption, s. f. / adsorption. [Lat. ad = dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomi-zoare, In care a. se
spre; sorbere = a 6ea, a aspira.] 1) Fixare, de regula re- obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv com-primat. V.
versibila, a unei substante (molecule, ioni, particule) la supra- aerosolterapie.
fata unui solid (*adsorbant), de natura fizica (prin forte van der AEROSOLTERAPIE, s. f. / aerosoltherapie, s. f. / aerosol
Waals) sau chimica (prin legatura chimica). 2) Variatie a con- therapy. Procedeu terapeutic In care se utilizeaza *aerosoli din
centratiei unui compus din stratui superficial al unei solutii in substante medicamentoase, ca agentii mucolitici si cortico-
raport cu concentratia sa m straturile profunde. steroizii, pentru tratamentui unor afectiuni pulmonare (astm,
ADUCINA, s. f. / adducine, s. f. / adducin. Proteina asociata bronsite, emfizem).
*scheletului membranei eritrocitare, alcatuita din doua subuni-tati, AEROTONOMETRU, s. n. / aerotonometre, s. m. / aerotono-
cu M, de 102 kDa si P de 97 kDa. A. face parte din banda 4.1 meter. [Lot. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. tonos = ten-siune;
eritrocitara si promoveaza, In prezenta calciului, formarea metron = masura..} Aparat destinat masurarii presiunii gazelor
complexelor *spectrina-*actina. 0 mutatie a subunitatii din mole- din sange sau din alte lichide ale organismului.
cula de a. ar avea rol patogenic m hipertensiunea arteriala. AFAGIE, s. f. / aphagie, s. t. / aphagia. [Cjr. a - priv.;
ADVENTICE, s. f. / adventice, s. f. / adventitia. NA: tunica phagein = a mdnca.} Refuzul sau diminuarea abilitatii de a
adventitia. \Lat. cidventicms = care se. adaugd deasupra.] 1) Inghiti.
Tunica externa a peretelui unei vene sau artere. Consta din tesut AFAKIE, s. f. / aphakie, aphaquie, s. f. / aphakia. [Qr. a -priv.;
conjunctiv si o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. 2) phakos = iinte, [enti[d.\ Termen care denumeste lipsa
Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu 'cristalinului. A. poate fi post-operatorie (operatie pentru *ca-
de o membrana seroasa. taracta), posttraumatica sau congenitala. Lipsa cristalinului, ded
AER, s. n. / air, s. m. / air. [Lat. aer, -eris, gr. aer, -os = aer} a prindpalutui factor al *acomodarii, determina pierderea aces-
Mixtura gazoasa a 'atmosferei. teia si secundar *hipermetropie. Se corecteaza prin 'implant
AER COMPLEMENTAR / air cornplementaire / reserve air. (solutie ideala).
Sin.: volum inspirator de rezerva (v.). AFAZIE, s. f. / aphasie, s. f. / aphasia. [Cjr. a - priv.; pha-sis =
AER CURENT / air courant / tidal air. Sin.: volum curent (v.). cuvant, zwrfiire.] Initial (Trousseau, 1864), termenul a. de-semna
AER DE REZERVA / air de reserve / reserve air. Sin.: volum imposibilitatea de a traduce gandirea prin cuvinte, In duda
expirator de rezerva (v.). integritatii aparatului fonator (*laringe, *corzi vocale). Ulterior,
AER REZIDUAL / air residuel / residual air. Sin.: volum rezi- sensul termenului a fost extins considerabil, penlru ansam-blul
dual (v.). tulburarilor capacitatii de comunicare prin intermediul vor-birii,
AEROB, adj. / aerobe, adj. / aerobic. [Lat. aer, -ens, gr. aer, scrisului sau semnelor, ca urmare a afectarii unor functii ale
-os = aer; gr. bios = fiatd.] 1) Despre un proces care se des- creierului. Intr-o formulare generala, a. reprezinta pierderea
fasoara In prezenta oxigenului, depinzand de acesta. 2) Re-feritor memoriei semnelor si mijioacelor prin care omul schimba
la microorganisme care se dezvoltS doar In prezenta oxigenului. (transmite sau primeste) idei cu semenii sai. Printre diferitele
AEROCOLIE, s. f. / aerocolie, s. f. / aerocolia, aerocoly. [Lat. tipuri de a., se disting doua forme majore: *a. senzoriala si
aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. kolon = intestin gros} Distensie a -a. motone. A. este considerata complete atunci cand sunt
colonului prin acumulare de aer sau de gaz. afectate atat aria senzitiva, cat si cea motorie ale cre.^rului.
AFAZIE AMNEZICA / aphasie amnesique / amnesic aphasia.
Forma usoara a *a. Wernicke, limitata la uitarea, mai mult sau mai
putin accentuata, a substantivelor.

147
AFAZIE BROCA AFONIE
AFAZIE BROCA / aphasie de Broca / Broca's aphasia. [Paul AFEBRIL, adj. / afebrile, adj. / afebrile, apyretic. \Cjr. a -priv.;
Broca, antroyolog fi cfwwg franca, profesor [a 'Paris, 1824- iat. fehris = fedra..] Despre un organism uman a carui
1880.] A caracterizata Indeosebi prin pierderea expresiei mo- temperatura este In limite normale (de regula - temperatura In jur
trice a limbajului (*anartrie, *agrafie), cu afectarea moderata.a de 37C). Sin.: apiretic.
Intelegerii cuvintelor si a lecturii. Se asodaza frecvent cu tulburari AFECT, s. n. / affect, s. m. / affect. [Lat. affectus = stare de
ale capacitatii intelectuale si cu 'hemiplegie. A. B. este spirit, afecfiune, boaia, de. la affir.erc = a afecta, a siabi} 1)
determinata de leziuni 'in teritoriut arterei sylviene. Emotie intensa, cu evolutie impetuoasa si scurta. 2) A. astenic,
AFAZIE DE CONDUCTIE / aphasie de conductibilite / conduc- stare emotionala intensa, caracterizata prin anxietate, tristete. 3)
tion aphasia. Sin.: afazie Wernicke (v.). A. patologic, stare patologica cu coloratura afectiva intensa,
AFAZIE FLUENTA / aphasie fluente / fluent aphasia. A. In care Insotita de o tulburare a constiintei. 4) A. primar, le-ziune
cuvintele sunt rostite fluent, dar utilizate incorect. produsa de un agent infectios la poarta de intrare In organism
AFAZIE MOTORIE / aphasie motrice / motor aphasia. A. In care (sifilis, tuberculoza, tularemie etc.).
pacientui, desi gandeste normal, este incapabil sa Tsi exprime AFECTIVITATE, s. f. / affectivit6, s. f. / affective faculty. [Lot.
ideile prin cuvinte (*afemie sau a. m. locala), cantec (amuzie), affectus = stare de spirit, afectiune, fioald, de la affi-cere = a
scris (*agrafie sau a. m. grafica) sau gesturi (*ano-mie motorie). afecta, a s(a6i.} 1) Ansamblu al starilor afective: sen-timente,
A. m. exista rar 'in stare pura, fiind asociata frecvent cu tulburari emotii si pasiuni ale unei persoane. A. este alterata In "nevroze
ale Intelegerii cuvintelor si constituind In acest caz *a. Broca si 'psihoze. 2) Comportare emotiva; sensibilitate.
(fiind consecinta afectarii ariei Broca). AFECTIUNE, s. f. / affection, s. f. / affection. {Lat. uffectio, -
AFAZIE NOMINALA / aphasie nominale / nominal aphasia. A. (uii's = stare, aferti.vd, afectare, de. [a afficere = a afecta, a
caracterizata printr-un defect de Intelegere si utilizare a s[d6i.} 1) Termen general ce desemneaza orice proces morbid,
cuvintelor. Cuvintele sunt substituite unul cu altui, la Intam-plare, facand abstractie de cauze. Semnificatia sa este destui de vaga,
iar pacientui este incapabil sa denumeasca corect obiec-tele. deoarece acopera conceptele de *anomalie, *disfunc-tie,
AFAZIE OPTICA / aphasie optique / optic aphasia. Incapaci- *leziune, *boala, *sindrom. 2) Simpatie, prietenie, dragoste fata
tates de a denumi un obiect perceput vizual, cu toate ca obiectui de cineva.
este recunoscut. ObiectuI este denumit doar daca este perceput AFEMIE, s. f. / aphemie, s. f. / aphemia. \Gjr. a - priv.;
prin palpare, gust sau miros. A. o. se Insoteste frecvent de pheme = vor6ire..\ 1) Forma de *afazie motorie In care se pierde
*cecitate psihica. abilitatea de exprimare a cuvintelor prin vorbire 2) Sin.:
AFAZIE SEMANTICA / aphasie semantique / semantic apha- anal-trie (v.).
sia. A. In care este alterata Intelegerea sensului cuvintelor, ma- AFERENT, adj. / afferent, -e, adj. / afferent. [Lat. fifferre = a
nifestata prin imposibilitatea de a Ie adapta la sensul general al aduce., de. la ad = spre, ferre = a conduce.] Care merge de la
frazei. periferie spre un centru sau catre un anumit organ caruia Ti este
AFAZIE SENZORIALA / aphasie sensorielle / sensory aphasia. destinat. Ex.: nerv a., vas a. Ant.: eferent.
Incapacitatea Intelegerii sunetelor emise (vorbire - a. audi-tiva, AFERENTATIE INVERSA / feed-back / feed-back. [Lot. afferre
surditate verbala; sunete muzicale - surditate muzicala sau = a aduce, de la ad = spre, ferrc = a conduce; inver-sus,
amnezie receptiva) prin afectarea centrului auditiv, sau a participiut verCiuiui invertere = a invwsa} Sin.: conexi-une
cuvintelor scrise (a. vizuala sau cecitate verbala) prin afectarea inversa (v.).
centrului vizual al vorbirii. De asemenea, a. s. se poate mani- AFIBRINOGENEMIE, s. f. / afibrinogen6mie, s. f. / afibrino-
festa prin incapacitatea recunoasterii gesturilor (amimie recep- gen(a)emia. [Qr. a - priv.; Iat. fihra - fibra; -md: gr. sen-nan = a
tiva). A. s. este rareori pura si se complica frecvent cu tulburari produce; haima, -alos = sange.\ Deficienta sau absenta
ale limbajului vorbit, In cadrul *a. Wernicke. *fibrinogenului ?n sange. A. congenitala, transmisa pro-babil
AFAZIE SINTACTICA / aphasie syntactique / syntactic apha- printr-o gena autozomala recesiva, se caracterizeaza prin
sia. Diminuarea capacitatii de utilizare corecte a regulilor gra- incoagulabilitate completa a sangelui.
matical&. AFINITATE, s. f. / affinite, s. f. / affinity. [Lot. affinitas, -atis =
AFAZIE TOTALA / aphasie totale / total aphasia. Asocierea *a. inrudire, vec-inatate, de [a finis = iimitd.\ 1) Forta care uneste
Wernicke cu *a. Broca. atomii si moleculele. 2) Tendinta substantelor de a reactiona
AFAZIE TRAUMATICA / aphasie traumatique / traumatic unele cu altele. A. electiva: forta ce este cauza reu-nirii unei
aphasia. A. cauzata de traumatisme la nivelul extremitatii ce- substante cu alta, Inaintea altei substante. 3) Pro-prietatea unui
falice. 'receptor de a lega specific un anumit *ligand. A. poate varia In
AFAZIE VERBALA / aphasie verbale / verbal aphasia. Va- functie de concentratia ligandului (scade cu cresterea
rietate de a. caracterizata prin imposibilitatea formularii cuvin- concentratiei acestuia) si de prezenta unor factori fiziologici si
telor, verbal sau In scris. patologici. 4) Forta de legatura Intre antigen si an-ticorp.
AFAZIE VIZUALA / aphasie visuelle / visual aphasia. Forma de AFLATOXINA, s. f. / aflatoxine, s. f. / aflatoxin. [Termen com-
*a. senzoriala care consta In incapacitatea Intelegerii cuvintelor pvs: afia - de [a Afipergillus flavus; gr. toxikon = otrava pentm
scrise. varful sagenlor, de la loxan = sageatd; -ind.] Mico-toxina
AFAZIE WERNICKE / aphasie de Wernicke / Wernicke's produsa de anumite suse ale ciuperdlor din genul "Aspergillus
aphasia. [Car/ Wernicke, newolog fi. psifiiatm.ge.rman, profesor flavus si Aspergillus parasiticus, care se dezvolta pe arahide si
la 'Seriin, apcii [a 'Sres[au (in present 'Wroclaw, 'Pohniaf, 1848- contamineaza uleiul extras din acestea. A. B, este cea mai
1905.} A. determinata de leziuni la nivelul regiunii tem-poro- toxica si provoaca experimental cancer hepatic si necroza
parietale stangi. Se manifesta prin incapacitatea Intelegerii periportala.
cuvintelor rostite si scrise (surditate si cecitate verbale). Caile AFONIE, s. f. / aphonie, s. f. / aphonia. [Cjr. a - priv., phone =
vizuala si auditiva nu sunt afectate. Secundar, apar tulburari de voce.\ Pierdere a vodi, completa sau partiala. Etiologia poate fi
vorbire: bolnavul se exprima fluent, dar se constata *para-fazie si diferita: leziune cu sediu laringian (laringita, tumora benigna sau
*jargonoafazie. A. W. se poate asocia cu tulburari intelectuale maligna a corzilor vocale), paralizie de nerv reaJrent (frecvent
majore si cu *hemianopsie. Sin.: afaae de conductie. postoperator, de ex. dupa tiroidectomie) sau leziune cen-

148
AFRODIZIAC AGLUTINOGE
N

trala (a nudeului ambiguu al nervului X cranian), cand se produce AGENITALISM, s. n. / ag6nitalisme, s. m. / agenitalism. [Gr. a -
*afazie. A. poate sa apara si fara o leziune organica, de ex. In priv., [at. genitalia - organde. genitale., d.e ia gignere = a
paranoia, isterie sau prin spasm muscular laringian (a. spasfca). naste., a crea.} Starea unui individ privat de secretia interna a
AFRODIZIAC, adj., s. n. / aphrodisiaque, adj., s. m. / aphro- glandelor sale sexuale. V. si eunuchism.
disiac. [Qr. aphrodisiakos, de. [a Afrodita = zdf-a dragostei} AGENT, s. m. / agent, s. m. / agent. [Lat. agens, -ntis = ac.tiv,
(Substanta) care stimuleaza dorintele sexuale, impulsurite se- viu, de [a agere = a actwna, a pune in mifcare..] Forta sau
xuale. substanta capabila sa produca o schimbare nefavorabila sau
AFRODIZIE, s. f. / aphrodisie, s. f. / aphrodisia. {Cjr. aphro- favorabila organismului. Ex.: 1) A. infectant, microorganism
disia = dorinfa se.J(ua[d, de. la Afrodita = zeifa dragostei.] patruns In corpul uman. 2) A. mutagen, factor fizic, chi-mic,
Exagerarea morbida a dorintelor sexuale. biologic ce reactioneaza cu materialul genetic si poate induce o
AFTA, s. f. / aphte, s. m. / aphtha (pi. aphthae). [Lot. aph-tae, - *mutatie. 3) A. vector, purtator de germeni infectiosi. AGENT
arum = afte., de (a gr. aphtha! = nicer mic ft aphfeia sau CHELATOR / chelateur, s. f. / chelating agent. Sin.:
haptein = a arde] Leziune elementara care caracterizeaza chelator (v.).
*stomatita aftoasa si, In general, *aftozele. Este localizata la AGENT DELTA / agent delta / delta agent. Virus ARN de masa
nivelul mucoasei orofaringiene, mai rar pe mucoasa genitala. Se moleculara mica, masurand 35-37 nm si generator al unor
preanta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici, de forma forme severe de hepatita. La om, a. d. nu poate fi transmis
rotunda sau ovalara, de obicei cu un burelet inflamator eritematos, decat asocial cu "virusul hepatitei B. Sin.: virus delta. AGENT
fiind foarte dureroasa. A. rezulta dupa spargerea unor vezicule INTERCALANT / agent intercalant / intercalating agent.
pline cu lichid seros, izolate sau grupate. Molecula capabila sa se insereze Intre platourile formate de
AFTE BEDNAR / aphtes de Bednar / Bednar's aphthae. [Alois bazele Tmperecheate ale unui *acid nucleic. AGENT
Bednar, ptdiatru austriac, Viena, 1S16-1SSS.[ Ulceratii infectate, PATOGEN / facteur pathogene / pathogenic factor.
observate la nivelul palatului dur la copii. Apar din cauza sugerii Orice factor provocator de boala.
diferitelor obiecte murdare. AGEUZIE, s. f. / agueusie, s. f. / ageusia, ageustia. [Qr. a - priv.;
AFTOZA, s. f. / aphtose, s. f. / aphthosis. [Lat. aphtae, -arum = gueusis = gust.] Pierderea totala sau partiala Cin acest caz se
afte, de. ia gr. aphthai = ulcer mic fi aphlcin sou. haptein = a utilizeaza si termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau
arde.; -oza .] Boala caracterizata prin prezenta de absenta senzatiilor gustative elementare: sarat, duice, amar si
*afte la nivelul mucoaselor bucale si genitale, cu evolutie In pusee acid.
recidivante. Se disting: 1) A. In cadrul *bolii Behcet. 2) A. vulgara, AGIRIE, s. f. / agyrie, s. f. / agyria. [Cjr. a - priv., Cat. gyms, gr.
cu prognostic benign. gyros = cere.] Absenta congenitala a *circumvolutiilor cere-brale.
AGALACTIE, s. f. / agalactie, s. f. / agalactia. [<^r. o - priv.; AGITATIE, s. f. / agitation, s. f. / agitation, excitement. [Lat.
gala, -aktos = [apte.] Absenta secretiei lactate dupa nastere. agitatio, -onis = cyitatie,, de. ia agitare = a pune. m mifcare, a
Termenul agalaxie este incorect. agita fi agere = a acttona, a pune. in mifcare.] Tulburare de
AGAMAGLOBULINEMIE, s. f. / agammaglobulinemie, s. f. / comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie, cu
agammaglobulin(a)emia. \Gjr. a - priv.; 7=0 treia. [ite-ra a exagerarea miscarilor, gesturilor si 'mimicii. A. poate fi spon-tana,
aifahttului grec; lot. globuJus, dim. de. la glohus = glob, -ina; In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala, sau
gr. haima, -atos = sangc.} Absenta *gamaglobulinelor din sange. reactionala, provocata de stimulari din mediul ambiant. Poate fi
Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de dezordonata, lipsita de intentie sau scop, sau agresiva.
afectarea 'imunitatii umorale, al carei suport Tl re-prezinta anumite AGLICON, s. m. / aglycone, s. m. / aglycone. [Ofr. o - priv.;
gamaglobuline, imunoglobulinele. Se disting: glykys = dutce..] Sin.: genina (v.). AGLOSIE, s. f. / aglossie, s.
1) A. congenitala de tip Bruton, v. boala Bruton. 2) A. idiopa-tice f. / aglossia. [Qr. a - priv.;
dobandite tardive, care ar putea reprezenta forme conge-nitale cu glossa = iimfid} Absenta congenitala a limbii. AGLUTINARE, s. f.
expresie tardiva. 3) A. secundare din unele boli ale sangelui / agglutination, s. f. / agglutination. [Lat. agglutinare = a dpi, a
(leucemie limfoida cronica, mielom). A. pot fi disoci-ate, prin uni.\ Aglomerarea prin alipire a celu-lelor sau bacteriilor purtatoare
absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglo-buline. V. ale unui antigen (*aglutinogen), aflate In suspensie, In prezenta
imunitate, carenta imunitara, alimfocitoza, disglobu-linemie. anticorpilor corespondenti (aglu-tinine). A. hematiilor sau
AGAR-AGAR / agar-agar / agar-agar. ['Malaie.ziana agar-agar.] hemaglutinarea se produce in vivo In erorile de transfuzie (grup
Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge din familia sanguin incompatibil) sau In unele stari patologice. A.
Floridee. Contine doua componente principale: agaroza (polimer microorganismelor de catre serul bol-navului constituie o metoda
de galactoza) si agaropectina (polizaharid sulfatat). Se prezinta utila de diagnostic bacteriologic. AGLUTININA, s. f. / agglutinine,
sub forma unor bandelete de culoare galben-pal care se umfla In s. f. / agglutinin. [Lot. agglutinare = a [ipi, a uni; -ina .] Anticorp
apa, dand prin racire un gel. Se utilizeaza Indeo-sebi In capabil sa se lege la antigeni de suprafata ai celulelor, provocand
microbiologie, intrand In compozitia a numeroase medii solide astfel aglu-tinarea acestora. Cele mai cunoscute a. sunt
sau semisolide, In alimentatie sau ca laxativ moderat. Sin.: bacterioaglu-tininele si hemoaglutininele (v. grup sanguin).
geloza. AGLUTININE RECI / agglutinines froides / cryo-agglutinins,
AGASTRIE, s. f. / agastrie, s. f. / agastria. [Cjr. a - priv., gasler, cold agglutinins. Anticorpi antieritrocitari autoimuni care re-
gastros = stomac} Absenta, congenitala sau dupa extirpare cunosc frecvent o serie de antigeni de grup sanguin. A. r.
chirurgicala, a stomacului. determina aglutinarea Intre 4 si 20C si hemolizarea In cazul
AGENEZIE, s. f. / agenesie, s. f. / agenesia. [Qr. a - priv., activarii complementului.
genesis = producere., ic. la geiman = a produce} Defect de AGLUTINOQEN, s, m. / agglutinogene, s. m. / agglutinogen.
dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrio- [Lat. agglutinare = a [ipi, a uni; gr. gennan = fl product} Antigen
nului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei prezent la nivelul unei suprafete celulare, ce favori-zeaza
*embriopatii. A. de corp calos, v. sindrom Aicardi. V. si disge- *aglutinarea In prezenta anticorpului corespondent. Ex.:
nezie. pe suprafata hematiilor se afia hemaglutinogeni.

149
AGMINAT AGREGAT DE
ERITROCITE
AGMINAT, adj. / agmin6, -e, adj. / agminated. [Lot. agmen, AGRAMATISM, s. n. / agrammatisme, s. m. / agrammatism.
. -inis = mu[time.] Despre mai multe organs elementare ale [Gr. a - priii.; [at. grammatJca, din gr. graminatike = arta de a
aceleiasi specii reunite unele cu altele. scrie fi de. a citi [iterde; -ism.] 1) Vidu de pronuntie a cuvintelor,
AGNOZIE, s. f. / agnosie, s. f. / agnosia. \Qr. a - priv.; gno-sis = cu eliminarea uneia sau mai multor foneme (sune-te). 2) Defect
perc.epe.re, cunoastere, de la gnonai = a cunoafte.] Pier-derea de constructie gramaticala a frazei, care este redusa la un stil
capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a stimulilor telegrafic prin suprimarea adjectivelor si pre-pozitiilor, ca si prin
senzoriali, desi etapa de perceptie (segmentui peri-feric al utilizarea verbelor la infinitiv. Poate re-prezenta un simptom al
analizatorilor) este normala. Rezulta imposibilitatea re-cunoasterii *afaziei sau al disociatiei din 'schizo-frenie.
persoanelor, a obiectelor, imaginilor, sunetelor, a pro-priului corp AGRANULOCIT, s. n. / agranulocyte, s. f. / agranulocyte. \QT. a
(autotopagnozia), a capacitatii de Intelegere a suc-cesiunii si - priii.; [at. granulum, dim. de id granum = grannie;
duratei evenimentelor (a. de timp) etc. In functie de natura gr. kylos = cduCa.] Leucocit lipsit de granuiatii.
acestor stimuli a. se clasifica In: auditiva, vizuala, olfactiva, AGRANULOCITOZA, s. f. / agranulocytose, s. f. / agranu-
gustativa, tactila. Definite a. reprezinta un subiect de controverse: locytosis. [Cfr. a - priv.; [at. granuliim, dim. de la. granum =
pe de o parte, se sustine ca exista totdeauna tul-burari senzitive graunte; kytos = cduld; -ozu.] Asociere (sindrom) caracterizata
elementare, pe de alta parte, dimpotriva, chiar existenta a. ca prin scaderea marcata a numrului de *granulocite sanguine
entitate este pusa la Indoiala. V. si alexie, anosognozie, (sub 300 granulocite pe mm3), leziuni ale mucoaselor
asomatognozie, cecitate psihica, prosopagnozie. (gastrointestinale) si ale tegumentelor. A. expune la un rise
AGNOZIE TACTILA / agnosie tactile / tactile agnosia. Sin.: infectios grav si daca se manifesta izolata este, foarte proba-bil,
astereognozie (v.). determinata de un mecanism imunoalergic. Sin.; boala Schultz.
AGONADAL, adj. / agonadal, -ale, -aux, adj. / agonadal. [Qr. a V. si sindrom Kostmann.
priv.i gone, gonos = sitmdnf:a.] Care este lipsit de *go-nade. AGRANULOCITOZA INFANTILA CONGENITALA / agranulo-
AGONIE, s. f. / agonie, s. f. / agony. {Cjr. agoa = [upta.] 1) cytose infantile hereditaire de von Kostmann / infantile
Durere severa sau suferinta extrema. 2) Termen vechi, fo-losit genetic agranulocytosis. Sin.: sindrom Kostmann (v.).
pentru a desemna ultima faza de tranzitie dintre viata si moarte, AGRAVARE, s. f. / aggravation, s. f. / worsening. [Lot.
caracterizata prin stingerea treptata a functiilor vitale si pierderea aggravatio, -onis = wrdutdfire., de [a uggravare = a agravci, a
progresiva a constientei. V. si coma. mrautdti.} 1) In sens larg, evolutie nefavorabila a unei boli. 2) In
AGONIST, adj., s. m. / agoniste, adj., s. m. / agonist. [Qr. medicina legala sau In expertiza, afectare corporala sur-venita
agonistes = [tlptdtor.\ 1) Despre actiunea unui muschi In sen-sul dupa *consolidare. A. este o proba de evolutivitate a sechelelor
dorit; acestei actiuni i se poate opune actiunea unui muschi traumatice.
antagonist. 2) Substanta care concura la producerea unui anumit AGREGABILITATE, s. f. / agregabilit6, s. f. / aggregability. [Lot.
efect. 3) *Ligand natural al unui receptor sau sub-stanta exogena aggregare = a aduna la un loc.\ Proprietatea de a se agrega, de
ce declanseaza atat reactia primara, cat si pe cea secundara, de a se alipi, de a se aglomera In gramezi. Termenul se refera
raspuns celular. V. si agonist potasic, agonisti adrenergici, Indeosebi la eritrocite si, mai rar, la leucodte. V. si agregant,
agonisti dopaminergici, antagonist, ligand, receptor. agregare, agregat.
AGONIST POTASIC / agonist potassique / potassium channel AGREGANT, adj. / agregant, -e, adj. / aggregating. [Lat.
opener. Substanta capabila sa deschida canalele de pota-siu aggregare = a aduna. la. un [oc.] Care provoaca 'agregarea
dependente de ATP intracelular. Rezulta o diminuare a influxului eritrocitelor sau a plachetelor In vasele sanguine.
de calciu In celulele musculare netede vasculare si cardiace, AGREGARE, s. f. / agregation, s. f. / aggregation, sludge. [Lat.
fenomen util In tratamentui ischemiei miocardice. aggregatio, -onis = ac^iunw de. a aduna. la un. [oc, de la
AGONISTI ADRENERGICI / agonistes adrenergiques / adreno- aggregare == a aduna la un [oc.] Aglomerarea unor ele-mente
receptor agonists. Substante endogene sau exogene care Intr-un spatiu restrans. In medicina, termenul se uti-lizeaza cu
stimuleaza receptorii a si p ai *noradrenalinei. referire la procesul de aglomerare In gramezi a elementelor
AGONISTI DOPAMINERGICI / agonistes dopaminergiques / figurate din sange. Termenul englezesc sludge este uneori
dopaminergic agonists. Substante endogene sau exogene care preferat celui de a., avand o circulatie interna-tionala.
stimuleaza receptorii presinaptici sau postsinaptici ai *dopaminei. AGREGARE A ERITROCITELOR / agregation des hematies /
Se disting a. d. cu efect central, care patrund In creier (ex.: sludge, sludging of red cells. Penomenul de aglomerare a
*apomorfina, "bromocriptina), si a. d. cu efect peri-feric dominant eritrocitelor in gramezi la nivelul vaselor. A. e. este favo-rizata de
la nivelul rinichilor, vaselor si tubului digestiv (ex.: *dopamina, Incetinirea circulatiei si provoaca obstructia arteriolelor si
dopexamina). capilaretor. Poate fi localizata, In zonele de ischemie, sau
AGORAFOBIE, s. f. / agoraphobic, s. f. / agoraphobia. [<^r. generalizata, In starile de soc.
agora = piata; phohos = frica.] Teama morbida de spatiile goale, AGREGARE A PLACHETELOR / agregation des plaquettes /
largi, cu tendinta evitarii acestora. A. se asociaza re-lativ frecvent platelet aggregation. Fenomenul de grupare a plachetelor,
cu *atacul de panica. consecutiv caruia acestea se acoleaza unele cu altele In vase,
AGRAFA, s. f. / agrafe, s. f. / clip. [fr. agrafe, din {jam. krap = fiind unite de filamente de *actina, 'miozina si *fibrina. A. p.
croset.] Piesa metalica mica, In forma de croset, cu care se reprezinta ultima etapa a *hemostazei primare (faza plachetara a
apropie si se mentin apropiate buzele (marginile) unei plagi pana la hemostazei) si este initial reversibila, devenind rapid ire-
cicatrizare, sau se mentin In contact doua frag-mente osoase dupa versibila. Este facilitata de *catecolamine, *ADP, factor pla-
osteotomie. AGRAFIE, s. f. / agraphie, s. f. / agraphia. \Gjr. a - chetar IV, *tromboxan si de prezenta calciului. V. adezivitate
priv.; plachetara si trombus alb.
graphein = a scrie.] Alterare a scrisului, cu mentinerea normala a AGREGAT, s. n. / agregat, s. m. / aggregate. [Lat. aggregare = o
fortei si a coordonarii miscarilor mainii. A. se observa In anumite aduna ta un [oc.] Aglomerare, gramada alcatuita din elemente
'afazii si In cadrul patologiei lobului parietal al creierului. In acest figurate ale sangelui.
caz este considerata o forma de 'apraxie. V. sindrom Gerstmann. AGREGAT DE ERITROCITE / agregat d'hematies / red cell
aggregate. Aglomerare, gramada de eritrocite dispuse de re-

150
AGREGAT DE PLACHETE ALCALIN
gula In rulou, care se formeaza uneori In arteriole si capilare in nina. A. este clasificat In trei grupe principale: 1) A. generali-zat
cazul Incetinirii circulatiei sangelui. V. agregarea eritrocitelor. sau oculocutanat, cu sase subtipuri, toate de tip auto-zomal
AGREGAT DE PLACHETE / agregat de plaquettes / platelet recesiv, In care se constata, eel mai frecvent, un deficit de
aggregate. Aglomerare, gramada de trombocite. V. agregarea "tirozina. Este cazul indeosebi al *sindroamelor Chediak-Higashi
plachetelor. si Hermanski-Pudlak. 2) A. partial, cu transmitere dominant
AGRESIVITATE, s. f. / agressivite, s. f. / agressivity. [Lot. autozomala si manifestat prin pete albe, depigmentate, la nivelul
aggresus, de [a aggredi = a merge, spre, a ataca (ad = (a, spre; pielii, ca 7n 'sindromul Waardenburg. 3) A. ocular, de tip recesiv,
gradi = a merge., a pllfi).] Tendinta la atac, comportamente si In relatie cu cromozomii sexuali (*gonozomi). Sin.: acromie
cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care repre-zinta cutanata.
un obstacol In obtinerea unei satisfactii imediate. A. poate fi ALBINOS, adj., s. m. / albinos, adj., s. m. / albino. [Lot. alhiif, =
manifesta (amenintari si insulte, distrugere a unor obiecte, lovire aib.\ Individ afectat de *albinism.
etc.) sau ascunsa, mai mult sau mai putin reprimata (exprimata ALBUGINEE, s. f. / albuginee, s. f. / albuginea. NA: tunica
prin privire, mimica, aluzii etc.). Poate fi dirijata Tm-potriva altei albuginea. [Lat. albugo, -inis = aldeatd.] Membrana fibroasa,
persoane {heteroagresivitate) sau Tmpotriva pro-priei persoane dura, cu aspect albicios, care Inconjoara unele organe: globul
(autoagresivitate: automutilare, acte suicidale). ocular (a. ocu/ara sau sclerotica), penisul (Invelisul extern al cor-
AGRESOLOGIE, s. f. / agressologie, s. f. / agressology. [Lat. pilor cavernosi). Frecvent, termenul este folosit pentru tunica a.
aggresus, de. ia aggredi = a merge spre, a ataca (ad = la, spre, testiculara.
gradi = a merge, a past); gr. logos = stiintd.] Ramura a ALBUGINITA, s. f. / albuginite, s. f. / albuginitis. [Lot. albugo, -
fiziopatologiei care studiaza mecanismele agresiunilor pato-gene inis = aBJeatd; -i'(a.] Inflamatia *albugineei.
si reactiile organismului. Fondator: H. Laborit. V. si stres. ALBUGO, s. n. / albugo, s. m. / albugo. [Lat. albugo, -inis =
AHILODINIE, s. f. / achillodynie, s. f. / achillodyma. [gr. aifieat.a.} 1) Tulburare trofica a unghiilor, constand In formarea
Akhileus, erou grec a carui mama i-a finut de ca[c6i pentru a.-l de pete mid albe, transversale, uneori striate. 2) Denumire a
scufunda in Sty\j odyne = durere.} Durere vie la nivelul petelor albe de la nivelul *corneei, date de acumularea de
tendonului lui Ahile sau al bursei pretendinoase provocata de granulatii grasoase In grosimea acesteia. V. si leucom.
miscari dc flexie sau de extensie ale label piciorului. ALBUMINA, s. f. / albumine, s. f. / albumin. [Lat. albumen, -inix
AKINEZIE, s. f. / akinesie, s. f. / akinesia. [Qr. a - priv.; = a[6uf de ou, de [a albus = alb; -ina .] Grup de pro-teine
kinesis = mifcare, de (a kinein = a mifca.} Tulburare carac- continute In serul sanguin, lapte, oua, muschi, ca si In unele
terizata prin diminuarea sau disparitia miscarilor spontane si vegetale. Sunt solubile In apa (spre deosebire de *glo-buline) si
automate si prin lentoarea miscarilor voluntare, In absenta le-zarii coagulabile la 70-90C. Prin hidroliza dau amino-acizi si
caii motorii principale. Aceasta tulburare este una din ca- amoniac. V. si tab. const. biochim.
racteristicile fundamentale ale *sindromului parkinsonian si se ALBUMINEMIE, s. f. / atbuminemie, s. f. / albumin(a)emia. [Lat.
exprima la maximum In 'mutismul akinetic. Var.: acinezie. albumen, -inis = aifitif de ou, de [a albus = aid; -ina, gr. haima, -
ALACRIMIE, s. f. / alacrymie, s. f. / eye dryness. \Qr. a -priv.; atos = sange.\ Prezenta si concentratia *serumal-buminei In
[at. lacrimri = iacrima.} Absenta secretiei lacrimale, con-genitala plasma sanguina. A. joaca un rol esential In men-tinerea
sau dobandita. V. si sindrom Sjogren. *presiunii oncotice si In transportui In sange a nume-roase
ALACTAZIE, s. f. / alactasie, s. f. / lactase deficiency. [Gfr. a - substante: acizi grasi liberi, bilirubina, medicamente etc. V. tab.
priv.; [at. lac, lactis = lapte; -aza.] Absenta *lactazei din intestin. const. biochim.
V. si lactoza. ALBUMINORAHIE, s. f. / albuminorrachie, s. f. / cervi-cospinal
ALALIE, s. f. / alalie, s. f. / alalia. [Qr. a - priv., lalia = vorbm, de fluid proteins. [Lat. albumen, -inis = alhuf de ou, de ia albus =
la lalein = a ror6i.\ Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect al6; -ina; gr. rhakhis = wloana VirtelJrala.] Sin.: proteinorahie
sau a unei paralizii a organelor vocale. Uneori termenul este (v.).
considerat sin. cu *afemie. ALBUMINURIE, s. f. / albuminurie, s. f. / albuminuria [Lat.
ALANINA, s. f. / alanine, s. f. / alanine. Simbol Ala sau A. albumen, -inis = aifiuf de ou, de la alhus = a[6; -ina; gr. ouron
Aminoacid neesential, constituent al proteinelor si glucoforma-tor. = urinai Prezenta serumalbuminei In urina. V. proteinurie.
Este format prin transaminarea Intre piruvat si glutamat. ALBUMOZA, s. f. / albumose, s. f. / albumose. [Lat. albumen, -
ALANTOIDA, s. f. / allantoide, s. f. / allantois. [Cjr. atlas, -antim inis = a[6uf de ou, de [a albas = ail}; -oza.} Sin.: pro-teina
= carnat, eidos = forma.] 'Diverticul al intestinului embrionar al Bence-Jones (v.).
carui perete, continand vase intestinale, contribute la formarea ALBUMOZURIE, s. f. / albumosurie, s. f. / albumosuria. [Lat.
"cordonului ombilical si a *placentei. albumen, -inifi = at6uf de ou, de la albus = aid; -oza; gr. ouron
ALANTOINA, s. f. / allanto'ine, s. f. / allantoin. Substanta = urina..] Prezenta In urina a albumozei, denumita si 'proteina
rezultata prin actiunea uricazei asupra 'acidului uric. Deoarece Bence-Jones. A. se observa In *mielomul multiplu si, uneori, In
uricaza nu exista la om, reactia sa este utilizata pentru do-zarea 'leucemie, *osteomalade si In *metastazele osoase.
specifica a acidului uric sanguin si urinar. ALCALEMIE, s. f. / alcalemie s. f. / alkal(a)emia. [^r. al kali sau
ALAPTARE, s. f. / allaitement, s. m. / lactation. [Lat. allactare = al-qaliy = soda; gr. haima, -atos = sange} Cresterea pH-ului
a a[apta.\ Alimentatia lactata a unui sugar, fie cu lapte uman, fie sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange. Desi
cu lapte de origine animala, natural (Indeosebi de vaca) sau acest termen rezolva ambiguitatea termenului de *alca-loza,
preparat industrial (a. artificials). este putin utilizat.
ALBASTRU, adj. / bleu, -e, adj. / blue. 1) Una din culorile ALCALI, s. n., pi. / alcali, s. m., pi. / alkali, [or. al kali sau alqaliy
principale ale spectrului vizibil. 2) Mai multe substante chi-mice, = soda..] Substante bazice care au reactie alcalina si prezinta
cu aplicatii In medicina, sunt denumite cu acest cuvant. Ex.: a. de proprietati specifice, provocand Indeosebi *saponifi-carea
brom-fenol, a. Evans, a. de metilen, a. de Prusia, a. de toluidina, grasimilor. Pot provoca iritatii ale tegumentelor.
a. tripan. ALCALIN, adj. / alcaline, adj. / alkaline, [^.r. al kali sau alqaliy =
ALBINISM, s. n. / albinisme, s. m. / albinism. [Lot. albus = alb; - soda.} 1) Care are reactie alcalina (bazica), cu pH-ul peste 7. 2)
ism} Denumire generica a unui grup de boli determinate de Care prezinta tendinta de a accepta protoni.
alterari metabolice ereditare ale productiei de *mela-

151
ALCAUNITATE
ALCOOLMETR
U
ALCALINITATE, s. f. / alcalinit6, s. f. / alkalinity. [Hr. al kali sou proteice, Inlocuind un atom de hidrogen cu gruparea alkil. 2)
al-qaliy = sodd.] Cantitatea de baza existenta Intr-o solutie. A. se Medicamente cu aceasta proprietate. Unele a. sunt folosite In
exprima In mai multe moduri: prin concentrate totala a bazei, prin chimioterapie ca antimitotice (ex.: dclofosfamida); actiunea lor se
concentratia ionilor OH sau prin cantitatea de baza titrabila cu un manifesta prin blocarea diviziunii celulare.
add, pana la neutralizare (a. tote/a sau potent/a/a). ALCOOL, s. in. / alcool, s. m. / alcohol. [AT. al cohol sau al
ALCALINIZANT, adj. / alcalinisant, -e, adj. / alkalizer. [Ar.'al kali koh'l = subtil, pdtrum.dtor.} Denumire generala pentru clasa de
sau al-qaliy = sodd.] Despre un medicament care produce compusi organici care contin In molecula una sau mai multe
alcalinizarea urinei, In general pentru favorizarea dizol-varii unor grupari OH neionizabile. Se disting a. primari (R-CH^OH),
calculi renali (din acid uric sau cistina). secundari (R-CHOH-Ri) si tertian (R,R,-COH-R;). Reactio-neaza
ALCALINIZARE, s. f. / alcalinisation, s. f. / alkalization, cu metalele alcaline formand alcoolati si cu acizii, pro-ducand
alcalinization. [-%r. al kali sau al-qaliy = sodd,] Procesul de esteri. In limbajul curent, termenul a. desemneaza a. etilic. V. In
producere a unui mediu *alcalin. continuare.
ALCALINOTERAPIE, s. f. / alcalinoth6rapie, s. f. / alka- ALCOOL ETILIC / alcool ethylique / ethanol. A. cu formula
litherapy. [Hr. al kali sau al-qaliy = sodd; gr. therapeia = chimica C^OH, obtinut prin fermentatia hidrocarbonatelor. Lichid
tratament, de. la therapeuien = a mgriji} Utilizarea terapeu-tica a incolor, cu miros agreabil, volatil, inflamabil, misdbil cu apa,
sarurilor alcaline si Indeosebi a "bicarbonatului de sodiu. eterul, cloroformul. Este antiseptic, iar In dilutia de 70% intra In
ALCALOID, s. m. / alcalo'ide, s. m. / alkaloid, [-^r. al kali fail al- compozitia unor preparate farmaceutice. Toxic al fica-tului si al
qaliy = sodd; gr. eidos = forma.] Substanta organica sistemului nervos. A. e. deshidratat contine 99,5% volume de
heterodclica de origine vegetala sau de sinteza, ce confine azot, C,HsOH. A. denaturat sau medicinal contine substante care Tl
alaturi de C si H sau de C, H, 0, S. A. sunt putin so-lubili In apa, fac dezagreabil pentru consum.
foarte solubili m alcool si dau coloratii specifice cu unii reactivi. ALCOOL METILIC / alcool m6thylique / methanol. CHaOH,
Exercita totdeauna o activitate farmacologica puternica, uneori la lichid clar, usor colorat, inflamabil. Este preparat prin distilarea
doze foarte mid, si sunt utilizati frecvent In terapeutica. lemnului sau prin sinteza, Impropriu consumului: foarte toxic
Administrarea si circuitui a. sunt strict regle-mentate. Ex.: (orbire, moarte). Se utilizeaza ca dizolvant general.
*morfina, *cocaina, "cafeina, *stricnina etc. ALCOOLAT, s. m. / alcoolat, s. m. / alcoholate. [J4r. al-cohoi
ALCALOZA, s. f. / alcalose, s. f. / alcalosis, alkalosis. \!Ar. al sau a! koh'l = su6til, pdtrum.dtor} Preparat medicamentos care
kali sou al-qaliy - soda; -oza .] Stare patologica care re-zulta rezulta din distilarea alcoolului etilic pe una sau mai multe
prin acumularea plasmatica de substante cu caracter bazic sau substante aromatice,
prin pierderea de acizi si care se caracterizeaza prin scaderea ALCOOLATURA, s. f. / alcoolature, s. f. / alcoholature.
concentratiei ionilor de hidrogen (cresterea pH-ului peste 7,4). Preparat medicamentos obtinut prin macerarea In parti egale de
Exista diferite tipuri de a., 'in functie de etiologie si de interventia alcool etilic si o planta proaspata.
mecanismelor compensatorii: a. compensata, cand pH-ul ALCOOLEMIE, s. f.' / alcoolemie, s. T. / alcohol(a)emia. [Ar. al-
sanguin este readus la valori fiziologice; a. de alti-tudine apare la cohol sail o7 koh'l - sufitil, pdtrunzdtor; gr. haima, -alos =
altitudini mari, fiind plasmatica si tisulara; a. hipokaliemica este sangt.\ Prezenta si concentratia alcoolului etilic In sange.
asociata cu hipopotasiemie si poate aparea in *sindromul Bartter Determinarea sa are importanta medicolegala. Toleranta indivi-
(pH-ul extracelular este crescut, In timp ce pH-ul intracelular duala este extrem de variabila. Intre 1 si 2,5 g%ci produce
poate fi scazut sau normal); a. metabo-lica, acumulare euforie si excitatie; de la 2,5 g%o se instaleaza o stare de
plasmatica de alcali de origine alimentara, me-tabolica, asociata narcoza, iar catre 4-5 g%o apare coma. Responsabilitatea
cu fiziopatologia unor boli etc.; a. respirato-rie sau gazoasa, prin penala (delict, accident) la noi In tara este angajata de la 1 g%o.
scaderea presiunii CO, In aerul expirat In hiperventilatie sau ALCOOLISM, s. n. / alcoolisme, s. m. / alcoholism. \5ir. alcohol
respiratie artificiala prelungita. sau al koh'l = su6ti{, pdtrum.dtor; -ism.) Orice absorbtie de
ALCALOZA METABOLICA / alcalose metabolique / metabolic bauturi alcoolice care depaseste consumul alimen-tar obisnuit.
alcalosis. V. alcaloza. Termenul de *oenolism semnifica a. prin abuzul de vin. V.
ALCALOZA RESPIRATORIE / alcalose respiratoire / respi- oenomanie. A. cronic reprezinta un complex de tul-burari
ratory alcalosis. V. alcaloza. provocate de ingestia repetata, timp de ani de zile, a unor doze
ALCAPTONA, s. f. / alcaptone, s. f. / alkaptone. [Hr. a] kali sau excesive de alcool. Aceste perturbari pot fi siste-matizate astfel:
al-qaliy = sodd; gr. kaptem = a suge. cu [dcomie.] Produs de tulburari psihice (afective, euforie nejustificata, scadere a
degradare incompleta a aminoacizilor aromatici *fenilalanina si memoriei, a discernamantului); tulburari nervoase (*polinevrite,
"tirozina. Sin.' add homogentizic. *tremor); leziuni organice (Indeosebi gastrita si ciroza). A. cronic
ALCAPTONURIE, s. f. / alcaptonurie, s. f. / alkaptonuria. \5\r. al este frecvent legal de probleme psihologice si sociale, deci un
kali sau al-qaliy = sodd; gr. kaptcin = a suge cu loco-mil', ouron alcoolic nu trebuie examinat simplist, el obli-gand la o autentica
= urind.] 1) Prezenta In urina a *alcaptonei, cata-bolit al 'tirozinei. ancheta sociala. Complicatiile cele mai grave ale a.: *ciroza,
2) Boala ereditara determinata de un deficit enzimatic In alcapton- 'delirium tremens, halucinoza alcoolica (o forma de psihoza
oxidaza hepatica si renala, care deter-mina acumularea alcaptonei complicata cu polinevrita) etc. Sin.; etilism.
In sange si, consecutiv, eliminarea sa urinara. A. se manifesta ALCOOLIZARE, s. f. / alcoolisation, s. f. / alcoholisation. [Ar.
(uneori, deoarece anomalia enzi-matica poate fi observata si la al-r.ohof sou al koh'l = sudtit, pdtrunzdtor.] Procedeu terapeutic
subiecti sanatosi) prin coloratie bruna a urinei, *ocronoza si dureri care consta In efectuarea de infiltratii cu alcool (di-luat sau la
articulare variabile. concentratii de 45%, 60%, 90%) eel mai frecvent In scop
ALCHIL, s. m. / alkyi, s. m. / alkyl. Radical reprezentat de un antalgic. Infiltratiile se practica la nivelul trunchiurilor nervoase
alcool care a pierdut un hidroxil sau de o hidrocarbura care a vectoare ale durerii.
pierdut un atom de hidrogen. Var.: alkil. ALCOOLMETRU, s. m. / alcoolmetre, s. m. / alcoholometer.
ALCHILANT, adj., s. n. / alkylant, adj., s. m. / alkylant. 1) Despre [J?r. al-cohol sau al koh'l - sufitlli pdtrunzdtor; gr. metron =
un compus chimic care poseda una sau mai multe grupari *alkil, mdsurd.] V. densimetru.
care au proprietatea de a reactions cu anumite grupari

152
ALCOOLODEPENDENTA ALERGIE
ALCOOLODEPENDENTA, s. f. / alcoolod6pendance, s. f. / de la mama. A. prezente la nivelul unor loci omologi vor se-grega
alcoholomania. [Hr. al-cohol sail al koh'l = subtil, pittrufi-zator; (*segregare mendeliana) independent In cursul *meiozei. Cele
Cat. dependere = a sta atamat, de to. de = separat de, peiidere doua a. de la un locus pot fi identice (*homozigot) sau diferite
= a atdma.] *Farmacodependenta fata de alcool, caracterizata ('heterozigot). A. aceleiasi gene codifica proteine care asigura
prin incapacitatea diminuarii consumului, aparitia unei *tolerante, aceeasi functie, mai mult sau mai putin eficace, dar care difera
ca si prin starea de 'delirium tremens In caz de sevraj brutal al prin secventa lor de aminoacizi. 0 gena care nu poseda decat o
toxicului. Se afla In studiu o serie de cri-terii posibile biochimice si singura a. se numeste monomonB, iar o gena ce poseda mai
moleculare caracteristice a. V. ?i alcoolomanie. multe a. este polimorfa. V. In continuare.
ALCOOLOGIE, s. f. / alcoologie, s. f. / alcohology. [Ar. alcohol ALELA DOMINANTA / allele dominant / dominant allele. Ver-
sou al koh'l = subtil, pdtrunzdtor; gr. logos = ftiintd.] Studiul siune a unei gene care se exprima Intotdeauna la nivelul *fe-
*alcoolului etilic si al efectelor sale asupra organismu-lui. notipului. Este reprezentata printr-o litera majuscula si deter-
ALCOOLOMANIE, s. f. / alcoolomanie, s. f. / alcoholomania. mina fenotipul unui individ *heterozigot.
[J5r. al-cohol sou al koh'l = subtil, patrunzdtor, gr. mania = ALELA LETALA / allele 16tal / lethal allele. Sin.: alela mor-bida
nebunie} Termenul este utilizat cu doua sensuri diferite: 1) Pe- (v.).
rioada de latenta a intoxicatiei alcoolice cronice, In care nu s-a ALELA MORBIDA / allele morbide / morbid allele. *A. care In
constituit dependenta fata de alcool. 2) Sin. cu *alcoolode- starea *homozigot provoaca o boala genetica foarte grava care
pendenta. determina moartea In scurt timp. Sin.: alela letala.
ALCOOLTEST, s. n. / alcooltest, s. m. / alcoholtest. (AT . o/- ALELA NULA / allele nul /. A. a carei secventa nucleotidica
coAo/ sou al koh'l = subtil, pdtrunzator; engl. test = e^a-m.e.n, conduce la absenta unei proteine functionale. A. n. sunt, In
proba, din fr. veche test = vas lie. pamdnt utili&at de. atc.fiimifti, general, *a. recesive. Ex.: In *sistemul ABO, a. 0 nu este
de la [at. testum = capac de tut ars} Instrument destinat evaluarii functionala.
rapide a continutului In alcool din aerul expi-rat la un subject ALELA RECESIVA / allele recessif / recessive allele. Ver-siune
suspectat a fi In stare de ebrietate. Termenul etilotest este mai a unei gene care nu se exprima la nivelul *fenotipului cand este
corect, deoarece a. denumeste o marca depusa. prezenta Intr-un singur exemplar In *genotip (individ
ALDEHIDA, s. f. / aldehyde, s. m. / aldehyde. \ffibrev. lie [a alwol *heterozigot). Se reprezinta cu litere mici. Ex.: a, *a. domi-nanta
dehydrogenatum.} Compus chimic care contine gruparea asociata fiind notata a'.
-CHO; este obtinut prin oxidarea unui alcool. V. si cetona. ALELA TERMOSENSIBILA / allele thermosensible / heat
ALDOLAZA, s. f. / aldolase, s. f. / aldolase. Enzima care exista sensible allele. *A. a carei functionare corecta nu se poate
In tesuturile fatului sub trei forme (*izoenzime): a. A, sin-gura efectua decat la o anumita temperatura, deoarece proteina
prezenta In muschi, dar si In celelalte tesuturi, aseme-nea produsa de aceasta a. mutanta este la randul sau termosen-
celorlalte a.; a. 6, izolata din ficat; a. C, proprie creieru-lui. Cele sibila.
irei a. intervin In lantui de degradare a *glicogenului sau a ALELE CODOMINANTE / alleles codominants / codominant
glucozei prin scindarea fructoz-1,6-di-fosfatului In doua trioze alleles. *A. ale aceleiasi gene, prezente la un 'heterozigot, care
fosfatate. La adult, a. exista In concentratii foarte mici (v. produc un *fenotip In general intermediar Intre cei doi
aldolazemie). Concentratia a. A si C la nivelul ficatului si In serul *homozigoti respectivi. La nivel biochimic, cei doi produsi ai
sanguin creste considerabil In unele boli musculare, In hepatitele expresiei genelor sunt prezenti In aceeasi cantitate. A. A si B ale
acute si Indeosebi In cancerele hepatice. 0 cres-tere tranzitorie a grupelor sanguine ale *sistemului ABO sunt codomi-nante.
a. se constata si In infarctui miocaidic. ALELOMORFA, adj., s. f. / allelomorphe, adj., s. m. / allelo-
ALDOLAZEMIE, s. f. / aldolasemie, s. f. / aldolas(a)emia. morph. {Qr. allelon = tie. la unul la altvl; morphe = forma, figwil}
Prezenta si concentratia *aldolazei In serul sanguin. La adul-tul Despre o gena care exista sub forma mai multor
normal, a. variaza Intre 1,3 si 8,2 mU/ml (12-75 nmol/l). *alele.
ALOOSTERON, s. m. / aldosterone, s. f. / aldosterone. Hormon ALERGEN, adj., s. m. / allergene, adj., s. m. / allergen. [Ljr.
mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a *cor- alias = aitui; ergon = iucru., actiune, de la ergem = a [ucra;
ticosuprarenalei. A. regleaza In organism concentratiile de sodiu gennan = a produce} 1) Orice substanta capabila sa provoace o
si de potasiu prin controlul schimburilor la nivelul zonei distale a reactie alergica. Ex.: polenul gramineelor. Care produce
tubilor renali. Excesul de a. provoaca depletia pota-siului, care se *alergie. 2) Proteine purificate din alimente, bacterii sau polen,
elimina intens In urina si a carui concentratie sanguina scade. In utilizate In testele de explorare a sensibilitatii organismului la
compensatie, se produce retentia celulara a sodiului, cresterea diferite substante.
limitata a lichidului extracelular si *alca-loza metabolica. ALERGIC, adj. / allergique, adj. / allergic. {QT. alias = dtiili ergon
Cantitatea de a. secretata In 24 de ore variaza Intre 10 si 200 pg. = iuc.ru, actiune, de. la ergem = a [ucra.] Care este In relatie cu
Ea creste daca natremia si volumul sanguin scad, fiind stimulate 'alergia. Ex.: boa/a a. - boala provocata prin sen-sibilizarea
de hipersecretia de *renina si organismului la o substanta straina. Dintre bolile a. fac parte:
*angiotensina. 0 crestere a *volemiei, dimpotriva, franeaza pro- astmul, urticaria, eczema, unele gastrite, colite, mi-grene etc.
ductia de renina si implicit pe cea de aldosteron. V. hiperaldo- ALERGIDA, s. f. / allergide, 8. f. / allergid. [Qr. al-los aitui,
steronism. ergon = iucru, actiune, de la ergem = a [ucra, -ida.] Denumire
ALDOSTERONISM, s. n. / aldosteronisme, s. m. / aldostero- data manifestarilor cutanate ale *alergiei.
nism. Sin.: hiperaldosteronism (v.). ALERGIE, s. f. / allergie, s. f. / allergy. [Cjr. alias = aitui;
ALELA, s. f. / allele, s. m. / allele. [Cfr. allelon = de, la. unul la ergon = Iucru, acf-inne., de. [a ergein = a luc.ra.\ Initial, terme-nul
altu[.] Una dintre multiplele forme alternative ale unei gene (sau de a. desemna orice modificare din organism provocata de o
secvente de ADN) amplasate pe acelasi situs ("locus) al unui substanta capabila sa se comporte ca un antigen, fie ca un
anumit cromozom. La nivelul fiecarui locus *autozomal, un individ subject devine mai sensibil la al doilea contact cu acest antigen -
poseda doua a., una provenita de la tata si, o alta, In cazul 'anafilaxiei, fie ca el reactioneaza Intr-o maniera atenuata,
In caz de imunitate. In prezent, tennenul

153
ALERGOLOGIE ALGIE VASCULARA A FETEI
este utilizat mult mai restrictiv, pentru a desemna o reactie de blastoame, mai rar In cancere de tub digestiv, vezicula biliara
*hipersensibilitate si Indeosebi de *hipersensibilitate imedia-ta de rinichi), In unele boli hepatice (hepatita virala, droza, hemo
tip I. cromatoza) si, de asemenea, la gravide. Var.: a-fetoproteina
ALERGOLOGIE, s. f. / allergologie, s. f. / allergology. \Qr. alias ALFAGLOBULINE, s. f. pi. / alpha-globulines, s. f. pi. / alpha-
= altui; ergon = [ucm, ac-fiune, de. la ergein = a iucra; globulins. [a = prima (item a aifa6etuiui grtCi [at. globulusi dim.
logos = ftiintd.] Studiul manifestarilor clinice si al modificarilor de. (a glohus = gCofi; ina } Categoria de *globuline plas-matice
imunobiochimice asociate *alergiilor. cu cea mai mare mobilitate electroforetica la un pH mai mare
ALEXIE, s. f. / alexie, s. f. / alexia. [Cfr. a - priv.; lexis = cuvdnt.} decat *pHj dintre cele trei grupe de 'serumglobu-line. Din grupul
Defect de Intelegere a scrisului, nelegat de o dimi-nuare a a. fac parte proteine transportoare (transcorti-na, proteina de
acuitatii vizuale. A. este determinata de o leziune ce-rebrala si legare a tiroxinei), antiproteaze (a^-antitripsi-na, ai-
are mai multe grade de complexitate, de la lectura dificila, pana antichimotripsina), glicoproteine (a^-glicoproteina acida sau
la a. completa. Sin.: cecitate verbala. orosomucoid). Concentratia a. creste In unele afectiuni in-
ALEXINA, s. f. / alexine, s. f. / alexin. [Qr. alexein = a evita, a flamatorii si neoplazii. Var.: a-globuline.
abate, (o ioviturd); -ina.] Sin. istoric pentru 'complement. ALFALIPOPROTEINA, s. f. / alpha-lipoproteine, s. f. / alpha-
ALEXITIMIE, s. f. / aiexithymie, s. f. / alexithymia. {Qr. a -priv.; lipoprotein. [a' = prima [iterd a aifa6etuiui grec; gr. lipos =
lexis = cuvdnt; thymos = minte, spirit.} Stare de inhibitie a grasime; protos = primu[; -inn.] V. lipoproteina.
exprimarii sentimentelor. Se observa Indeosebi In stresul ALFAMIMETIC, adj. / alphamim6tique, adj. / alphamimetic.
posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele Care imita actiunea 'receptorilor adrenergid si, prin extensie,
medicamente. Uneori, a. afecteaza personalul de Ingrijn-e care stimuleaza aceasta actiune. Var.: a-mimetic.
medicala. ALFASTIMULANT, adj. / alphastimulant, -e, adj. / alpha-adre-
ALEZA, s. f. / alese, s. f. / aleze, drawsheet. [J~r. a 1'aise = (a nergic stimulating agent, [a = prima iiterd a atfa6t.tuiui grec;
se simfi) (line} Bucata de panza asezata sub bolnav pentru [at. stimulare = a miboldi, a stimuia, de (a stimulus =f>at
protectia rufariei de pat. ascufit cu care se imboidesc vitde..] Care excita *recep-torii alfa-
ALFA-ADRENERGIC, adj., s. n. / alpha-adrenergique, adj., s. adrenergici. Var.: a-stimulant. Sin.: alfa-adrenergic.
m. / alpha-adrenergic. [a = prima [iterd a aCfoBetuCui grec; ALGEZIE, s. f. / algesie, s. f. / algesia. [Cfr. digests = simtui
int. ad = aproape de, [angd; ren, -is = rinicfii; gr. ergein = a [ucra] durerii} 1) Sensibilitate dureroasa. 2) Sin.: algie (v.). 3) Uneori,
Var.: a-adrenergic. Sin.: alfastimulant (v.). utilizat ca sin. cu hiperestezie (v.).
ALFA,-ANTITRIPSINA, s. f. / alphai-antitrypsine, s. f. / alpha.,- ALGEZIMETRIE, s. f. / aigesimetrie, s. f. / algesimetry. [Gjr.
antitrypsin. [a = prima [ilera a atfadetului grec; gr. anti = contra; algesis = silnful durerii; melron = masurcL] Masurarea sen-
tripsis = frecare, zdroBire, sfdr&mare; -ina .} Glicoproteina cu sibilitatii dureroase prin determinarea intensitatii excitatiei nece-
masa moleculara mica, sintetizata In ficat si prezenta In serul sare pentru a provoca o senzatie dureroasa.
sanguin. Migreaza prin *electroforeza Tmpre-una cu fractiunea ALGEZIMETRU, s. n. / algesimetre, s. m. / algesimeter. \Gjr.
de globuline a,. Determina In mare parte puterea inhibitoare a digests = simtui durerii; metron = mdsurd.] Aparat pentru
serului fata de numeroase enzime, si Indeosebi asupra *tripsinei. masurarea intensitatii excitatiei necesare producerii unei sen-
Concentratia sa scade In bolile pulrno-nare cronice, In hepatitele zatii de durere.
neonatale si In unele ciroze la copii si creste In cursul ALGEZIOLOGIE, s. f. / algesiologie, s. f. / algesiology. [gr.
sindroamelor inflamatorii. Var.: cii-antitripsina. V. si tab. const. algesis = sim^ul durerii; logos = stiintd.] Domeniu al medi-cinei
biochim. care se ocupa cu studiul mecanismelor *durerii si al mij-loacelor
ALFABLOCANT, s. n. / alphabloquant, s. m. / alpha-adrener- de prevenire si combatere (tratament) ale acesteia,
gic blocking agent, [a = prima [iterd a aifabe.tulw grec; fr. ALGIC, adj. / algique, adj. / algetic. [Qr. algos = durere.} Care
bloquant, din oiandezd bloc = trunctii de copac tdi.at} Agent se afla In relatie cu durerea sau care provoaca durerea.
simpaticolitic, inhibitor specific al "receptorilor alfa-adrenergici ALGID, adj. / algide, adj. / algid. [Lat. algidus = rue, in-gfi.etat}
prezenti Indeosebi In muschii netezi vasculari. Stimularea re- Despre o boala sau sindrom care se Insotesc de *algiditate.
ceptorilor provoaca vasoconstrictie, iar inhibitia vasodilatatie. A. ALGIDITATE, s. f. / algidite, s. f. / algidity. [Lat. algidus = rec.e,
(ex.; fentolamina) sunt, deci, vasodilatatoare. Var.: a-blocant. mghetat.} Stare morbida care se caracterizeaza prin sca-derea
ALFACHIMOTRIPSINA, s. f. / alphachymotrypsine, s. f. / temperaturii periferice, cu senzatie de frig si tendinta la colaps.
alphachymotrypsin. [a = prima iiterd a aifa6etuiui gru; gr. Temperatura centrala poate ramane In limitc normale.
khymos = sue; tripsis = frecare, z.dro6irci sfdrdmare; -ina .] ALGIE, s. f. / algie, s. f. / pain, algia. [Qr. algos = durere.] 1)
Enzima rezultata din clivaje succesive ale "chimotripsinogenu-lui Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu
sub actiunea *tripsinei. A., cu M, 25 kDa, este alcatuita din trei corespunde unei leziuni anatomice evidente. Ex.: a. hipocon-
lanturi polipeptidice (A, B, C) de talie inegala, legate prin punti driaca, a. isterica. 2) Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei
disulfurice (Intre lanturile A-B si B-C). Aceasta enzima dureri fara leziune evidenta. Ex.: artralgie, nevralgie.
catalizeaza *hidroliza legaturilor peptidice si legaturilor ester. A., ALGIE CRANIOFACIALA / algie craniofaciale / facial and
obtinuta din pancreasul de vitel prin extractie acida si admi- cephalic pain. Denumire generica pentru toate sindroamele
nistrata per os, local sau intramuscular, este utilizata ca anti- dureroase cranio-encefalice, de origine extrem de diversa: a.
inflamator, pentru accelerarea resorbtiei hematoamelor sau a vasculara, migrena, nevralgie (prin afectarea oricarui nerv sen-
edemelor, pentru ameliorarea circulatiei locale sanguine sau lim- zitiv, dar Indeosebi a trigemenului, nervului glosofaringian si a
fatice. Var.: a-chimotripsina. nervului occipital Arnold), dureri difuze de origine dentara, In
ALFAFETOPROTEINA, s. f. / alphafoetoproteine, s. f. / alpha- cadrul sinuzitelor, mandibulara sau oculara.
f(o)etoprotein. [a = prima fiterd a affa6e.tu[ui gru; '(at. f(o)etus ALGIE VASCULARA A FETEI / algie vasculaire de la face /
= fat, gr. protos = primul; -ina.] Substanta din cate-goria alfa^- vascular headache, cluster headache, migrainous neuralgia.
glicoproteinelor care, In mod normal, este sintetizata doar In Denumire rezervata *a. craniofaciale lateralizate, a caror origine
perioada vietii fetale (probabil In ficat) si dispare din ser la cateva vasculara este marcata prin caracterul lor pulsatil, precedand
zile dupa nastere. La adult reapare In ser: la 60-80% din aparitia modificarilor vasomotorii locale unilaterale. Se asodaza
subiectii cu cancer hepatic primitiv, ca si In alte cancere frecvent crize sau accese migrenoase. In functie de localizarea
(cancere genitale cu celule embrionare, terato-

154
ALGODISTROFIE POSTTRAUMATICA ALOANTIGEN ERITROCITAR
durerii si de manifestarile asociate, au fost descrise numeroase ori metaloide, solubile unele In altele In anumite conditii.
sindroame, desemnate printr-un eponim (ex.: *sindrom de nerv Amestecul poseda proprietati superioare elementelor izolate.
nazodliar, sindrom Sluder), o localizare anatomica (ex.: nevral-gia ALIENARE, s. f. / alienation, s. f. / insanity, alienation. [Lot.
nervului vidian, nevralgia nervilor pietrosi) sau printr-un ter-men alienare = a instraina, a afiena.] 1) Termen cu semnificatie
descriptiv (ex.: eritromelalgie a fetei sau eritroproso-palgie). variabila In medicina, utilizat fie pentru desemnarea tuturor tul-
ALGODISTROFIE POSTTRAUMAT1CA / algodystrophie post- burarilor psihice, fie, Indeosebi, pentru bolile In care subiec-tul
traumatique / post-traumatic algodystrophy. [Cfr. algos = afectat este incapabil sa traiasca In societate, are tendinta la
durere; dys = greu, dificit; trophe = firana, nu.trif.ie.; [at. post = izolare, la Instrainare, la separare, In particular In *schizofre-nie.
dupd; gr. trauma, -atos = ra.na.[ Sin.: boala Sudeck (v.). 2) In prezent, termenul este folosit In medicina legala si In
ALGODISTROF1E SIMPATICA / algodystrophie sympathique / domeniul judiciar, desemnand starea unei persoane fara dis-
sympathetic algodystrophy. [Cfr. algos = durere; dys = gnu, cernamant Intre bine si rau, care este un pericol pentru ceilaiti si
dificiC; trophe = hrand, nutritie; sympathein = a fi aldturi de necesita protectie sau asistenta speciala. In limba engteza,
cineva, it la syn = impreund, pathos = afecfium, sentiment.] Sin.: pentru aceasta semnificatie se utilizeaza si termenul insanity. 3)
algoneurodistrofie (v.). In sensul eel mai larg, In ultimele decenh a. reprezinta un cuvant
ALGOFILIE, s. f. / algophilie, s. f. / algophilia. [Cfr. algos = la moda, sugerand Instrainarea de societate sau nepu-tinta fata
durere; philia = atracfie, de [a philein = a iu6i.] Cautarea de aceasta, ca si depersonalizarea individului In organizatiile
deliberata a senzatiilor dureroase, observata Indeosebi In anu- mari si birocratice.
mite *deliruri mistice si In melancolie. Absenta oricarui carac-ter ALIENARE MENTALA / alienation mentale / insanity. V.
erotic distinge a. de masochism. alienare.
ALGOFOBIE, s. f. / algophobie, s. f. / algophobia. [Cjr. algos = ALIESTEZIE, s. f. / alliesthesie, s. f. / alli(a)esthesia. [Cfr. aUos
durere; phobos = fried.] Teama exagerata, morbida fata de = altui; aisthesis = senzafie, s&nsifiidtate.} Perceptia stimulilor
durere. externi ca fiind agreabili sau dezagreabili In functie de starea
ALGOGEN, adj. / algogene, adj. / algogenic. [Cfr. algos = du- interna a organismului (temperatura, diferite constante ale me-
rere; gennaa = a produce.} Care provoaca, genereaza durere. diului intern etc.). Ca urmare, un stimul poate provoca une-ori o
ALGOGENEZA, s. f. / algogenese, s. f. / algogenesia, algo- senzatie placuta, iar alteori o senzatie neplacuta.
genesis. [Cjr. algos = durere, genesis = producere, de [a gen- ALIFATIC, adj. / aliphatique, adj. / aliphatic. [Cfr. aleiphar, -
non = a produce.} Producerea durerii. atos = gras.ime.i idei.] Termen ce caracterizeaza un compus
ALGOLAGNIE, s. f. / algolagnie, s. f. / algolagnia. |l/r. (ilgos = organic a carui structura, liniara sau ciclica, este alcatuita din
durere; lagneia = dorintd se?(uaid, voiuptdte} Erotizare a durerii lanturi deschise de atomi de carbon.
fizice. V. masochism. ALIMENT, s. n. / aliment, s. m. / aliment. [Lot. alimentum =
ALGOMANIE, s. f. / algomanie, s. f. / algomania. [Cfr. o/gos = aiiment, de la alere = a firdni.] Substanta al carei consum
durere; mania = nefiunie.] Tendinta patologica de a cauta contribuie la asigurarea ciclurilor vitale ale unui subiect, a me-
durerea. tabolismului. A. au In organism rol plastic, energetic si func-
ALGOMENOREE, s. f. / algomenorhee, s. f. / algome- tional.
norrh(o)ea. [Cfr. algos = durere.; men, menos = [und; rhoia = ALIMENT PROTECTOR / aliment protecteur / protective food.
curgere, de la rhein = a curge} Menstruatie dureroasa. A nu se A. bogat in nutrimente esentiale, compus special pentru
confunda cu *dismenoreea. asigurarea dezvoltarii fizice si protectia sanatatii. A. p. se
ALGONEURODISTROFIE, s. f. / algoneurodystrophie, s. f. / utilizeaza In unele stari carentiale, ca si In regiunile lipsite de
algoneurodystrophia. [Cfr. algos = durere; neuron - nen'; disponibilitate alimentara.
dys = gre.u, dificii; trophe = tirana, nutritie.} Sindrom osteo- ALIMENTATIE, s. f. / alimentation, s. f. / alimentation. [Lot.
articular regional, cu mecanism necunoscut. Evolutie lent re- alimentum = aliment, d.e, la alere = a firdni.] Procesul de
gresiva, Atinge electiv umerii, mainile, coapsele, genunchii, hranire a organismului, de introducere In organism a sub-
picioarele. Poate fi consecinta: traumatismelor, unor afectiuni ale stantelor nutritive. Tipuri: 1) A. artificiala - a. sugarului cu lapte
SNC, infarctului de miocard, medicamentelor (izoniazida, de animal (vaca) sau preparate industriale din lapte. 2) A. mixta
antitiroidiene). Sin.: algodistrofie simpatica. - a. sugarului cu lapte de mama, completata cu lapte de vaca
ALGOPARALIZIE, s. f. / algoparalysie, s. f. / painful paralysis. sau industrial, In primele 4-5 luni de viata. 3) A. na-turala - a.
[Cfr. algos = durere; para = dmcolo de, idngd; lysis = distrugere, sugarului exclusiv cu tapte de mama sau colectat de la o alta
de la lyein = a distruge..] *Paralizie Insotita de fenomene femeie. 4) A. de protectie - se acorda muncito-rilor care lucreaza
dureroase. In conditii deosebite de efort sau mediu. 5) A. rationala - care
ALGOPARESTEZIE, s. f. / algoparesthesie, s. f. / painful asigura un aport adecvat energetic, plastic si catalitic, In functie
paraesthesia. [Cfr. algos = durere; para = dincoh de, ianga; de modul de viata si de conditiile fl-ziologice ale organismului. V.
aisthesis - senzafie, sensi6i[itate.] *Parestezie dureroasa. regim, dieta.
ALGORITM, s. n. / algorithme, s. m. / algorithm. ['De id nu-meie ALIMFOCITOZA, s. f. / alymphocytose, s. f. / alymphocyto-sis.
matematicianuiui ara.6 al Charezmi sau a] Karismi, sec. IX.] [Cfr. a - priv.; [at. lympha = apd (impede; gr. kytos = celula; -oza
Ansamblu de reguli bine precizate care permite rezolva-rea unei .] Carenta imunitara congenitala cu afectarea deo-potriva a
probleme prin intermediul unei succesiuni finite de operatii liniilor *limfodtelor B si T, asociata cu deficit de *imu-nitate
(eventual elementare). Termenul, apartinand matema-tidi si celulara si umorala. V. si boala Bruton, sindrom Di George.
informaticii, s-a extins si 'in diagnosticul medical, repre-zentand, ALKIL. Var. pentru alchil (v.).
In acest caz, o schema de diagnostic pe etape. ALKILANT. Var. pentru alchilant (v.).
ALGOSPASM, s. n. / algospasme, s. m. / algospasm. [Cfr. ALOANTICORP, s. m. / alloanticorps, s. m. / alloantibody. [Cfr.
algos = durere; [at. spasmus, gr. spasmos = contractie, de [a alias = aitui; anti = contra; [at. corpus, -oris = Corp.] Sin.
gr. span = a trage.} 'Spasm muscular Insotit de durere sau cram (utilizat In prezent) pentru izoanticorp (v.).
pa. ALOANTIGEN ERITROCITAR / alloantigene erytrocytaire /
ALIAJ, s. n. / alliage, s. m. / alloy, [fr. alliage, tSm Cat. aUi-gare = erytrocyt alloantigens. Sin.: izoaglutinogen (v.).
a [ega.] Mixture solida a doua sau mai multe metale

155
ALOANTIGENI
ALVEOLA
R
ALOANTIGENI, s. m. pi. / alloantigenes, s. m. pi. / alloanti- ALOPECIE AREATA / alop6cie en aires / alopecia areata.
gens. [Cjr. alias = aitui; anti = contra; gennan = a produce..} V. pelada. ALOPURINOL, s. m. / allopurinol, s. m. /
Sin.: antigeni alogenici (v.). allopurinol. (DCI)
ALODINIE, s. f. / allodynie, s. f. / allodynia. [Cjr. alias = aitui; *Antigutos care Tmpiedica formarea *acidului uric prin inhibarea
octyne = durere.} Durere manifests pe pielea normala In urma *xantin-oxidazei si prin blocarea biosintezei de novo a *puri-
actiunii unor stimuli nenocivi. nelor.
ALOESTEZIE, s. f. / alloesthesie, s. f. / allocheiria, allochiria, ALORITMIE, s. f. / allorythmie, s. f. / allorhythmia. [^r. aHos =
allesthesia. \Cjr. olios = aitui; aisthesis = senzatie, sensi6i- aitui; [at. rhythmus, gr. rhythmos = rifn.\ Termen care
Citate.] Tulburare a sensibilitatii tactile, vizuale sau auditive ca- desemneaza unele forme de aritmii periodice centrale si peri-
racterizata prin transferul perceptiei unui stimul de partea opusa ferice. Ex.: puls bi- sau trigeminat (bi- sau trigeminism).
a locului In care el a fost aplicat. De ex., durerea se-cundara ALOSTERIE, s. f. / allosterie, s. f. / allosterism. [^r. alias = aitui;
aplicarii unui stimul algogen la extremitatea unui membru este stereos = solid, in relief.] Proprietatea anumitor pro-teine de a-si
perceputa la nivelul membrului de partea opusa. V. si alokinezie. modifica forma (si, implicit, activitatea) sub influenta unor
ALOGEN, adj. / allogenique, adj. / allogenic, allogeneic. \Gjr. efectori alosterici (molecule mici), care se fixeaza pe ele si, In
allos = aitui; gcnnan = a produce} 1) Care se deosebeste prin acest mod, Ie transmit semnale. In particular, o serie de enzime
natura si origine de mediul In care se afla. 2) Care pre-zinta o sunt activate sau inhibate prin a. *Hemoglobina re-prezinta
constitutie genetica diferita fata de specia din care face parte. In modelul pe care Monod a demonstrat a.
acest caz, este mai adecvat termenul *alogenic. ALOTIP, s. n. / allotype, s. m. / allotype. \Qr. allos = aitui;
ALOGENIC, adj. / allogenique, adj. / allogenic. [Cjr. alias = aitui; typos = tip, model, marca.] Imunoglobulina ale carei caractere
gennan = a produce..] Sin. partial cu *alogen si cu *omolog. specifice difera la grupele de indivizi din aceeasi specie. A. sunt
ALOGIE, s. f. / alogie, s. f. / alogia. [Cjr. a - priv.; logia = teorie, utile In antropologie si In genetica populatiilor, deoarece ele au o
discurs} *Afazie rezultata prin absenta ideilor. Sin.: idio-tie distributie unica In gmpurile eInice.
afazica. ALOTIPIE, s. f. / allotypie, s. f. / allotypy. [Cjr. allos = aitui;
ALOGREFA, s. f. / allogreffe, s. f. / allograft. [Cjr. alias = aitui; typos = tip, model, marca..] Existenta unor diferente de deta-liu
iat. grapbium, din gr. grapheion = penifa. de scris, firiceag de. In structura aceleiasi proteine serice (ex.: o imunoglobu-lina) la
altoit, de [a, grapheia = a scrie.] Sin.: homogrefa diverse grupe de indivizi din aceeasi specie. De aid rezulta
varietati diferentiate sau *alotipuri. V. idiotip si izotip.
ALOIMUNIZARE, s. f. / allo-immunisation, s. f. / isoimmu- ALOTRIOFAGIE, s. f. / allotriophagie, s. f. / allotriophagy {Cjr.
nization. [Cjr. alias = aitui; lot. immunis = scutit, aparat, de, [a allos = altui, gr. (re is, Iat. tres, tria = trei; gr. phagein = a
in = iipsit de, mimus = oUigafie.] Sin.: izoimunizare (v.). A. mdnca.] Sin.: pica (v.).
fetomatema, v. incompatibilitate fetomatema. ALOTRIOSMIE, s. f. / allotriosmie, s. t. / allotriosmia. \Cjr. alias
ALOKINEZIE, s. f. / allocinesie, s. f. / allokinesis. [Cjr. allos = = aitui; gr. treis, [at. tres, tria = trei; gr. osme = miros.]
aitui; kinesis = mifcare, de [a kineia = a mifca.] 1) Miscare care Tulburare de *olfactie care consta In senzatii para-doxale,
nu este efectuata voluntar, ci se produce pasiv sau survine mirosul perceput al unei substante fiind altui decat eel real.
consecutiv unui *reflex. 2) Tulburare motorie In care o miscare Daca a. se limiteaza la anumite mirosuri, este denumita uneori
comandata voluntar unui membru este efectuata de catre daltonism olfactiv.
membrul opus. V. si aloestezie. ALOTROPIE, s. f. / allotropie, s. f. / allotropy, allotropism. [Cjr.
ALOMETRIE, s. f. / allometrie, s. f. / allometry. {Cjr. alias = aitui; allos = aitui; trope = mtoarc-ere, de la trepein = a w.towc.e\
metron = masurH.} Crestere inegala, neproportionata a Proprietatea unor elemente chimice (Indeosebi me-taloide) de a
diferitelor parti ale corpului. Se exprima prin modificarea pro- prezenta mai multe stari, forme cu proprietati fi-zice si, uneori,
portiilor corpului si a ritmurilor dezvoltarii organelor. Fenome-nul chimice diferite. Ex.: a. cristalina a carbonului, care se poate afla
poate fi exprimat matematic prin ecuatii alometrice. In stare de grafit sau de diamant.
ALOPATIE, s. f. / allopathie, s. f. / allopathy. [Cjr. allos = aitui; ALOXAN, s. m. / alloxane, s. m. / alloxan. Derivat al acidu-lui
pathos = doala..} Termen introdus de medicul german Christian uric utilizat In medidna experimentala pentru producerea
Friedrich Samuel Hahnemann (Meissen 1755 - Paris 1893), *diabetului aloxanic, datorita distrugerii selective a 'insulelor
desemnand metodele medicinei clasice de terapeutica Langerhans din pancreas.
medicamentoasa, prin care se utilizeaza doze active farmaco- ALTERARE, s. f. / alteration, s. f. / alteration. [Lot. aherare = a
dinamic ce combat cauzele, modificarile patogenice si simpto- scnimfia, de (a alter = aitui.\ 1) Modificarile biochimice si
mele bolilor. Remediile declanseaza simptome opuse simpto- biofizice pe care Ie sufera o structura vie sub influenta unor
melor bolii respective, dupa principiul contraria contrariis curan- factori nocivi din mediu (toxice, radiatii etc.), 2) Modificare a
tur (ex.; durerea se trateaza printr-un analgezic, iar diareea starii generate a organismului In caz de Tmbolnavire.
printr-un constipant). Aceasta metoda este opusa "homeopatiei. ALUMINIU, s. n. / aluminium, s. m. / aluminium. [Lot. (i/n-men,
ALOPECIE, s. f. / alopecie, s. f., chute de cheveux / alope-cia, -inis - aiaun.} ElementuI nr. 13, cu masa atomica 26,9815 si
baldness, hair loss. [Cjr. alopex = vulye - fioala. sema.-nand cu simbol Al. Compusi importanti In medidna: 1) C<o-rura de a.,
raid vuipi[or, m care ac-estora ie cade tot parui} Ca-derea parului, AICl36H,0, utilizata ca astringent local, antiperspi-rant. 2)
progresiva sau brusca, congenitala sau doban-dita, localizata sau FosfatuI de a., AIP04, utilizat Tmpreuna cu sulfatui de calciu si
difuza. Tipuri principale: 1) A. cicathceala este definitiva si silicatui de sodiu In cimenturile dentare, ca si In far-made. 3)
succeda unele dermatoze (lupus eritematos, sclerodermie, lichen Sulfatui de a., Al2(S04)3l8H;0, utilizat ca astringent si
plan etc.). 2) A. in Juminis" este tranzi-torie si alcatuita din arii mid, antiperspirant. V. si tab. const. biochim.
multiple, denudate incomplet, lo-calizate Indeosebi supra- si ALUMINOZA, s. f. / aluminose, s. f. / aluminosis. [Lot. alii-men,
retroauricular. Este caracteristica sifilisului secundar. 3) A. -inis = aiaun; -oza .] Inflamatie cronica a plamanilor care apare
seboreica rnasculina sau a. androge-nogenetica se produce la la lucratorii din medii de lucru cu aluminiu. A. este con-secinta
barbati, sub influenta a doi factori: patrunderii particulelor de aluminiu In plamani prin aerul inspirat.
hiperseboreea si predispozita ereditara. V. calvitie. ALVEOLAR, adj. / alveolaire, adj. / alveolar. [Lot. alveola-tus =
Ufor sw6it, de la alveolus, dim. de ta alveus = cavi-

156
ALVEOLA AMETROPIE
tate.] Care se afla In relatie cu *alveolele dentare sau pulmo- AMBISEXUALITATE, s. f. / ambisexualite, s. f. / ambisexua-lity.
nare. [Lot. ambo = amandoi; sexuulis = referitor [a st^ dt la sexus =
ALVEOLA, s. f. / alveole, s. m. / alveolus (pi. alveoli). NA: se\;\ Coexistenta unor caractere sexuale, primare sau secundare,
alveolus, pi. alveoli. [Lot. alveolus, dim. de la iilveus = ca- ale ambelor sexe, la acelasi individ.
vitate.] Termen general utilizat In nomendatura anatomica pentru AMBIVALENTA, s. f. / ambivalence, s. f. / ambivalence. [Lot.
a desemna o cavitate mica *sacdforma care confine aer sau, mai amho = amd-ndoi; valentin = forta, putere, de. la valere = a^
rar, o structura organica. V. In continuare. area. putere., a. vaiora} Existenta simultana (sau succesiva) a
ALVEOLA DENTARA / alveole dentaire / dental alveolus. NA: doua atitudini contrarii fata de acelasi obiect sau subiect (sen-
alveolus dentalis. Cavitate situata In apofizele alveolare ale timente, expresii, acte), de ex.: bucurie/tristete, iubire/ura. Se
maxilarelor, loc In care radacinile dentare sunt inclavate si observa In unele boli psihice, frecvent In *schizofrenie.
sustinute de ligamentele periodontale. AMBLIOPIE, s. f. / amblyopie, s. f. / amblyopia. [Cjr. amblys =
ALVEOLA PULMONARA / alveole pulmonaire / alveoli pulmo- tacit, fters; ops, opos = vdz, rede-re..] Scaderea acuitatii vi-zuale
num. NA: alveolis pulmonis. Spatiu aerian pulmonar sacciform, fara n caii7a ornRnrR Rpfl^nta Uneori este afectata separat
situat distal fata de canalele alveolare, la nivelul caruia are loc perceptia culorilor. Nu se defineste astfel un defect ocular la
*hematoza. care, oftalmoscopic, s-a constatat o anomalie sau o leziune
ALVEOLITA, s. f. / alveolite, s. f. / alveolitis. [Lot. alveolus, dim. anatomica.
de la alveus = cavitate; -i"(n.] 1) Inflamatie, In general AMBLIOSCOP, s. n. / amblyoscope, s. m. / amblyoscope. \<gT.
complicate) cu necroza, a peretelui unei alveole dentare. 2) amblys = tocit, fters; scopes = o6servator, de [a skopein = a
Inflamatie a alveolelor pulmonare caracterizata prin prezenta vedea, a e^amina.] Sin.: sinoptofor (v.).
unui exsudat (a. exsudativa), a unor celule (a. macrofagica), a AMBULANTA, s. T. / ambulance, s. f. / ambulance. [Lot.
fibrinei (a. fibrinoasa) sau, In unele infectii, a leucocitelor alterate ambiilare = a merge, a se pkinBa.] Vehicul amenajat pentru
(a. supurata}. acordarea asistentei medicale de urgenta si destinat transpor-
ALVEOLIZA, s. f. / alveolyse, s. f. / alveolysis. [Lot. alveolus, tului padentilor la un spital.
dim. de. la niveus = cavitate.; gr. lysis = distrugere, de la lyein AMBULATOR, adj. / ambulatoire, adj. / ambulatory. [Lat.
= a distruge.} Distructia, prin procese infectioase si de-, ambulator, -oris = care se pCimba., de la ambulare = a merge,
generative, a alveolelor dentare. Sin. frecvent: *pioree alveolo- a se. pGmBa.] 1) Care se refera la mers. Ex.: automatism a.
dentara, boala Fauchard-Bourdet. - mers automat, fara controlul constiintei. 2) Care nu este spi-
ALVEOLOPLASTIE, s. f. / alveoloplastie, s. f. / alveoloplasty. talizat. TratamentuI a. ofera posibilitatea pacientului sa se de-
[Lot. alveolus, dim. de. [a alveus = cavitate; gr. plastos = plaseze si sa Tsi continue, eventual, preocuparile.
mode-iat, de la. plassein = a forma, a modda.] Modelarea AMELIE, s. f. / amelie, s. f. / amelia. \Cjr. a - prii'.; melos =
chirurgicala a osului alveolar dupa o extractie dentara. e?(tremitate, me,m6ru.\ Diformitate congenitala constand In
ALVEOLOTOMIE, s. f. / alveolotomie, s. f. / alveolotomy. [Lot. absenta celor patru membre.
alveolus, dim. de la alveus = capitate., gr. tome = to.-iere., AMELOBLAST, s. n. / ameloblaste, s. m. / ameloblast. [Jr. vecfi-
secfiune, de. la temnein = a tttia.] Indzia chirurgicala a e amel = smalt; gr. hiastos = germen.} Celula epiteliala a carei
*alveolelor dentare. functie esentiala este formarea matricei *smaltului den-tar. Sin.:
AMALGAM, s. n. / amalgame, s. m. / amalgam. \Cjr. malag-ma, adamantoblast.
or. almulgum, [at. alcfiimistilor iimalgama = masd moalt,, AMELOBLASTOM, s. n. / ameloblastome, s. m. / ameloblas-
emoCiwt} Material utilizat pentru obturatiile dentare, rezultat din toma. [Tr. vecfie amel = smalt; gr. blastos = germen; -omo.]
combinarea mercurului cu diferite metale (argint, cupru). Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul ma-
AMANITA / Amanita / Amanita. [Ofr. amanitai = un gen de xilarelor pornind de la celulele generatoare de smalt dentar,
ciuperci} Gen de ciuperci dintre cele mai otravitoare: A. phalloi- *ameloblaste. A. se localizeaza eel mai frecvent la nivelul
des, A. muscaria, A. pantherina, A. verna etc. In caz de intoxi- unghiului sau ramului ascendent al mandibulei. Sin.: adaman-
catie, apar semne si simptome brutale: greata, voma, durere tinom, amelom.
abdominala, diaree, urmate de o scurta perioada calma, apoi de AMELOM, s. n. / amelome, s. m. / enameloma. [fr. vecHe. timel
severe tulburari hepatice, renale si la nivelul SNC. = smalt; -omo.] Sin.: ameloblastom (v.).
AMARIL, adj. / amaril, -e, adj. / amaril. [SpanioCa amarillo = AMELOPATIE, s. f. / amelopathie, s. f. / amelopathy. [fr. vecfie
ga[f>en.\ Care se refera la *febra galbena. Ex.: tifos a., virus a. amel = smalt; gr. pathos = 6oaid.\ Boala a 'smaltului dentar.
AMASTIE, s. f. / amasie, amastie, s. f. / amastia. [Cjr. a -priv.; AMENOREE, s. f. / amenorhee, s. f. / amenorrh(o)ea. {Cjr. a -
mastos = son., nuuneld.] Absents congenitala a tesutu-lui priv.; men, menos = [und; rhoiu = curgere, dt la rheia = a curge}
mamar. Absenta menstruatiilor. A. este normala In timpul sarcinii si al
AMAUROZA, s. f. / amaurose, s. f. / amaurosis. \Qr. amau-rusis secretiei de lapte matem, ca si dupa menopauza. Se disting doua
= or6m, de (a amauros = intunecat.] Pierdere completa a grupe de a. cu semnificatie patologica. A. pri-maia - absenta
vederii, care se produce In absenta unor alterari oculare aparitiei menstruatiilor la tinere care au depasit varsta pubertatii.
aparente, In unele boli ale nervului optic, maduvei sau creieru-lui. Cauze: absenta uterului sau ovarelor, unete boli genetice sau
A. se distinge de *ambliopie, caz In care deficitui de ve-dere este dezechilibre hormonale. A. secundara - sur-vine dupa o perioada
partial, si nu este sin. cu cecitate. V. si amauroza congenitala de menstruatii normale. Cauze diverse:
Leber. dereglari hipotalamo-hipofizare, boli endocrine (*mixedem, bolile
AMAUROZA CONGENITALA LEBER / amaurose congenitale Basedow-Graves, Addison, Gushing, acromegalie), afectiuni
Leber / congenital amaurosis. [Theodor Leber, oftdnoiog ovariene sau uterine, boli generate (tuberculoza, anemie, dia-bet),
gtrmcm, profesor (succesiv) [a 'Scrim, Qottingen fi '>(e.ide[6erg, boli psihice etc.
1840-1917.] Sin.: boala Alstrom-Leber (v.). AMETROPIE, s. f. / ametropie, . f. / ametropia. [Cfr. ametros =
AMBIDEXTRU, adj., s. m. sau f. / ambidextre, adj., s. m. ou f. / disproportwnat, de la 11 - priv., metron = mdsurd; ops, opos =
ambidexter. [Lot. ambo = a.mdndm; dexter, -tra, -trum = vdz, vedere.} Termen folosit pentru a grupa toate aba-terile de la
dre.apta.\ Capabil sa se serveasca In mod egal de ambele maini. starea de *emetropie a ochiului (ex.: 'astigmatism,

157
AMETEALA
AMIGDALIA
N
hipermetropie, miopie). Daca este modificata numai pozitia fo- fel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recom-
carului fata de retina (imaginea unui punct este tot un punct), a. binate.
se numeste sferica sau stigmica, iar daca modificarea pato-logica AMIBA, s. f. / amibe, s. f. / am(o)eba, pi. am(o)ebae. \Qr.
intereseaza sferidtatea suprafetelor refringente ale diop-trului amoibe = altemanf:d, schimfiare., de ia amibein = a aitema, a
(imaginea unui punct este un elipsoid), a. este asferica sau schimfia.\ Microorganism unicelular, apartinand protozoarelor,
astigmica. Ant.; emetropie. care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor. Unele specii de
AMETEALA, s. f. / vertige, s. m. / dizziness, vertigo (lat). a. pot fi patogene la om. Var.: amoeba. V. amibiaza.
[frofiadii (at. ammattire, de, ia matus = Beat.] Sin.: vertij (v.). AMIBIAZA, s. f. / amibiase, s. f. / am(o)ebiasis. [Qr. amoibe =
AMFETAMINA, s. f. / amph6tamine, s. f. / amphetamine. | Qr. aS-temanta, scfiim6are, de [a amibein = a aiterna, a scftim-60, -
amphi = de am6e(e pdrpi, lat. aether, a', aither = aer curat, azn .] Boala provocata de infectia cu amiba Entamoeba
bolta cereascd, or. nmmoniakon = sore di amoniu, gasitd w histolytica sau, mai rar, cu alte amibe patogene apartinand ge-
apro-pierea tempiuiui iui Jupiter Amman din Libia, -ind.] 1) (DCI) nurilor Acanthamoeba Hartinanella si Naegleria. Este endemi-ca
Denumire chimica ()a-metilbenzenethanina, CgH^N (sau 'in tarile calde, fiind contractata prin ingestia de chisturi de
CijHsCH^CHNHgCl-y. Amina simpatomimetica, sub forma de amibe. Se manifesta Indeosebi prin dizenterie, colici, tenesme,
lichid incolor, cu efect stimulator asupra sistemului nervos cen- scaune diareice mucopurulente si sanguinolente, dar se poate
tral si periferic. Reduce presiunea arteriala sistolica si diasto-lica, localiza si la nivel hepatic, pulmonar sau cutanat, de obicei prin
relaxeaza musculatura bronsica, contracta sfincterele si ve-zica extensie, mai ales daca nu este tratata. Poate evolua cronic, cu
urinara, scade apetitul. Consumul cronic de a. poate deter-mina perioade de exacerbare. Meningoencefalita amibi-ana primitiva,
dependents, toleranta si o simptomatologie care include cauzata de Naegleria fowleri este foarte rara, avand ca punct de
tahicardie, iritabilitate, anxietate, insomnie, modificari de perso- plecare colonii de amibe de la nivelul fo-selor nazale. Var.:
nalitate si, in formele de intoxicatie cronica, o psihoza ce mi- amoebiaza.
meaza *schizofrenia. 2) Grup de compusi cu actiune similara, AMIBOID, adj. / amiboi'de, adj. / am(o)eboid. [Gjr. amoibe =
incluzand a. racemica si sarurile sale, dextroamfetamina si aiternanf.a, scHim6are, de ia amibein = a aiterna, a sch-imfia;
metamfetamina. eidos = forma.] Care se aseamana cu o *amiba, mdeosebi prin
AMFIARTROZA, s. f. / amphiarthrose, s. f. / amphiarthrosis. miscarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor.
{Cjr. amphi = de. am6e[e p(lrti, arthron = articu[af.ie; -oi.u.] NA: AMIBOISM, s. n. / amiboisme, s. m. / am(o)eboidism. [Cfr.
articulatio cartilaginea. Tip de articulatie cu mobilitate redusa, amoibe = altemanpd, scfiimfiare, dc. ia amibein = a aitema, a
cele doua suprafete osoase aflate In opozitie fiind conectate scltim6a; -ism.] Propnetatea anumitor celule din organism
printr-un fibrocartilaj. Ex.: articulatiile intervertebrale. (leucocite, celule migratoare) de a emite pseudopode, cu ajutorul
AMFIDIARTROZA, s. f. / amphidiarthrose, s. f. / amphidiar- carora se deplaseaza asemenea *amibelor.
throsis. [Cjr. amphi = de am6eie pttrti; dis = du6iu, de doua on, AMIDA, s. f. / amide, s. m. / amide. [Gr. ammoniakon = sore de
arthron = artifiifafte; -oza .] Articulatie mixta, cu caracter de amoniu, gasita w apropierea tempiuCui iui Jupiter Amman din
*amfiartroza si *diartroza. Ex.: articulatia temporomandibu-lara. Libia] -ida.] Compus organic derivat din amoniac prin Inlocuirea
AMFIFIL, adj. / amphiphile, adj. / amphiphilic. [Qr. amphi = de hidrogenului cu un rest de acid organic. Dupa nu-marul de atomi
amfieti parti; philos = prieten, de [a philem = a iu6i.] Despre o de hidrogen miocuiti, se deosebesc: a. pri-mare, secundare si
molecula care este deopotriva *hidrofila si "lipofila. tertiare.
AMFIPATIC, adj. / amphipathique, adj. / amphipathic. \Cjr. AMIDON, s. n. / amidon, s. m. / starch, amylum. \Lat. amy-lum,
amphi = de amfiete parti; pathos = afrcfiune.] Referitor la o gr. amylon = fdind, amidon.] Substanta organica reprezen-tand
substanta care are afinitate pentru doi solventi nemisdbili. Sub- forma de stocare a hidrocarbonatelor In majoritatea plan-telor si
stantele amfipatice (sau amfilofile) au o extremitate polara (pol un constituent major al dietei. A. este alcatuit din lan-turi de
hidrofil) si una nepolara (pol hidrofob). Ex.: fosfolipidele din du- molecule de glucoza si are formula generala (CaH^Or,),,. In
blul strat al unei biomembrane sau moleculele de detergenti. functie de dispunerea lanturilor de glucoza, rezulta doua forme
AMFOFIL, adj. / amphophile, adj. / amphophilic, amphophi- de a.: 1) Alfa-amiloza, alcatuila din lanturi lungi, neramifi-cate. 2)
lous. [QT. ampho = am6u; philos = prieten, de ia philem = a Amilopectina, constituita din lanturi cu ramificatii. Di-gestia a. se
iu6i.] 1) Despre un component celular care prezinta afinitate produce prin intermediul *amilazei. Prezenta a. este detectata cu
egala pentru coloranti acizi sau bazid. 2) Despre o in-secta care ajutorul iodului, m prezenta caruia alfa-ami-loza da o culoare
Inteapa neselectiv, atat omul cat si animalele. albastra, iar amilopectina o culoare rosie.
AMFOLIT, adj., s. m. / ampholyte, adj., s. m. / ampholyte. [Cfr. AMIELINIC, adj. / amyelinique, adj. / amyelinic, nonmyeli-
ampho = aIn6ii; lytos = distrus, dizoh>at, de ia lye in = a nated. \Cfr. a - priv., myelos = rndduvd.] Termen care sem-
distruge, a dizoh'a.] 1) (Substanta) care se comporta atat ca un nifica lipsa tedi de mielina la nivelul fibrelor nervoase.
acid, cat si ca o baza. 2) A. suport sunt utilizati In ames-tec AMIGDALA, s. f. / amygdale, s. f. / amygdala, tonsil. NA:
pentru a obtine gradiente de *pH izoelectric, In scopul se-pararii tonsilla. {Cjr. amygdale = migdatd} 1) Orice organ In forma de
unor molecule prin electrofocalizare. Sin.: amfoter. migdala. 2) De mentionat: a) a. palatina sau tonsila (NA:
AMFORISM, s. n. / amphorisme, s. m. / amphoricity. [Lat. tonsilla palatina) - reunire de foliculi limfoizi situata Intre pilierii
amphora = amfora; -ism.] Sin.: suflu amforic (v. suflu). valului palatului, pe fiecare fata laterala a zonei bucale a farin-
AMFOTER, adj. / amphotere, adj. / amphoteric. [Qr. ampho- gelui; b) a. faringiana (NA: tonsilla pharyngea) - ocupa partea
teros = care apartine ia doi, in doua nidduri.] Sin : amfolit (v.). mediana a peretelui superior al rinofaringelui, hipertrofia sa
AMFOTONIE, s. f. / amphotonie, s. f. / amphotony. [Cfr. ampho constituind vegetatiile adenoide; c) a. abdominala - *apendi-cele
= amEU, tonos = tewiune.] Coexistenta unei *sim-paticotonii si a vermicular; d) nucleu amigdalian, v.
unei *vagotonii. AMIGDALECTOMIE, s. f. / amygdalectomie, s. f. / amygda-
AMFOTROP, adj. / amphotrope, adj. / amphotrope. [^r. ampho lectomy, tonsillectomy. [Cjr. amygdale = migdala; ektome =
= afn6ii; trope - intoarcere, de ia trepein = a in-toarce} Vims excizie.j Ablatia totala a celor doua *amigdale palatine.
capabil sa infecteze celule din orice specie. Ast- AMIGDALIAN, adj. / amygdalien, -enne, adj. / amygdalian. [Qr.
amygdale = migdald.\ privitor la *amigdala.

158
AMIGDALITA
AMIOTROFI
E
AMIGDALITA, s. f. / amygdalite, s. f. / tonsillitis, amygdali-tis. relatie cu o afectare motorie periferica, fiind frecvent conse-dnta
[Gr. amygdale = migdaid; -1(0.] Inflamatia *amigdalelor palatine. unei *akinezii. ~~~\
Sin.: tonsilita. AMINA, s. f. / amine, s. f. / amine. [Gr. ammoniakon = safe. de
AMIGDALOTRIPSIE, s. f. / amygdalotripsie, s. f. / amygdalo- ammiti, gasita in apropierea te-mptuiw fat Jupiter Amman din
tripsis. [Gr. amygdale = migdaia; tripsis = frec-are, zdrobire, Libia; -ind .) Baza organica azotata, derivata din amoniac prin
sfdramare} Procedeu de ablatie a amigdalelor palatine hiper- substituirea a 1, 2 sau 3 atomi de hidrogen legati la azot. Foarte
trofiate prin strivirea lor cu o pensa speciala. raspandite sub forma de aminoacizi, proteine si alcaloide, a.
AMILACEU, adj. / amylace, -e, adj. / amylaceous. [Lat. amy- joaca un rol important In sinteza organica. V. si amine bio-gene.
liim, gr. amylon = faina, amidon.\ Despre o substanta sau un AMINE BIOGENE / amines biogenes / biogenic amines. *A.
corp care contine *amidon. care exercita functii regulatorii: *colina, *acetilcolina, *catecola-
AMILAZA, s. f. / amylase, s. f. / amylase. [Lat. amylum, gr. mine, *triptamina, *serotonina, *histamina etc.
amylon = faina, amidon; -aza .] Enzima care catalizeaza AMINOACID, s. m. / acide amine, aminoacide, s. m. / amino-
hidroliza amidonului In molecule mid, maltoza si dextrine, a-a. acid. \Gr. ammoniakon = sore de amoniu, gasita in apropierea
sunt molecule care se gasesc la animate, indud a. salivara si a. tempiului lui Jupiter Amman dm Libia; -ina: I at. acidus = acru.\
pancreatica si catalizeaza hidroliza legaturilor a-1,4-glu-can. fS-a. Element constitutiv al proteinelor, continand o functie acida, o
se gasesc la unele plante. A. sanguina este de ori-gine functie amina si un radical caracteristic fiecarui tip de a. Unii a.
pancreatica, concentrate normala fiind de 8-32 unitati sunt denumiti esenfiali, indispensabili, deoarece organismul nu-i
Wohlgemuth. Valori patologic crescute se Intalnesc Indeosebi In poate sintetiza si trebuie primiti prin alimentatie (opt In cazul
pancreatitele acute. V. si tab. const. biochim. omului; valina, leucina, izoleudna, treonina, metionina, lizina,
AMILAZEMIE, s. f. / amylasemie, s. f. / amylas(a)emia, serum fenilalanina si triptofanul). V. si tab. const. biochim.
amylase. [Lat. fimylum, gr. amylon = faina, amidon; AMINOACIDOPATIE, s. f. / aminoacidopathie, s. f. / amino-
-aza; gr. haima, -atos = sdnge..] Valoarea normala a nivelu-lui acidopathy. [Gr. ummomakon = sare de amamu, gOsita m
amilazei In sange, cuprinsa Intre 80 si 180 unitati Somogyi/ 100 apropierea temptu[ui iui Jupiter Amman din Liflia; -ind; [at.
ml sau 50-150 Ul. Cresterea a., care traduce citoliza pancreatica acidus = acru; gr. pathos = fioala\ Denumire generica a bo-lilor
In pancreatita acuta, nu are relevanta diagnostica pen-tru aceasta enzimatice caracterizate prin perturbari ale metabolismului
boala decat atund cand depaseste 500 unitati Somogyi, enzima aminoadzilor. Ex.: tirozinoza, histidinemia, oligofrenia fenilpiru-
nefiind spedfica pentru acinii pancreatid. A. creste, de asemenea, vica, cistinuria-lizinuria familiala, leudnoza etc.
In inflamatia glandelor parotide. AMINOACIDURIE, s. f. / aminoacidurie, s. f. / aminoaciduria.
AMILAZURIE, s. f. / amylasurie, s. f. / amylasuria. [Lat. [Gr. ammoniakon = sare de amoniu, gasitcl in apropierea tem-
amylum, gr. amylon = fciina, amidon; -aza; gr. ouron = unnd.] plului lui Jupiter Amman din Libia, -ind; [at. acidus = ami;
Prezenta amilazei In urina. Valori normale: 8-64 unitati gr. ouron = urina.\ Prezenta unor aminoacizi (leucina, tirozi-na
Wohlgemuth. etc.) In urina. A. normala este de 300 pana la 900 mg In 24 ore.
AMILOID, adj., s. m. / amylo'lde, adj., 8. f. / amyloid. [Lat. Creste In unele boli: global ('sindrom De Toni-Debre-Fanconi,
amylum, gr. amylon = faina, amidon; gr. ei'dos = forma} 1) Care *boala Wilson etc.) sau electiv (*oligofrenie fenilpiru-vica,
seamana cu amidonul. 2) Substanta amorfa, cu com-pozitie *cistinurie-lizinurie familiala etc.).
variabila In raport cu diversele stari patologice cu care se AMINOPEPTIDAZA, s. f. / aminopeptidase, s. f. / aminopep-
asodaza. Denumirea de a. a fost data de Virchow, care a tidase. [Gr. ammoniakon = sare de amoniu, gasitcl in apro-
presupus o relatie a substantei cu amidonul. Recent s-a pierea temp[u[ui lui Jupiter Amman din Libia; -ind; peptos =
demonstrat ca a. este de origine proteica. Cele mai frecvente digerat, copt de ta pepsein = a gati, a digera; -am .] Enzima
tipuri de a. contin lanturi usoare de imunoglobuline sau glico- intestinala care catalizeaza scindarea legaturilor pepti-dice. A.
proteine, care se depoziteaza In organele interne, In *amiloi- sunt 'exopeptidaze care elibereaza progresiv aminoa-cizii
doza. In cazul *bolii Alzheimer, a fost pus In evidenia In creier pornind de la aminoaddul N-terminal al lantului polipep-tidic.
beta-a., a carui semnificatie nu este Insa clara. AMIOPLAZIE CONGENITALA / amyoplasie congenitale /
AMILOIDOZA, s. f. / amylo'idose, s. f., amyloidisme, s. m. / amyoplasia congenita. [Gr. a - priv.; mys, myos - muscni;
amyloidosis. [Lat. amylum, gr. amylon = faina, amidon; plasis = modeiare, de la plassein = a forma., a modefa; [at.
sides = forma; -ozd .] Stare patologica plurietiologica constand In congenitus = nascut odatii cu, de ta cum = cu, genitus = nascut
formarea si depunerea extracelulara de *amiloid la nivelul unor si gignere = a nafte, a crea.] Boala ereditara familiala transmisa
tesuturi sau organe, dar Indeosebi In ficat, rinichi si splina. Ca dupa modul dominant. Se manifesta de la nastere si se
urmare, se poate produce o alterare sau o compromitere a caracterizeaza prin atrofie musculara generalizata fara
functiilor acestora. Se disting: 1) A. primitiva sau primara, de contractura.
cauza nepredzata; 2) A. secundara, asociata cu: infectii cro-nice AMIOSTENIE, s. f. / amyosthenie, s. f. / amyosthenia. [Gr. a -
ca tuberculoza si lepra, boli inflamatorii recurente, neopla-zii ale priv.; mys, myos = muscfii; sthenos = fortd, putere.] Scaderea
plasmodtelor, hemodializa prelungita etc. Sin.: amiloza. fortei musculare. Uneori, sin. pentru miastenie.
AMILORID, s. n. / amiloride, s. m. / amiloride. (DCI) Antibiotic AMIOTAXIE, s. f. / amyotaxie, s. f. / amyotaxia. [Gr. a -priv.;
acilguanidic care inhiba cotransportui Na^/Cr si schimbul anti-port mys, myos = musch.i; taxis = ordonare, aranjare, de la. tattein
Na*/H~~ la nivelul membranei celulare, fara Insa sa afec-teze = a ordona, a aranja.} Sin.: ataxie (v.).
transportui Na^ prin canalele de sodiu *tetrodotoxin-sensi-bile. A. AMIOTONIE, s. f. / amyotonie, s. f. / amyotonia. [Gr. a -priv.;
are si o actiune opusa aldosteronului, dar nu este antagonist al mys, myos = musciti; tonos = tensiune.] Deficienta sau absents
receptorilor intracelulari pentru aldosteron. 'tonusului muscular. Sin.: miatonie.
AMILOZA, s. f. / amylose, s. f. / amylosis. [Lot. amylum, gr. AMIOTROFIE, s. f. / amyotrophie, s. f. / amyotrophy. [Gr. a -
amylon = faind, amidon; -ozti.] Sin.: amiloidoza (v.). priv.; mys, myos = muscfti, troplie = firma, nutrifie} Denumire
AMIMIE, s. f. / amimie, s. f. / amimia. [Cfr. a - priv.; mimia = generica a unui grup de afectiuni heterogene ce au ca trasatura
imitare, de (a mimeisthai = a imita.] Diminuarea sau abo-lirea comuna atrofii musculare evolutive, care reprezinta
mimicii afective, manifestata prin fades inexpresiv, clipit rar,
sarade a reactiilor motorii si emotionale. A. nu se afla In

159
AMITOZA AMONIAC
consecinta unor leziuni degenerative ale neuronilor motori din AMNEZIE, s. f. / amnesic, s. f. / amnesia. \Qr. amnesia uitare.,
coarnele anterioare ale maduvei spinarii, iar uneori si din trun- tie. la a - priv., mneme = memorie. si mnasthai = a-fi aminti.]
chiul cerebral. Ele au un caracter ereditar, cu transmitere Incapacitate (totala sau partiala) de a memoriza sau de a reda
autozomal recesiva sau dominanta, gena implicata fiind locali- date deja memorizate. Se disting a. globale, care intereseaza
zata pe bratui lung at cromozomului 5. Alaturi de forme de a. bine toate categoriile de informatii percepute, si a. selective, mult mai
definite clinic, au fost descrise numeroase forme inter-mediare, rare, care nu intereseaza decat un singur tip de informatii, de ex.
dificil de clasificat. Mecanismul patogenic este Insa comun si clar: auditive sau vizuale. A. poate fi retro-grada (sau de ei/ocare), m
prin degenerarea neuronilor motori, acestia nu Tsi mai exercita care subiectui nu Tsi poate aminti informatii memorizate cu mult
efectele trofice esentiale pentru muschiul iner-vat. In lipsa acestor timp Inainte, sau anterograda {de fixare), care priveste
influente se produc tulburari morfofunctio-nale grave ale fibrelor informatiile.recente. Memorizarea, fenomen psihic complex,
musculare, mergand pana la degene-rare si atrofie. Tipuri de a. presupune organizarea informatiilor in directa relatie cu
importante: 1) A. spinala infantila (boala Werdnig-Hoffmann) este inteligenta subiectului, astfel Incat procesele de ramolisment
una dintre cele mai frecvente boli genetice la copil, cu incidenta cerebral, organice sau nu, antreneaza atat o a. anterograda, cat
1/20 000 nasteri, cu transmitere recesiva. Se caracterizeaza clinic si retrograda, ca si 'in cazul unei leziuni corticale. *Confuzia
prin deficit motor, cu ptrofii musculare cu propagare centrifuga, iar mentala Impiedica fixarea amnezica, ceea ce poate fi la originea
morfopatologic, prin asocierea unei rarefactii cu *neuronofagie a unei a. limitate si lacunare (ex.: In etilis-mul acut). In patologia
neuronilor mari din maduva (predominand In regiunile cervicala si psihiatrica, a. pot aparea in stari depre-sive, isterie (mai frecvent
lombo-sacrata) si din nucleii nervilor cranieni. Forma acuta, a. retrograda). A. infantila cores-punde perioadei lipsite de
"maligna", se manifesta Inca din viata intrauterina, cand se amintiri a primilor ani de viata, pe care Freud a interpretat-o nu
constata ca miscarile fatului sunt foarte slabe. Forma "benigna" doar In relatie cu imaturitatea functionala a structurilor cerebrale,
este progresiva, cu durata de supravietuire de circa patru ani. 2) ci si ca expresie a unor refulari reversibile. V. si memorie.
A. spinala cronica pseudo-miopatica (boala Kugelberg-Welander) AMNEZIE ANTEROGRADA / amnesie anterograde / antero-
se caracterizeaza prin deficit motor si amiotrofii proximate, si- grad amnesia. Sin.: ecmnezie (v.). AMNIOCENTEZA, s. f. /
metrice, cu tendinta la distalizare, cu fibrilatii si rareori pseudo- amniocentese, s. f. / amniocente-sis. \GJT. amnion =
hipertrofii. Pe langa transmiterea autozomal recesiva, se de-scriu me.m6rana a fatutui; kentesis = wtepd-twa.\ Punctie
si forme cu transmitere autozomal dominanta. AspectuI clinic transabdominala efectuata la gravida In scopul recoltarii de lichid
seamana cu eel al *miopatiei, dar absenta pseudohiper-trofiilor, amniotic, pentru studiul caracterelor sale chi-mice,
prezenta *fasdculatiilor (clinic sau electromiografic) si absenta spectrofotometrice, citogenetice. A. permite determinarea
reflexelor osteotendinoase permit diagnosticul. Sin.: motricitatii fetale, a gradului de suferinta fetala In cazul imuni-zarii
boala Wohlfart-Kugelberg-Welander. 3) A. spinale progresive ale maternofetale, diagnosticarea unei aberatii cromozomiale, a
adultului, rare, In relatie cu 'cromozomul X, cu debut Intre 20-50 sexului fetal. Sin.: punctie amniotica.
ani, cu afectarea musculaturii proximale si evolutie lenta. Mai AMNIOCIT, s. n. / amniocyte, s. m. / amniocyte. \Cjr. amnioa =
importante: a) A. spinala scapuloperoneata tip I (sindrom Stark- me.mbra.n6. a. fdtuiui; kytos = cdutd} Celula de origine fetala
Kaeser), cu transmitere autozomal dominanta, cu debut Intre 30- regasita In lichidul amniotic.
50 ani si afectarea, Indeosebi, a muschilor gambelor, secundar ai AMNIOGRAFIE, s. f. / amniographie, s. f. / amniography. \CJT.
centurii scapulare; evolutie foarte lent progresiva. b) A. dilution = mem6rana a fatutui; graphein = a scrie.] Ra-diografia
bulbospinala progresiva (boala Kennedy) este determinata de o cavitatii amniotice opacifiata cu un *mediu de contrast introdus
anomalie a bratului lung al cromozomului X, H-I regiunea prin punctia uterului gravid. Deoarece este un examen riscant, a. a
proximala. In aceasta regiune Tsi are sediul gena care codi-fica fost, In general, Inlocuita cu *ecografia. AMNIOS, s. n. / amnios,
receptorii pentru androgeni. Deoarece exonul 1 al genei contine o s. m. / amnion. [Qr. amnion = wtmfirana a fdtuCui.] Membrana
secventa repetitive! amplificata la bolnavii cu a. b. p., ceea ce limitanta a oului fecundat, pe fata interna a placentei si a
Inseamna ca aceasta maladie este determinata de o *mutatie cordonului ombilical. Este de origine citotrofoblastica, subtire,
dinamica. Debut la 30-50 ani prin crampe musculare la frig, transparenta, rezistenta. Sin.: sac amniotic. V. punga apelor.
urmate de deficit motor si amiotrofii, initial proximale, cu tendinta AMNIOSCOPIE, s. f. / amnioscopie, s. f. / amnioscopy. [Cjr.
centrifuga. In evolutia lent progresiva se asociaza si tulburari amnion = memfirand a fatutui; skopia = e.^ammare., tit [a
endocrine: *ginecomastie, *impotenta, uneori *diabet zaharat. skopein = a veaea, a e^flMtrta.] Observarea aspectului macro-
Diferentierea a. spinale progresive de *distrofiile musculare scopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul
progresive se bazeaza pe dozarea unor enzime musculare, amnioscopului, introdus prin colul uterin. A. este utilizata pentru
*electromiografie si biopsie musculara (care releva carac-terul decelarea suferintei fetale (asociata cu o modificare de culoare a
neurogen al a.). lichidului amniotic) Indeosebi In cazul sarcinilor pre-lungite, cu
AMITOZA, s. f. / amitose, s. f. / amitosis. \Qr. o - pm'.; membrane intacte. AMOEBA. Var. pentru amiba (v.)
mitos = afo, fir; -ozd.j Diviziune celulara directa care se produce AMOEBIAZA. Var. pentru amibiaza (v.).
prin simpla clivare a nucleului, fara condensarea cromo-zomilor si AMOK, s. n. / amok, s. m. / amok. [Mafae-ziana amok = atac
fara formarea fusului de diviziune. Adesea nu are loc nici furies} Termen de origine malaeziana care desemneaza o criza
diviziunea corpului celular. Poate avea loc fie prin stran-gulare, de dezechilibrare psihica cu tendinta la crima sau sui-cid,
modalitate caracteristica vertebratelor inferioare, fie prin clivare, aparuta In cadrul unei depresii. V. si raptus. AMONIAC, s. n. /
fenomen observat la om la nivelul ficatului, rinichiului, tesutului ammoniac, s. f. / ammonia. \yr. ammo-niakon = sore de
nodal, ganglionilor vegetativi si structurilor superficiale ale ainoniu, gasita in apropierea te-mptuiui Iw Jupiter Amman din
epidermuiui. Se mai numeste si holoschizis. Lil)ia.] N^\y. Compus binar al azotului cu hidrogenul, sub forma
AMNESTIC, adj. / amnestique, adj. / amnestic, [tyf. o - priv.; de gaz incolor la presiune atmosferica, cu miros iritant, foarte
mnasthai = a-fi aminti.\ Care provoaca pierderea memoriei. solubil In apa, toxic pentru organismele vii. Se utilizeaza In
AMNEZIC, adj., s. m. sau f. / amnesique, adj., s. m. ou f. / industria chimica, fiind compusul de baza
amnesic. [Qr. a - priv.; mimsthcii = a-fi aminti.] 1) Care se refera
la *amnezie. 2) Persoana care si-a pierdut memo-ria. V.
amnezie.

160
AMONIEMIE AMPRENTA
In prepararea Ingrasamintelor azotate. In organism se afla In electric. Un curent de un a. transporta un 'coulomb pe se-cunda.
cantilati foarte mid (v. amoniemie) deoarece, provenit Indeosebi AMPICILINA, s. f. / ampicilline, s. f. / ampicillin. Penicilina
din degradarea unor aminoacizi, este transformat la nivelul semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra ger-
ficatului In uree. V. amoniemie, amoniogeneza, ureogeneza. V. si menilor grampozitivi, dar activa si asupra unor germeni gram-
tab. const. biochim. negativi. Este inactivata de *penicilinaza.
AMONIEMIE, s. f. / ammoni6mie, s. f. / ammoni(a)emia. \G,r. AMPLIATIE, s. f. / ampliation, s. f. / ampliation. [Lot. ampli-atio,
ammomakoa = sore de amotiiu, gasita. m apTopie.re.ii tempiu- -onis = mctrire, de. [a ampliare = fl crefte.] 1) Cresterea de
[ui [ui Jupiter Amman din Li6ia; haima, -atos = sange} Con- dimensiuni In toate sensurile a cavitatii toracice In timpul
centratia plasmatica a amoniacului liber, substanta toxica al carei inspirului. A. poate fi evaluata prin masurarea perimetrului to-
nivel sanguin creste In *coma hepatica si In comele pro-duse prin radc. 2) Rareori, termenul este utilizat si cu referire la marirea
deficit enzimatic al ciclului *ureogenezei. V. si amo-niac, abdomenului In timpul sarcinii sau prin acumulare de lichid In
hiperamoniemie. peritoneu.
AMONIOGENEZA, s. f. / ammoniogenese, s. f. / ammonio- AMPLIFICARE GENICA / amplification genique / gene ampli-
genesis. [Qr. ammoaiakon = sore, de. amoniu, gasita. m apro- fication. 1) Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei
piere-a temp(u[ui Cui Jupiter Ammoa din Li6ia.! genesis = pro- secvente de ADN. 2) tehnica pentru identificarea bacteriilor din
ducere, de (a gennan = a produce.} 1) prima parte a ciclului culturi sau din biopsii celulare, prin amplificarea cantitatii de ADN
*amoniacului In organism. Consta In formarea, la nivelul tutu-cor de origine bacteriana. A. g. se obtine cu ajutorul unei ADN-
tesuturilor, de amoniac, care este Insa convertit In produsi polimeraze, Secventa de ADN amplificata este comparata cu
amoniogeni. 2) A. renala este unul dintre mecanismele reglarii alte secvente nudeotidice conservate In banci de date. Bacteria
*echilibrului acidobazic. Astfel, In tubii renali, amoniacul este studiata poate fi astfel identificata si clasificata In arborele
sintetizat din *glutamina, iar In continuare ionii amoniu se com- filogenetic. V. si PCR.
bina cu anionii acizilor, care vor fi astfel eliminati sub forma de AMPLIFICARE PRIN REACTIE IN LANT A POLIMERAZEI /
saruri de amoniu In loc de saruri de sodiu. In *acidoza, acest amplification par la reaction en chaine de la polym6rase /
proces se accentueaza, evitandu-se scaderea *rezervei alcaline, polymerase chain reaction. Sin.: PCR (v.).
Jar In *alcaloza diminueaza. AMPLIFICATOR, s. n. sau s. m. / amplificateur, s. m. /
AMORF, adj. / amorphe, adj. / amorphous, [Cjr. a - priv.; amplifier (electronics), enhancer (genetics). [Lot. amplifi-
morphe = forma} Care nu are o forma sau o structure bine cator = care marefte, de la amplificare = a man (amplus =
definite; lipsit de forma. mare; ficare, derivat de. la facere = a face.).] 1) In electro-nica
AMORFOGNOZIE, s. f. / amorphognosie, s. f. / amorphogno- medicala: aparat utilizat In scopul reproducerii unui sem-nal, de
sia. [Qr. a - priv.; morphe = forma, gnosis = perce.ve.re., cu- obicei electric, cu intensitate rnarila. Tipuri: a) a. electronic, In
noaftere, de. Ca gaonai = a cunoaste} Imposibilitatea recunoas- care se folosesc tranzistori pentru marirea puterii unui semnal
terii formei obiectelor prin pipait, prin simtui tactil. electric; b) a. de imagine sau a. de luminanta, v.;
AMORSAJ ALEATOR / amorcage aleatoire / random priming. c) a. magnetic, utilizat In automatizare, avand drcuite magne-tice
Initierea unei sinteze de acizi nucleici cu ajutorul unei *amorse pentru amplificarea semnalelor de joasa frecventa; d) a. de puls,
(sau primer) constituite dintr-un amestec de oligonucleotide cu pentru amplificarea potentialului electric al pulsului;
secvente difehte. e) a. de tensiune transforma un curent altemativ In alt curent
AMORSA, s. f. / amorce, s. f. / primer. [J~r. amorce, dm fr. vecfie alternativ, cu o tensiune mai mare. 2) In genetica: secventa de
amordre = fl mufca, a taia.} Oligonucleotid care, hi-bridat cu o ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene. V. si PCR.
matrice de acid nucleic, permite unei *polimeraze sa initieze AMPLIFICATOR DE LUMINANTA / amplificateur de brillance
sinteza unui al doilea lant complementar matricei. Uneori se ou de luminance / intensifier screen. Aparat care transforma
utilizeaza si termenul echivalent din engl. Sin.: imaginea optica In imagine electronica. Este utilizat In radio-
primer. V. reactia In lant a polimerazei. scopie pentru cresterea luminozitatii si predziei unei imagini
AMP / AMP / AMP. [ftfire.v. engL: Adenosine MonoPfiospdate = obtinute direct pe un ecran fluorescent. 0 astfel de imagine este
adenoz.in monofosfat.\ Abrev. utilizata In mod curent pentru acid obtinuta cu un fascicu'l de radiatii X de intensitate mica, iradierea
adenozin monofosforic (v.). padentului fiind mult redusa. Ea poate fi transmisa la distanta,
AMP CICLIC / AMP cyclique / cyclic AMP. Abreviere utilizata observata, foto- si cinematografiata.
curent pentru a desemna adenozin-3',5'-monofosfatul ciclic, AMPLITUDINE, s. f. / amplitude, s. f. / amplitude. [Lot.
nucleotid sintetizat din *ATP ca raspuns la o stimulare hormo- amplitude, -iais == Cargime, marime., de [a amplus = mare.] 1)
nala a reeeptorilor suprafetei celulare. AMP c. actioneaza ca Valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi oscila-torii.
*mesager secund, activand "protein kinaza A. Este inactivat prin 2) Magnitudinea *potentialului de actiune.
hidrolizare In *AMP de catre o fosfodiesteraza. V. adenilat-ciclaza, AMPRENTARE GENOMICA / empreinte parentale / genomic
ligand, proteine G, receptor. V. si tab. const. endo-crinol. imprinting, parental imprinting. 1) Represarea permanenta,
AMP-DEZAMINAZA, s. f. / AMP-desaminase, s. f. / myo- dependenta de originea parentala, a activitatii transcriptionale a
adenylate deaminase, AMP-deaminase. [A5rev. engC.: Ad'eno- uneia dintre cele doua copii ale unei gene bialelice. 2) Mo-
sine MonoPfiosphate = adeno sin-mono fos fat; (at. des = sepa- dificarile survenite de gene In cursul gametogenezei si/sau
rat de,; y. ammomakoa = sore. de amomu, gashd m apropie-rea embriogenezei si care altereaza expresia fenotipica.
timplulw. [ui Jupiter Ammoa din Lima; -ina; -aza.] Enzima AMPRENTA, s. f. / empreinte, s. f. / impression. \Jr. empreinte,
musculara care In timpul exerdtiului fizic transforma din Cat. imprimere = a apasa pe.] 1) Depresiune imprimata pe
adenozinmonofosfatui In inozin monofosfat si amoniac. DeficituI suprafata unui organ de catre o structura anato-mica. V.
acestei enzime este la originea unei intolerante la efort, cu mialgii impresiune. 2) Urme lasate pe un obiect de degete (a. digitale),
si crampe musculare. paime sau plante. Desenul acestor urme este ca-racteristic
AMPER, s. m. / ampere, s. m. / ampere. [Andre Marie Ampere, pentru fiecare individ. A. digitale sunt Inregistrate In
fizician francez, profesor la 'Bans, 17 7 S-1836} Uni-tate criminalistica, In scop de identificare, prin aplicarea pulpei de-
fundamentala din Sl, de masura a intensitatii curentului

161
AMPRENTA GENETICA ANALGEZIC
getelor, In prealabil Inmuiata 'in tus, pe o foaie de hartie. V. undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic cro?et pe
dactiloscopie. 3) In stomatologie: copie negativa, fidela, a dinti-lor portiunea sa ascendenta (In stenoza aortica sau In anevris-mul
si a tesuturilor bucale, obtinuta prin mulaj cu un material plastic. aortic).
Umpluta cu ipsos, a. permite o reproducere fidela, denu-mita ANACUZIE, s. f. / anacousie, s. f. / anacusis. [Qr. an - priv.;
model, a danturii si a tesuturilor vecine. (ikousis = am., de [a akouein = a auz.i.} Sin.: cofoza (v.).
AMPRENTA GENETICA / enipreinte genetique / DNA finger- ANAEROB, adj. / anaerobic, adj. / anaerobic. [Cfr. an - priv.;
print. Sin.: carte de identitate genotipica (v.). [at. aer, -eri.s, gr. aer, -os = aer; gr. bios = viata} Despre
AMPULA, s. f. / ampoule, s. f. / ampulla. NA: ampulla, pi. microorganismele care nu se pot dezvolta In contact cu aerul si
ampullae. [Lat. ampulla = vas mic pentru uki sou parfum.] referitor la reactiile chimice care se produc In absenta aeru-lui. V.
Portiune tubulara dilatata In structura unor formatiuni anato- anaerqbioza,
mice. Ex.: a. rectala (NA: ampulla recti), portiunea inferioara a ANAEROBIOZA, s. f. / anaerobiose, s. f. / anaerobiosis. |t/r. on
*rectului pelvin; a. tubara (NA: ampulla tubae uterinae}, portiunea - priv.; [at. aer, -eris, gr. aer, -os = aer; gr. bins = viata;
dilatata situata la extremitatea *trompei uterine; a. Vater, dilatatie -oza .] Viata desfasurata doar In absenta oxigenului molecular.
inconstanta a partii terminale comune a *coledocului si canalului Exista a. facultativa, la unele microorganisme, si a. obligato-rie,
Wirsung, situata la nivelul duodenului. tot la o serie de microorganisme.
AMPULA VATER / ampoule de Vater / ampulla of Vater. NA: ANAFAZA, s. f. / anaphase, s. f. / anaphase. [Cfr. ana = in sus,
ampulla hepatopancreatica. [Abraham Vater, anatomist, iarcSsi; phasis = aparenta, rasaritut unei .'tele, de la phaiaein
medic si botanist german, profesor la. 'Wittmfiwy, 1684-17S1:\ V. = a aparea.] Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea), In
ampula. decursul caruia cromozomii se dedubleaza, se separa si se
AMPULOM VATERIAN / ampullome vaterien / Vater's ampulla dirijeaza spre polii celulari,
carcinoma. [-Cot. ampulla = vas mil' pentru ule-i sou par-fum; - ANAFILATOXINA, s. f. / anaphylatoxine, s. f. / anaphyla-toxin.
oma; Abraham Vater, anatomist, medic fi botanist ger-man, [^r. ana = contra; phylaxifi = protecfie, dt ia phy-latlein = a
profesor la 'Wittenburg, 1684-1751} Cancer al ampulei Vater (v. apara; toxikon = otrava pentru varfvl sagetiior, de ia toxon =
ampula), dezvoltat la nivelul partii comune a ampulei sau In sageata.; -ind .] Substanta produsa In ser dupa activarea
zonele sale coledodana ori pancreatica. complementului (fractiile C3 si C5) de complexele imune sau de
AMPUTATIE, s. f. / amputation, s. f. / amputation. [Lat. unele substante coloidale: dextran, levuri, endo-toxine ale
amputatm, -oni/i = taiere, de. [a ampulare = fl taia, a scurta,] 1) bacteriilor gramnegative, venin de cobra. Exista doua a.: C3a si
In chirurgie, operatie prin care se separa de organism un C5a. A. elibereaza histamina prin degranularea mas-todtelor si
membru, un segment de membru si, prin extensie, orice struc- bazofilelor; creste astfel permeabilitatea vasculara si contracta
tura anatomica, cu ajutorul unui instrument chirurgical, de obi-cei fibrele musculare netede. A. injectata intravenos pro-voaca soc
un bisturiu. In cazul a. unui membru sau a unui segment de anafilatoxinic, comparabil cu socul anafilactic. Serul contine o
membru se sectioneaza formatiunile osoase si se conserva, alfa-globulina capabila sa inactiveze cele doua a.
partial, muschii, tesutui subcutanat si tegumentele, pentru for- ANAFILAXIE, s. f. / anaphylaxie, s. f. / anaphylaxis. \Cjr. una =
marea bontului. 2) Sectiunea traumatica, accidentals a unui contra; phylaxis = protecfie., de la phylattein = a apara}
membru sau a unui segment de membru. 3) In embriologie, Hipersensibilitate specifica, provocata prin injectarea prealabila
*deletie a unui autozom, urmata de o anomalie *fenotipica. a unui antigen (injectia "preparanta") si care apare dupa o a
ANABIOZA, s. f. / anabiose, s. f. / anabiosis, anabios. {Cfr. doua injectare a aceluiasi antigen (injectie "declansanta"). A. se
anabiosis = rewviere, de la ana = din nou, iarafi, bias = viata} manifesta In forma cea mai grava si cea mai acuta prin
Revenirea unui organism la viata activa, dupa o perioada de *soc anafilactic. A. este o forma de hipersensibilitate de tip
moarte aparenta sau de viata latenta. imediat, mediata de IgE, care, la un al doilea contact cu anti-
ANABOLISM, s. n. / anabolisme, s. m. / anabolism. [Qr. genul, provoaca degranularea bazofilelor cu eliberarea de sub-
anabole = acfiunea de. a urea; de a reconstrui, de. [a ana- stante vasoactive. A. poate fi determinata la animal prin injec-
ballein = a construi, a arunca in sus (ana - in sus; ballein = a tarea de ser de la un alt animal sensibilizat (a. pasivS), care se
(ansa]} Ansamblu de procese care permit asimilarea nutri- pune In evidenta printr-o reactie cutanata, In *proba Prausnitz-
mentelor si utilizarea lor, In scopul elaborarii de molecule In KusIner.
tesuturile vii. A. regrupeaza procesele de sinteza si consum de ANAFRODIZIAC, adj. / anaphrodisiaque, adj. / anaphrodisiac.
energie. Ant.: catabolism. [Cfr. an - priv.; aphrodisiakos, de ia Afrodita = zdta dra-
ANABOLIZANT, adj., s. n. / anabolisant, -e, adj., s. m. / {Jostei.} Despre o substanta care calmeaza dorintele sexuale.
anabolising. [Cfr. anabole = acfiunea de a urea, de a reconstrui/ Anafrodizie, s. f. / anaphrodisie, s. f. / anaphrodisia. [Cfr. an -
de [a anaballein = a construi, a arunca in sus (ana = in sus; priv.; aphrodisia = dorintd sayiaia.i lit la Afrodita = zeif:a
ballein = a iansa}\ 1) Care favorizeaza transformarea materiilor dragostd.} Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale.
nutritive In tesuturile vii. 2) Un steroid Inrudit cu testosteronul, ANAGEN, adj. / anagene, adj. / anagen. [Cfr. ana = in sus, iarafi;
care favorizeaza productia de proteine. Exista un mare numar de gennan - a produce..} Denumire a stadiului de crestere a parului
a. utilizate in sindroamele catabolizante: debilitate, osteoporoza In cadrul *ciclului pilar.
etc. ANALEPTIC, adj., s. n. / analeptique, adj., s. m. / analeptic.
ANACLITIC, adj. / anaclitique, adj. / anaclitic. [Cfr. ana -priv.; [Cfr. analeptikos = care restaureazd.} 1) Care stimuleaza, tonifi-
klitos = desfafurat mapoi.\ Despre cine.va sau despre ceva care ca si revitalizeaza. 2) Remediu care exercita actiunile
depinde de alteineva sau de altceva. Se spune In-deosebi mentionate. 3) Agent stimulator al SNC capabil sa restabileasca
despre copilul mic care depinde de mama. Ex.: *de-presie a. functiona-litatea unor centri deprimati, Indeosebi cardiovasculari
ANACLORHIDRIE, s. f. / anachlorhydrie, s. f. / achlorhydria. si respira-tori. Ex.: a. respiratorii.
[Qr. ana - priv., khioros - verde, dor; hydor, hydatos = apa, ANALGEZIC, adj., s. n. / analgesique, adj., s. m. / analgesic.
fiidrogen.\ Absenta completa a acidului clorhidric din sucul \Cfr. an - priv.; afgos = durere, sau algesis = simtui du-rerif.] 1)
gastric. Sin.: aclorhidrie. Despre o substanta care atenueaza durerea fara abo-lirea
ANACROTISM, s. n. / anacrotisme, s. m. / anacrotism. \Qr. aaa constientei, prin modificarea pragului senzatiilor dureroase sau
= In susi krotos - ClUaie, iovitura; -ism.] Anomalie a prin cresterea tolerantei la durere. 2) Medicament care

162
ANALGEZIE ANATOMIE
exercita aceste actiuni. A. antipiretice actioneaza atat asupra dtia; termen utilizat de fRpocrat pentru a desemna reducerea
durerii, cat si a febrei sau fenomenelor inflamatorii. A. narcotics unei fracturi sau a unei tuJfatii.} Stare a unui proces neo-plazic In
prezinta si un efect sedativ, *euforizant sau *anxiolitic, care poate care arhitectura si unele caracteristici celulare sunt foarte diferite
genera 'farmacodependenta. Este cazul Indeosebi al alcaloizilor de cele ale tesutului de origine, fara Insa a ca-pata un aspect net
din *opiu sau al derivatilor acestora. embrionar. De fapt, a. defineste caracte-rele arhitecturale ale
ANALGEZIE, s. f. / analgesic, s. f. / analgesia. \Cjr. an -priv.; unui tesut (de obicei malign), dar, prin extensie, termenul se
algos - durere, sou algesis = simfid durerii} Pierdere a utilizeaza si pentru descrierea celulelor anormale care au pierdut
sensibilitalii la durere. Ea poate fi generalizata sau locali-zata, caracterele de diferentiere proprii.
survenind In cursul unei boli sau secundara unei intoxi-catii ori ANARTRIE, s. f. / anarthrie, s. f. / anarthria. [Qr. an - priv.;
actiunii unor medicamente. arthroun = a rosti distinct} Tulburare a limbajului constand doar
ANALIZA, s. f. / analyse, s. f. / analysis. [Qr. analysis = din imposibilitatea articularii sunetelor. Bolnavul afectat de a.
rezoivare, de id analyein = a rezoiva (ana = din nov, iarafi; Intelege ce i se spune, poate dti si scrie, dar nu poate pro-nunta
lyeiii =- a distruge) .\ Metoda stiintifica de cercetare a fenome- cuvantui pe care Tl citeste sau Tl scrie. De asemenea, poate
nelor bazata pe examinarea si determinarea fiecarei parti com- comunica prin semne sau prin presiunea mainii numarul de
ponente. In medicina, metodele de a. sunt utilizate, deopotriva, in silabe continute In cuvantui pe care nu Tl poate pronunta. A.
cercetarea stiintifica si In practica medicala, Indeosebi In la- reprezinta consecinta unei leziuni cerebrale cu focarul In zona
boratorul clinic. Domenii de a.: 1) A. bacteriologies sau micro- nucleului lenticular. Este considerata uneori sin. cu afemie.
biologica, in scopul izolarii si identificarii bacteriilor, ca si a sta- ANASARCA, s. f. / anasarque, s. f. / anasarca. [Qr. ana = in
bilirii unor caracteristici ale acestora. 2) A. bio-chimica, avand ca juruC; sarx, sarkos = came.] Edem generalizat al tesutului
scop determinarea concentratiilor diferitelor substante din celular subcutanat, cu acumulare de lichid In cavitatile seroase
organism (Indeosebi a constantelor biochimice) sau separarea ale organismului. V. si hidrops.
componentelor unui produs biologic. 3) A. chimica, ansamblu de ANASARCA FETOPLACENTARA / anasarque foetoplacen.
procedee de identifcare (a. calitativa) si de determinare (a. taire / f(o)etal hydrops. Edem generalizat si intens al pla-centei
cantitativa) a compozitiei chimice a unei substante. 4) A. copro- si al fetusului, cu producere de *ascita. Se Intalneste Indeosebi In
logica, a. materiilor fecale; ex.: a. coproparazitologica. 5) A. dis- cursul *bolii hemolitice prin *incompatibilitate Rh feto-materna,
persiei, metoda de a. statistica a efectului unor factori asupra fiind o forma clinica a *eritroblastozei fetale. Sin.:
dispersiei datelor obtinute experimental. 6) A. factorials, pro- boala Schridde, hidrops fetal.
cedeu al statisticii matematice ce permite identificarea factori-lor ANASCITIC, adj. / anascitique, adj. / anascitic. \Qr. an -priv.;
care stau la baza unei corelatii. 7) A. grafica, analiza unui askites, de la askos = 6urduf.\ Care nu se Insoteste de *ascita.
fenomen pe baza reprezentarii grafice. 8) A. serologica are ca De obicei, despre o boala In care ascita, de regula frecventa, nu
scop Indeosebi identificarea anticorpilor specifici din serul san- se manifests clinic.
guin. 9) A. spectroscopica, metoda de studiu al substantelor ANASTOMOZA, s. f. / anastomose, s. f. / anastomosis. \Qr.
organice prin analiza *spectrelor de emisie si de absorbtie. 10) A. anastomosis = descfiidere, de la ana = cu, sioma, -atos =
statistics, ansamblu de procedee matematice pentru va-lidarea si gura.] Comunicarea naturala, patologica sau artificiala (chirur-
interpretarea datelor experimentale. 11) A. toxico-logica, gicala) a doua conducte (vase sanguine, segmente ale tubu-lui
determinarea calitativa si/sau cantitativa a unui toxic In diferite digestiv, cai biliare si urinare) sau a unor nervi. In functie de
medii. 12) A. trofica, ancheta analitica In scopul sta-bilirii localizare si de efectele In plan functional, se disting nu-meroase
interactiunilor alimentare Intr-o comunitate biologica. tipuri de a., Indeosebi la nivelul tractusului digestiv. V. In
ANALIZOR, s. n. / analyseur, s. m. / analysor. [Qr. analyein = a continuare.
fezoha, (ie. la. ana = din nou, iarafi, lyein = a distruge} 1) ANASTOMOZA ANTIPERISTALTICA / anastomose antiperis-
Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau taltique / antiperistaltic anastomosis. *A. intestinala efectu-ata
senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia astfel Incat cele doua segmente suturate sa aiba miscari
senzoriala. Ex.- receptor cutanat, vizual, auditiv. 2) Dis-pozitiv peristaltice In sens opus.
care, In cazul polarimetrului, permite cautarea planului de ANASTOMOZA IZOPERISTALTICA / anastomose isoperistal-
polarizare a luminii [nicol a.). 3) Aparat care permite analiza tique / isoperistaltic anastomosis. *A. intestinala efectuata
electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. astfel Incat cele doua segmente suturate prezinta miscari peri-
4) A. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi staltice In acelasi sens.
a unei proteine. ANASTOMOZA LATEROLATERALA / anastomose latero-
ANALOG, adj., s. m. / analogue, adj., s. m. / analogous, adj., latcralc / side-to-side anastomosis. *A. In care sunt acolati
analogue, analog. [Qr. analogos = (a fd, conform unei anu-mite peretii laterali a doua conducte sau organe.
milrimi, de la ana == din nou, iardfi, logos = raport, re-[afie.] ANASTOMOZA TERMINOTERMINALA / anastomose termino-
Asemanator. In medicina si biologie, a. prezints o ase-manare terminale / end-to-end anastomosis. *A. In care cele doua
totala sau partiala a caracteristicilor esentiale cu cele ale segmente suturate se pun cap la cap.
sistemului cu care se compara. ANATOMIE, s. f. / anatomie, s. f. / anatomy. [Cjr. ana = in juruij
ANALOGIC (SEMNAL) / analogique / analogic. [Qr. analogos = tome = taiere, secfiune, de [a temnein = a taia.] Stiinta structurii
[a feli conform unei anumite marimi, de. [a ana = din nou, iarafi, organismelor vii. Directii: 1) A. aplicata la diagnos-ticul si
logos = raport, reiatie.} V. glosar informatica. tratamentui bolilor. 2) A. comparata, compararea struc-turilor
ANAMNEZA, s. f. / anamnese, s. f. / anamnesis. [Cjr. anam- diferitelor plante si animale. 3) A. dezvoltarii, embriolo-gia
nesis = re-a-mintire., de. la ana = din nou, iarafi mncme = structurala. 4) A. macroscopica, a. formatiunilor vizibile cu ochiul
memorie fi mnasthai = a-fi aminti.] Ansamblul informatiilor liber. 5) A. patologica sau morfopatologie, studiul modifi-carilor
obtinute de medic de la bolnav sau de la alte persoane din macro- si microscopice, histo- si citochimice In cursut unei boli,
anturajul sau asupra *antecedentelor, istoricului si detaliilor de coreland datele de morfologie cu semnele clinice si modificarile
evolutie ale unei boli. biochimice. 6) A. radiologica, studiul a. unor struc-turi prin
ANAPLAZIE, s. f. / anaplasie, s. f. / anaplasia. [Qr. ana = din vizualizarea acestora pe clisee radiografice. 7) A. spe-
nou, plasis = nwdelare, de [a plassein = a forma, a mo-

163
ANATOX1NA
ANEMIEAPLAST1C
A
ciala, studiul particular al unor organe sau zone din organism. 8) ANDROGINOID, s. m. / androgyno'ide, s. m. / androgyne. \Qr.
A. topografica, studiul diferitelor structuri ~\n relate cu formatiunile aner, andros = 6iir6at; gyne, gynaikos = femeie; eidos =
Invednate. formO..] Sin.: androgin (v.).
ANATOXINA, s. f. / anatoxine, s. f. / anatoxin. [Gr. ana = contra; ANDROID, adj. / androide, adj. / android. \Qr. aner, andros =
loxikon = otravO. pentru v&rfut sQgefiCor, de. ia toxon a IJOrlJat; eidos = formd..] Care prezinta caracteristid masculine.
sdfleatd, -ina .\ Toxina bacteriana (tetanica, difterica etc.) care, Ex.: obezitate a.
prin actiunea simultana a caldurii si a '-"-molului, Tsi pier-de ANDROLOGIE, s. f. / andrologie, s. f. / andrology. [Ofr. aner,
activitatea toxica, dar Tsi conserva propnetatile antigenice. A. andros = 6(lr6a.t; logos = ftiin.f:d.] Studiul anatomiei, fiziolo-giei
sunt utilizate preventiv sau pentru obtinerea unor vaccinuri. Se si patologiei aparatului genital masculin si al repercusiu-nilor
disting doua tipuri principale: a. adsorbita pe gel mineral si a. acestora asupra organismului Intreg.
purificata, prin Indepartarea, chimica sau imunologica, a ANDROPAUZA, s. f. / andropause, s. f. / male climacteric. [Qr.
impuritatilor. Ex.: ATPA (anatoxina tetanica purificata si adsor- aner, andros = biirbal'i [at. pausa, gr. pausis = mcetare, oprire]
bita), utilizata In profiiaxia 'tetanosului. Sin.: toxoid. Termen de origine franceza, creat prin analogie cu "menopauza,
ANCHILOSTOMIAZA, s. f. / ankylostomasie, s. f., ankylosto- fara sa aiba aceeasi acoperire fiziologica si fizio-patologica.
miase, s. f., ankylostomose, s. f. / hookworm disease, Spre deosebire de menopauza, a. nu se instaleaza Intr-o
ankylostomiasis. [Cfr. ankylos = Incovoiat, cw6at; stoma, - perioada bine definita a vietii si, In plus, se constata o mare
atos = gurd; -aza.] Boala provocata de 'ancylostoma, un variabilitate individuala a involutiei functiei testiculare, scaderea
nematod mic ce se fixeaza (In numar mare) In mucoasa in- testosteronului plasmatic aparand la unii barbati la varsta de 50
testinala, unde provoaca microhemoragii repetate, accentuate de ani, la altii la peste 70 de ani. Manifestarile a. depind de
prin substantele hemolizante ce Ie secreta. Rezulta anemie. deficitui androgenic, diminuarea libidoului fiind cea mai
Patrunderea parazitului 'in organism se produce pe gura sau prin relevanta, la care se adauga reducerea pilozitatii sexuale,
piele, unde se formeaza papulopustule. A. este mai frec-venta In diminuarea *reflexului cremasterian, precum si o serie de tul-
regiunile calde sau In zonele miniere. Sin.: boala Griesinger. burari, variabile, cardiovasculare, neuropsihice, neurovegetative
ANCHILOZA, 's. f. / ankylose, s. f. / ankylosis. [C,r. aaky-losis = si osoase. In engl. se utilizeaza denumirea de climacteriu mas-
curBurd, de ia ankylos = wcovoiat, cur6at.] Diminuare culin.
importanta (a. partiala) sau suprimare totala (a. totala) a mis- ANDROSTERON, s. m. / androsterone, s. f. / androsterone.
carilor unei articulatii care In mod normal este mobila. A. se [Qr. aner, andros = 6ctr6at; stereos = solid., in relief} V. 17-
poate produce dupa o afectiune articulara, un traumatism, sau cetosteroizi.
poate fi provocata chirurgical. V. si artrodeza. ANDURANTA, s. f. / endurance, s. f. / endurance. [Lot.
ANCORARE, s. f. / ancorage, s. m. / anchorage. [Lot. anco-ra, indurare = a. mtOri, a cadi a se of:e[i.} Termen utilizat Indeosebi
dm gr. ankyra = ancorH.] Realizarea unui sistem de legatura In medicina sportiva pentru a desemna desfasurarea unui efort
labila Intre proteza dentara si dintii pe care se spri-jina. Asigura prelungit, de intensitate mica sau medie, fara modi-ficari
stabilitatea protezei, dar si posibilitatea Indepartarii temporare semnificative ale frecventelor respiratorie si cardiaca.
din cavitatea bucala. ANELAJ, s. n. / annelage, s. m. / annealing. Hibridarea unei
ANCOSA, s. f. / encoche, s. f. / - . [Jr. encocAe.] Frantuzism nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar. Prin acest
utilizat 'in romana Indeosebi cu referire la un defect de umplere mod se repereaza o secventa nudeotidica specifica.
cu substanta de contrast la nivelul unui organ cavi-tar, consednta ANEMIE, s. f. / anemie, s. f. / an(a)emia. [Qr. an - priv.;
a unui spasm sau a unei amprente. Alte ex. de utilizare a haima, -atos = s&nge} 1) Diminuarea cantitatii de *hemoglo-bina
termenului: a. de osificare, zona de tesut recent osificat care functionala drculanta totala. 2) In practica, daca nu se tine seama
avanseaza treptat In epifiza cartilaginoasa (la embrion); a. radio- de variatiile eventuate ale volumului plasmatic, a. este definita ca
scafo-ulnara, fiecare din cele doua a. (ante-rioara si posterioara) scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub
situate la nivelul marginilor anterioara si posterioara ale 13 g/100 ml la barbat si sub 11 g/100 ml la femeie. In definitia
extremitatii inferioare a radiusului etc. traditionala a anemiei se face referire numai la scaderea
ANCYLOSTOMA / ancylostoma / ancylostoma. [Cfr. ankylos = numarului de hematii, ceea ce este inexact, de-oarece, In unele
mcovoiat, cw6at; stoma, -atos = gufQ-\ Gen de viermi in-testinali anemii (ex.: a. hipocroma) numarul de globule rosii este normal,
din familia Ancylostomidae, clasa Nematoda. Specii: fiind scazuta concentratia corpusculara medie In hemoglobina.
1) A. americanum sau Necator americanus. 2) A. brasiliense. 3) Pe de alta parte, o serie de variabile, ca modul de viata,
A. caninum. 4) A. duodenale, acesta fiind principalul agent altitudinea, varsta si sexul, pot influenta semnificativ atat numarul
patogen al anchilostomiazei la om. V. anchilostomiaza. de hematii, cat si concentratia hemo-globinei. Totodata, daca
ANDROGEN, adj. / androgene, adj. / androgen. [^r. oner, evolutia a. este lenta, organismul se poate adapta, fara tulburari
andros = b&rbat'i gennan = a produce..] Despre o substanta, de importante, pana la o valoare a hemoglobinei de 6 g/100 ml. Cel
regula endogena, care promoveaza *masculinizarea. mai frecvent, a. nu este o boala, ci un simptom In numeroase
ANDROQENIC, adj. / androgenique, adj. / androgenic. Care se boli. Principalele criterii de clasificare a a. sunt: 1) pe baza
refera la hormonii sexuali masculini. volumului corpuscular me-diu: microcitare, normodtare si
ANDROGIN, adj., s. m. / androgyne, adj., s. m. / androgynous, macrocitare; 2) pe baza concentratiei corpusculare medii de
adj., androgyne, n. [C/r. oner, andros = tidrbat; gyne, gyaai- hemoglobina: hipocrome, normo-crome si hipercrome; 3) pe baza
kos - fameu..] 1) *Hermafrodit. 2) Sin.: androginoid. 3) Fiinta factorilor etiologici: scadere excesiva a volumului sanguin In
fabuloasa din mitologia greaca, jumatate femeie, jumatate bar- hemoragii acute sau cronice, distrugere excesiva de globule rosii
bat. In bolile hemolitice si In hipersplenism, diminuare a eritropoiezei
ANDROQINIE, s. f. / androgynie, s. f. / androgynism. [Qr. aner, din cauza afectarii sin-tezei de nucleoproteine, a deficitului de fier
andros = ftCafial, gyne, gynai-kos = fe.me.ie} *Pseudo- din alimentatie, a inhibarii maduvei hematogene (In intoxicatii)
hermafroditism partial la barbat, cu "criptorhidie si-unele ca- sau a involutiei acesteia. V. In continuare o serie de tipuri
ractere sexuale feminine, dar cu scrotui sudat si penisul cu gland principale de a.
perforat. ANEMIE APLASTICA / an6mie aplastique / aplastic an(a)e-
mia. A. determinata de *aplazia medulara globala, cu absenta

164
ANEMIE AREGENERATIVA ANEMIE
NUTRITIONALA
reactiei sistemului hematopoietic si evolutie rapida fatala. V. si ANEMIE HEMOLITICA MINKOWSKI-CHAUFFARD / anemie
anemie aregenerativa. hemolytique de Minkowski-Chauffard / Minkowski-
ANEMIE AREGENERATIVA / an6mie ar6g6n6rative / arege- Chauffard h(a)emolytic an(a)emia. Sin.: boala Minkowski-
nerative an(a)emia. A. definita prin diminuarea productiei me- Chauffard (v.).
dulare, eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor. Uneori este ANEMIE HIPOCROMA / an6mie hypochrome / hypochromic
considerata sin. cu *a. aplastica. an(a)emia. A. caracterizata prin scaderea concentratiei corpus-
ANEMIE BANTI / anemie cle Banti / Banti's disease, [diiido culare medii de hemoglobina, tradusa si prin colorarea slaba a
Banti, anatomopatotog itatian, profesor (a ffcrenf.a, 1852-1925.] hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Griinwald-Giemsa.
Sin.: boala Banti (v.). ANEMIE HIPOCROMA ESENTIALA A ADULTULUI / an6mie
ANEMIE BIERMER / anemie de Bierrner / pernicious an(a)e- hypochrome essentielle de 1'adulte / Hayem-Faber disease.
mia. [Anton Biermer, mu&t. gennan, 1827-1892.} Sin.: boala Sin.: boala Hayem-Faber (v.).
Biermer (v.). ANEMIE IMUNOHEMOLITICA / anemie immuno-hemolytique /
ANEMIE CARENTIALA / anemie carentielle / deficiency immunoh(a)emolytic an(a)emia. A cu anticorpi (IgG) anti-
an(a)emia. Sin.: anemie nutritionala (v.). proteine eritrocitare, reactivi la temperatura corpului. Intalnita
ANEMIE COOLEY / anemie de Cooley / Cooley an(a)emia. frecvent In leucemia limfatica cronica, lupusul eritematos siste-
[T/iomns Bentoa Cooley, pediatru american, 1871-1945} Sin.: mic si limfoamele non-hodgkiniene. Sin.: a. hemolitica auto-
-talasemie majora (v. talasemie). imuna cu anticorpi la cald.
ANEMIE CRIPTOGENETICA / an6mie cryptog6n6tique / cryp- ANEMIE INFANTILA PSEUDOLEUCEMICA / anemie infantile
togenetic an(a)emia. A. a carei cauza este necunoscuta. pseudo-leucemique / von Jaksch's an(a)emia. Sin.: boala
ANEMIE ESENTIALA A TINERELOR FETE / anemie chloro- Hayem-von Jaksch-Luzet (v.).
tique / chlorotic an(a)emia. Sin.: cloroza (v.). ANEMIE INFLAMATORIE / anemie inflammatoire / an(a)emia
ANEMIE FAGOCITARA / anemie phagocytaire / Martin's syn- of chronic inflammation. Anemie hiposideremica frecventa In
drome. Sin.: sindrom Martin (v.). anumite afectiuni inflamatorii cronice, infectioase, reumatismale
ANEMIE FALCIFORMA / anemie a hematics falciformes / sau maligne. *Hiposideremia se Insoteste de o diminuare a
sickle-cell an(a)emia. Sin.: drepanocitoza (v.). 'siderofilinei totale.
ANEMIE FERIPRIVA / an6mie ferriprive / iron-deficiency ANEMIE MACROCITARA / an6mie macrocytaire / macrocy-tic
an(a)emia. A. caracterizata printr-un numar normal de eritro-cite, an(a)emia. A. caracterizata prin prezenta In sange a unor
care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina, din hematii de dimensiuni mari, cu volumul globular mediu peste
cauza aportului deficitar de fier. Hematiile pot fi pale 110 m3. Acestea apar fie din cauza unei carente vitaminice
(*hipocromie) si cu forma modificata (*poikilocitoza). A. f. este, (vitamina B^, acid folic), fie In cadrul unei 'mielodisplazii.
probabil, cea mai raspandita boala cronica din lume. Sin.: anemie ANEMIE MEGALOBLASTICA / an6mie megaloblastique /
sideropenica. megaloblastic an(a)emia. A. caracterizata prin prezenta In
ANEMIE HEMOLITICA / anemie h6molytique / h(a)emolytic sange a *megaloblastelor. A. m. cuprind: a. m. Biermer (sau
an(a)emia. A. determinata de distrugerea globulelor rosii anor- *boala Biermer), unele *a. nutritionale (ex.: prin carenta de
mal de fragile (hemoliza corpusculara) sau din cauza unui factor *acid folic) si 'eritromieloza acuta. V. si boala Imerslund-Najman.
de agresiune aparut In plasma bolnavului (hemoliza extra- ANEMIE MICROCITARA / anemie microcytaire / microcytic
corpusculara). A. h. sunt normocrome, asodate cu cresterea an(a)emia. Orice tip de a. In care dimensiunea medie a hema-
concentratiei sanguine a *reticulocitelor, *bilirubinei, *lactatde- tiilor este mai mica decat In mod normal (diametru sub 7 m) sau
3
hidrogenazei. volumul eritrocitar mediu sub 80 m . *A. feripriva, *a. si-
ANEMIE HEMOLITICA ACUTA / anemie h6molytique aigue / deroblastica si *talasemiile fac parte din grupa a. m.
acute h(a)emolytic an(a)emia. Sin.: boala Lederer-Brill (v.). ANEMIE MICROCITARA DREPANOCITARA / anemie micro-
ANEMIE HEMOLITICA AUTOIMUNA / anemie h6molytique cytaire drepanocytaire / sickle cell an(a)emia, drepanocy-tic
autoimmune / autoimmune h(a)emolytic an(a)emia. A. In care an(a)emia. Sin.: boala Silvestroni-Bianco (v.).
hemoliza este provocata de 'autoanticorpi, produsi de sis-temul ANEMIE MIELOFTIZICA / an6mie myelophtisique / myeloph-
imun al bolnavului. Acesti autoanticorpi, "imunoglobuli-ne G si M, thisic an(a)emia. A. consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin
sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii si pot fi decelati tumori (carcinom de san, stomac, prostata), fibroza sau granu-
prin "testui Coombs. Boala survine la copilul mic sau la adult, loame (tuberculoza avansata). A. m. (normocroma normodtara
catre varsta de 60 de ani. A. h. a. poate aparea si In cursul unei severa) se asociaza cu trombopenie.
afectiuni virale, dar nu se stie daca este cazul unei asocieri sau ANEMIE NORMOCROMA / an6mie normochrome / normo-
al unei relatii de cauzalitate. chromic an(a)emia. A. In care globulele rosii contin o cantitate
ANEMIE HEMOLITICA ENZIMOPRIVA / anemie hemolytique normala de hemoglobina.
enzymoprive / enzymopenic an(a)emia. Tip de a. h. eredi-tara ANEMIE NUTRITIONALA / an6mie nutritionnelle / nutritional
nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex. Este an(a)emia. A. determinata de absenta unor substante necesare
determinata de absenta, In eritrocit, a uneia dintre enzi-mele hematopoiezei, ca urmare a trei grupe de cauze: 1) Absenta
necesare metabolismului acestuia. substantelor din alimentatie (deficit In aportui de fier, proteine
ANEMIE HEMOLITICA IMUNOLOGICA / anemie hemolytique sau vitamine). 2) Absorbtia lor deficitara ('steatoree,
immunologique / immunoh(a)emolytic an(a)emia. Tip de a. h. *gastrectomie). 3) Deturnarea utilizarii lor normale (boli hepa-
dobandita In care distrugerea hematiilor este determinata de tice si endocrine, sarcina, unele parazitoze, Indeosebi *botrio-
anticorpi serici specifici, care pot avea urmatoarele origini: cefaloza). Sin.: anemie carentiala. ANEMIE PERNICIOASA /
1) Autoanticorpi, v. anemie hemolitica autoimuna. 2) Izo- sau anemie pernicieuse / pernicious
aloanticorpi introdusi In organismul pacientului (ex.: fransfuzie cu an(a)emia. Sin. istoric, abandonat, al bolii Biermer (v.). ANEMIE
sange incompatibil, sarcina cu imunizare fetomatema). 0 serie de POSTHEMORAGICA ACUTA / an6mie posth6morra-
a. h. i. denumite imunoalergice, sunt provocate de absorbtia In gique aigue / acute posthemoragic an(a)emia Anemia nor-
organism a unor medicamente (Indeosebi peni-cilina si
cefalosporine).

165
ANEMIE PERNICIOASA ANEVRISM ARTERIAL INTRACEREBRAL
mocroma si normocitara care survine dupa o hemoragie unica, ANESTEZICE LOCALE / anesthesiques locaux / local
abundenta, produsa Intr-un interval scurt. an(a)esthetics. Grup de compusi care, la concentratii adec-vate
ANEMIE REFRACTARA / anemie refractaire / refractory In tesutui nervos, blocheaza reversibil conducerea influxu-lui. In
an(a)emia. Termen, cu numeroase sin., sub care sunt reunite contact cu un trunchi nervos, a. 1. pot determina tempo-rar o
diverse a. cu o serie de caracteristici comune: aparitie la su- paralizie senzitivo-motorie In teritoriul inervat.
biecti varsInid, rezistenta la tratamentele cunoscute si evolutie ANESTEZIE, s. f. / anesthesie, s. f. / an(a)esthesia. [GJT. on
relativ frecventa catre leucemie, a. r. fiind considerata o stare - priv.; aisthesis = senzatit., sensibilitate} 1) Absenta sau dis-
preleucemica. A. r. reprezinta consecinta unei insufidente cali- paritia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate (dureroasa,
tative cronice a eritropoiezei (frecvent si a granulopoiezei, ca si a termica, tactila), spontan sau voluntar. 2) Abolirea reversibila a
trombopoiezei), caracterizata printr-un "avort intramedular" al sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor *anestezid. Se
formelor eritrodtare tinere, care, desi produse din abundenta, nu disting, m practica; a) a. genera/a, care asociaza abolirea sen-
evolueaza normal, catre maturare. Uneori se constata sibilitatii si pierderea temporara a starii de constienta; b) a. to-
enzimopatii. *Mielograma permite distingerea unor entitati noso- ca/a, In care disparitia sensibilitatii dureroase este obtinuta In-tr-
logice: a. sideroblastica dobandita idiopatica (sau a. sideroacres- un teritoriu limitat, prin infiltratie sau pulverizare; c) a. tocoreg/b-
tica), caracterizata prin ineficacitatea eritropoiezei, a. r. cu exces na/a, In care abolirea sensibilitatii, eel mai frecvent asociata
de mieloblaste, individualizata prin ineticienta productiei de abolirii motilitatii voluntare, este obtinuta prin infiltratii In jurul
leucocite granuloase In maduva osoasa, ca si o serie de boli filetelor nervoase (trunchiuri sau radadni), de ex. rahianestezia
dificil de clasificat, ca *boala Di Guglieimo (mieloza eritro- sau *a. peridurala. 3) Pierderea patologica a sensibilitatii, care
leucemica). poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate (du-
ANEMIE REGENERATIVA / an6mie regenerative / regenerative reroasa, termica, tactila etc.).
an(a)emia. A. determinata de o pierdere de *hemoglo-bina prin ANESTEZIE PERIDURALA / anesth6sie peridurale / epidural
hemoragie sau prin hemoliza. Se manifesta prin inten-sificarea block. Metoda de *a. locoregionala constand In injectarea unui
'eritropoiezei medulare, care are drept consecinta cres-terea anestezic local In spatiul 'peridural.
numarului de "reticulocite (frecvent peste 150 000/mm3). ANESTEZIOLOGIE, s. f. / anesthesiologie, s. f. / an(a)esthe-
ANEMIE SIDEROACRESTICA / anemie sideroachrestique / siology. \Cfr. an - priv.; aistesis = se-mafic, se.nsi6i[itate.;
sideroachrestic an(a)emia. Sin.: anemie sideroblastica (v.). logos = ftiMtd.] Ramura a medicinei care studiaza metodele de
ANEMIE SIDEROBLASTICA / anemie sideroblastique / sidero- anestezie si de sustinere a functiilor vitale ale organismu-lui In
blastic an(a)emia. A. cu supraIncarcare secundara cu fier, perioada perioperatorie.
caracterizata prin prezenta *sideroblastelor inelare printre pre- ANESTHESIA DOLOROSA / anesthesia dolorosa / anesthesia
cursorii eritrodtari nucleati din maduva osoasa. Sin.: anemie dolorosa. [Cfr. an - priv.; aisthesis =- senz.afie, sensi6ili-tate;
sideroacrestica. [at. dolor, -oris = dwere} *Perceptie a senzatiei dureroase Intr-
ANEMIE SIDEROBLASTICA LEGATA DE CROMOZOMUL X / un teritoriu care este anesteziat.
anemie sideroblastique liee au chromosome X / X-linked ANEUPLOIDIE, s. f. / aneuploidie, s. f. / aneuploidy. [Cjr. an
sideroblastic an(a)emia. A. (hipocroma microdtara) rezultata - priv.; eupfoos = favora6ii; eidos = formd.] Numar anormal de
din activitatea defidenta a formei eritroide de ALA-sintetaza si cromozomi, In plus (ex.: trisomie) sau In minus (ex.: mono-
asociata cu eritropoieza insufidenta, slabiciune si paloare. somie).
ANEMIE SIDEROPENICA / anemie sideropenique / iron defi- ANEURINA, s. f. / aneurine, s. f. / aneurin. Sin.: vitamina B, (v.).
ciency an(a)emia. Sin.: anemie feripriva (v.). ANEUSOMIE. Var. pentru aneuzomie (v.).
ANENCEFALIE, s. f. / anencephalie, s. f. / anencephalia, ANEUZOMIC, adj. / aneusomique, adj. / aneusomic. [Qr. an -
anencephaly. [Qr. an - priv.; enkephalo = creier, de la e = in, priv.; cu = bun; (fibroma, -atos = culowe.); soma, -atos = Corp.]
kcphal = cap} Termen impropriu pentru *encefalo-arafie. Care se refera la anomaliliile cromozomiale. V. si aneuzomie.
ANERGIE, s. f. / anergie, s. f. / anergia. [Cfr. an - priv.; ANEUZOMIE, s. f. / aneusomie, s. f. / aneusomy. [Qr. an -priv.;
ergon = tucru, acfiune, de la ergein = a iucra.\ Stare a unui eii = bun; (khroma, -atos = cuiowe.); soma, -atos = corp.]
organism care a pierdut capacitatea de a reactiona specific la un Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromo-zomilor
alergen sau antigen la care anterior a fost sensibilizat. Ex. eel mai sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozo-mial. Var.:
evident este eel al a. tuberculinice, In care re-actiile cutanate la aneusomie.
tuberculina devin negative ca urmare a unei boli generalizate, ce ANEVRISM, s. n. / anevrisme, anevrysme, s. m. / aneurysm.
afecteaza reactiile imunitare ale organis-mului ("rujeola, [Gr. oneurysmo = [lugire, tfilatatie, di (a aneurynein = a duata.]
*sarcoidoza etc.). Formatiune vasculara cu aspect tumoral, localizata pe traiectui
ANERGIZANT, adj. / anergisant, -e, adj. / anergie. [Cjr. an -priv.; unei artere, care apare prin dilatatia peretilor arteriali ?i comunica
ergRin = a incra} Care provoaca *anergie. Ex.: boala a. cu lumenul acesteia. A. include sange si, ca urmare a stazei
ANERITROPSIE, s. f. / anerythropsie, s. f. / anerythropsia. \(jT. acestuia, cheaguri sanguine organizate sau nu. A. apar In zone
an - priv.; erythros = rofu; apsis = I'edtTe..} Absenta perceptiei arteriale In care scade rezistenta peretelui arterial (din cauza
culorii rosii, prima din cele trei culori fundamentale. 'Daltonism unei leziuni organice, a unei malformatii sau a unui traumatism)
pentru culoarea rosie. A. reprezinta o varietate de *dicromatism. si/sau creste presiunea sanguina. Se disting numeroase tipuri de
ANESTEZIC, adj., s. n. / anesthesique, adj., s. m. / an(a a., denumite mdeosebi In functie de localizare, dar si In raport cu
(esthetic. [Cjr. an - priv.; aisthesis = sematie., sensifiiii-tate..\ 1) particularitatile anatomopato-logice sau, uneori, etiologice. V. In
Care provoaca *anestezie. 2) Denumire generica a continuare.
medicamentelor utilizate pentru obtinerea unei insensibilitati ANEVRISM ARTERIAL 1NTRACEREBRAL / anevrisme arteriel
locale (*a. locale} sau generale (*a. generate), intracerebral / intracranial aneurysm. Malformatie sacciforma
ANESTEZICE GENERALE / anesthesiques gen6raux / general sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene
an(a)esthetics. Grup de medicamente care provoaca somn localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul "hexagonu-lui
profund, abolirea sensibilitatii si relaxare musculara generali- arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar. A. a. i. este
zata. Se disting: a. g. volatile sau gazoase, administrate prin generator de hemoragii meningiene sau meningocerebrale.
inhalatie, si a. g. non-volatile.

166
ANEVRISM ARTERIOVENOS ANGINA FLEGMONOASA
ANEVRISM ARTERIOVENOS / anevrisme arterioveineux / ANEXE UTERINE / annexes de I'uterus / uterus adnexa.
arteriovenous fistula. Comunicare permanenta a unei artere si Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine si liga-
a unei vene prin intermediul unui sac anevrismal. In cazul a. a. mentele uterului.
pulmonar se produce o comunicare patologica Intre ra-murile ANEXITA, s. f. / annexite, s. f. / adnexitis. [Lat. adnexus
arterei pulmonare ?i ale venelor pulmonare. Comuni-carea poate (annexus) = le.ga.twn, de la adnectere (annectere) = fl iega, a,
fi simpla (fistula) sau prin punga multilobulara (angiom sau uni (ad - catre, langa., nectere = a iega, a impieti); -ita.]
hemangiom pulmonar). Inflamatia *anexelor uterine. Din motive de localizare a procesu-
ANEVRISM CIRSOID / anevrisme cirso'ide / cirsoid aneurysm. lui intiamator se utilizeaza mai frecvent termenul de 'salpingo-
Dilatatie cu alungirea trunchiurilor si ramurilor unuia sau mai ovarita.
multor teritorii arteriale si venoase, care are drept consecinta ANGAJARE, s. f. / engagement, s. m. / herniation, engage-
stabilirea unei comunicari anormale si facile Intre sistemul arte- ment. 1) A. amigdaliana, coborarea amigdalelor cerebeloase
rial si eel venos. sub nivelul gaurii ocdpitale, in canalul medular cervical. 2) A.
ANEVRISM DISECANT ; an6vrisme dissequant / dissecting cerebrala, deplasarea sau ectopia unui element anatomic ence-
aneurysm. Cavitate dezvoltata In grosimea peretelui arterial pe falic din locasul osteodural corespunzator; reprezinta una dintre
o lungime variabila. A. d. se produce la nivelul tunidi medii a principalele complicatii ale 'hipertensiunii intracraniene. 3) A.
vasului, Intre tunica interna si cea externa, care sunt de-colate temporala, hernia segmentului infero-intern al lobului temporal
de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunidi In fosa cerebeloasa, Intre pedunculul cerebral corespunzator si
interne. Pentru a. d. a/ aortei, v. disectie aortica. marginealibera a cortului cerebelului. 4) 1n obstetrica, depa-
ANEVRISM FALS / anevrisme faux / false aneurysm. Tumora sirea de catre *prezentatie a stramtorii pelvine superioare si
vasculara determinata de organizarea, In contact cu o leziune Inceperea coborarii In canalul pelvin.
arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comu- ANGEITA, s. f. / angeite, angiite, s. f. / angeitis. [Cjr. nngeion
nicant cu artera printr-un colet. = vas, -ita .\ Denumire generala pentru toate infla-matiile
ANEVRISM FUZIFORM / anevrisme fusiforme / fusiform vasculare: arterita, flebita, limfangita etc. Sin.: vascu-larita,
aneurysm. *A. In care peretele vasului sanguin se dilata mai vasculita.
mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica. ANGEITA ALERGICA / ang6ite allergique / hypersensitivity
ANEVRISM MICOTIC / anevrisme mycotique / mycotic aneu- angeitis. Termen care cuprinde un numar de sindroame cu
rysm. Termen engl. pentru desemnarea a. infectioase de ori- aspecte clinice variate, dar cu urmatoarele caracteristid co-
gine bacteriana. Denumirea este improprie, deoarece cauza a. mune: 1) aspectui leziunilor vaselor mici (necroza fibrilara a
nu este o *micoza. peretilor si infiltratie perivasculara polimorfa, Indeosebi cu poli-
ANEVRISM SACCIFORM / anevrisme sacciforme / saccular or nucleare alterate): 2) patogenie (*complexe imune precipitate In
sacculated aneurysm. *A. de forma unei pungi care atama de o vase si depuse pe endoteliu).
parte a peretelui unei artere si comunica cu aceasta printr-un ANGEITA GRANULOMATOASA DIFUZA / angeite granulo-
colet (canal) stramt. Este, de obicei, consednta unui traumatism. mateuse diffuse / alergic granulomatosis. Sin: sindrom
ANEVRISM VENTRICULAR / anevrisme ventriculaire / ven- Churg-Strauss (v.).
tricular aneurysm. Dilatatie a peretelui unui ventricul cardiac - ANGEITA NECROZANTA / angeite necrosante / necrotizing
practic Intotdeauna ventriculul stang - la nivelul unei cicatrice angeitis. Denumire generica sub care sunt reunite uneori *an-
dupa un "infarct. geita alergica, *periarterita nodoasa, 'granulomatoza Wegener,
ANEVRISMECTOMIE, s. f. / anevrismectomie, s. f. / aneurys- *sindromul Cogan, *arterita gigantocelulara, precum si o serie
mectomy. [(yr. aneurysma = iargire, ditataf-ie, de (a aneury- de leziuni vasculare difuze din sclerodermie, dermatomiozita,
nein = a dilata; ektome = esfcizie.} Indepartare chi'rurgicala a lupus eritematos diseminat, reumatism poliarticular acut si
sacului unui *anevrism. poliartrita reumatoida.
ANEVRISMOPLASTIE, s. f. / anevrysmoplastie, s. f. / ANGIECTAZIE, s. f. / angiectasie, s. f. / angiectasls. [C?r.
aneurysmoplastia. [Qr. aneurysma - iargire, diCatafie., de. la. angeioa - was; ektasis = di[atafie.] Denumire generica prin care
aneuryaein - a dilata.; plastos = mode.la.ti de. la plasucm = a se desemneaza toate dilatatiile vasculare.
forma, a modda} Sin.: anevrismorafie (v.). ANGINA, s. f. / angine, s. f. / angina, quinsy, sore throat. [Lat.
ANEVRISMORAFIE, s. f. / anevrysmorraphie, s. f. / aneurys- angina = sit/ware., de la angere = a strange, a sufo-c-a, sau gr.
morrhaphy. [Gr. aneurysma = iargire, dilata^ie, de la aneury- ankein = a sugruma} Inflamatie acuta a istmului gatului si a
nein = a dilata, rhaphe = sutura.] Termen generic pentru faringelui, inclusiv a "amigdalelor. A. cuprinde nu-meroase
diferitele tehnici de tratament chirurgical al 'anevrismelor. Con- varietati, In functie de localizare si de natura infectiei. Ex.: a.
sta In deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, din tonsilara, a. faringiana, a. difterica etc. Termenul a. a fost
interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care s-3 deschid local. utillizat In trecut pentru o serie de boli foarte diferite, care aveau
Uneori, In caz de anevrism fuziform se practica a. reconstitu-tiva, drept caracteristica comuna doar Jena respiratorie Inso-tita de
cu refacerea arterei, prin diverse procedee. Sin.: anevris- angoasa. In prezent, singura afectiune neinflamatorie pentru
moplastie. care termenul de a. a persistat este *a. pectorala. Mai rar, este
ANEXE, s. f. pi. / annexes, s. f. pi. / adnexa. [Lot. adnexus utilizat tot ca o exceptie termenul *a. intestinala.
(annexus) = [egdturd, de [a adneclere (annectere) = a lega, a. ANGINA ABDOMINALA / angine abdominale / abdominal
mi (ad = catre, Conga; nectere = a (ega, a wnpietl).\ Tesu-turi, angina. V. angor abdominal (1).
formatiuni sau organe a caror actiune se Insumeaza cu cea a ANGINA DUGUET / angine de Duguet / Duguet's angina.
altar organe, In cadrul unei formatiuni comune. Ex.: [Jean-Baptiste Nreo/os Duguet, medic, francez. ia '}{6pitau\,
parul si unghiile sunt a. ale pielii. dc. 'Eons, 1S37-1914.\ Semn patognomonic, dar tardiv al febrei
ANEXE EMBRIONARE / annexes de I'embryon / embryo tifoide: ulceratii mici, ovalare, superfidale, simetrice si fugace la
adnexa. Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezi-cula nivelul pilierilor si valului palatin. Apare In perioada de stare a
ombilicala, amniosul, alantoida, placenta si cordonul ombi-lical. febrei tifoide, In aproximativ a doua saptamana de boala.
ANGINA FLEGMONOASA / angine phlegmoneuse ; phleg-
monous angina. Flegmon sau abces amigdalian. Uneori ter-
menul denumeste si abcesul retrofaringian.

167
ANGINA HENOCH ANGIOGRAFIE
DIGITALA
ANGINA HENOCH / angine ulc6ro-necrotique de Henoch / grave. Se caracterizeaza prin producerea unei placi gri de te-sut
Henoch's angina. [Eduard Heinrich Henoch, pediatru ger- necrozat, a carui desprindere creeaza o ulceratie sange-randa,
man, 'Berlin, 1820-1910.} Sin.: angina ulceronecrotica (v.). "cu tendinta de extindere In profunzime. Prognosticul a. u. este
ANGINA INTESTINALA / angine intestinale / intestinal angina. totdeauna grav. Sin.: angina Henoch.
V. angor abdominal (2). ANGINA VINCENT / angine de Vincent / Vincent's angina.
ANGINA LUDWIG / angine de Ludwig / Ludwig's angina. [feim Hyar.inihe Vincent, bactinoiof) pi e.pidemio[og francez,
[Wilhelm Friedrich van Ludwig, cflirurg german, Stuttgart, prof&sor'Ca Saris, 1862-1950} Sin.: infectie Vincent (v.).
1790-1865} Inflamatie purulenta acuta care Incepe cu un fleg- ANGIOBLAST, s. n. / angioblaste, s. m. / angioblast. \Qr.
mon al spatiului submandibular si survine de obicei ca o con- angeion = POSi blastos = ge.mie.n} Celula embrionara gene-
secinta a unei infectii odontogene (periodontita molarilor infe- ratoare a endoteliului cu destinatie vasculara.
riori, extractii dentare). PlanseuI bucal este ridicat, infiltrat, dur si ANGIOBLASTOM, s. n. / angioblastome, s. m. / angioblas-
foarte dureros, limba este Tmpinsa si ea In sus. Tumefierea, toma. [C)T. angeion = vas; blnstos = gennt.n; -onio.] Sin.:
induratia si roseata se observa si la nivelul tegumentelor re-giunii hemangioblastom (v.).
submandibulare, avand tendinta sa progreseze In jos spre ANGIOCARDIOGRAFIE, s. f. / angiocardiographie, s. f. /
laringe, unde edemul glotic si compresiunea bazei limbii asupra angiocardiography. [Cfr. angeion = vas; kcirdia = iniw.6,
laringelui pot determina o obstructie. graphein = a scrie..] Inregistrare, cu o cadenta rapida, a unei
ANGINA PECTORALA / angor pectoris, angine de poitrine / serii de radiografii ale cavitatilor inimii si ale vaselor mari de la
angina pectoris. Sindrom caracterizat prin crize de dureri con- baza inimii, dupa injectarea unui *mediu de contrast, intra-venos
strictive la nivelul regiunii precordiale, acompaniate de *angoa-sa sau direct In cavitatile cardiace drepte, cu ajutorul unei sonde
si, uneori, senzatie de moarte iminenta. Durerile au patru ca- introduse pe cale venoasa (cardioangiografie). In cazul a. sau
racteristici cardinale: a) sediu: retrostemal, cu iradieri In mem- cardioangiografiei selective, o parte din cavitatile cardiace,
brul superior stang, gat, mandibula, interscapular; b) circum- artera pulmonara sau aorta sunt opacifiate exclusiv prin
stante; efort, emotie, frig, dupa pranzuri; c) durata: scurta (mi- injectarea in situ a unui mediu de contrast, In cursul *cate-
nute); d) raspuns rapid (1-3 minute) la nitroglicerina. Cauza a. p. terismului cardiac.
este aproape totdeauna ateroscleroza arterelor coronare. Forme ANGIOCOLECISTITA, s. f. / angiocholecystite, s. f. / angio-
clinice de a. p.: 1) A. acuta coronariana febrila, cu semne clinice cholecystitis. [CfT. cingeion = vas; khole = bil&i kystis = sac,
analoge celor de *infarct miocardic si cu semne vezica., -ita.} Asocierea unei *angiocolite cu o "colecistita.
electrocardiografice de ischemie, fara unda de necroza. 2) A. de ANGIOCOLECISTOGRAFIE, s. f. / angiocholecistographie, s.
decubitus, In care crizele survin spontan, noaptea, si sunt mai f. / angiocholecystography. [Cfr. angeion = vas; khole = Bita,
lungi decat cele din angorul de efort. Indica adesea iminenta unui kystis = sac, 1'e.zica,; graphein = a scrie.] Sin.; colan-giografie
infarct miocardic. 3) A. instabila, crize care se agraveaza rapid, (v.).
devenind tot mai frecvente, lungi si spontane, Electrocar- ANGIOCOLEGRAFIE, s. f. / angiocholegraphie, s. f. / angio-
diografic se observa semne de ischemie, iar "coronarografia cholegraphy. [Cfr. angeion = vas; khole = biia, graphein = a
releva stenoza importanta, proximala a uneia sau mai multor scrie..] Sin.: colangiografie (v.).
artere coronare. Denumita si stare de rau anginos, a. i. are o ANGIOCOLITA, s. f. / angiocholite, s. f. / cholangitis. [Cjr.
evolutie grava, cu rise de infarct si moarte subita. Solutii tera- angeion = vas; kolon = mtestin gros, -it5] Inflamatia canalelor
peutice; *?ontaj coronarian sau *angioplastie. 4) A. intricata, biliare, extra- sau intrahepatice, In mod obisnuit din cauza unei
coexista cu dureri de origine digestiva sau rahidiana. 5) A. re- obstructii mai mult sau mai putin complete a cailor biliare prin-
flexa, prin durere extracardiaca cu repercusiuni asupra plexu-lui cipale, eel mai frecvent asociata unei coledstite litiazice. Poate
cardiac sau a arterelor coronare. 6) A. spastica, prin contrac-tie surveni si In isursul unei maladii infectioase (ex.: In cazul fe-brei
segmentara a unei artere coronare si avand, In general, aspectui tifoide).
clinic al *a. de tip Prinzmetal. Sin.: angina de piept, angor ANGIOFLUOROGRAFIE, s. f. / angiofluorographie, s. f. /
pectoris, boala Heberden, stenocardie. V. si sindrom de angiofluorography. [Gr. angeion = vas; spat finer, pe. care. s-
ischemie-leziune. a odservat prima data fenomenu[ de fiwr&scmta., din (at. fluor, -
ANGINA PRINZMETAL / angor de Prinzmetal / Prinzirietal's oris = curgere, fiuor; gr. graphein = a scrie.] Procedeu de
angina, variant angina pectoris. [Myron PrmzmeInl, cordw-iog obtinere a imaginii fundului de ochi dupa injectia intrave-noasa
americon, n. 1908.} Forma de angina pectorala caracteri-zata prin de *fluoresceina. A. permite punerea In evidentS a vaselor
crize dureroase foarte violente, spontane, prelungite, survenind de retiniene si coroidiene.
mai multe ori pe zi, uneori la ora fixa, dimineata si seara. Se ANGIOGENEZA, s. f. / angiogenese, s. f. / angio-genesis. [Cfr.
acompaniaza cu o supradenivelare tranzitorie a intervalului ST pe angeion = vas; genesis = producm, de. la gennan = a
electrocardiograma. In circa jumatate din cazuri, crizele se produce.] Elaborarea de catre *endoteliul vascular a unor vase
Insotesc de tulburari de ritm pasagere (extra-sistole, bloc not. Acest proces fiziologic este implicat si In cresterea unor
atrioventricular sau tahicardie ventriculara), iar In o treime din tumori diverse (ex.: In cancerul mamar) si este stimulat de
cazuri a. p. se complies cu 'infarct miocardic. Sin.: angina diverse *peptide angiogenice, fiind inhibat de *steroizi, *hepa-
vasospastica, sindrom Prinzmetal. V. si angina pectorala. rina si *interferon.
ANGINA PSEUDOMEMBRANOASA / angine pseudo-membra- ANGIOGENINA, s. f. / angiogenine, s. f. / angiogenin. [C,r.
neuse / pseudomembranous angina. Denumire generica pentru angRion = vas; gennan = a produce.; -ina.] V. proteine angio-
toate a. In care se produce un exsudat pseudomem-branos. A. p. genice.
tipica este cea provocata de bacilul Loffler, agentui patogen In ANGIOGRAFIE, s. f. / angiographie, s. f. / angiography. \Cjr.
*difterie. Mai rar, a. p. este produsa de streptococ, pneumococ angeion = vas; graphem = a scrie.] *Radiografia vaselor san-
sau stafilococ, fiind denumita In aces-te cazuri a. pseudodifterica. guine dupa injectarea unui *mediu de contrast. V. angiografie
ANGINA ULCERONECROTICA / angine ulcero-necrotique / numerica.
angina necrotica. A. survenita la debutui unei scariatine ANGIOGRAFIE DIGITALA / angiographie digitale / digital
angiography. Sin.: angiografie numerica (v.).

168
ANGIOGRAFIE NUMERICA ANGIOTENSINOGEN
ANGIOGRAFIE NUMERICA / angiographie numerique / digital de remodelare a unui vas. Poate consta In sutura, dezob-
angiography. Procedeu radiologic de examinare a vaselor structie, dilatare.
sanguine opacifiate cu un *mediu de contrast. Imaginea cap-tata ANGIOPLASTIE TRANSLUMINALA PERCUTANA / angio-
de o videocamera este transformata In semnal electric, apoi plastie transluminale percutanee / percutaneous translu-
convertita Intr-o serie de cifre de un calculator (digitali-zare sau minal angioplasty. Procedeu de dilatare a unei artere Ingus-
digitizare). Imaginea este apoi restituita, cu accen-tuarea tate cu ajutorul unei sonde cu balonas.
contrastului vaselor opacifiate si stergerea umbrei tesu-turilor ANGIOSARCOM, s. n. / angiosarcome, s. m. / angiosarco-ma.
vecine. Avantaje: evitarea punctiei si a cateterismului arterial; [CJT. angeion = vas; sarx, sarkos = came; -oma.]
calitatea foarte buna a imaginii consecutiv tratamentului *Sarcom rezultat prin proliferare celulara derivata din elemen-
semnalelor la calculator. Sin.: angiografie digitala. tele conjunctive ale vaselor sanguine.
ANGIOKERATOM, s. n. / angiokeratome, s. m. / angioke- ANGIOSCOP, s. n. / angioscope, s, m. / angioscope. [Gfr.
ratoma. [Qr. angeion = pas; keras, keratos = corn; -oma.] angeion = vas; skopos = observator, de [a skopein = a video.,
Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare a. e.?(amina.} *Fibroscop adaptat pentru examenul
(*angiom sau *telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu intravascular.
hiperkeratoza. Se disting mai multe forme circumscrise sau ANGIOSCINTIGRAFIE, s. f. / angioscintigraphie, s. f. / angio-
difuze. V. si boala Fabry. scintigraphy. [Cfr. angeion = vas; [at. scintilla = scantde., gr.
ANGIOLOGIE, s. f. / angiologie, angeiologie, s. f. / angiology. graphem = a, scrie.] Studiu scintigrafic al inimii si vaselor mari cu
[Gjr. ungeion = vas; logos = stiinta..] Studiul vaselor si al ajutorul unui radioizotop emitator de radiatii (ex.:
afectiunilor acestora. ""'Tc) introdus In circulatia sanguina prin injectare. Sin.: gama-
ANGIOM, s. n. / angiome, s. m. / angioma. [Qr. angeion = vas; - angiografie.
omd.] Tumora vasculara circumscrisa, congenitala sau ANGIOSPASM, s. n. / angiospasme, s. m. / angiospasm. [Cyr.
dobandita, cu originea In capilarele sanguine (*hemangiom) sau angeion = vas; spasmos = contracfte.] Spasm vascular care
limfatice (*limfangiom), dezvoltata din celule endoteliale intereseaza 'in special arterele mid si induce o "ischemie
(angioendoteliom) sau din pericite (angiopericitom). Poate avea localizata In teritoriul corespunzator vaselor afectate. In cazul
diferite localizari. V. 'in continuare. vaselor mari, a. poate determina o crestere a presiunii arte-riale.
ANGIOM STELAT / angiome stellaire, naevus vasculaire / A. este un factor patogenic In unele afectiuni ca infarc-tul de
spider angioma. Semn cutanat sub forma de punct central de miocard, accidentele vasculare cerebrale, retinopatii etc.
culoare rosu aprins, de la care pomesc arborizatii telan- ANGIOSPASTIC, adj. / angiospastique, adj. / angiospastic.
giectazice sub forma de "panza de paianjen". [(^r. angeion = vas; (at. spasticufi, gr. spustikos = care trcye
ANGIOMATOZA, s. f. / angiomatose, s. f. / angiomatosis. [Qr. mauntru, de [a. gr. span = a trage.] Despre o boala care se
angeion = vas; -oma; -oza.] Boala, adesea congenitala sau Insoteste de spasme vasculare (*angiospasme).
genetica, manifestata prin formarea de *angioame multiple ANGIOSTENOZA, s. f. / angiostenose, s. f. / angiostenosis.
cutanate, meningiene, retiniene etc. [Cfr. angeion = vas; stenosis = strdrntare, mgustare., di la.
ANGIOMATOZA CEREBRALA / angiomatose cerebrale / ce- stenos = strd-mt, ingust.] Ingustare a vaselor sanguine.
rebral angiomatosis. Tip de a. caracterizata prin prezenta de ANGIOSTOMIE, s. f. / angiostomie, s. f. / angiostomy. \Qr.
angioame multiple caldficate situate pe fata interna a craniu-lui, angeion = vas; stoma, -alos = jfura..] Deschidere chirurgicala a
In regiunile temporala si occipitala. Se manifesta prin a-rieratie unui vas sanguin, In scopul introducerii unei sonde sau ca prim
mentala si, frecvent, prin crize de epilepsie. timp Intr-o operatie plastica.
ANGIOMATOZA FACIO-RETINO-TALAMO-DIENCEFALICA / ANGIOTENSINAZA, s. f. / angiotensinase, s. f. / angiotensi-
angiomatose facio-retino-thalamo-diencephalique / neuro- nase. \Cjr. angeion = vas; [at. tensus, dt la. tendere = a
retinoangiomatosis syndrome. Sin.: sindrom Bonnet-Blanc- mtinde, a mcorda; -ma; -aza .] Enzima proteolitica prezenta In
De Chaume (v.). mod normal In sange si In diferite tesuturi. A. provoaca inac-
ANGIOMATOZA HEMORAGICA FAMILIALA / angiomatose tivarea prin hidroliza a *angiotensinei II.
hemorragique familiale / Rendu-Osler-Weber disease. Sin.: ANGIOTENSINA, s. f. / angiotensine, angiotonine, hyper-
boala Rendu-Osler (v.). tensine, s. f. / angiotensin, angiotonin, hypertensin. [Terme-
ANGIOMATOZA MEDULO-CUTANATA / angiomatose medullo. nut a rezultat din doua. sin. anterioare.: angiotonina si h.ipe.r-
cutan^e / Cobb's syndrome. Sin.: sindrom Cobb (v.). tensina; din gr. angeion = vas; [at. tensvs, de la. tendere = a
ANGIOMATOZA RETINOCEREBELOASA / angiomatose wtind'e, a mcorda; -inn.] Produs al actiunii *reninei asupra
retino-cerebelleuse / retinocerebellar angiomatosis. V. boala *angiotensinogenului. Au fost descrise mai multe a.: 1) A. I este
Lindau. un decapeptid care, sub actiunea 'enzimei de conversie, se
ANGIOMIOM, s. n. / angiomyome, s. m. / angiomyoma. [Qr. transforma Intr-un octapeptid (aminoacizii 1-8 ai a. I) denu-mit a.
angeion = vas; mys, myos = musctii; -oma.] Tumora benigna II. 2) A. II este eel mai puternic vasopresor cunoscut, care
formata din fibre musculare netede si numeroase vase. stimuleaza secretia de aldosteron a suprarenalei si exer-dta, de
ANGIOMIONEURINOM, s. n. / angioneuromyome, s. m. / asemenea, o actiune la nivelul sistemului nervos central si
angiomyoneuroma. [Qr. angeion = vas; mys, myos = musclii; periferic. A. II poseda receptorii specifid AT, si AT; (cu subtipuri).
neuron = nerv; -oma.} Sin.', tumora glomica (v.). 3) A. Ill, heptapeptid (aminoacizii 2-8 ai a. I), re-zulta din a. II sub
ANGIONECROZA, s. f. / angionecrose, s. f. / angionecrosis. actiunea aminopeptidazei A si actioneaza tot prin intermediul
[(77-. angeion = vas; nekrosis = mortificare, de la nekros = receptorilor AT, si AT,. 4) A. IV, hexa-peptid (aminoacizii 3-8 ai a.
moarte.} *Necroza peretilor unui vas. I), rezulta din a. Ill si actioneaza prin intermediul receptorilor AT,,.
ANGIOPATIE, s. f. / angiopathie, s. f. / angiopthy. [C,r. angeion V. si tab. const. endocrinol. ANGIOTENSINOGEN, s. m. /
= vas; pathos = 6oa[a.} Denumire generica pentru afectiunile angiotensinogone, s. m. / angio-tensinogen. [l^r. angeion =
vasculare. vas; [at. tensus, de la tendere = a mtinde, a. incorda; -ina'i gr.
ANGIOPLASTIE, s. f. / angioplastie, s. f. / angioplasty. [Qr. gennan = a. produce} Alfa;-globulina de origine hepatica, element
angeion = vas; plastos = modelat, dt la plassein = a forma, a precursor al *angio-tensinei.
nwd'eCa.] Procedeu chirurgical de refacere a continuitatii sau

169
ANGOASA ANIZOTROP
ANGOASA, s. f. / angoisse, s. f. / anguish. \'Jr. angoisse, din ANILINA, s. f. / aniline, s. f. / aniline. [Cjerm. Anilm de [a Anil =
iat. angustia = loc strdrnt, ingust.\ 1) Senzatie de con-strictie In indigo, in arafia. -a]-nil.] Lichid uleios toxic, incolor, cu formula
regiunea epigastrica, cu Jena respiratorie si cardiaca, CeH5NH2, obtinut Indeosebi din nitrobenzen. A. este utilizata ca
accelerarea respiratiei si pulsului, stare de rau general. Aceste baza pentru obtinerea de numerosi derivati utilizati In calitate de
reactii, considerate de origine neurovegetativa, acompaniaza coloranti In industria textila, In fabricarea de cer-neluri si
formele severe de *anxietate. 2) In filosofia existentiala (exis- vopsele, ca si In microscopia optica, V. si anilism.
tentialism): stare de neliniste care rezulta la fiinta umana fie din ANILINGUS, s. n. / anilingus, s. m. / anilingus [Lot. anus =
libertatea sa si presentimentui greselii posibile (Kierkegaard), fie smut; lingere = a /inye.) Aberatie" sexuala constand In excitarea
din insecuritatea sa la amenintarea Neantului (Heidegger). anusului cu limba sau cu buzele.
ANGOR ABDOMINAL / angor abdominal / angor abdomina-lis. ANILINISM. Var pentru anilism (v.).
[Lot. angor, -oris = sufocare; abdomen, -inis: posibii de la ANILISM, s. n. / anilisme, s. m. / anilism. [C/erm. Anilm, de la
abdere = a ascunde, a tainui si omen, -minis = preve-stire.] 1) Anil = indigo, in ara6a -ainil; -ism.] Intoxicatie cu anilina, produs
Durere abdominala paroxistica si angoasanta, obser-vata In aromatic utilizat ca baza pentru numerosi coloranti. Poate fi
aortita abdominala. Sin.: angina abdominala. 2) Criza dureroasa profesionala sau accidentala, acuta sau cronica, si se manifesta
cu sediul In regiunea mediana a abdomenului, surve-nind In prin fenomene nervoase, hematologice (anemie) si tulburari
general dupa mese, determinata de o insuficienta cir-culatorie digestive. Var.: anilinism.
intermitenta a intestinului. Insuficienta circulatorie este provocata ANIMAL, adj., s. n. / animal, adj., s. m. / animal. \Lat. animal =
de aterosderoza obliteranta a originii arterei mezen-terice fiintS vie, animal, de (a anima = suflet, rasuflare} 1) Organism
superioare, asociata frecvent cu stenoza trunchiului ce-liac si a viu, avand senzatii, miscari voluntare si necesi-tand pentru
arterei mezenterice inferioare. Evolutie, uneori fortata, prin existenta oxigen si hrana organica. 2) Care apar-tine
'casexie sau infarct intestinal. Var.: a. abdominalis. Sin.: organismelor. Animalele constituie o sursa importanta de modele
angina intestinala, angor intestinal. experimentale: a) a. de control, care a fost tratat m conditii
ANGOR ABDOMINALIS. Var. pentru angor abdominal (v.). asemanatoare celui supus experimentarii; b) a. lui Houssay,
ANGOR INTESTINAL / angor intestinal / angor intestinalis. caruia i s-au extirpat hipofiza si pancreasul; c) a. hiperfagic, cu
[Lot. angor, -oris = sufocare; inteslinum = intestw, de Ca in- nucleui ventromedian al hipotalamusului distrus;
Icfitinus = interior.] V. angor abdominal (2). d) a. spinal, cu maduva spinarii sectionata, deci fara comuni-care
ANGOR PECTORIS / angor pectoris / angor pectoris. \Lat. cu creierul; e) a. transgenic, v. transgenic.
anger, -oris = sufocare, pectus, -oris = piept.] Sin.: angina ANION, s. m. / anion, s. m. / anion. [Cfr. ana = m sus; ion =
pectorala (v.). migrator, rotator, de (a ienai = a merge.} 1) Ion Incarcat negativ
ANGSTROM , s. m. / Angstrom, s. m. / Angstrom. [Aiders /ens care In timpul electrolizei se deplaseaza catre anod. Se
Angstrom, fizician fi astronom suedes, 1814-1874.} Unita-te de formeaza prin disoderea unei molecule de electrolit. In com-
lungime egala cu 1010 m sau 0,1 nm. Simbol: A. Conform SI, se pozitia sarurilor, radicalii acizi sunt a. Principalii a. plasmatici
recomanda Inlocuirea sa cu unitatea nanometru, egal cu 109 m. sunt dorul (Cr) si a. bicarbonic (HCO^). 2) Atom sau grup de
ANGUILLULA, s. f. / anguillule, s. f. / anguillula. [Lot. angiiilla = atomi cu sardna negativa.
fipar, de. (a anguis = sarpe] Sin.: Strongyloides (v.). ANIZEICONIE, s. f. / aniseiconie, s. f. / aniseikonia. {Cjr. an
ANGULUS, s. n. / angle, s. m. / angulus, angle. [Lat. angu-lus = * priv.; isos = egal; eikon, -onos = imagine] Inegalitate a ima-
ungfii, coif} Sin.: unghi (v.). ginilor percepute de fiecare din cei doi ochi. Se deosebesc:
ANHEDONIE, s. f. / anhedonie, s. f. / anhedonia. [Qr. an -priv.i 1) A. fiziologica, din cauza distantelor diferite ale aceluiasi o-biect
hedone = piacere} Lipsa completa a placerii 'in cursul unor acte fata de cele doua retine, de valoare mica, imperceptibila, cu rol In
care m mod normal o stimuleaza. vederea stereoscopica. 2) A. patologica reprezinta consecinta
ANHIDRAZA, s. f. / anhydrase, s. f. / anhydrase. \Cjr. an -priv.; unei inegalitati de refractie Intre cei doi ochi. Ant:
hydor, hydatos = apa; -ozo .] Enzima care catalizeaza izeiconie.
scoaterea apei dintr-un compus. ANIZOCITOZA, s. f. / anisocytose, s. f. / anisocytosis. ](^r. on -
ANHIDRAZA CARBONICA / anhydrase carbonique / carbonic priv.; isos = egoi; kyiof, = celutd; -ozo.] 1) Inegalitate a
anhydrase. Carboanhidraza, enzima care scindeaza reversibil diametrelor celulare pentru un tip celular definit. 2) In particular,
acidul carbonic In CO, si apa. Are M, de circa 30 kDa si rol eterogenitate a diametrelor hematiilor pe frotiul sanguin (ex.:
esential in mentinerea echilibrului acidobazic. Este prezenta In coexistenta de *macrocite si *microcite, cu aplatizarea
cantitate mare In eritrocite, unde contribuie la procesele de *curbei Price-Jones).
transport si transfer ale CO,. In anemiile hemolitice, ca o con- ANIZOCORIE, s. f. / anisocorie, s. f. / anisocoria. [Cfr. an
secinta a hemolizei, se acumuleaza 'in plasma sanguina si trece priv.i isos = egali kore = pupita.] Inegalitate pupilara. Ant.:
m urina, deoarece are M, relativ mica. *izocorie.
ANHIDRIDA CARBONICA / anhydride carbonique / carbonic ANIZOCROMIE, s. f. / anisochromie, s. f. / anisochromia. {Qr.
anhydride. Bioxid de carbon (v.). an - priv.; isos = egai; khroma, -atos = cu[ciare.\ Inegalitate a
ANHIDROTIC, adj., s. n. / anhidrotique, adj., s. m. / anhi-drotic. coloratiei globulelor rosii.
[Cjr. an - priv.; hidros = transpiratie.] (Medicament) care ANIZOFORIE, s. f. / anisophorie, s. f. / anisophoria. [QT. an
diminueaza secretia sudorala. * priv.; isos = egai; phorein = a se simti, a se comporta}
ANHIDROZA, s. f. / anhidrose, s. f. / anhidrosis. \C,r. an -priv.; *Strabism latent. AN IZO METRO PIE, s. f. / anisometropie, s.
hidros = tra.nspira.tie.; -oza.] Absenta sau insuficienta f. / anisometropia.
transpiratiei. Poate fi anatomica (congenitala sau dobandita), ori [(yr. an priv.; isos = egal; metron = masura.; ops, opos =
functionala Cin diferite boli). vaz, vedere.] 'Ametropie asimetrica: viciu de refractie cu forma
ANHIST, adj. / anhiste, adj. / anhistic, anhistous. [^r. on -priv., si grad diferit la cei doi ochi. ANIZOTROP, adj. / anisotrope,
histos = tesdturd, tesut.] Sin.: acelular (v.). adj. / anisotropic. [Qr. an
ANICTERIC, adj. / anicterique, adj. / anicteric. [^r. on - priv., priv.; isos = egal; trope = Intowcere, de la trepein = a in-
ikteros = gai6enare.i icier} Care nu se msoteste de *icter. tciarce.] Cu referire la un corp care prezinta proprietatea de
anizotropie (v.).

170
ANIZOTROPIE ANOSOGNOZE
ANIZOTROPIE, s. f. / anisotropie, s. f. / anisotropia. \Gjr. an - Ie recunoaste si utiliza. 2) Absenta respectului pentru legi si
priv.; isos = ega[; trope = intoarcere, de [a trepein = a inloarce.] reguli specifice diferitelor institutii. In acest caz, a. este expre-sia
Calitate a unor corpuri cu structura interna ordonata (ex. ideal unui dezechilibru psihopatic. V. psihopatie.
cristalele, cu exceptia celor din sistemul cubic) de a prezenta o ANONICHIE, s. f. / anonychie, s. f. / anonychia. [QT. an -priv.;
variatie a proprietatilor lor fizice (coeziune, dilata-bilitate, onyx, -ykhos = unghie.} Absenta tuturor unghiilor sau a unora
conductivitate electrica, rezistenta la tractiune, viteza de dintre acestea, de obicei "congenitala si *familiala.
propagare a sunetului, a luminii etc.) In functie de directie. A. ANOPIE, s. f. / anopie, s. f. / anopia. [Gjr. an - priv.; ops, opos =
poate fi observata si In cazul unor structuri biologice cu un grad vas, vedere} Termen relativ vag cu urmatoarele sem-nificatii: 1)
de ordonare moleculara. Absenta sau starea rudimentara (malformatii) a ochilor. 2)
ANKILOSTOMIAZA. Var. pentru anchilostomiaza (v.). Absenta vederii. 3) Uneori sin. cu hipermetropie (v.).
ANKIRINA, s. f. / ankyrine, s. f. / ankyrin. [Gfr. ankyra = awora; - ANOPSIE, s. f. / anopsie, s. f. / anopsia. |^r. an priv.;
ina.] Proteina globulara (200 kDa) care leaga *spec-trina cu apsis = vedert, aspect.] "Cecitate temporara care apare In cursul
proteinele membranare integrate ("banda III) la nivelul variatiilor rapide de viteza (crestere sau reducere) sau In cursul
membranei plasmatice eritrocitare. Se gaseste In banda (4.1) la acrobatiilor.
analiza proteinelor membranare prin *electroforeza In gel de ANOREXIA NERVOSA / anorexia nervosa / anorexia ner-vosa.
poliacrilamida. Sin.: anorexie mentala (v.).
ANOD, s. m. / anode, s. f. / anode. [Qr. ana = fn sus; hodos = ANOREXIE, s. f. / anorexie, s. f. / anorexia. [Cjr. an - priv.;
cole., drum.] Electrod pozitiv. orexis = apetit.] Diminuare marcata sau pierdere a apetilului. V.
ANODIN, adj. / anodin, -e, adj. / anodyne. [Gfr. on - priv.; anorexie mentala.
odyne = durere} Despre remediile destinate sa calmeze dure-rea ANOREXIE MENTALA / anorexic mentale / hysteric apepsia,
si care nu actioneaza asupra cauzei unei anumite boli. Prin anorexia nervosa. Diminuare sau abolire a alimentatiei prin
extensie, indolor, benign, nepericulos si, uneori, tinand seama de refuzul hranei sau pierderea apetitului, observata la bolnavii cu
sensul curent al cuvantului, fara importanta, Bra urmari. tulburari psihopatice, In 'isterie sau In relatie cu un conflict
ANODONTIE, s. f. / anodontie, s. f. / anodontia. [Qr. on -priv; familial. Apare Indeosebi la tinerele Intre 15 si 20 de ani
odous, octontos = dinte.] Absenta completa a dintilor temporari determinand amenoree si scadere In greutate care poate ajun-
si a dintilor permanent!', asociata uneori cu *displazia ge la 'casexie. Este de o rezistenta extrem de mare la trata-
ectodermica ereditara, manifestata prin hipotricoza si hipohi- mente. Evolutie imprevizibila, dependenta de contextui familial.
droza. Se sustine ca a. m. ar putea fi In relatie cu 'sindromul
ANOFEL, s. m. / Anopheles, s. m. / Anopheles. {Qr. anopheles Simmonds. Sin.: anorexia nervosa.
= vdta.ma.tor.} Gen de insecte (tantari) Diptere, Nemato-cere, ANOREXIGEN, adj., s. n. / anorexigene, adj., s. m. / anorexi-
care apartin subfamiliei Anofeline (Anophelinae). Include un ant. {CJT. an - priv.; orexis = apetit; gennon - a produce.} 1)
numar mare de specii de tantari (circa 300). Femelele (he- Care diminueaza apetitul. 2) Medicament destinat reducerii
matofage) sunt vectoare, prin Intepaturi, ale unor agenti infec- senzatiei de foame, utilizat In cura de slabire cu precautiile de
tiosi: arbovirusuri, Wucherena bancrofti, diferite tipuri de 'Plasmo- rigoare.
dium (faldparum, vivax, malariae si ovale). ANORGANIC, adj. / anorganique, adj. / inorganic. [C?r. on -
ANOFTALMIE, s. f. / anophtalmie, s. f. / anophthalmos. }C,r. (in priv.; lat. organicus, gr. orgtinikos = referitor la un instrument,
- priv.i ophthalmos = ochi} Absenta congenitala a ambilor ochi, de la. lat. organum, gf. organon = instrument, ma-sind.] 1)
spre deosebire de *monoftalmie, care Inseamna absenta Element chimic neinclus Intr-o molecula ce contine carbon. Ex.:
congenitala a unui ochi. fosfor a. sau mineral. 2) Fenomen ce apare independent de o
ANOMALIE, s. f. / anomalie, s. f. / abnormality, anomaly. [Lat., leziune a unui organ. Ex.: un suflu detectat la auscultatia inimii
gr. anomaliu = tte.reguiarita.te, din [at. anomalus, gr. anomos = care exista fara leziuni orificiate sau mio-cardice.
nereguiat (an - priv.i nomos = obttd avdnd forf.d de (ege)} ANORHIDIE, s. f. / anorchidie, s. f. / anorchia. [Cyr. an priv.;
Modificare patologica, congenitala sau dobandita, Indeosebi a orkhis, -idos = testicuf} Absenta congenitala a ambe-lor
formei sau structurii unei formatiuni anatomice si, prin extensie, si testicule la un subiect cu cariotip XY. V. si monorhidie.
a pozitiei acesteia. Limita Intre normalitate si a. este uneori ANORMAL, adj. / anormal, -ale, -aux, adj. / abnormal, ano-
conventionala. S-a propus sa se considere a. variatiile unui malous. [Lat. ab = indepartat de.; aorma = reguid.} Care este
caracter situate In afara intervalului m 2T (m fiind valoarea contrar structurii, pozitiei, functiei sau comportamentului
medie a caracterului si T abaterea standard, determinate pe un "normal; care nu respecta norme sau legi. V. si normal.
esantion reprezentativ din populatie). De-vierile superioare lui m ANOSMIE, s. f. / anosmie, s. f. / anosmia. [Qr. an priv.;
+ 2T ar fi a. prin exces, iar cele infe-rioare lui m - 2T, a. prin osme = miros.] Absenta simtului odoratului (mirosului). Poate fi
defect. A. situate In afara intervalului m 3T pot fi denumite periferica (leziuni la nivelul zonei olfactive) sau centrala (leziuni
variatii singulare, iar cele situate In afara intervalului m 4T, ale scoartei cerebrale).
monstruozitati. ANOSODIAFORIE, s. f. / anosodiaphorie, s. f. / anosodi-
ANOMALIE CROMOZOMIALA / anomalie chromoso-nique / aphoria. \(^r. a priv.; nosos = fioala-'i diaphoria = difer-e.nf:d.]
chromosome anomaly. Sin.: aberatie cromozomiala (v.). Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata de o
ANOMALIE TIP DALTON / anomalie du type Dalton / anomaly stare patologica proprie. Desi ar putea prezenta interes,
type Dalton. [John Dalton, cHimist, fiz.idan fi naturalist engie-z, termenul este putin utilizat, eel mult in cadrul 'sindromului
profesor la. 'M'anc Hester, care a studiat si daltwumul, de care. d Babinski. V. si anosognozie.
wufi sufere-a, 1766-1844} Sin.: protanopie (v.). ANOSOGNOZIE, s. f. / anosognosie, s. f. / ano-sognosia. \Gr.
ANOMIE, s. f. / anomie, s. f. / anomia. [Qr. 1) an - priv.; a - priv.; nosos = 6oala; gnosis = perrepere, cunoastere, de la
onoma, -atos = denumire; 2j a - priv.; nomos = allied availd gnonai = a cunoaste} Termen ce desemneaza igno-rarea sau
forf.a. de [ege.] 1) Forma de *afazie In care pacientui este inca- nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale. A. este
pabil sa denumeasca obiectele, cu pastrarea capacitatii de a foarte frecventa In cazul alterarii functiilor denumite simbolice:
*afazie Wernicke, 'agnozie vizuala, hemiplegie stanga In cadrul
'sindromului Babinski, "hemianopsie etc.

171
ANOVULATIE ANTIACID
ANOVULATIE, s. f. / anovulation, s. f. / anovulation. [Qr. an accesul 'agonistilor la receptori. Intre cele doua extreme, ago-
- priv.; [at. ftiinpifica ovulum = ou mic, dim. de in ovum = ou.\ nisti si a., exista un spectru larg de agonisti si a. partiali, ce
Absenta "ovulatiei. ANOXEMIE, s. f. / anoxemie, anoxyemie, s. f. declanseaza raspunsuri de intensitate scazuta.
/ anox(a)emia. ANTAGONISTI DE CALCIU / antagonistes de calcium / cal-
[Cjr. an - priy.; oxys = acm, o?(igen; baima, -atos = sange.} cium antagonists. Sin.: blocante de canale calcice (v.).
Termen discutabil, deoarece stricto sensu Inseamna absenta ANTALGIC, adj., s. n. / antalgique, adj., s. m. / antalgic. [Qr.
oxigenului din sange, eventualitate practic imposibila. In aces-te anti = contra; afgos = duren.] Care calmeaza durerea. Ex.:
conditii, a. poate desemna a hipoxemie deosebit de severa. pozitie a., tratament a. Medicament cu aceasta proprie-tate.
ANOXIE, s. f. / anoxie, s. f. / anoxia. [Qr. an - priy.; oxys = acrui ANTE MORTEM. [Lot. ante = inainte; mart, -rtis moarte.}
o\igen.\ Stricto sensu absenta totala a oxigenului, dar termenul Locutiune latina semnificand Inainte de *moarte.
este utilizat frecvent In locul celui de "hipoxie. In principiu, a. In ANTE PARTUM. [Lot. ante = inainte.; partus = nafte-re, de Ca
sens propriu reprezinta o Intrerupere, de regula localizata, a parero = a nafte.] Locutiune latina semnificand Inainte de
aportului de oxigen la nivelul unui tesut, ca o consecinta a unei "travaliu.
opriri a circulatiei sau a unei *anoxemii. Se pot distinge: 1) a. de ANTEBRAT, s. n. / avant-bras, s. m. / forearm. NA: ante-
altitudine v. rau de munte; 2) a. ane-mica prin scaderea brachium. [Lot. ante = inainte; lat. brachium, gr. brakhion, -
concentratiei de hemoglobins sau a nu-marului de eritrocite din onos = Brat.] Segment al membrului superior cuprins Intre cot si
sange; 3) a. fulminanta. prin dimi-nuarea rapida a continutului de pumn.
oxigen din sange; 4) a. histo-toxica, prin perturbarea utilizarii ANTECEDENTE, s. n. pi. / antecedents, s. m. pi. / history, [Lat.
tisulare a oxigenului; 5) a. mio-cardica. prin insuficienta acuta a antecedens, -ntis = antecedent, de ia antecedere = a preceda
fluxului sanguin coronarian; (ante = mainte; cedere = a merge} Toate faptele sau
6) a. neonatala, a nou-nascutului; 7) a. stagnanta, rezultat al circumstantele anterioare unei boli si care privesc: 1) starea de
fluxului sanguin capilar inadecvat, avand ca rezultat o extractie sanatate a subiectului examinat (a. personate); 2) a. fami-liei
anormala a oxigenului, a carui presiune scade In tesuturi. sale (a. familiale); 3) a. ascendentilor sai (a. ereditare sau
ANSA HENLE / anse de Henie / loop of Henle. [Friedrich eredocolaterale).
Gusttiv Jukob Uenie, anatomist ge.rm.an, profesor la Zurich, 'J- ANTEFLEXIE, s. f. / anteflexion, s. f. / anteflexion. [Lot. ante =
Ceide(6erg fi Gjottingm, 1809-1SS5.} V. tub urinifer si nefron. mainte; flexio, -onis == mdoire, de ia flectere = a wdoi.} 1)
ANSA, s. f. / anse, s. f. / loop. NA: ansa, pi. ansae. \Lut. ansa - Curbura anterioara exagerata a unui organ sau segment de
toarta, hucid, ineL] 1) structura anatomica In forma de bucia sau organ. 2) Exagerarea anormala a *anteversiei uterine, astfel
inel. 2) In bacteriologie, fir metalic (platina) ter-minat cu o bucia si Incat. axul corpului uterin, prea flectat Inainte, for-meaza un
fixat pe o tija metalica, utilizat pentru In-samantarea mediilor de unghi ascutit cu axa colului.
cultura cu bacterii. ANTEHELIX, s. n. / anthelix, s. m. / anthelix, antihelix. NA;
ANSA INTESTINALA / anse intestinale / intestinal loop. Fie- anthelix. [Lat. ante = wainte; gr. helix = fpirald.} Proe-minenta
care dintre cele 15-16 curburi, In forma de U, pe care Ie des-criu curba a pavilionului urechii, situata anterior fata de "helix.
jejunul si ileonul. A. i. sunt cuprinse Intre cele doua foite ale ANTEHIPOFIZA, s. f. / antehypophyse, s. f. / anterior pituitary.
mezenterului, care Ie servesc, la nivelul partii lor concave, ca NA: pars distalis adenohypo-physeos. [Lat. ante = mainte; gr.
mijioc pentru insertie si Ie furnizeaza nervi si vase sanguine. hypo = sub; physis = creftere, de ia phyeia = a create.] V.
Marginea convexa a a. i. este libera In interiorul cavitatii hipofiza.
abdominale, ANTENATAL, adj. / antenatal, adj. / antenatal. [Lat. ante
ANTAGONISM, s. n. / antagonisme, s. m. / antagonism. |br. mainte; natalis = de naftere, de ia natus = nascut fi nasci = a
antagonisma = pozifie, de ia anti = contra, agonizomai = a se no/ite.] Care preceda 'nasterea.
iupta fi agon = iuptd} Opozitie redproca Intre doua actiuni ale ANTEPOZITIE, s. f. / anteposition, s. f. / anteposition. [Lat.
unor sisteme, organe, fenomene sau substante. Prin a. se ante = mainte; positio, -onis = punere, de la ponere = a pune.}
diminueaza sau se anuleaza efectele unor actiuni. Tipuri de a.: 1) Deplasare globala a unui organ 'anterior. Ex.: a. uteru-lui
A. competitiv: diminuarea sau anularea efectelor unei substante Inseamna deplasarea Inainte a uterului Intreg, care con-serva
(ex.: medicament sau molecula hormonala endo-gena) de catre o curbura sa normala. Pentru comparatie, v. anteflexie si
alta substanta. A. rezulta prin competitia de legare la acelasi tip anteversie.
de receptor, activat de prima si inactivat sau blocat de a doua ANTERIOR, adj. / anterieur, -e, adj. / anterior. [Lat. anterior =
substanta. Legarea se produce conform mai mainte, comparatip de [a ante = mainte} In anatomie,
*legii maseloc, ceea ce Inseamna ca se va exprima efectui termen prin care se precizeaza pozitia unei formatiuni situate
substantei cu concentratia moleculara mai mare. 2) A. medica- Inaintea planului frontal. Sin. partial: ventral.
mentos: actiunea a doua medicamente administrate Tmpreuna, ce ANTEROGRAD, adj. / anterograde, adj. / anterograde. [Lat.
poate avea ca rezultat diminuarea, anularea sau inversarea anterior = mai mainte, comparativ de [a ante = inainte.; gra-diis
efectelor lor. Se produce prin mecanisme diferite: chimic de = pas, treapta, de [a gradi = a merge, a inamta.] 1) Mis-care In
neutralizare, biochimic, a. competitiv sau necompetitiv. 3) A. sens anterior. 2) Care se produce de la un moment dat. Ex.:
microbian: relatie In care o specie microbiana exercita o ac-tiune amnezie a.
defavorabila asupra uneia sau mai multor spedi micro-biene, cu ANTEVERSIE, s. f. / anteversion, s. f. / anteversion. [Lat. ante
care este asociata. 4) A. necompetitiv: reactie prin care se = mainte; versum, de ia vertere = a wtoarce..] 1) De-viatie
Tmpiedica o etapa care preceda formarea complexu-lui *agonist- anterioara, prin flectare, a unor organe fata de pozitia lor
*receptor. anatomica normala. 2) Termenul este utilizat frecvent cu re-ferire
ANTAGONIST, adj., s. m. / antagoniste, adj., s. m. / antagonist. la orientarea normala a uterului, al carui corp este flectat Inainte
[Qr. antugomstRs = oponent, ae ia anti = contra, ago-nistes = si formeaza un unghi de 100-120 cu axa'colului.
[uptdtor.] 1) Despre un muschi a carui actiune este opusa actiunii ANTIACID, adj., s. n. / antiacide, adj., s. m. / antacid. \Qr. anti
altui muschi. 2) Despre un sistem, organ, feno-men sau substanta contra. Cat. acidus = aero.] 1) Care se opune acizilor.
care se opun unei anumite actiuni. 3) Substanta care, desi se
leaga la un 'receptor, nu declanseaza reac-tiile de raspuns celular.
A. competitivi sau blocanti Tmpiediti5

172
ANTIAGREGANT
ANTICONVULSIVAN
T
2) Medicament cu aceasta proprietate, exercitata Indeosebi la unor substante naturale produse de catre unele microorganisme,
nivelul *aciditatii gaslrice. V. si antiulceros. ca si a analogilor sintetici ai acestora, capabile sa Tm-piedice
ANTIAGREGANT, adj., s. n. / antiagregant, adj., s. m. / anti- dezvoltarea bacteriilor (*bacteriostatice) sau sa Ie dis-truga
sludge. [Qr. anti = contra, Int. aggregare = a aduna [a un ioc.} (*bactericide). In ultima perioada, s-au dezvoltat a. de sin-teza. In
1) Care se opune formarii de *agregate de globule rosii sau de functie de formula chimica, mecanismut de actiune si efectele
trombocite In vase. 2) Substanta dotata cu aceasta proprietate. clinice, a. sunt grupate In familii: betalactamine, amino-glicozide,
V. si agregarea eritrocitelor si a plachetelor. tetracicline, polipeptide, macrolide, rifampicine, glico-peptide,
ANTIALERGIC, adj., s. n. / antiallergique, adj., s. m. / antial- nitroimidazoli, derivati de oxichinoleina, antitubercu-loase,
lergic. [Qr. anti = contra, al!os = aitui ergon = iiicru, actiune., antifungice, antimitotice, antibiomimetice.
de. la ergein = a. [ucra} (Medicament) care se opune mai mult ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE / polypeptides, s. m., pi. /
sau mai putin complet manifestarilor generale, cuta-nate, polypeptide antibiotics. Familie de *antibiotice produsa de
pulmonare sau sanguine, determinate de *alergie. bacterii din genul Bacillus. Actioneaza prin distrugerea mem-
ANTIAMARIL, adj. / antiamaril, adj. / antiamaril. [Cfr. anti = branei bacteriene. Sunt eficiente Indeosebi Tmpotriva germe-nilor
contra; spanioia amarillo = galften.] Care se opune *febrei gramnegativi. Din aceasta familie fac parte: *bacitracina,
galbene. *gramicidina si *polimixinele.
ANTIANDROGEN, adj. / antiandrogene, adj. / antiandrogen. ANTICANCEROS, adj., s. n. / anticancereux, -euse, adj., s. m. /
[Qr. anti = contra; oner, andros = bCa-bat, gennan = a pro- antineoplastic. [Qr. anti = contra; [at. cancer, -cri = roc, cra6.\
duce..} Care se opune actiunii *hormonilor androgeni. V. antimitotic (2).
ANTIANGINOS, adj., s. n. / antiangineux, -euse, adj., s. m. / ANTICIPATIE, s. f. / anticipation, s. f. / anticipation. [Lot.
antianginal. [Cfr. anti = contra; (at. angina = sufocare, de (a anticipatio, -onis = anticipatie, de (a anticipare = a o (ua
angere = a strange., a sufoca, sou gr. ankein = a sugru-ffia.) 1) Inainte, a anticipa (ante = Inainte; capere = a [ua).] Tendinta
Care se opune 'anginei pectorale. 2) Medicament pen-tru unor boli de a debuta mai timpuriu si de a se prezenta sub forme
tratamentui *insuficientei coronariene. mai severe de la o generatie la alta.
ANTI-ANTICORP, s. m. / anti-anticorps, s. m. / antiantibody. ANTICOAGULANT, adj., s. n. / anticoagulant, -e, adj., s. m. /
[Cjr. anti = contra; anti = contra; [at. corpus, -oris = corp} anticoagulant. (^r. aati = contra; [at. r.oagulare = a In-cfiega., a
Anticorp capabil sa interactioneze cu proteinele plasmatice si, coagula.\ Care Intarzie sau Tmpiedica coagularea san-gelui: 1)
deci, cu anticorpii. un agent fizic sau chimic introdus din exterior, in vitro sau in vivo,
ANTIARITMIC, adj., s. n. / antiarythmique, adj., s. m. / ex.: heparina. 2) o substanta naturala care circula In sange. V.
antiarrhythmic. [Cjr. anti = contra; a - priv.; (at. rhythmus, gr. anticoagulante circulante.
rhythmos = ritm} 1) Care se opune tulburarilor de ritm cardiace. ANTICOAGULANTE CIRCULANTE / anticoagulants circulants /
Ex.: medicament a. 2) Denumire generica a medica-mentelor cu circulating anticoagulants. Substante care inhiba coagularea
aceasta actiune. Pe baza efectelor celulare, si nu a actiunii plasmatica. Se disting trei tipuri: 1) Inhibitori ai coagu-larii,
clinice, se disting patru grupe de a.: a) stabilizante sau anticorpi care neutralizeaza una din proteinele coagularii. 2)
anestezice ale membranei, cu efecte asupra potentialului de Anticefaline sau antitromboplastine, care inhiba doar in vitro
actiune sau asupra perioadei refractare efective; b) cea mai formarea tromboplastinei, neutralizand activitatea fosfolipidelor
mare parte a "betablocantelor adrenergice; c) medica-mente plachetare sau tisulare. 3) Substante care interfera cu o reac-tie
care scad fluxul celular al potasiului; d) o serie de inhibitori de de coagulare, careia Ti afecteaza cinetica.
calciu. V. canal de calciu, canal de potasiu, canal de sodiu. ANTICOAGULANTE ORALE / anticoagulants oraux / oral
ANTIBACTERIAN, adj., s. n. / antibacterien, -enne, adj., s. m. / anticoagulants. Grup de anticoagulante antagoniste ale *vita-
antibacterial. [Cjr. anti = contra; bakterion, dim. de [a baktcria minei K, prin inhibarea unei gama-carboxilaze microzomale
= fiaston.} (Substanta) care are actiune "bactericida sau hepatice. Sinteza factorilor II, VII, IX, si X ai coagularii este, din
"bacteriostatica. V. si antibiotic, antiseptic, dezinfectant. aceasta cauza, alterata, rezultand proteine non-gama carbo-
ANTIBIOGRAMA, s. f. / antibiogramme, s. m. / antibiogram. xilate incapabile sa fixeze calciu denumite si PIVKA (acronim de
[Cjr. anti = contra; bias = viatd; gramma = insc.rie.re..] Pro- la protein induced by vitamin K antagonists). A. o. prezinta, fata
cedeu de determinare in vitro a actiunii unei serii de antibio-tice de "heparina, avantajul administrarii orale dar nu pot fi utilizate In
asupra unei suse bacteriene, In scopul determinarii sen-sibilitatii urgente, ci doar In tratamentui de lunga durata al
acesteia la antibioticele testate. In scop terapeutic, se alege *bolii tromboembolice. Sin.: antivitamine K.
antibioticul care inhiba eel mai intens dezvoltarea unei anumite ANTICODON, s. m. / anticodon, s. m. / anticodon. Triplet de
bacterii confirmata ca fiind agent patogen al unei anu-mite boli. oligonucleotide de ARNt care permite legarea de codonul
Prin a. standard se studiaza efectui bacteriostatic al unui corespunzator de pe o molecula de ARNm.
antibiotic dupa difuziunea acestuia In geloza (unde este Anticolinergic, adj., s. n. / anticholinergique, adj., s. m. /
cultivates bacteria) pornind de la un disc si se masoara con- anticholinergic. [Cfr. anti = contra; khole = 6iia.; -ina; ergein =
centratia minima inhibitoare, care permite determinarea sensi- a [ucra.] 1) Despre o substanta care se opune actiunii
bilitatii, rezistentei sau sensibilitatii limita a susei. In prezent, "acetilcolinei. 2) Substanta care inhiba eliberarea de acetilco-lina
pentru unitatile medicale mari, se utilizeaza sisteme automati- sau blocheaza actiunea acetilcolinei deja eliberate. Datorita
zate de efectuare a a. acestor proprietati, a. sunt utilizate ca *spasmolitice, antisecre-
ANTIBIOTERAPIE, s. f. / antibiotherapie, s. f. / antibiotics torii gastrice, *antiemetice, *midriatice si antiparkinsoniene.
therapy. [Cjr. anti = contra; bias = viata; therapeia = trata-ment, ANTICONCEPTIONAL, adj., s. n. / anticonceptionnel, -elle,
de (a therapeuein = a ingriji.] Termen generic care defineste un adj., s. n. / anticonceptive, contraceptive. [Qr. anti = contra;
tratament cu *antibiotice. [at. conceptio, -onis = grcw\ ditate, concep^ie, df. ia con-
ANTIBIOTIC, adj., s. n. / antibiotique, adj., s. m. / antibiotic. ccptare = a deveni msarcinata..] 1) Care previne *sarcina. 2)
[Cjr. anti = contra; bias = viafd.] 1) Care se opune vietii, In- Substanta sau procedeu care previn sarcina prin Tmpiedica-rea
deosebi cu referire la medicamentele care Tmpiedica dez- *fecundatiei. V. contraceptiv.
voltarea anumitor microorganisme. 2) Denumire generica a ANTICONVULSIVANT, adj., s. n. / anticonvulsivant, -e, adj.. s. m. /
antiepileptic drug. \Gjr. anti = contra. Cat. convul-

173
ANTICORP ANTICORPI MONOCLONAU PENTRU LIMFOAME NON-HODGKINIENE
sus, de la convellere = a zdmncma,] 1) Despre un medicament (..lupus anticoagulant") a fost asociata cu atacuri ische'mice
care suprima crizele comitiale. 2) Medicament dintr-un grup cerebrale (prin hipercoagulabilitate) la adultii tineri.
destinat sa suprime crizele comitiale, fara a modifica func- ANTICORPI ANTIFOSFOLIPIDE / anticorps antiphospholipi-
tionarea fiziologica a sistemului nervos central. A. indud feno- des / antiphosphoiipid antibodies. Familie foarte eterogena
barbitalul, fenitoina, benzodiazepinele. Nu exista a. perfect, de anticorpi, pe masura diversitatii *fosfolipidelor. A. a. difera
fiecare avand indicatii preferentiale 'in functie de tipul de atat prin structura cat si prin specificitate. Inventarierea aces-
*epilepsie. tora este in curs, ca si implicatiile In patologie, deocamdata fiind
ANTICORP, s. m. / anticorps, s. m. / antibody. [Qr. anti = contra; descris ca entitate nosologica *sindromul antifosfolipidic. V. si
Int. corpus, -oris c corp.) Substanta specifica, de natura proteica, anticorpi anticardiolipina.
prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau ANTICORPI ANTINUCLEAR1 / anticorps antino-yaux ou anti-
tesuturi) sub actiunea unui 'antigen si care poseda proprietatea nucleaires / antinuclear antibodies. Tip de anticorpi anti-
de a reactiona specific, in vivo sau in vitro, cu antigenul tisulari care reactioneaza cu antigeni situati pe suprafata nucle-
corespondent. A, actioneaza asupra antige-nului ca *aglutinina, ului celular. A. a. apartin Indeosebi IgG, IgM sau IgA si indud:
*lizina sau 'precipitina. A. poarta *situsuri de combinare pentru anticorpii anti-ADN, caracteristid lupusutut eritematos acut dise-
legare necovalenta cu antigenul. A. plas-mei sunt cuprinsi Intr-un minat si anticorpii anti-DNP (dezoxiribonucleoproteine), prezenti
grup de globuline denumite *imuno-globuline. Producerea de a. de asemenea In *lupusul acut diseminat cat si In *poliartrita
este esentiala pentru dezvoltarea reumatoida (reprezinta factorul Haserick, responsabil de for-
*imunitatii. Combinarea unui a. cu antigenul sau specific poate fi marea "celulelor lupice). A. a. sunt prezenti si In alte afectiuni:
pusa In evidenta prin diverse reactii in vitro si in vivo. Se recurge la hepatita cronica activa, ciroza, sclerodermie, mononucleoza in-
reactii antigen-a. ca mijioc de diagnostic In diverse boli infectioase. fectioasa etc.
Diversitatea a. este enorma. Cateva tipuri: ANTICORPI ANTIPEROXIDAZA T1R01DIANA / anticorps anti-
1) A. anticelular, ce reactioneaza specific cu suprafata diferite-lor peroxydase thyro'idienne / anti-thyroid peroxidase anti-
tipuri de celule. Ex.: a, anticelula parietala gastrica. 2) A. bodies. Titruri crescute de a. a. t. (sau de a. antitireoglobu-lina)
antienzima, care reactioneaza cu o enzima data, pe care o inhiba exista In serul majoritatii pacientilor cu boala Hashimoto si la o
numai prin fixarea pe situsul catalitic. 3) A. antieritro-citar, cu rol buna parte din cei cu hipertiroidie tireopriva primara sau boala
patogenic In anemii hemolitice autoimune. 4) A. antiinsulina apar Basedow-Graves. Abrev.: a. anti-TPO. Sin.: anticorpi
'in serul sanguin al diabeticilor tratati cu insu-lina si reactioneaza antitireoglobulina.
cu aceasta. 5) A. antimicrozomali apar In tiroiditele autoimune si ANTICORPI ANTITIREOGLOBULINA / anticorps anti-thyro-
reactioneaza cu antigeni microzomali prezenti m cantitati mari in globuline / antithyreoglobulin antibodies. Sin.: anticorpi
celulele tiroidiene 'in *tiroidita Hashimoto. 6) A. antimiocard, ce antiperoxidaza tiroidiana (v.).
reactioneaza cu structurile sarcolemale ale muschiului cardiac; au ANTICORPI ANTITIROXINA / anticorps anti-thyroxine / anti-
fost detectati 'in car-ditele reumatismale. 7) A. antimitocondrie, thyroxin antibodies. Autoanticorpi circulanti Tmpotriva hormo-
varietate de a. anti-tesuturi (autoanticorpi) care reactioneaza cu nilor tiroidieni, prezenti atat la padenti cu boala tiroidiana imuna,
proteinele mem-branei interne mitocondnale. Sunt prezenti m cat si cu discrazii ale celulelor plasmatice (ex.: macro-
plasma 'in anu-mite afectiuni hepatice, Indeosebi ciroza biliara globulinemie Waldenstrom). Indue hipotiroidismul primar prin
primitiva, hepa-tita cronica activa. 8) A. antimuschi noted, scaderea activitatii biologice a hormonilor tiroidieni.
varietate de a. anti-tesuturi (autoanticorpi) care interactioneaza cu ANTICORPI CITOPLASMATICI ANTINEUTROFILE / anticorps
o serie de pro-teine musculare. 9) A. antinuclear reactioneaza cu cytoplasmatiques anti-neutrophiles / cytoplasmic antineu-
diverse structuri nucleare. 10) A. antireceptor reactioneaza cu trophil antibodies. Markeri sensibili (85 %) si specifid (95 %)
anumiti receptori de pe suprafata unor celule, provocand fie pentru *granulomatoza Wegener. A. c. propriu'asi (c-ACAN)
blocarea, fie stimularea functiei celulare. 11) A. citotoxic, specific sunt Indreptati Tmpotriva proteinazei serice neutre din granu-
pentru antigeni din membrana celulara. 12) A. Forssmann, fata de lele azurofile, iar a. c. perinucleah (p-ACAN) - Tmpotriva mielo-
'antigenul Forssmann, detectabil prin proprietatea sa de agluti- peroxidazei sau a elastazei. Abrev.: ACAN.
nare a hematiilor de oaie. 13) A. hibrid, cu specificitate dubia, ANTICORPI DONATH-LANDSTEINER / anticorps de Donath-
care are un situs de combinare specific pentru un antigen, Landsteiner / Donath-Landsteiner antibodies. \]ulius
*iar celalalt pentru alt antigen. 14) A. monoclonal! (v.). 15) A. Donath, midic anstriac, profesor dt medicinci interna la 'Vima,
natural, detectabil m serul unor oameni (sau animale) normali, fata WO-1950, Karl Landsteiaer, patoiog fi seroiog de engine,
de antigeni cu care organismul nu a venit anterior In contact. 16) A. austri-ac.Q.i 9{e.tii yorl^ 1S6S-1943; premiut 9{p6e.[ pentm
precipitant, care precipita cu antigenul; v. imuno-precipitare. 17) A. fizwio-gie./me.ditina m 1930.} Tip de a. IgG care se leaga de
reaginic, v. reagina. 18) A. Rh, cu specificitate pentru antigenul antigenul P al eritrocitelor la temperaturi scazute si determina
sistemului Rh (v.). Apare m imunizarea persoanelor Rh negative cu hemoglobinuria paroxistica nocturna prin hemoliza mediata de
sange Rh pozitiv (injectat intramuscular sau intravenos, ori ca complement.
urmare a sarcinii incompati-bile). 19) A. termolabil, sensibil la ANTICORPI HA-1A / anticorps HA-1A / HA-1A antibodies. A.
variatiile de temperatura, pana la denaturare. 20) A. umoral, utilizati experimental (a. umani monoclonal! fata de endo-toxina
prezent In umori. HA-1A) pentru neutralizarea efectelor endotoxinelor,
ANTICORP INCOMPLET / anticorps incomplet / incomplete ANTICORPI MONOCLONALI / anticorps monoclonaux / mon-
antibody. Anticorp care, In prezenta antigenului sau specific se oclonal antibodies. A. strict identici, proveniti din acelasi *clon
fixeaza si tl sensibilizeaza dar nu produce nici aglutinare, nici plasmodtar, avand aceeasi specificitate pentru un anumit anti-
hemoliza, care apar doar In conditii speciale; reactie In mediu gen. A. m. sunt produsi de celulele *hibridoamelor. Au aplicatii
albuminos (plasma), cu hematii tratate In prealabil cu un ferment practice si In cercetare, de importanta exceptionala, In primul
proteolitic (tripsina), acidifiere, "test Coombs etc. Termenul este rand pentru identificarea extrem de precisa a unui anumit anti-
discutabil. gen dintr-un amestec si pentru obtinerea unor *vaccinuri cu
ANTICORP REAGINIC / reagine, s. f. / reagin. Sin.: reagina (v.) specificitate deplina si, de aceea, foarte eficace.
ANTICORPI ANTICARDIOLIPINA / anticorps anti-cardiolipine / ANTICORPI MONOCLONALI PENTRU LIMFOAME NON-
anti-cardiolipin antibodies. Prezenta In circulate a a. a. HODGK1NIENE / anticorps monoclonaux pour les lym-

174
ANTIDIURETIC ANTIGEN FORSSMAN
phomes non-hodgkiniens / monoclonal antibodies of non- ANTIGEN, s. m. / antigene, s. m. / antigen. \Qr. anti = contra;
hodgkin lymphoma. A. directionati Tmpotriva antigenilor de gennan = a produce.] Substanta sau celula straine orga-
suprafata ai celulelor din limfomul non-hodgkin, utilizati ca atare nismului, care indue producere de *anticorpi specifid sau de
sau cuplati cu radioizotopi sau toxine. *limfocite (*imunocite) si care interactioneaza specific cu pro-dusii
ANTIDIURETIC, adj., s. n. / antidiuretique, adj., s. m. / anti- raspunsului imun (molecule sau celule). Inductia raspun-sului
diuretic. [Cjr. ant'i = contra, diouretikos = care. favorize.az.tl imun se numeste *imunogenicitate, iar interactia specifica se
urinare.a, de. ia diourem - a urina.] 1) Care diminueaza se- numeste *antigenicitate. Sursele de a. sunt extrem de diverse:
cretia urinara. 2) Hormon care creste reabsorbtia de apa la bacterii, virusuri, celule sau proteine straine, substante toxice etc.
nivelul tubului contort distal, avand efect de scadere a debi-tului Cateva tipuri de a.: 1) A. Hbs Australia (v.). 2) A.
urinar. V. vasopresina. 3) Medicament care se adminis-treaza in carcinoembrionar, (v.). 3) A. Casoni sau a. hidatic, obtinut din
tratamentui 'diabetului insipid sau pentru a testa pu-terea de lichidul de chist hidatic bovin filtrat si fenolat. 4) A. crosreac-tiv
concentratie a rinichiului. Ex.: solutie apoasa, uleioasa sau (mcrucisat-reactiv), care reactioneaza cu un anticorp pro-dus ca
pulbere de retrohipofiza (vasopresina sub diferite denumiri raspuns fata de alt antigen. 5) A. protectiv, care dez-volta o
comerciale). imunitate de protectie, asigurand rezistenta la boala. Obs.: pi.
ANTIDOT, s. n. / antidote, s. m. / antidote. [Qr. anti = contra, antigeni, cf. DEX. V. In continuare si atte tipuri de antigeni.
dotos = dot, sou [at. antidotum = anticfot.] 1) Substanta ANTIGEN AUSTRALIA / antigene Australie / Australia antigen.
capabila sa neutralizeze un toxic sau sa Tmpiedice efectele Termen actualmente desuet, desemnand antigenul de suprafata
acestuia in organism, printr-un mecanism fizic, chimic, bio-chimic al virusului hepatitei B. Abrev.: HBs.
sau farmacologic. V. si chelator. 2) In homeopatie, medicament ANTIGEN AUTOLOG / antigene autologue / autologous anti-
destinat sa atenueze o reactie excesiva determinata de gen. Diferiti a. ai aceluiasi individ, care, deci, nu sunt straini
administrarea unui alt medicament. Sin.: homeodot. pentru subiectui respectiv. Ex.: o grefa cutanata prelevata de la
ANTIDROMIC, adj. / antidromique, adj. / antidromic. [Qr. nivelul coapsei si depusa In alta zona la acelasi individ nu este
antidromein = a merge, w direcfie opusd, de ia anti = contra, recunoscuta ca straina si nu va fi rejetata, deoarece con-tine a.
dromos = cursa, drum.} Care se propaga In directie opusa caii a.
obisnuite. V. reflex axonic. ANTIGEN CA / antigene CA / carbohydrate antigen or CA
ANTIEMETIC, adj., s. n. / anti-emetique, adj., s. m. / antiemetic. antigen. Denumire generica a unei serii de a. utilizati ca
[Cfr. anti = contra; iat. emeficus, gt'. emetikos = care produce, *markeri tumorali. V. In continuare.
varsaturi, de. [a. gr. emein = a romita.] Sin.: ANTIGEN CA 125 / antigene CA 125 / CA 125 antigen, a.
antivomitiv (v.). glicoproteic asocial cancerelor ovariene, utilizabil pentru
ANTIENZIMA, s. f. / antienzyme, s. f. / antienzyme. [Cfr. anti = supravegherea acestora. Nu este riguros specific si prezinta o
contra; en = in; zym = ferment, drojdie.} Inhibitor enzimatic avand concentratie plasmatica normala sub 35 Ul/ml. V. markeri tu-
actiune de neutralizare spedfica. Ex.: a. pancreatice sunt folosite morali.
cu precadere In tratamentui pancreatitelor acute, prin ANTIGEN CA 15.3 / antigene CA 15.3 / CA 15.3 antigen. A.
administrare intravenoasa, cu actiune puternica dar de scurta glicoproteic asocial cancerului de san, utilizabil pentru urma-
durata. rirea acestui tip de cancer. Nu este riguros specific, iar con-
ANTIESTROGEN, adj., s. m. / anti-oestrogene, adj., s. m. / centratia sa plasmatica normala este sub 30 Ul/ml. V. markeri
anti(o)estrogen. [Cfr. anti = contra; oistros = dbrintd, impuls; tumorali.
gennan = o produce.] 1) Care se opune actiunii estrogenilor. 2) ANTIGEN CA 19.9 / antigene CA 19.9 / CA 19.9 antigen. A.
Denumire generica a unui grup de medicamente cu aceasta oncofetal asociat cancerelor pancreatice, colorectale si gas-
actiune. Cel mai important a. este 'tamoxifenul, antagonist al trice, utilizabil pentru supravegherea acestor tumori, pentru care
actiunii estrogenilor la nivelul receptorilor tisulari si utilizat In tra- nu este strict specific. Concentratia sa plasmatica normala este
tamentui cancerelor de san dependente de estrogeni. Deoare-ce sub 40 Ul/ml. V. a. CA 50 si markeri tumorali.
stimuleaza productia de *gonadotrofine, unii a. sunt utilizati pentru ANTIGEN CA 50 / antigene CA 50 / CA 50 antigen. A asocial
inducerea stimularii ovulatiei In caz de infertilitate. cancerelor colorectale si pancreatice, utilizabil pentru su-
ANTIFIBRINOLITIC, adj., s. n. / antifibrinolytique, adj., s. m. / pravegherea acestor tumori, ca si a. CA 19.9, In raport cu care
antifibrinolytic [Qr. anti = wntra; [at. fibra = fi6rd/ -ina; este mai putin specific. Concentratie plasmatica normala sub 23
gr. lytikos = care. distruge., de la lyein = a distruge..} 1) Care se Ul/ml. V. antigen CA 19.9 si markeri tumorali.
opune *fibrinolizei. 2) Medicament care Tmpiedica fibrino-liza. In ANTIGEN CA 72.4 / antigene CA 72.4 / CA 72.4 antigen. A.
terapeutica, a. (Indeosebi acizii epsilonamino-caproic si asocial cancerelor digestive si ovariene, utilizabil In urmarirea
tranemaxic) inhiba activarea 'plasminogenului sau a *plas- acestor tumori. Are o spedficitate suficienta si o concentratie
minelor tisulare. plasmatica normala sub 6 Ul/ml. V. markeri tumorali.
ANTIFLOGISTIC, adj., s. n. / antiphlogistique, adj., s. m. / ANTIGEN CARCINOEMBRIONAR / antigene carcinoembry-
antiphlogistic. {Cjr. anti = contra; phlogistos = infiamaflii, df. la onnaire / carcinoembryonic antigen. Glicoproteina cu Mr de
phlox, phlogos = fiacdra, sou phlegein = a ardf.] Termen 200 kDa, marker tumoral relativ util In urmarirea cancerului
desuet. Sin.: antiinflamator (v.). colorectal, dar si a altor cancere (gastric, tract respirator). Con-
ANTIFOLIC, adj., s. n. / antifolique, adj., s. m. / folic acid centratia sa normala In plasma este sub 2,5 ng/ml. Abrev.:
antagonist. Substanta care exercita o actiune antagonista *aci- ACE, CEA (engl.). V. antigeni fetali.
dului folic, prin inhibarea competitiva a sintezei acizilor nucleici ca ANTIGEN FORSSMAN / antigene Forssman / Forssman's
urmare a blocarii dihidrofolat-reductazei. A. pot fi utilizate ca antigen. \John Forssman, yatolog si imumiog suedes, proft-
*antimitotice, 'antipaludice sau ca *antibacteriene In asocieri cu SOT rfe 6ai'terio[ogie si patologie generaid ia Lund, 1868-1947.}
unele *sulfamide. A. ubicuitar, identificat la numeroase spedi de plante si animate,
ANTIFUNGIC, adj., s. n. / antifungique, antifongique, adj., s. inclusiv la om si denumit datorita acestui fapt heterofil (pentru ca
m. / antifungal. [Qr. anti = contra, iat. fungus = ciu-perca..] Sin.: se gaseste la organisme aflate la distanta In arbo-rele
antimicotic (v.). filogenetic). Este prezent In majoritatea organelor, dar nu

175
ANTIGEN HBc ANTIQENI
XENOGENICI

si In sange, cu exceptia oilor, unde este prezent numai la ni-velul ANTIGENI FETALI / antigenes foetaux / f(o)etal antigens. 0
hematiilor (care pot fi astfel aglutinate prin *anticorpul serie de glicoproteine care, In mod normal, exista numai la
Forssmann). A. F. tipic este eel izolat din rinichiul de cobai, iar embrion. La aduiti sunt prezenti Indeosebi In plasma bolna-vilor
determinantui sau antigenic este de natura polizaharidica. de cancer, de unde interesul dozarii acestora In scop de
Anticorpii care apar la om In cursul "mononucleozei infectioa-se diagnostic si de darificare a palogeniei. Cea mai cunoscuta
reactioneaza specific cu a. F. V. si antigeni heterofili. ANTIGEN substanta antigenica de acest tip este *alfafetoproteina. A tost
HBc / antigene HBc / HBc antigen. ['Eng[. hepatitis B = descrisa, de asemenea, o gamafetoproteina, initial In cancerul
fie.pa.titd B, core = ce-ntru, ffit&z,] V. hepatita B. ANTIGEN HBe / de colon, apoi In alte cancere, dar si In afectiuni necanceroa-se
antigene HBe / HBe antigen. V. hepatita B. ANTIGEN HBs / (ciroza hepatica, colita). V. markeri tumorali.
antigene HBs / HBs antigen. {'Lngi. hepatitis B = fiepatita B; ANTIGENI GRIPALI / antigenes grippaux / influenza antigens.
surface = suprafata.] V. hepatita B. ANTIGEN HY / antigene HY / A. pe baza carora se diferentiaza virusurile gripale A, B, C
HY antigen. Lipoproteina de-pendenta de cromozomul Y, (nucleoproteici - NP, ai proteinelor matricei - M) si sub-tipurile A
prezenta In toate celulele mami-ferelor de sex masculin si care, la (a. g. hemaglutininici - H, neuraminidazici'- N).
fetus, orienteaza transfor-marea gonadelor primitive In testicule. ANTIGENI DE GRUP SANGUIN / antigenes leucocytaires
A. HY induce secretia unui hormon care tmpiedica gonadele communs / blood group antigens. Sistem bine definit de a.
primitive sa urmeze evolutia lor naturala catre tipul ovarian si eritrocitari controlat de un locus cu un numar variabil de gene
dirijeaza dezvoltarea individului catre tipul masculin. Detectia a. alele. Ex.: sistemul ABO, cu patru gene alele majors (A1, A2, B,
HY reprez'nta me-toda cea mai sigura pentru determinarea 0) ale unui locus de pe bratui lung al cromozomului 9. Primele trei
sexului genetic. V. transsexualism. gene codeaza a. gluddici.
ANTIGEN AL LEUCEMIEI LIMFOBLASTICE ACUTE / antigene ANTIGENI HETEROFILI / antigenes heterophiles / hetero-philic
de la leucemie aigue lymphoblastique / antigen of acute antigens. A. detectati la organisme aflate la distanta In arborele
lymphoblastic leuk(a)emia. Prezenta acestui a., alaturi de filogenetic, ex. tipic fiind *antigenul Forssman. A. h. au In comun
morfologia limfoblastica si prezenta terminal-deoxinucleoti- unui sau mai multi *epitopi, ceea ce sta la baza Inrudirii lor
diltransferazei (TdT), caracterizeaza criza blastica de tip lim-foid antigenice. Ca urmare, ei dau reactii Incrudsate, adica se
din evolutia leucemiei mielocitare cronice. ANTIGEN combina cu acelasi *anticorp specific datorita prezen-tei epitopilor
RIBONUCLEOPROTEIC / antigene ribonucleopro-teique / comuni. Reactia Incrucisata a a. h. are o serie de aplicatii
ribonucleoproteic antigen. A. pentru care, In *boala mixta a practice. V. de ex. 'cardiolipina si *reactie Weil-Felix.
tesutului conjunctiv, se observa titruri Inalte de anti-corpi circulanti. ANTIGENI DE HISTOCOMPATIBILITATE / antigenes d'histo-
Natura a. r.: anticorpii antiribonucleoproteine imunoprecipita compatibilite / histocompatibility antigens. A prezenti pe
complexele proteice U1 ARNm. ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC suprafata tuturor celulelor sau tesuturilor din organism, care
/ antigene specifique pro-statique / prostate specific antigen. determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor
Glicoproteina compo-nenta a secretiei prostatice (serin-proteaza transplantate. Acesti a. indue raspunsul imun al organismului
kalicrein-like, cu M,. 34 kDa), produsa de celulele epiteliale ale gazda, care poate determina *rejetul tesutului (organului) trans-
prostatei. A. s. p. este secretat In mod normal, dar poate atinge plantat. Cei mai importanti a. de h. sunt produsii genelor
concentratii foarte mari Indeosebi 7n cancerul de prostata. Dozarea *complexului major de histocompatibilitate. A. de h. nu difera In
a. s. p. In serul sanguin este un test (diagnostic precoce) de functie de un organ sau de la un tesut la altui, dar difera de la
screening al cancerului prostatic, recomandat frecvent la bar-batii individ la individ, In functie de linia genetica. Sin.: anti-geni de
peste 50 de ani. Concentratii crescute se observa si In afectiuni transplantare. V. si sistem HLA.
benigne, ca hiperplazia prostatica, prostatita sau infarctui prostatic. ANTIGENI HLA / antigenes HLA / HLA antigens. Cei mai
Abrev.: PSA. importanti a. leucoplachetari sau tisulari, grupati In 'sistemul
ANTIGEN TISULAR / antigene tissulaire / tissue antigen. A. HLA. V. sistem HLA, antigen tisular, complex major de his-
prezent In toate celulele organismului. A. t. marcheaza carac- tocompatibilitate.
teristicile particulare ale fiecarui individ si joaca un rol esential In ANTIGENI LEUCOCITARI COMUNI / antigenes leucocytaires
apararea organismului. Astfel, o *grefa este acceptata numai daca communs / common leukocytic antigens. A. (LCA, CD45)
primitorul si donorul prezinta a. t. identici, in caz con-trar se utilizati In evaluarea imunohistologica a biopsiilor de la pacientii
produce *rejetul. In cazul rejetului, a. t. prezenti la ni-velul cu cancer metastatic cu sediu primar necunoscut. Sugereaza
*grefonului vor provoca la primitor formarea de anticorpi. A. t. de existenta neoplaziilor limfoide.
natura lipoproteica depind de genele de histocompa-tibilitate. Ex.: ANTIGENI ONCOFETALI / antigenes oncofetals / oncof(o)etal
a. eritrocitari ai sistemului ABO, a. leucoplache-tari (In esenta antigens. Markeri tumorali, produsi ai unor gene care se ma-
sistemul HLA). V. grup tisular, histocompatibi-litate, rejet, sistem nifesta In timpul diferentierii normale a tesuturilor fetale. Cei doi
HLA. a. o. cu utilitate clinica sunt *antigenul carcinoembrionar si
ANTIGEN TUMORAL / antigene tumoral / tumour antigen. A. *alfafetoproteina.
prezent In celulele canceroase. Ex.: a. al celulelor leuce-mice si al ANTIGENI SINGENICI / antigenes singeniques / syngenic
celulelor sarcomatoase, *a. carcinoembrionar, a. carcinofetal glial antigens. A. existenti la indivizi identici genetic, cum sunt ge-
etc. Unii dintre acesti a. sunt prezenti In mod normal la embrion (*a. menii monozigoti. Animalele identice din punct de vedere ge-
fetali). A. t. sunt Inruditi cu a. tisulari prin localizarea la suprafata netic (linii *inbred) se obtin experimental prin Incrucisari *con-
membranei si prin reactiile imu-nitare pe care Ie provoaca. V. sangvine repetate, timp de eel putin 20 de generatii. A. s. nu
markeri tumorali. ANTIGEN! ALOGENICI / antigenes declanseaza reactii de *rejet.
allogeniques / allogenic antigens. A. care se gasesc la membrii ANTIGENI DE TRANSPLANTARE / antigenes de transplan-
diferiti genetic ai aceleiasi specii. Ex.: un ^ansplant renal de la tation / transplantation antigens. Sin.: antigeni de histo-
mama la fiica se numeste alogrefa sau "homogrefa deoarece compatibilitate (v.).
contine a. Sin.: ANTIGENI XENOGENICI / antigenes x6nogeniques / xeno-
aloantigeni. V. homogrefa. genic antigens. A. care se gasesc la specii diferite. In caz de
transplant Intre specii diferite, a. x: sunt extrem de imuno-

176
ANT1GEN1C1TA7E
ANT1PERISTALTIS
M
genici, declansand reactii puternice de *rejet. Este cazul *he- addului paraaminobenzoic. 3) In oncologie, agent antineoplazic
terogrefei. care actioneaza prin inhibitia sintezei unor nucleoproteine,
ANTIGENICITATE, s. f. / antig6nicit6, s. f. / anti-genicity. [Ofr. aceasta inhibitie efectuandu-se prin competitie cu precursorii
anti = contra; gentian = a produce..] 1) Proprietatea unei naturali. A. se grupeaza In *antifolice, *antipurinice, 'antipiri-
substante de a se comporta ca un antigen, adica de a provo-ca midinice si *azaserina.
formarea de anticorpi. 2) A. este definita uneori ca fiind ANTIMICOTIC, adj., s. n. / antimycotique, adj., s. m. / anti-
proprietatea antigenului de a modifica comportamentui imuno- mycotic. [Cfr. anti = contra; mykes, myketos = ciuperca.]
logic al organismului In care a fost introdus, prin crearea unei (Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba
stari de *toleranta imunologica. In acest caz nu se genereazai cresterea lor. Sin.: antifungic.
anticorpi. ANTIMITOTIC, adj., s. n. / antimitotique, adj., s. m. / antimi-
ANTIGLOBULINA, s. f. / antiglobuline, s. f. / anti-globulin. [Cjr. totic. [Cfr. anti = contra; mitos = a^d, fir, mitozd.] 1) Care
anti = contra; [at. globulus, dim. de [a globus = glob; Tmpiedica *mitoza. 2) Medicament care Tmpiedica diviziunea si,
-ind.] Globulina din serul sanguin care actioneaza ca anticorp deci, proliferarea celulara, In cancere sau In leucemii. Tipuri de
Tmpotriva unei alte globuline (indusiv imunoglobulina) purta-toare a.: a) enzime - asparaginaza; b) antimetaboliti - antifolice (amino-
de situsuri antigenice si care se comporta ca un antigen. V. grupe pterina, metotrexat), antipurine (mereaptopurina), antipirimidine
sanguine, imunoglobulina, test Coombs. (fluorouracil); c) alchilante (ciclofosfamida, cisplatin); d) anti-
ANTIGUTOS, adj., s. n. / antigoutteux, -euse, adj., s. m. / biotice - antracicline, actinomidna, mitomicina, bleomicina;
antigout drug. [Gr. anti = contra; iat. guta = picdturd, ia-crimd; e) substante blocante ale mitozei In metafaza - vincristina, vin-
sin. in iimba [at. din TLvul Mediu c.u humor = umoare.] 1) Despre blastina; f) hormoni (androgeni, estrogeni) si antihormoni (anti-
un medicament care actioneaza Tmpotriva alterarilor metabolice androgeni, antiestrogeni) etc. Sin.: anticanceros, antineoplazic.
din *guta. 2) Medicament utilizat, exclusiv sau nu, In tratamentui ANTIMONIU, s. n. / antimoine, s. m. / antimony. [Lot. anti-
gutei. Se disting trei grupe de a.: a) inhibitoare ale sintezei de monium, din or. aithmid, de ia gr. slimmi = o?(ld de. anti-
*acid uric (*alopurinol, *acid orotic); b) a. care cresc excretia de moniu, foiosit pentru vopsma sprdncene[or.] ElementuI 51, Sb
acid uric (uricozurice); c) antiinflamatoare utile si In tratamentui (stibiu); formeaza numeroase combinatii otravitoare sau, dimpo-
crizei acute de guta (*colchicina, *fenilbu-tazona si triva, de interes medical. Ingestia compusilor de a., rareori
*glucocorticoizi). expunerea industriala, produce simptome comparabile cu into-
ANTIHELMINTIC, adj. / anthelminthique, adj. / anthelminthic. xicatia cu arsenic.
\Cfr. anti = contra; helmins, -inthos = wemie.] Sin.: vermifug (v.). ANTINEOPLAZIC, adj., s. n. / antin6oplasique, adj., s. m. /
ANTIHISTAMINIC, adj., s. n. / antihistaminique, adj., s. m. / antineoplastic. [Qr. anti = contra; neos = mm plasis = mod-
antihistaminic. [Cfr. anti = contra; histos = t&sdturd, f.esut; eiwe., de ia plassein = a forma, a mode[a.] V. antimitotic (2).
ammoniakon = sari de amoniu gasitd m apropierea temp[u-tui iw ANTIONCOGENA, s. f. / anti-oncogene, s. m. / antionco-gene,
Jupiter Amman din Li6ia; -ind.] 1) Care se opune efectelor tumor supresor gene. [^r. anti = contra; onkos = masd,
*histaminei. 2) Medicament care inhiba actiunile no-cive ale tumord, genos = Man, urmaf, gene-ra^ie., sau gennan = a
histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri produce.] Gena supresoare a cancerului, exprimandu-se In
principale de receptori histaminid, Hi si H^. se disting, astfel, doua maniera dominanta. Mutatiile sale sunt recesive, de unde
grupe de a.: a) "Antagonistil receptorilor /-/, suprima reactiile denumirea Inselatoare, utilizata uneori, de gena recesiva a can-
alergice declansate prin stimularea receptorilor H,. 0 serie de cerului.
antagonist! H, (ex.: ciclizina si prometazina) poseda si proprietati ANTIOXIDANT, adj., s. m. / antioxydant, -e, adj., s. m. / anti-
*antiemetice. Ca efect secundar, gene-reaza somnolenta si oxidant. [Cfr. anti = contra; oxys = acni, o^jgen} 1) Care
usoare tulburari de vedere, de unde reco-mandarea cu prudenta Tmpiedica sau Intarzie *oxidarea. 2) Substanta (sau medica-
celor ce conduc autovehicule. b) Antagonistii receptorilor H,,, de ment) capabila sa neutralizeze radicalii liberi ai oxigenului. V.
tipul cimetidinei si ranitidinei, sunt utili In tratamentui ulcerului radical liber. Organismul poseda a. sai naturali, dar capaci-tatea
peptic, suprimand secretia hiper-adda rezultata prin stimularea de distrugere a radicalilor liberi pe aceasta cale este li-mitata. De
receptorilor H;. V. antiulceros si receptori H. aceea, posibilitatea prevenirii leziunilor celulare si tisulare
ANTIHORMON, s. m. / antihormone, s. f. / anti-hormone. \Qr. provocate de radicalii liberi este de mare interes In medicina. In
anti = contra.; hormon = e^citat, de. ia hormaein = a. indemna, a acest scop, se utilizeaza medicamente cu actiune a. Cei mai
tJfcita.} Substanta (medicament) care se' opune efectelor unui cunoscuti a. sunt: "vitamina C, *vitamina E si beta-carotenul (v.
hormon, actionand asupra organismului, tesutu-lui sau celulelor caroten).
tinta, adica asupra structurilor sensibile la hor-monul respectiv. ANTIPALUDIC, adj., s. n. / antipaludique, adj., s. m. / anti-
ANTIINFLAMATOR, adj., s. n. / anti-inflammatoire, adj., s. m. / paludian. [Cfr. anti = contra; [at. pa/us, -uA's = mtaftina}
anti-inflammatory. [Cfr. anti = contra; iat. inflammare = a da (Substanta) care este utilizata In profilaxia sau In tratamentui
foe} 1) Care combate 'inflamatia. 2) Agent (substanta chimica, curativ al 'paludismului. Se disting doua mari grupe de a.:
medicament) care actioneaza contra inflamatiei, *schizonticide si *gametodde. Unele a. exercita un efect *anti-
ANTIMALARIC, adj., s. n. / antimalarique, adj., s. m. / anti- inflamator, cu actiune lenta, fiind utilizate In tratamentui unor boli
malarial. \Cjr. anti = contra; it. mala aria = aer ran.] Sin.: reumatismale sau al unor *conectivite. Sin.: antimalaric.
antipaludic (v.). ANTIPARKINSONIAN, adj., s. n. / antiparkinsonien, -enne, adj.,
ANTIMETABOLIT, adj., s. m. / antim6tabolite, adj., s. m. / s. m. / antiparkinsonian. [Cfr. anti = contra; James Apotheker
antimetabolite. {Cjr. anti = centra, metahaHein = a. se. scflin- Parkinson, medic engitz, 1755-1S24.\ 1) Care dimi-nueaza
6a..\ 1) Despre o substanta care perturba metabolismul. 2) In rigiditatea si tremuraturile din *boala Parkinson. 2) Medicament
general, substanta asemanatoare ca structura unui anumit *me- dotat cu aceste proprietati, Indeosebi anticolinergicele (ca
tabolit si care poate perturba lantui metabolic deoarece se medicamente simptomatice) si substituentii de dopamina (L-dopa
substituie metabolitului respectiv. Ex.: sulfamidele sunt a. ai asodata cu un inhibitor al dopa-decarboxilazei, aman-tadina si
bromocriptina).
ANT1PERISTALTISM, s. n. / antiperistaltisme, s. m. / anti-
peristalsis. [Cfr. anti = contra; peristaltikos = care are pro-

177
ANTIPIRETIC a,-
ANTITRIPSINA
yne.ta.tea de. a se contracta, d.e, [a peristelleia = a comprima cu HIV. A. sunt inhibitoare ale *transcriptazei inverse sau
(peri = in jumi, stalsis = comprimare, contractie); -ism.] *antiproteaze.
Inversarea sensului de producere a 'peristaltismului, contrac-tiile ANTISEPSIE, s. f. / antisepsie, s. f. / antisepsis. [Gr. anti =
producandu-se spre *tractul digestiv superior. A. duodenal este contra; sepsis = putrefacfie, infecpie.] 1) Denumire generala
Insotit de voma, dar la nivelul *colonului ascendent reprezinta un pentru metodele de combatere a infectiilor septice prin distru-
fenomen normal. gerea sistematica a bacteriilor patogene In locurile unde aces-
ANTIPIRETIC, adj., s. n. / antipyretique, adj., s. m. / antipyretic. tea se afla. 2) Orice procedeu de reducere semnificativa a florei
\Gr. anti = contra, pyrctikos = fibril, de [a pyres-sein = a ave.a microbiene de la nivelul pielii sau al membraneloi' mu-coase. V.
feBro] 1) Care previne sau combate febra. Sin.: antitermic, si asepsie, sterilizare.
febrifug. 2) Medicament care are aceste efecte. ANTISEPTIC, adj., s. n. / antiseptique, adj., s. m. / antiseptic.
ANTIPIRIMIDINIC, adj., s. n. / antipyrimidique, adj., s. m. / \Gjr. anti = contra; scptikos = putrezit, infectat} 1) Re-feritor la
pirimidine antagonists. Agent chimic antineoplazic din gmpul antisepsie. 2) Substanta chimica, bacteriostatica sau
antimetabolitilor, care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor bactericida, aplicabila pe tesuturile vii. Prin extensie, termenul
pirimidinice. A. de baza este fluorouracilul. este utilizat si pentru desemnarea substantelor care, adminis-
ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / trate per os, sunt destinate tratarii unor infectii digestive sau
antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaqiiette, din o[andezd urinare.
plaken = a carpi, a pe-tici.] 1) Despre o substanta sau un factor ANTISER, s. n. / antiserum, s. m. / antiserum. \Cjr. anti =
care se opune actiunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu contra; [at. serum = ze.r.\ Ser sanguin de origine animala sau
aceasta proprietate. Ex.: aspirina, dipiridamol, ticlopidina. V. si umana care contine anticorpi specifici unui antigen determinat,
antiagregant, receptor plachetar. obtinuti prin inocularea acestui antigen. A. poate fi utilizat pentru
ANTIPLASMINA, s. f. / antiplasmine, s. f. / antiplasmin. [Gr. imunizare pasiva, adica introducerea de anticorpi deja produsi,
anti = contra, plasma = odiect mod.ela.fi -ind.] Enzima san- Intr-un organism, pentru apararea Tmpotriva unei boli cu rise
guina care, In cursul coagularii normale, se opune disolutiei imediat. In acest caz, este mai adecvata denumirea de ser
*cheagului. *Fibrina se poate opune acestei actiuni. 0 serie de a. imunizant. De asemenea, a. poate fi utilizat In labo-rator pentru
feu/are (ca inhibitorul lui Kunitz, izolat din pancreas, si al lui Frey, identificarea sau dozarea (ex.: prin *radioimuno-dozare) a unui
izolat din parotide) sunt utilizate In terapeutica. V. antifibrinolitic. antigen necunoscut. Sin.: imunoser, ser imu-nizant.
ANTIPORT, s. n. / antiport, s. m. / antiport. [Gr. anti = contra; ANTISPASTIC, adj. / spasmolytique, adj. / spasmolytic. f(^r.
[at. portare = a purta, a transporta.] Proteina membra-nara care anti - contra; [at. spasticus, gr. spastikos = care trage
transporta transmembranar doi ioni diferiti sau doua molecule induntru, de [a gr. span = a trage.} Sin.: spasmolitic (v.).
mid 'in directii opuse, fie simultan, fie secvential. ANTISTREPTOLIZINA 0 / antistreptolysine 0 / antistrep-
ANTIPROTEAZA, s. f. / antiprotease, s. f. / anti-protease. [Gr. tolysin 0. [Qr. anti = contra; stroptos = rasucit; lysis = du-
anti = contra; protos -= primui; -aza.] Peptid sau pro-teina care trugere,, de. la lyein = a distmge; -ina, 0 prwine din tenne-nul
blocheaza, mai mult sau mai putin specific, reactia de "hidroliza a eng[. oxygen-labile.] Anticorp elaborat de organism In evolutia
legaturilor peptidice catalizata de *proteaze. A. dirijate Tmpotriva infectiilor cu streptococi (A, C si G) care poseda antigenul
virusului HIV sunt utilizate ca medicamente (ex.: indinavir, corespondent, streptolizina 0. Dozarea a. este un test indirect,
ritonavir). util pentru diagnosticul si aprecierea evolutivitatii infectiilor
ANTIPRURIGINOS, adj., s. n. / antiprurigineux, -euse, adj., s. streptococice (nivelul normal este sub 200 unitati/ml ser).
m. / antipruritic. [Gr. anti = contra; (at. priirigo, -inis == Abrev.: ASLO. V. si test ASLO.
mdnCdrime.] 1) Care suprima *pruritul. 2) Medicament cu acest ANTITERMIC, adj., s. n. / antithermique, adj., s. m. / anti-
efect, utilizat local, sub forma de *pomada, sau pe cale ge- febrile. \Cjr. anti = contra; thermos = cold, de. la therme =
nerala. Ex.: medicament antihistaminic. cdld'urd.] Sin.: antipiretic (v.).
ANTIPSIHIATRIE, s. f. / antipsychiatrie, s. f. / antipsychia-try. ANTITIROIDIAN, adj., s. n. / antithyroidien, -enne, adj., s. m. /
[Gr. anti = contra; [at. psykhe = svflet; iatreia = vw-decare.\ antithyroid. [Cfr. anti = contra; thyreos = pavazd, scut;
Doctrina conform careia bolile mentale reprezinta con-secinta eidos = forma.] 1) Care se opune actiunii hormonilor tiroi-dieni. 2)
agresiunilor sociale. Conform a., societatea este bol-nava, iar Substanta care Tmpiedica formarea hormonilor tiroi-dieni.
mijioacele terapeutice psihiatrice sunt violente pen-tru pacienti. ANTITOXIC, adj. / antitoxique, adj. / antitoxic. {Cjr. anti =
ANTIPSIHOTIC, adj., s. n. / antipsychotique, adj., s. In. / contra; toxikon = otravd pentru v&rful sagefitor, de [a toxon =
antipsychotic. [Qr. anti = contra; psykhe = suflet.] 1) Care se sageatd.} Care actioneaza Tmpotriva unei toxine. Ex.: ser a.
opune tulburarilor mentale. 2) Medicament care poseda aceasta Actiunea a. se mascara In unitati standardizate.
proprietate. V. neuroleptic. ANTITOXINA, s. f. / antitoxine, s. f. / antitoxin. [Gr. anti =
ANTIPURINIC, adj., s. n. / antipurique, adj., s. m. / purine contra; toxikon = otravd pentru vdrfuf sagefibr, ae [a toxon =
antagonist. Agent chimic antineoplazic din grupul antimetabo- sageatd; -ina} 1) Anticorp specific pentru o anumita *toxina. 2)
litilor, care actioneaza prin inhibarea sintezei bazelor purinice. A. Antiser purificat, obtinut prin imunizarea unor animate (de obicei,
de baza este mercaptopurina, care este utilizata si ca imuno- cai) cu anumite toxine sau veninuri (de sarpe, de scorpion) si
depresor. utilizat terapeutic ca mijioc de imunizare pasiva Tmpotriva
ANTIRABIC, adj. / antirabique, adj. / antirabic. [Qr. anti = infectiilor cu agenti toxigeni (ex.: botulism, tetanos, difte-rie) sau
contra; [at. rabies = tur6are] Care se opune rabiei (turbarii). Ex.: a inocularii accidentale a veninurilor respective. A. sunt distruse
*vaccin a. la temperaturi relativ mid, de 60-70C.
ANTIRETROVIRAL, adj., s. n. / antiretroviral, -ale, -aux, adj., s. ANTITRAGUS, s. n. / antitragus, s. m. / antitragus. NA: anti-
m. / antiretroviral. {Cjr. anti = contra; [at. retro = inapoi; tragus. [Qr. anti = contra; [at. tragus, gr. tragos = copra.}
virus = venin, otrara.] 1) Care se opune *retrovirusurilor. 2) Proeminenta a lobului urecnii, opusa si posterioara 'tragusu-lui.
Substanta dotata cu aceasta proprietate, prescrisa In infectia a,-ANTITRIPSINA. Var. pentru alfa,-antitripsina (v.).

178
ANTITROMBINA ANTROPOFILIE
ANTITROMBINA, s. f. / antithrombine, s. f. / anti-thrombin. loarea carbunelui. Ex.: tumora a. sau melanica. 2) Care se
[Gjr. anti = contra; thrombos = ctieag; -ind.] Substanta din aseamana cu 'antraxul. Ex.: furuncul a.
sangele circulant care intervine dupa formarea *trombusului, ANTRACOSILICOZA, s. f. / anthracosilicose, s. f. / anthra-
neutralizand lent trombina ramasa 'in exces. Se formeaza Inde- cosilieosis. YQr. anthrax, -akos = car6une; [at. silex, -ids =
osebi In ficat, dar si In alte organe. Se disting: a) a. /, care este piatra tare., granit; -ozd.j V. antracoza.
fibrina capabila sa fixeze prin adsorbtie cantitati mari de ANTRACOZA, s. f. / anthracose, s. f. / anthracosis. [Gjr.
trombina; b) a. //, care este cofactor al *heparinei; c) a. ///, care anthrax, akos = carbuM; -oza.] Pneumoconioza minerala
inactiveaza progresiv trombina prin aderarea tranzitorie la fibrina cauzata de inhalarea cronica a pulberilor de carbune. Este o
sau actioneaza ca un cofactor al hepaririei, neutralizand factorul boala profesionala In cazul persoanelor care lucreaza In me-diu
X Stuart (v. factori de coagulare): d) a. IV, produs de reactie poluat cu astfel de pulberi (ex.: mineri). Existenta a. pure este
fibhnolitica, dezvoltat dupa formarea fibrinei. controversata. Mai frecvent, se pare ca este vorba de
ANTITROMBOTIC, adj., s. n. / antithrombotique, adj., s. m. / antracosilicoza, siliciul intrand Intr-o proportie variabila In com-
antithrombotic. \Cfr. anti = contra; thrombos = cReag} 1) Care pozitia pulberilor de carbune.
se opune procesului de "tromboza. 2) Medicament dotat cu ANTRAX, s. n. / anthrax, charbon, s. m. / anthrax. [Qr. anthrax,
aceasta proprietate, Indeosebi: *anticoagulante orale, *a. indi- -akos = carSune.] Boala infectioasa acuta a anima-lelor de
recte (*heparine) si directe (*hirudina), ca si *antiplachetare. ferma, produsa de Bacillus anthracis, care poate fi transmisa la
ANTITUBERCULOS, adj., s. n. / antituberculeux, -euse, adj., s. om prin contact cu parul, pielea sau dejectiile animalelor
m. / antituberculotic. \Gjr. anti = contra; Cat. tuberculiim = bolnave. La om, a. se manifesta Indeosebi prin le-ziuni cutanate
umfldturd mica.] 1) Care se opune dezvoltarii tuberculozei. Ex.: (pustula maligna, edem malign) sau, mai rar, prin leziuni
vacdnare a. V. vacdn BCG. 2) Medicament care actioneaza viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). Netratat, a. poate fi
Tmpotriva bacilului Koch. Grupul de a. cuprinde medica-mente fatal, dar administrarea unor doze mari de peni-dlina sau
care difera prin compozitia chimica si modul de actiune. A. tetraddina este eficace. Sin. pop.: carbune, dalac.
prindpale sunt: izoniazida, rifampicina, etambutolul, pirazi- ANTRECTOMIE, s. f. / antrectomie, s. f. / antrectomy. [Lot.
namida, etionamida si streptomicina (primul a. izolat si sinte- antrum, gr. antron = peftera, cca'itate.; gr. ektome = e.?(cizie.]
tizat). 1) Ablatia chirurgicala a peretilor unui *antru anatomic, de ex. a.
ANTIULCEROS, adj., s. n. / antiulcereux, -euse, adj., s. in. / mastoidiana. 2) Rezectia antrului piloric, de obicei combi-nata cu
antiulcerative. \Cjr. anti = contra; [at. ulcus, -eris = rand.] 1) *vagotomie bilaterala In tratamentui chirurgical al ulcerului peptic.
Care se opune ulcerului, In general cu referire la ulcerul ANTRENAMENT, s. n. / entraInement, s. m. / training. [;Fr.
gastroduodenal. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate, entrainement, ain [at. trahere = a trage. cu forf-a, a tori.] 1)
cele mai recente a. fiind antihistaminicele Ha si inhibitorii pom- Proces de Intarire a organismului si ameliorare a capaci-tatii de
pei gastrice de protoni (omeprazol). munca, consecutiv modificarilor functionale si structurale care au
ANTIVENIN, s. n. / antivenin, s. in. / antivenin, antivenom. loc In organism sub influenta exerdtiului si a efortu-lui crescut
[CfT. anti = centra; [at. venenum = otravd.} Ser care contine progresiv. 2) Exerdtiu sistematic In vederea dezvoltarii fizice sau
antitoxine specifice pentru veninul unor animate (Indeosebi serpi In vederea realizarii unor performante spe-dale. 3) Adaptare prin
veninosi, vipere) sau insecte. El provine, de obicei, de la cai repetare si practica, In vederea atin-gerii unui anumit scop.
hiperimunizati Tmpotriva acestor veninuri. Forme: a) a. articular, reeducare func-tionala a unei articulatii; b)
ANTIVENINOS, adj. / antivenineux, -euse, adj. / antiveno- a. autogen (v.); c) a. mecanic, efectuat prin intermediul unor
mous. [(fr. anti = contra; [at. venenum = otrava} Care se opune dispozitive mecanice; d) a. muscular are ca obiectiv hipertrofia
actiunii veninului. V. antivenin. musculara; e) a. sportiv, pro-ces complex, sub Indrumare
ANTIVIRAL, adj., s. n. / antiviral, -ale, -aux, adj., s. m. / pedagogica si supraveghere me-dicala, pentru atingerea unor
antiviral, [Gfr. anti = contra; Cat. virus = otravd, infec.tie.} 1) performante.
Care se opune multiplicarii virusurilor. 2) Substanta, medicament ANTRENAMENT AUTOGEN / entraInement autogene / auto-
dotate cu aceasta proprietate. Ex.: amantadina, aciclovir, genous training. Metoda psihoterapeutica recomandata In
azidotimidina, *interferon, dideoxicitidina, gandclovir s. a. diferite forme de nevroza; consta din exerdtii de autosugestie in
ANTIVITAMINA, s. f. / antivitamine, s. f. / antivitamin. [Cjr. anti stare de relaxare psihomotorie. In romaneste, se foloseste si
= contra; [at. vita = via^a, or. ammoniakon = sore. de amoniu, expresia training autogen, nerecomandata.
gasita in apropierea tempiutui [ui Jupiter Amman din Li6ia; -mo.j ANTRITA, s. f. / antrite, s. f. / antritis. [Lot. antrum, gr. antron =
Substanta care inhiba actiunea unei "vitamine, actionand prin peftera, cavitate; -ita.] 1) Inflamatia mucoasei *antru-lui
competitie, ca urmare a structurii sale foarte asemanatoare mastoidian la sugar. V. si antromastoidita. 2) Inflamatia antrului
vitaminei respective. Ex.: a. K sunt anticoagu-lante orale care piloric.
inhiba o gama-carboxilaza microzomala hepa-tica, determinand ANTRODUODENOSTOMIE, s. f. / antroduodenostomie, s. f. /
sinteza de factori II, VII, IX, X ai coagularii incapabili sa fixeze gastroduodenostomy. [Lot. antrum, gr. antron = peftera,
calciul. cavitate; [at. duodeai = in nvmar de 12, afiTivwi de. la duo-deni
ANTIVITAMINE K / antivitamines K / oral anticoagulants. Sin.: digitorum = de 12 de.ge.tt (ivnginea ac&stui segment intestinal);
anticoagulante orale (v.). gr. stoma, -atos = gurd} Sin.: gastroduodenos-tomie (v.).
ANTIVOMITIV, adj., s. n. / anti-emetique ou anti-emetisant, -e, ANTROMASTOIDITA, s. f. / antromastoldite, s. f. / antro-
adj., s. m. / antiemetic. \Cfr. anti = uni'a; (at. vomitare = a mastoiditis. [Lat. antrum, gr. antron = peftera., Cdvitate;
vdrsd.] 1) Care se opune varsaturilor, voinismentelor. 2) Me- mastos = mametd; eidos = forma; -ita.] Inflamatie a *antru-lui si a
dicament cu acest efect, Indeosebi din grupele 'antihistami- *mastoidei. Reprezinta aproape totdeauna o compli-catie a unei
nicelor si *anticolinergicelor. A. sunt efidente si In alte tulbu-rari, "otite medii.
ca *rau de transport si *ve;tij. Sin.: antiemetic. ANTROPOFILIE, s. f. / anthropophilie, s. f. / anthropophilia.
ANTIXENIC, adj. / antixenique, adj. / antixenic, [Cjr. anti = [Qr. anthropos = om; philia = atracpie, de la philein = a iu6i.]
contra; xenos = strain.] Care se opune substantelor straine Tendinta anumitor insecte (tantari) de a Intepa omul.
organismului.
ANTRACOID, adj. / anthracoide, adj. / anthracoid. [Qr.
anthrax, -akos = citrBuM; eidos = forma.] 1) Care are cu-

179
ANTROPOGENEZA ARARAT
ANTROPOGENEZA, s. f. / anthropogenfese, s. f. / anthro- pleta sau incompleta a membranei anale), vezical, cu deschi-
pogenesis. [Cjr. anthropos - om; genesis = pwdncere, de la. dere la nivelul vezicii urinare, dar imperforat, vulvovaginal sau
gennan = a produce} Procesul aparitiei si dezvoltarii omului. vestibular, cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat). V. si
Initial, s-a presupus ca factorul primar al a. a fost dezvoltarea anus artificial, anus contra naturii.
creierului, mersul biped contribuind la atenuarea caracterelor ANUS ARTIFICIAL / anus artificiel / artificial anus. Orificiu
animalice. Argumentele paleontologies si etologice au condus anormal la nivelul intestinului, format printr-o metoda chirurgicala
actualmente la considerarea, ca factor prim, a mersului biped, si deschis la peretele abdominal, In situatia In care lu-menul
care a permis trecerea de la viata semiarboricola la viata te- intestinului gros nu permite pasajul materiilor fecale (de obicei, In
restra. Dupa unii specialist!, In a. se deosebesc o faza sub- caz de neoplasm localizat la acest nivel). A. a. permite derivarea
umana si o alta umana, cu o subfaza euhominina. totala (si, de regula, definitiva) a materiilor fecale.
ANTROPOLOGIE, s. T. / anthropologie, s. f. / anthropology. ANUS CONTRA NATURII / anus contre nature / preternatural
[Cjr. imthropos = om; logos = stiinfa..] Stiinta care are ca obiect anus. Deschiderea intestinului la peretele abdominal, cu sediu
studiul originii, evolutiei si variabilitatii biologice a omului, In variabil. Poate aparea ca urmare a unui proces patolo-gic, In
relatie cu conditiile naturale si social-culturale. Se dis-ting: 1) a. mod accidental, posttraumatic sau poate fi creat chirur-gical (In
biologies., somatica sau fizica - are ca obiect studiul variatiilor, in acest din urma caz este vorba, de fapt, de un *a. artificial).
timp si spatiu, a caracteristidlor morfologice ale omului, Permite trecerea celei mai mari parti sau a totalitatii materiilor
Indeosebi prin masuratori ale oaselor. 2) A. cultu-rala sau fecale, deosebindu-se astfel de 'fistula stercorala.
eInologia - are ca obiect cercetarea faptelor de cul-tura prin ANUSCOP, s. ri. i anuscope, s. m. / proctoscope. [Lot. anus =
interpretarea carora pot fi Intelese structurile sociale si, priii fezut; gr. skopos = o6seniator, de la skopein = a wdea, a
pnsrr-a acestora, fiinta umana. e^wnina.] *Specul de forma unui tub utilizat pentru exami-narea
ANTROPOMETRIE, s. f. / anthropometrie, s. f. / anthropo- 'anusului, canalului anal si a partii inferioare a *rectu-lui. Sin.:
metry. [tjr. anthropos = om, metron = mafura.] Denumirea proctoscop.
ansamblului de tehnici utilizate pentru masurarea diferitelor ANXIETATE, s. f. / anxiete, s. f. / anxiety. [Lat. anxietas, -atis =
componente ale corpului uman. neliniste, de. Ca anxius = ne.iiniftiti cMnuit.} Sentiment de
ANTROPOMORFISM, s. n. / anthropomorphisme, s. m. / pericol iminent si nedeterminat, Insotit de o stare de rau, de
anthropomorphism. [Qr. anthropos = am; morphe = forma; agitatie. In formele severe, apar reactii neurovegetative ca-
-ism} Conceptie care atribuie unor fiinte, lucruri sau procese, racteristice *angoasei. Nelinistea, a. si angoasa sunt trei grade
forme si Insusiri omenesti. Ex.: tendinta de a studia comporta- ale aceleasi stari. A. paroxistica pura este un tip de angoasa In
mentui ce'orlalte vietuitoare dupa modelul omului. Reversul a. relatie cu scaderea pasagera a irigatiei sanguine bulbare, care
este zoomorfismul, exprimat uneori In cercetarile de *etologie. survine de obicei noaptea (se asociaza cu teama, transpi-ratii
ANTROPOZOONOZA, s. f. / anthropozoonose, s. f. / anthro- red, tegumente palide, uneori criza de angina pectorala sau de
pozoonosis. [Gfr. anthropos = om; zoon = animai; nosos - astm). A. vestibulara reprezinta o forma de a. care apare In caz
fioaid; -oza ] Boala comuna omului si animalelor vertebrate. Ex.: de leziuni vestibulare.
*arboviroza. ANXIOGEN, adj. / anxiogene, adj. / anxiogenic. [Lot. anxius =
ANTROTOMIE, s. f. / antrotomie, s. f. / antrotomy. [Lot. antrum, netiniftit, cfiinuit; gr. gennun = a produce..] Care provoaca
gr. antron = pefterd, cavitate.; gr. tome = taiere, fec-piune., de. la *anxietate sau 'angoasa. Se spune despre o stimu-lare sau
temneia = a taia.] Trepanatia apofizei mas-toide (sau "mastoida), despre o situatie existentiala.
care asigura accesul In antrul mastoi-dian. ANXIOLITIC, adj., s. n. / anxiolytique, adj., s. m. / anxiolytic.
ANTRU, s. n. / antre, s. m. / antrum. NA: antrum, pi. antra. [Lot. [Lat. anxius = neliniftit, cinnuit'i gr. lylikos = care. distruge, d<.
antrum, gr. antron = pefterd, Militate..] Cavitate natu-rala, la lyein - a distmge..\ 1) Care atenueaza sau reduce *anxie-
osoasa sau viscerala. Importante: 1) A. mastoidian sau pietros tatea. 2) Clasa de medicamente destinata sa reduca anxie-tatea.
(NA: antrum mastoideum), cavitate voluminoasa, cu aer, A. pot fi sedative In doza mica sau pot avea, In doza mare,
existenta In portiunea mastoidiana a temporalului. Comu-nica cu proprietati hipnotice.
celulele mastoidiene si cu cavitatea timpanica. 2) A. piloric sau AORTA, s. f. / artere aorte / aorta. {Cfr. aorte, de la aeirein ^ a
pilo- (NA: antrum pyloricum), portiunea joasa, aproape orizontala ridica m a&r fi aer, -os = aer.] V. tab. anat. - artere.
a stomacului, care comunicS cu duodenul prin pilor. Sin.: mica AORTA ASCENDENTA / aorte ascendante / ascending part of
tuberozitate gastrica. aorta. V. tab. anat. - artere.
ANULOPLASTIE, s. f. / annuloplastie, s. f. / annuloplasty. [Lot. AORTA DESCENDENTA (v. aorta toracica, aorta abdominala) /
aniilus ^~- inel; plastos = modelat, de [a plassein = a modela, a aorte descendante / descending aorta. V tab. anat -artere.
forma.] Corectarea chirurgicala a unui orificiu' anu-lar anormal. AORTA TORACICA / aorte thoracique / thoracic aorta. V. tab. -
ANURIE, s. f. / anurie, s. f. / anuria [Cjr. on - priv., ouron anat. artere.
= urina..] Diminuarea pana la disparitia completa (Intre 0 si 100
AORTOGRAFIE, s. f. / aortographie, s. f. / aortography. [Qr.
ml/24 ore) a excretiei urinare din diferite cauze: 1) A.
aorte, de. (a aeirein = a ridica in aer fi aer, -on = aer, graphein
angionecrotica, In necroze cortical-renale. 2) A. obstructiva, prin
= a fcrie..] Examen radiologic al aortei consecutiv injectarii unei
prezenta unui bloca; al cailor urinare, frecvent un calcul. 3) A.
substante de contrast hidrosolubile.
postrenala, prin obstructia ureterelor. 4) A. prerenala, prin filtrare
APARAT, s. n. / appareil, s. m. / apparatus (1), device (2). [[at.
glomerulara mult redusa ca urmare a scaderii fluxu-lui sanguin
apparatus = instmmente, mafini.] 1) Ansamblu de organe care
renal sau a presiunii arteriale. 5) A. renala, de cauza strict renala
concura la realizarea unei anumite functii. Ex.: a. respirator, a.
etc. V. si oligurie. ANUS, s. n. / anus, s. m. / anus. NA.: anus.
digestiv, *a. locomotor etc. Termenul poate fi sin. cu sistem (ex.:
[Lot. anus = fezut.] Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv,
sistem digestiv), cu exceptia structurilor care nu se afla In
care se deschide In mod normal In regiunea posterioara a
continuitate (ex.: sistem reticulohistiocitar) 2) De-numire
perineului. Patologic, a. poate fi ectopic, imperforat (cu persistenta,
generica pentru un ansamblu de piese care sustin, mentin sau
com
Inlocuiesc o parte din corp, Indeosebi din cadrul

180
APARAT GOLGI APENDICECTOMIE

*aparatului locomotor. Exista o mare diversitate de a., denu-mite functie de varsta (la nou-nascut 67-74 %, iar la adult 58-67%) si
in raport cu scopul sau regiunea anatomica unde sunt amplasate. In functie de sex, la femei fiind mai redusa din cauza masei mai
Ex.: a. corector progresiv, a. ischiopubian (*orteza cu sustinere mari de tesut adipos. ?n tesuturi, cantitatea de a. este
ischiatica), a. jambier (orteza jambiera), a. pen-tru mers (orice proportionala cu intensitatea proceselor metabolice. A. i s-au mai
orteza a membrului inferior adaptata la mers), atribuit si alte roluri, mai mult sau mai putin ,,misterioase" atata
*a. ortopedic, pelvipedios, a. de suspensie, a. toracopedios timp cat nu pot fi explicate stiintific. Caracterul de *dipol al
(asocierea unui suport al trunchiului cu orteze ale membrului moleculei de a. si abilitatea sa de a forma "legaturi de hidrogen,
inferior). precum si alte proprietati fizice particulare ale aces-teia ar putea
APARAT GOLGI / appareil de Golgi / Golgi apparatus. permite In viitor o Intelegere mai precisa a relatiei apa-organisme
[Camillo Golgi, fustolog Italian, prof&sor [a 1'avia, 1843-1926; vii.
premiuC y^pfiel pentru fizwCogie./me.duina in 1906.} Sistem de APA GREA / eau lourde / heavy water. A. cu formula chimica
membrane citoplasmatice prezent In mod constant In celulele D^O, In care *deuteriul Inlocuieste hidrogenul simplu. A. g. are
nucleate, constituit din vezicule si sacule. A. G. partidpa la sinteza efecte de blocare a unor procese fiziologice si metabolice, desi
*poliozidelor si concentreaza substantele elaborate de parametrii sai fizici nu se deosebesc semnificativ de cei ai apei
*reticulul endoplasmic, transformandu-le In produse de se-cretie. obisnuite.
La acest nivel, glucidele si lipidele sunt legate de pro-teine. APA LEGATA / eau liee / bound water. Fractiune a a. con-tinuta
Datorita rolului a. G., 'in prezent se stabilesc o serie de markeri In organism care este asociata cu diverse molecule sau
specifici utili atat m fiziologia moleculara, cat si m patologie. substante hidrosolubile. V. apa libera.
APARAT JUXTAGLOMERULAR / appareil juxta-glomerulaire / APA LIBERA / eau libre / free water. Fractiune a a. continuta In
juxtaglomerular apparatus. Formatiune situata la polul vascular organism care nu este legata cu diverse molecule sau substante
al *glomerulului renal alcatuita din: 1) Arteriole aferente si hidrosolubile. Circuital sau In organism depinde de hor-monul
eferente. 2) 0 masa de celule juxtaglomerulare alcatuita din doua antidiuretic si de rinichi. V. apa legata.
tipuri celulare, celule granulare (localizate Indeosebi In peretele APA OXIGENATA / eau oxygenee / hydrogen peroxide. H^O;,
arteriolei aferente si care secreta *renina) si celule agranulare, 'antiseptic oxidant utilizat, In solutii putin concentrate, In toaleta
situate In triunghiul format de arteriolele aferente Si eferente, pe plagilor.
de o parte, si macula densa, pe de alta parte. 3) Macula densa, APARARE MUSCULARA / d6fense musculaire / muscular
regime celulara spedalizata a peretelui tu-bului distal. defense, muscle guarding. Contractie provocata si dureroasa a
APARAT LOCOMOTOR / appareil locomoteur / locomotor muschilor peretelui abdominal. Dispare la palpare progresiva si
apparatus. Ansamblul scheletului Tmpreuna cu articulatiile (in- reflecta o inflamatie peritoneala localizata. V. contractura
clusiv ligamentele), muschii si tendoanele care mobilizeaza abdominala.
piesele o&oase unele In raport cu altele. APE MINERALE / eaux minerales / mineral waters. A. natu-rale
APARAT ORTOPEDIC / appareil orthopedique / orthosis. saline, cu compozitie complexa si cu proprietati terapeu-tice
Termen generic pentru orice 'proteza, "orteza sau, uneori, aparat variate, in functie de compozitie. A. m. contin In solutie una sau
gipsat. mai multe saruri minerale, cele mai importante cores-punzand
APAREUNIE, s. f. / apareunie, s. m. / apareunia. {Qr. o -priv.; anionilor C0^~, S0^~, PO^' si cationilor Na4. K^ Li^ Mg2", Ca2+,
pureune = tmpe.re.cfiere..] Incapacitatea sau imposibilitatea de Fe2^. In functie de compozitia lor, sunt utilizate ca a. potabile {de
executare a coitului. masa) sau In scop terapeutic (ca a. medi-camentoase sau pentru
APATIC, adj. / apathique, adj. / apathetic. \Qr. a - priv.; bai reci ori calde). Unele a. m. sunt usor radioactive. Actiunea
pathos = afecfiune.} Caracterizat prin 'apatie. APAT1E, s. f. / terapeutica a a. m. decurge din pro-prietatile fizice si din natura
apathie, s. f. / apathy. \Qr. apatheia, dt la. a - priv.; pathos = mineralizarii acestora. In general, eficacitatea unei a. m. este
afecfiune.] Diminuarea sau absenta intere-sului fata de propria maxima In cazul utilizarii direct de la sursa.
persoana sau fata de cei din jur; absenta dorintelor si a reactiilor la APEDUCT (aqueduct), S. n. / aqueduc, s. m. / aqueduct. NA:
stimuli psihici, inertie psihica. Poate fi constitutionala sau aqueductus, pi. aqueductus. [Lot. aqua = apa, duc-tus =
dobandita (ex.: hipotiroidie, hipertensiune intracraniana, dementa ducere., de. la ducttire = a conduce.} In anatomie, nume dat
etc.). canalelor fine existente Intr-un os. a. lui Sylvius (NA:
APATITA, s. f. / apatite, s. f. / apatite. [CJT. apatao = eu Infd} aqueductus cerebri) reprezinta o portiune din canalul ependi-mar
Fosfat de calciu cu formula generala Cas(P04)3X. X poate fi - situata la nivelul istmului encefalului care face sa comu-nice
simultan - clorul, fluorul si radicalul hidroxil (OH), de unde extremitatea superioara a ventriculului al IV-lea cu fata
etimologia termenului. Cand unul din aceste compo-nente este posterioara a ventriculului al Ill-lea.
majoritar rezulta, respectiv, cloroapatita, fluorapati-ta si APENDICE, s. n. / appendice, s. m. / appendix, appendage. NA:
*hidroxiapatita. appendix, pi. appendices. [Lot. appendix, -ids = adaos,
APA, s. f. / eau, s. f. / water. [Lot. aqua = apa.] Principalul supGment.] 1) Termen anatomic general care desemneaza o
constituent al organismelor vii, cu formula chimica H;0 si M,. parte accesorie, suplimentara sau dependenta atasata unei
18,016, a. este un lichid cu proprietati fizice particulare si com- structuri anatomice. 2) In acceptiune curenta, a. vermicular
plexe si cu roluri multiple, fiind denumita ,,matricea vietii", da- (ileocecal sau vermiform NA: appendix vermiform is), diverticul
torita calitatii sale de mediu general In care se desfasoara cecal vermiform, mai mult sau mai putin flectat, avand lungi-mea
schimburile metabolice vitale, ca si datorita dependents! si con- de 7-8 cm si diametrul de 4-8 cm. A. v. prezinta o po-zitie foarte
ditionarii oricarei forme actuale de viata de prezenta a. Rolurile variabila In raport cu cecul: posterior (retrocecal), anterior
principale ale a. In organism: solvent universal In mediile in- (prececal) si dedesubtui cecului (subcecal). De aid, dificultatile
terstitial si intracelular, mediu de dispersie, este necesara In care apar uneori In abordarea chirurgicala. In mod normal, a. v.
reactiile de hidroliza, are rol de ,,tamponare" a variatiilor de este mobil si liber, fara aderente. Submucoasa a. contine
temperatura din organism, rol de protectie mecanica (Indeosebi numerosi foliculi limfatici a caror inflamatie deter-mina *apendidta.
In cazul SNC). Proportia de a. din organism variaza In APENDICECTOMIE, s. f. / appendicectomie, s. f. / appen-
dicectomy, appendectomy. [Lot. appendix, -ids = adaos,

181
APENDICITA APOFIZA MASTOIDA
supCitMttt; gr. ektome = e^cizie..] Ablatie chirurgicala a *apen- congenitala sau dezvoltarea insuficienta, defectuoasa a unui
dicelui vermicular. tesut sau a unui organ. A. poate surveni inainte sau dupa nastere
APENDICITA, s. f. / appendicite, s. f. / appendicitis. [Cat. si prezinta forme variate. Ex.: 1) A. dentara, a. totals sau partiala
appendix, -ids = adaos, supdment; -ita.] Inflamatie acuta sau a germenilor dentari. 2) A. germinala, v. sindrom Castillo-
cronica a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1) A. abce- Trabucco-De La Blaze. 3) A. medulara, Incetarea procesului de
danta, proces supurativ al apendicelui. 2) A. acuta, forma e- regenerare sanguina medulara. 4) A. pulmonara, malformatie
volutiva brusca, cu fenomene generate si digestive. 3) A. atro- constand din prezenta unui bont bronsic lipsit de parenchim
fica, inflamatie cronica apendiculara 'in care elementele con- pulmonar. 5) A. de vagin, lipsa congenitala a vagi-nului.
stituente ale organului sunt Inlocuite cu tesut de scleroza. 4) A. APLAZIE GERMINALA / aplasie germinale / germinal aplasia.
congestiva, proces iritativ apendicular. 5) A. cronica, proces Sin.: sindrom Castillo-Trabucco-De La Blaze (v.).
inflamator si distrofic al apendicelui. 6) A. flegmonoasa, APLAZIE RETINIANA / aplasie retinienne / retinal aplasia. Sin.:
inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. 7) A. foliculara, boala Alstrom-Leber (v.).
inflamatie localizata In foliculii limfatici ai apendicelui. 8) A. APNEE, s. f. / apnee, s. f., arret respiratoire / apn(o)ea. {Cjr. a -
gangrenoasa, prin tromboza vaselor apendicelui si a mezoului. 9) priv.; pnoia = respirafie., de. ia pnein = a wpwa.\ Oprire
A. hiperplazica, inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin temporara a respiratiei. Forme: 1) A. de deglutitie se produce In
hiperplazia celulelor adipoase. 10) A. larvata, inflamatie latenta. timpul deglutitiei, prin inhibarea centrilor respiratori. 2) A. me-
11) A. lombara, apendice In pozitie anormala, retroce-cala Inalta, canica, prin obstructia cailor respiratorii. 3) A. reflexa, prin exci-
cu simptomatologie lombara dreapta Inalta. 12) A. pelviana, cu tarea zonelor reflexogene. 4) A. traumatica, de cauza neuro-
apendice in pozitie pelvina si simptomatologie ge-nitala sau reflexa sau lezionala,
urinara. 13) A. perforata, complicatie a unei apendi-cite acute. APNEE DE SOMN / apn6es de sommeil / sleep apn(o)ea. V.
14) A. purulenta, supurata. 15) A. recurenta survine la un interval sindromul apneei de somn.
de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. 16) A. toxica, APOCRIN, adj. / apocrine, adj. / apocrine. [Cfr. apo = in afara;
cu apendice aparent normal, deoarece teziunile sunt krinein = a separa de} Mod de secretie endocrina in care polul
endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu apical al celulelor glandulare se desprinde, 'impre-una cu
fenomene toxice grave. produsul de secretie. Ex.: glanda mamara. V. si mero-crin,
APENDICOCEL, s. n. / appendicocele, s. f. / appendicocele. holocrin.
[Lot. appendix, -ids = adaos, supCiment; gr. ke]e = fie-mie, APODIE, s. f. / apodie, s. f. / apodia. \Gjr. a - priv.; pous, podos
tumora.} Hernia *apendicelui vermicular. = vicwr.} Absenta congenitala a picioarelor.
APETIT, s. n. / appetit, s. m. / appetite. [Lot. appetitiis = pofta, APOENZIMA, s. f. / apoenzyme, s. f. / apoenzyme. [Gfr. apo =
dsrinf.d.] Termen care, daca este utilizat cu referire la in afard; en - in, zyme = ferment, drojdie} Partea prote-ica a unei
alimentatie, desemneaza o dorinta de a manca selectiv anu-mite enzime heteroproteinice. A. determina specificitatea enzimei si
alimente, spre deosebire de *foame, care prezinta un caracter viteza de reactie catalitica. Cealalta parte a enzi-mei se numeste
imperios. *cofactor sau *coenzima. V. si holoenzima,
APEX, s. n. / apex, s. n. / apex. NA: apex, pi. apices. [Lot. apex, APOFERITINA, s. f. / apoferritine, s. f. / apoferritin. [Qr. apo =
-ids = vdrf, cu[me} Extremitate, varf, punct culminant al unei in afara; (at. forrum = fier: -inn .) Proteina de la nivelul mucoasei
formatiuni anatomice. intestinale. A. capteaza fierul din alimentele digerate (ionizat si
APEXOCARDIOGRAMA, s. f. / apexocardio-gramme, s. m. / transformat In forma feroasa In stomac) si asigura traversarea lui
apexocardiogram. [Lot. apex, -ids = vdrf, cuime.; gr. kar-dia = prin mucoasa intestinala sub forma de *feri-tina.
inimo.; gramma = inscriere} Curba obtinuta prin Inre-gistrarea APOFIZA, s. f. / apophyse, s. f. / apophysis, processus, pi.
grafica a socului apexian. Var.: apexograma. processi (lat). NA: apophysis. Proeminenta osoasa fara cen-
APEXOGRAMA. Var. pentru apexocardiograma (v.). tru independent de osificare. V. In continuare.
APICAL, adj. / apical, -ale, -aux, adj. / apical. [Lot. apex, -ids = APOFIZA ARTICULARA / apophyse articulaire / articular
varf, cuime.} Referitor la varful unei celule, al unei structuri sau al process. NA: processus articularis. 1) Proeminenta osoasa
unui organ. Suprafata a. a unei celule epite-liale se afla pe fata prin care un os se articuleaza cu un alt os Invecinat. 2) Pro-
libera, expusa, partea opusa fiind suprafata bazala. Fata bazala eminenta osoasa verticala situata pe arcul posterior vertebral, la
este dispusa pe *lama bazala, care separa epiteliul de alte unirea dintre lama si pedicul, prezentand la suprafata sa o mica
tesuturi. zona articulara.
APICOLIZA, s. f. / apicolyse, s. f. / apicolysis. [Lat. apex, APOFIZA CLINOIDA / apophyse clino'ide / clinoid process.
-ids = varf, gr. lysis = distrugere, dt la lyem = a distru.ge.} 1) NA: processus ctinoideus. Unui dintre cele sase procese
Operatie care produce turtirea varfului unui plaman, prin decolare osoase ale osului sfenoid, care Inconjoara saua turceasca.
pleuro-parietala. 2) Leziune resorbtiva a procesului apical al APOFIZA CORACOIDA / apophyse coracoide / coracoid
radadnii dentare, consecutiv unor infectii cronice paro-dontale, ca process. NA: processus coracoideus. Proiectie osoasa lunga
urmare a cariilor dentare complicate. si incurbata care porneste de la gatui scapulei si se extinde
APIRETIC, adj. / apyretique, adj. / apyretic. {Qr. a - priv.; deasupra 'cavitatii glenoide, servind ca punct de insertie pentru
pyretikos = j~e.6ri[, de. la pyressem = a avea feCiro.} Despre un muschi si ligamente.
proces patologic care nu este Insotit de *febra. APOFIZA CORONOIDA A CUBITUSULUI / apophyse coro-
APIRETOGEN, adj. / apyretog6ne, adj. / apyrogenic. [Cjr. a noide de cubitus / coronoid process of cubitus. NA: pro-
- priv.; pyretos = fe6raf gennan = a produce.] Care nu cessus coronoideus ulnae. A. piramidala sub forma de con-
provoaca febra. Ex.: solutie a. Termenul apirogen, utilizat une- sola situata In partea anterioara a extremitatii proximale a
ori, nu este corect. APIREXIE, s. f. / apyrexie, s. f. / apyrexia. "cubitusului.
\Qr. a - priv.; APOFIZA MASTOIDA / apophyse mastoide / mastoid process.
pyrexis = acces de. fe6nl, de. la pyressem = a. avea. fidro.} NA: processus mastoideus. V. mastoida.
Absenta 'febrei la un pacient. APLAZIE, s. f. / aplasie, s. f. / APOFIZA ODONTOIDA / apophyse odontoide / odontoid
aplasia. [QT. a - priv.; pla- process. NA: dens axis. Proces conico-cilindric, ascendent,
sis = moddarc., dt. la plasseia = a forma, a modeCci} Absenta

182
APOFIZA ODONTOIDA APOPTOZA
situat pe fata superioarfi a corpului axisului, In jurul caruia de constienta, asemanatoare atacului de apoplexie, dar care se
pivoteaza *atlasul. vindeca In cateva ore sau zile.
APOFIZA PTERIGOIDA / apophyse pterygoide / pterygoid APOPLEXIA LUETEI / maladie de Bosviel / Bosviel's disease.
process. NA: processus pterygoideus. A. verticala cu origi- Sin.: boala Bosviel (v.).
nea In dreptui jonctiunii dintre corpul si marea aripa a osului APOPLEXIE, s. f. / apoplexie, s. f. / apoplexy. [Qr. apoplexia =
sfenoid, formata din doua lame unite anterior, care delimiteaza [ovitvra.] 1) Pierdere brusca a constientei urmata de para-lizii,
In deschiderea lor posterioara fosa pterigoidiana. cu mentinerea circulatiei si a respiratiei, cauzata eel mai adesea
APOFIZA SPINOASA / apophyse epineuse / spinous process. de o hemoragie cerebrala, mai rar de o embolie sau o tromboza
NA: processus spinosus. A. mediana, implantata pe fata a unei artere cerebrale. Sin.: ictus apoplectic (sau cerebral),
posterioara a arcului vertebral la unirea celor doua lame. atac cerebral. 2) Prin analogie, orice hemoragie masi-va In
APOFIZA STILOIDA / apophyse stylo'ide / styloid process. interiorul unui organ: a. splenica, pulmonara, uterina etc. 3)
NA: procsssus styloideus. Prelungire osoasa sub forma de Anatomopatologic, zona de necroza hemoragica prin eritro-
stilet. diapedeza In focar, fara sa existe o obturare vasculara; a. apare
APOFIZA TRANSVERSA / apophyse transverse / transverse ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale.
process. NA: processus transversus. A. pereche, volumi- APOPLEXIE DIGITALA / apoplexie digitale / Achenbach syn-
noasa, care proemina de o parte si de alta a unei vertebre si isi drome. Sin.: sindrom Achenbach (v.).
are originea In zona de jonctiune a lamei cu pediculul. Forma a. APOPLEXIE UTEROPLACENTARA / apoplexie utero-placen-
t. variaza In functie de regiunile coloanei vertebrale. V. si taire / abruptio placentae. Sindrom care survine brutal la gra-
coloana vertebrala. vida In ultimele luni de sarcina sau In perioada travaliului. Se
APOFIZITA, s. f. / apophysite, s. f. / apophysitis. [Cfr. apo = in caracterizeaza prin aparitia unui hematom retroplacentar, care
afard; physis = creftere., de. [a phyeiii = a create.; -ita.} decoleaza placenta de peretele uterin. A. se poate extinde la
Distrofie de crestere limitata la o apofiza osoasa. Este o varie- *anexele uterine si chiar la nivelul ficatului si rinichilor. Se ca-
tate de *osteocondrodisplazie. racterizeaza clinic prin durere abdominala, metroragie, hiperten-
APOFIZITA T1BIALA ANTER10ARA / apophysite tibiale ante- siune tranzitorie ce preceda o stare de *soc, albuminurie
rieure / tibial anterior apophysitis, Osgood's disease, masiva. Prognosticul este foarte grav pentru fat si grav pen-tru
Schlatter's disease. Alterare dureroasa a tuberozitatii tibiale mama, amenintata de hemoragie prin *afibrinogenemie si de
anterioare de origine traumatica sau microtraumatica, obser- necroza a corticalei renale. Sin.: hematom retroplacentar.
vata Intre 10 si 15 ani la baieti, care dispare spontan fara se- APOPROTEINA, s. f. / apoproteine, s. f. / apoprotein. \Cjr. apo
chele. Sin.: boala Osgood-Schlatter, osteita apofizara de cres- = in afard; protos = primui; -ino.] Fractiunea proteica a
tere, osteonecroza idiopatica a tuberculului tibial. *lipoproteinelor, formata Indeosebi in ficat. Se disting opt tipuri
APOLIPOPROTEINE, s. f. pi. / apolipoproteines, s. f. pi. / de a.: A (I, II), B, C (I, II, III), D si E. Tipurile de a. A si B au
apolipoproteins. [Qr. apo = in afard; lipos = grdsime; pro-los concentratie scazuta In insuficienta hepatica. A. B (din LDL)
= primu[; -inn.] Proteine cu functii de sinteza, de secretie sau de este principala a. aterogena, iar a. A (din HDL) este o a.
catabolism al *lipoproteinelor. Sunt clasificate In grupe, cele mai antiaterogena.
importante fiind A si B. V. si tab. const. biochim. APOPTOZA, s. f. / apoptose, s. f. / apoptosis. \Cjr. apoptein =
APOMORFINA, s. f. / apomorphine, s. f. / apomorphine. a arunca in afara.; apoptosis, cuva-nt utilwat de Homer, in
Dehidromorfina utilizata electiv ca emetic cu actiune centrala. Iliada, cu sensuC: cadtrta frunzdor din copaci odata. cu sosirea
APONEVRECTOMIE, s. f. / aponevrectomie, s. f. / apone- toamnei.] Moarte celulara izolata si programata, care Incheie
vrectomy. \Gjr. aponeurosis, de [a apo = in afara, neuron = ciclul celular normal al unei celule si creeaza conditii fizio-logice
new, ektome = ufcizu..] Rezectia chirurgicala a unei *apo- pentru Inlocuirea sa. Prin remnoirea celulara pe care o
nevroze. realizeaza, a. asigura limitarea dimensiunilor diferitelor struc-turi
APONEVROZA, s. f. / aponevrose, s. f. / aponeurosis. NA: din organism la necesitatile fiziologice. In consecinta, este un
aponeurosis, pi. aponeuroses. [Qr. aponeurosis, de (a apo = proces normal, spre deosebire de 'necroza, care reprezinta
in afard, neuron = new - ca urmare a confuziei pe care o fac-e- moartea celulara patologica. Caracteristicile principale ale pro-
au anticii intre neni fi tendon.} Structura anatomica formata din cesuluj de a. In comparatie cu eel de necroza sunt urmatoa-
fibre conjunctive Incrucisate, formand o membrana alba, rele: a. este indusa de stimuli fiziologici (reglarea, initierea si
rezistenta. Exista a. de invelis (fascii), limitante ale mus-chilor blocarea depinzand de un set de gene, eel putin 11, proba-bil o
sau ale unor regiuni, si a. de insertie, analoge tendoa-nelor serie de oncogene si unele gene supresoare ale cresterii
aplatizate. tumorale), pe cand necroza se produce numai In cadrul unor
APONEVROZA EPICRANIANA / aponevrose epicranienne / procese patologice; a. implica o singura celula, iar necroza o
epicranial aponeurosis. NA: galea aponeurotica. Lama fi- populatie de celule; In a., balonizarea (umflarea) mitocondri-ilor
broasa sub forma de casca mulata pe bolta craniana. Ea este sau a altor organite lipseste, fiind foarte evidenta in necroza; ca
acoperita de pielea paroasa a capului, reunind partile anterioa- urmare, nu se produce eliberarea enzimelor lizozo-male, care
ra si posterioara ale muschiului fronto-occipital. este masiva In necroza (Indeosebi In *autoliza); In a. are loc
APONEVROZITA, s. f. / aponevrosite, s. f. / aponevrositis. [Qr. fenomenul de 'cariorexis, iar in necroza eel de *ca-rioliza.; In a.,
aponeurosis, d'e [a apo = in afard, neuron = MTV, -\ta\ ADN-ul este desfacut In segmente multiple de cate 185 perechi
Inflamatia unei *aponevroze. A. ptantara - v. boala Ledderhose. de baze, datorita scindarii Intre *nucleozomi, iar In necroza
APOPLECTIC, adj. / apoplectique, adj. / apoplectic. [Qr. acest proces este aleatoriu; In a., celula este frag-mentata In
apopleklikos = stupefia.t.\ 1) Care se afla In relatie cu *apo- corpi apoptozici, care pot fi fagocitati de macrofage sau de
plexia sau este provocat de aceasta. Ex.: atac sau ictus a. 2) celulele din vecinatate, pe cand In necroza celula se umfla, apoi
Care este predispus la apoplexie. se dezintegreaza, fagocitoza lipsind. A., spre deosebire de
APOPLECTIFORM, adj. / apoplectiforme, ad|. / apoplecti- necroza, nu lasa debriuri celulare si nici cicatrice. In prezent
form. [Cjr. apoplcktikos = stup&flat; (at. forma = forma..} Care sunt In studiu implicatiile a. in patologie, Indeosebi in
se aseamana cu 'apoplexia. Ex.: atac a., pierdere subita cancerogeneza, iar cunoasterea mecanismelor a. ar putea

183
Apozme ARBORE
GENEALOG1C

fi utila In strategiile de preventie si tratament ale cancerului. S-au de cei ai glandelor de origine (ex.: In cancerul pulmonar cu celule
conturat si multe alte directii de interes In patogeneza si terapie: mid neendocrine poate aparea o secretie endocrina),
boli autoimune, unele infectii virale, SIDA, boli neuro- APUDOMATOZA, s. f. / apudomatose, s. f. / apudomatosis,
degenerative, boli hematologice, infarct miocardic, accidente polyendocrinoma. [^Ic-ronim din Ingi. pentru amine precursor
vasculare cerebrale, ischemie cerebrala, ataxie-telangiectazie, uvtake and dtc.arboxyla.twn = captarea si decarfio^ilarea pre-
astm, osteoporoza, artrita reumatoida etc. Unii cercetatori fac cursoritor aminici; -ama; -oza.] Sin.: neoplazie endocriniana
distinctie Intre a. din cadrul proceselor fiziologice si cea pro-dusa multipla (v.).
prin stimuli patologici. Totusi, sunt suficiente dovezi ca a. ARACHNIDA / Arachnida / Arachnida. \Gjr. arakhne = paian-
fiziologica si cea patologica sunt asemanatoare atat din punct de jen.] Artropode ("Arthropoda) terestre, al caror corp este format
vedere al cailor de semnalizare, cat si al efectorilor moleculari. din doua parti: una anterioara, cefalotorace (purtand apa-ratui
Daca unele aspecte morfologice pot varia de la un tip celular la bucal si patru perechi de labe) si alta posterioara, abdo-menul.
altui, procesele biochimice sunt identice. Clasa A. cuprinde numeroase ordine, din care fac parte
APOZITIE, s. f. / apposition, s. f. / apposition. [Lot. appo-sitio, - paianjenii, scorpionii si diversi acarieni, nocivi fie prin toxinele
(Mil's = apiicare, adaugare, de. la apponere = a pune ianga., a din venin, fie ca vectori ai unor agenti patogeni.
adauga ft ponere = a pune.} Punerea In contact a doua ARAHNIDISM, s. n. / arachnidisme, s. m. / arachnidism. l^r.
elemente (substante, fragmente de os fracturat). A. periostala arakhiie = paianjen; -ism.] Boala sau accident provocate de
reprezinta reactia periostului fata de o agresiune lo-cala muscatura paianjenilor. Se disting: 1) A. cutanat, de la simpla
(tumorala, infectioasa), manifestata prin activitate osteo-genica si iritatie locala la edem necrotic. 2) A. nervos, accident grav,
vizibila radiologic. caracterizat prin contractura cu hiperreflectivitate, tremuraturi si
APRAGMATISM, s. n. / apragmatisme, s. m. / apragmatism. pareza ale extremitatilor, miozis si hipotensiune, iar uneori
[CfT. a - priv.; pragmatikos = referitor [a fapte, de la pragma, - dispnee si paralizie respiratorie care poate determina moartea.
atos = fapt; -ism.] Imposibilitatea de a Intreprinde actiuni eficace ARAHNODACTILIE, s. f. / arachnodactylie, s. f. / arachno-
In vederea atingerii unui scop, chiar daca acesta este evident si, dactyly. [Qr. arakhne = paianjen; daktylos = deget} 1)
eel putin aparent, dorit de subiect. Malformatie congenitala care consta In alungirea si subtie-rea
APRAGMATISM SEXUAL / apragmatisme sexuel / sexual degetelor de la maini, ce apar asemanatoare picioarelor de
apragmatism. Imposibilitatea realizarii unui act sexual, din paianjen. 2) Sin. uzual pentru sindrom Marfan (v.).
cauza indiferentei sau imposibilitatii de a stabili o relatie cu ARAHNODACTILIE CU CONTRACTURI CONGENITALE /
partenerul. arahnodactylie avec contractures congenitales / contrac-
APRAXIE, s. f. / apraxie, s. f. / apraxia. [Cfr. a - priv.; praxis = tural arachnodactyly. Sin.: sindrom Beals-Hecht (v.).
actiune, practicd, de [a pratteia -= a ac-fwna} Tulburare ARAHNOIDA, s. f. / arachnoide, s. f. / arachnoid. NA: arach-
dobandita a executarii miscarilor voluntare fara sa existe fe- noidea, pi. arachnoideae. [C?r. arakhne = paianjen; eidos =
nomene paretice sau ataxice, fara leziuni cerebrale, striate sau forma.} Membrana fina conjunctiva, componenta a *leptome-
cerebeloase. In principiu, se recunosc trei tipuri de a.: 1) A. ningelui, interpusa Intre *dura mater si *pia mater, de care este
constructive!, imposibilitate de reproducere a formelor plane sau separata prin spatiul subarahnoidian, ocupat de *lichidul
tridimensionale (patrat, cub) prin desene sau prin constructie In cefalorahidian. A. encefalica acopera encefalul, iar a. spinala
spatiu. 2) A. ideatorie, In care gesturile simple sunt execu-tate, In Inveleste maduva spinarii. V. si meninge, dura mater, pia mater.
timp ce succesiunea actelor necesare unei miscari complexe ARAHNOIDITA, s. f. / arachnoldite, s. f. / arachnoiditis. [C,r.
este imposibila. In clinica se solicita, de ex., aprin-derea cu arakhne = paianjen; eidos = forma; -ita.] Infiltrat celular,
chibritui a unei lumanari. 3) A. ideonnotorie, In care un gest inflamator sau neoplazie, al *leptomeningelui. A. evolueaza
simplu este irealizabil, In timp ce gesturile automa-tice (ex.: cronic, cu tendinta la Inglobare si la comprimare a elementelor
scarpinat) sau emotionale sunt posibile. Au mai fost sistemului nervos central sau periferic In vecinatatea carora se
individualizate si alte tipuri de a., printre care a. Tmbracarii si a dezvolta.
mersului. ARAHNOIDOCEL, s. n. / arachno'idoc61e, s. f. / arach-
APROSEXIE, s. f. / aprosexie, s. f. / aprosexia. [Qr. a -priv., noidocele. [Qr. arakhne = paianjen; eidos = forma.; kele =
prosexis = atenfie.] Perturbare a atentiei voluntare, ne- hemie,, Inmora..} Hernie la nivelul spatiului subarahnoidian.
observarea noului din ambianta si, In consecinta, incapacitatea ARBOR VITAE / arbor vitae / arbor vitae. [Lat. arbor, -oris =
de concentrare asupra unor anumite activitati, idei, fapte. Fe- arbore'i vita = viafa,} Sintagma lat. Insemnand arborele vietii,
nomen prezent In oligofrenie, dementa, tumori frontale etc. utilizata Indeosebi cu referire la structuri asemanatoare cu un
APROSOPIE, s. f. / aprosopie, s. f. / aprosopia. [C,r. a -priv.i arbore si ramurile acestuia. 1) Aspect arborescent al substantei
prosopoa = fa^d.] Monstruozitate caracterizata prin absents albe In sectiunile mediale ale cerebelului. 2) Plici ale mucoasei
masivului median al fetei si a mugurilor maxilari supe-riori. Ca colului uterin; sin.: plicae palmatae cervicis. 3) De-numire pentru
urmare, Intre baza craniului si mandibula exista doar un orificiu arborele de tuia alba, Thuja occidentalis, al carei ulei are utilizari
unic. numeroase: expectorant, antireumatic, emenagog si antiiritant In
APUD / APUD / APUD. [^cronim din engC. pentrv amine pre- bolile dermatologice.
cursor uptake, and decar6o?(yCation = captarea fi ARBORE GENEALOG1C / arbre gen^alogique / genealogical
decarfio)ylarea precursorifor aminici.] Abrev. utilizata In mod tree. [Lot. arbor, -oris = arbors.; genea]ogia, din gr. genos =
curent pentru sis-tem APUD (v.). neam, unnas, generatie.; logos = stiinfa,] Reprezentare con-
APUDOM, s. n. / apudome, s. m. / apudoma. [Acroiwm din Ingi. ventionala a legaturilor de rudenie Intre diferitii membrii ai unei
pentru amine precursor uptake and decardo^yCation = captarea familii. Sunt reprezentati: barbatii prin patrate, femeile prin cer-
fi decar6o\iiarea precursoritor aminici; oma.\ Tumora dezvoltata curi, iar subiectii afectati de o boala genetica printr-un semn In
din celulele 'sistemului APUD. Majoritatea a. sunt secretante, simbolul precedent. 0 bara orizontala care leaga un subiect
producand: 1) polipeptide sau amine asemanatoare hormonitor feminin cu unui masculin reprezinta un mariaj. Mariajul consan-
secretati In mod normal (ex.: adenoamele hipofizare si ale guin este reprezentat prin doua bare orizontale. Descendentii
celulelor Langerhans, carcinoamele tiroidiene, feocromo- sunt figurati prin ramificatii din barele orizontale. Generatiile
citoamele, carcinoidele intestinului subtire). 2) hormoni diferiti

184
ARBOVIROZA ARE
sunt indicate cu cifre romane, iar numarul unui individ Intr-o 1) A. mama/a (NA: areola mammae): zona care Inconjoara
generatie cu cifre arabe. ARBOVIROZA, s. f. / arbovirose, s. f. / mamelonul. 2) Zona eritematoasa care Inconjoara un punct
arbovirosis. \arbo - ihflamat. ARGENTAFIN, adj. / argentaffine, adj. / argentaffin.
afirw. din engi. artHrovod-bome = transportat de wtTopode.; [Lot.
Cat. virus = otrava, infectie; -oza.] Denumire generica a bolilor argentum = argint; affinis = iwecinat.] V. celula argentafina.
determinate de grupul de virusuri "Arbovirus. 0 serie de a. ARGENTAFINOM, s. n. / argentaffinome, s. m. / argentaffi-
afecteaza exclusiv animalele vertebrate, iar altele si omul noma. [Lat. argentum = argMt; affinis = mvecinat; -onio.]
(*antropozoonoze). In functie de virusul care Ie genereaza, a. Sin.: cardnoid (v.). ARGININA, s. f. / arginine, s. f. / arginine.
prezinta forme foarte diverse, majoritatea fiind boli tropicale. In [Lat. argentum
Europa au fost identificate cateva forme de *encefalita. = argint; -ind.] Aminoacid bazic neesential care intra In com-
ARBOVIRUS, s. n. / arbovirus, s. m. / arbovirus. [arbor -tifirw. pozitia proteinelor. Are rol important In sinteza hepatica a
din engi. arthropod-bome = transportat de artropode; *ureei. V. ureogeneza, v. tab. const. biochim.
[at. virus = venin, otrand.] Termen generic pentru un grup de ARGININURIE, s. f. / argininurie, s. f. / argininuria. [Lot.
numeroase virusuri transmise prin Intepaturile artropodelor argentum = argint; -ina; gr. ouron = urind.] 1) Concentratia sau
hematofage (tantari, capuse), In organismul carora virusurile se eliminarea cotidiana a 'argininei In urina. 2) Afectiune metabolica
multiplica. A. provoaca la om *arboviroze. ereditara determinata de un deficit In arginaza I (din ficat si
ARC, s. n. / arc, s. m. / arch. [Lot. arcus = arc, 6o[ta.] eritrocite). Ca urmare, creste eliminarea urinara a argininei si
1) segment dintr-o curba, In particular dintr-o circumferinta. apar tulburari neurologice variate
2) Structura anatomica, normala sau patologica, avand aspec-tul ARGININ-VASOPRESINA, s. f. / arginine-vasopressine, s. f. /
unei linii curbe. Ex.: a) a. costal, curbura formata de catre o arginine-vasopressine. V. vasopresina.
coasta si cartilajul sau; b) a. neural (sau vertebral), a. posterior al ARGINT, s. m. / argent, s. m. / silver. [Lat. argentum = argint.]
vertebrei, format de catre pediculi si lamele verte-brale; el ElementuI chimic nr. 47, simbol Ag, greutate atomica 107,87,
delimiteaza, cu fata posterioara a vertebrei, orificiul vertebral; c) greutate specifica 10,5. Metal alb, maleabil, ale carui saruri sunt
a. sen;/, sin.: gerontoxon (v.). utilizate In medicina datorita efectelor caustice, astringente si
Arc aortic / arc de I'aorte / aortic arch. V. tab. anat. - artere. antiseptice. De asemenea, a. este utilizat la prepararea
ARC BRANHIAL / arc branhial / branchial arch. Coloane electrozilor impolarizabili, ca si In tehnica medicala.
arcuate pereche care dau nastere branhiilor la vertebratele ARGIRIE, s. f. / argyrie, s. f. / argyria. [Cfr. argyros = argint.]
inferioare, iar la embrionul vertebratelor superioare evolueaza Coloratie anormala, brun-roscata a tegumentelor, consecutiva
spre structurile fetei si ale gatului. Fiecare a. b. confine o unui contact profesional cu saruri de argint sau prin adminis-
structura cartilaginoasa cu doua jumatati, dreapta si stanga. trare terapeutica prelungita.
Primul a. b, (a. mandibular) se diferentiaza In ligamentele ARGIRISM, s. n. / argyrisme, s. m. / argyrism, silver poi-
sfenomandibular si maleolar anterior, ciocanului si nicovalei; soning. [Cjr. argyros = argint, -ism.] Intoxicatie terapeutica sau
eel de-al doilea a. b. (a. hioid) da nastere apofizei stiloide, profesionala determinata de argint sau sarurile acestuia.
ligamentului stilohioid, cornului mic al osului hioid si portiunii ARHEOBACTERIE, s. f. / arche(o)bacterie, s. f. / archeobac-
craniale a corpului hioidului; eel de-al treilea formeaza cornul teria. ](yr. arkhaios = vecfii; bakterion, dim. dt la bakteria =
mare al osului hioid si partea caudala a corpului acestui os; 6aston.] Organism procariot capabil sa traiasca In conditii
eel de-al patrulea si al cincilea, dau nastere unor cartilaje extreme de temperatura sau de salinitate. Considerate ca forme
laringiene. primordiale In evolutie, ele sunt remarcabile prin prezenta de
ARC REFLEX / arc reflexe / reflex arc. Unitate functionala a "introni In genele lor.
sistemului nervos alcatuita dintr-un receptor senzorial, un organ ARIBOFLAVINOZA, s. f. / ariboftavinose, s. f. / ariboflavi-
efector (muschi, glanda) si un circuit de neuroni ce vehiculeaza nosis. \Cjr. a - prill.; posiBii de ia germ. Ribonsaure == acid
informatia senzoriala la sistemul nervos central si, In conti-nuare, ri6onic (a[terare de [a araBinoz.d); [at. flavus = gaiben; ind,
din centrul nervos la organele efectoare. A. r. eel mai simplu nu -oza.] Boala determinata de carenta In *vitamina B; (ribo-
cuprinde decat doi neuroni, unul senzitiv si altui motor flavina), A. este rara si, In general, se asociaza cu alte avi-
(*motoneuron). Acest a. r. nu poseda decat o sinapsa, fiind taminoze, Indeosebi In *pelagra.
denumit monosinaptic. ARIE, s. f. / aire, s. f. / area. NA: area, pi. areae. [Lat. area =
ARC SENIL / arc senile de la cornee / arcus senilic. Sin.: am} In anatomie, suprafata delimitata morfologic sau functional:
gerontoxon (v.). 1) A. de asociatie sau asociative: fiecare dintre a. functionale ale
ARCADA, s. f. / arcade, s. f. / arch. [Lot. arcus = arc, 6o[td.] scoartei cerebrale care stabilesc legaturi intra-corticale. 2) A.
Structura anatomica de forma arcuita. Termen general pentru auditiva: zona a cortexului cerebral situata deasupra primei
desemnarea unor elemente de natura foarte diferita, osoasa, circumvolutiuni temporale, In profunzimea scizurii laterale (sau
fibroasa s;iu vasculara. Mai importante: 1) A. crurala (NA: liga- silviene) a emisferei. La nivelul sau (a. 41 Brodmann) ajung caile
menturn inguinale): coarda fibroasa Intinsa de la spina iliaca cohleare centrale din corpii geniculati mediani. Distrugerea
anterosuperioara la spina pubisului. Este constituita din fibre acestui centru nu antreneaza surditatea decat daca este
proprii (ligamentui inghinal extern a lui Henie) si din fibrele bilaterala. 3) A. auditivo-psihica: a. corticotem-porala care
aponevrozei muschiului mare oblic al abdomenului. Sin: liga- Inconjoara a. auditiva si care reprezinta zonele de perceptie si de
mentui Poupart. 2) A. dentara (NA: arcus dentalis): arc format de gnozie. Aceste doua zone permit, respectiv, identificarea
catre ansamblul dintilor unui maxilar, superior sau inferior. 3) A. sunetelor si interpretarea lor simbolica. Sin.: centrul auditivo-
sprancenara (NA: arcus superciliaris): relief redus al fetei psihic. 4) A. avasculara Treves (NA: plica ileoce-calis): zona a
anterioare a frontalului, orientata oblic In sus si spre exterior, mezenterului comun lipsita de vase sanguine macroscopice,
deasupra arcadei orbitare. 4) A. zigomatica (NA: arcus deasupra si Inauntrul valvulei ileocecale. 5) Ani Brodmann, v. 6)
zygomaticus): arc osos format prin reunirea apofizei zigoma-tice A. calcarina: zona de proiectie a a. vizuale, care ocupa cele doua
a osului temporal cu apofiza temporala a osului malar. buze si depresiunea creata de scizura calcarina, Intinzandu-se si
AREOLA, s. f. / areole, s. f. / areola. NA: areola, pi. areo-lae pe versantui extern al polului occipital. Reprezinta o veritabila
(1). [Lot. areola s= (trie. mica, dim. de ia area = mie.] retina corticala, fiecare punct al re-

185
AR1ERAT ARN
tinei proiectandu-se pe un punct corespunzator pe scoarta. Sin.: umane de catre Brodmann, care a delimitat 52 de a., sau
arie striata. 7) A. cardiaca, regiunea precordiala, locali-zata la campuri citoarhitectonice. A. au fost delimitate pe baza mor-
nivelul hemitoracelui stang. 8) A. corticala: teritoriu de proiectie al fologiei cortexului cerebral (circumvolutii) si a citologiei celor
cortexului cerebral, care corespunde punctului de sosire sau sase straturi de neuroni corticali.
plecare al fibrelor corticipete sau corticifuge, de origine sau cu ARITENOID, adj. / arytenoide, adj. / arytenoid. [^r. ary-
destinatie extracorticala. 9) A. cortico-oculoce-.falogira: zona din (oinoei'des = in forma de. uicior, de. la arytaina = u[c.wr, eidos
cortexul cerebral situata In piciorul celei de-a doua circumvolutii = forma.] Care se refera la *cartilajul aritenoid.
frontale. 10) A. embriogena: portiune a veziculei embrionare a ARITENOIDITA, s. f. / arytenoidite, s. f. / arytenoiditis. \Cjr.
mamiferelor (blastodst) unde se va forma embrionul. Sin.: arie arytainoeides = m forma de view, de ia arytaina = u[cwr, eidos
germinativa. 11) A. gustativa: zona a cortexului cu proiectia la = forma; -ita.] Inflamatie a cartilajului aritenoid sau a muschilor
nivelul partii inferioare a circum-volutiunii parietale ascendente si care se insera pe acesta.
1n zona profunda a opercu-lului parietal. 12) A. Kiesselbach, sin.: ARITENOIDOPEXIE, s. f. / aryt6noidopexie, s. f. / aryte-
pata Kiesselbach (v.). noidopexy. \Cjr. arytainoeides = in forma de ud-.ior, de ia
13) A. motorie exfrapiramidala: fiecare din centrii efectori si arytainu - uicior, eidos = forma; pads = jv(a.re.] Sin.:
regulatori ai motricitatii semi-automate si semivoluntare, care se operatie Kelly-King (v.).
Intind pe o mare parte din scoarta fronto-temporo-parietala. ARITMIE, s. f. / arythmie, s. f. / arrhythmia. [Cjr. a priv.i iat.
14) A. motohe piramidala: centrul efector al motricitatii volun-tare, rhythmus, gr. rhythmos = ritm.] Anomalie (iregularitate sau
pe versantui anterior al scizurii centrale (Rolando). 15) A. disparitie) a unui ritm. Termenul este utilizat Indeosebi pentru
parietala ascendents. centrul receptor al sensibilitatii generale, desemnarea perturbarilor *ritmului cardiac. V. aritmie cardiaca.
corespunzand partii anterioare a circumvolutiunii parietale ascen- ARITMIE CARDIACA / arythmie cardiaque / cardiac arrhyth-
dente. 16.) A. striata, v. arie calcarina. 17) A. vegetativa: fiecare mia. Denumire generica pentru tulburarile ritmului cardiac, care,
din zonele scoartei a carei excitare antreneaza raspun-suri In functie de mecanism, pot fi: tulburari ale automatismului
vegetative s. a. cardiac, ale conducerii impulsului sau mixte. Extrem de diverse,
ARIERAT, adj. / arriere, -e, adj. / retardate, back-ward, [fr. In raport cu cele trei mecanisme patogenice enumerate, a. c. pot
arriere, din [at. adrctro, forma wtaritd a iui retro = uiopm.] fi clasificate In patru grupe: 1) Tulburari In for-marea impulsului:
Persoana care este afectata de *arieratie mentala. a) a. nonnotope sau sinusale (*tahicardia sinusala, 'bradicardia
ARIERATIE MENTALA / arrieration mentale / mental retar- sinusala, a. sinusala respiratorie, a. sinu-sala nerespiratorie); b)
dation, mental deficiency. \fr. arrieration, din [at. adretro, a. heterotope sau ectopice - atriale (*extrasistola atriala,
forma ifitiiri.td a [lit retro = mapoi; (at. mentalis, de la mens, *tahicardia atriala, *fibrilatia atriala, *flutter-ul atrial, 'wandering
*ntis = minte] Inapoiere mentala. Stare a unui copil sau a unui pace-maker), - ventriculare (*extrasistola ventriculara,
adult arierati, cu Intarziere In dezvoltarea mentala. Intar-zierea se *tahicardia ventriculara, *flutter-ul ventricular, *fibri-latia
evalueaza In raport cu media grupului din care face parte ventriculara, 'torsada varfurilor), - pasive sau ritmuri de scapare
subiectui In cauza si poate fi globala sau, dimpotriva, poate afecta (atriale, ventriculare, jonctionale). 2) Tulburari In con-ducerea
numai o parte a personalitatii. A. m. se caracte-rizeaza prin impulsului: bloc sinoatrial, bloc atrioventricular, tulburari de
dezvoltarea insuficienta a facultatilor intelectuale, instabilitate conducere intraventriculara. 3) Tulburari mixte: diso-ciatie
psihica si inaptitudinea de a reactiona normal la solicitarile din atrioventriculara, *sindrom Wolff-Parkinson-White, *sin-drom
mediul In care traieste subiectui. Daca arieratui este un copil, Lown-Ganong-Levine, parasistolie, ritm sinusal coronar si atrial
acesta se dovedeste inapt sa Invete. Clasic, au fost stabilite si inferior. 4) Ritm de pacemaker, indus artificial.
descrise trei grade de a. m., In ordinea gravi-tatii: 'debilitate ARITMIE COMPLETA / arythmie complete / continuous
mintala (mentala), 'imbecilitate si 'idiotic. Handi-capul mental poate arrhythmia. Neregularitate de ritm cardiac In care contractiile
fi clasificat si In functie de *coeficientul de inteligenta (Ql). Astfel, ventriculare sunt separate unele de altele prin intervale ine-gale.
pentru Ql Intre 70-79 se situeaza Frecvent Insotita de tahicardie (tahiaritmie), poate fi de-
*intelectul de limita, In cazurile de Ql 50-70 handicapul este terminata de fibrilatia atriala. Poate fi paroxistica sau perma-
considerat uor, pentru 20-50 moderat-sever, iar sub 20 pro-fund. nenta, idiopatica sau primitiva (fara existenta unei leziuni car-
Subiectii cu handicap usor pot fi recuperati prin educatie. Celelalte diace), In relatie cu o cardiopatie (cardiomiopatie, comunicare
doua grupe impun o asistenta continua, calificata, ca si un mediu interatriala, stenoza mitrala) decompensata sau nu, sau cu o
familial sau social adecvat, recuperarea nefiind posibila. A. m. boala endocrina (hipertiroidie).
este, de regula, consecinta unei insuficiente congenitale a ARITMIE EXTRASISTOLICA / arythmie extrasystolique /
dezvoltarii inteligentei, care se manifesta pre-coce, avand extrasystolic arrhythmia. Neregularitate de ritm cardiac, de-
urmatoarele cauze principale: tulburari metabolice ereditare, terminata de interpunerea, fata de ritmul sinusal normal, unor
fragilitate a cromozomului X (transmis de femeie si care poate extrasistole cu numar si tip variabil. V. extrasistola.
afecta pe toti baietii nascuti de aceeasi mama), aberatii ARITMIE SINUSALA / arythmie sinusale / sinusal arrhythmia.
cromozomiale (ex.: *sindromul Down), leziuni organice ale Neregularitate a ritmului cardiac data de o perturbare a cadentei
creierului din cauza unei boli a mamei In perioada gra-viditatii (ex.: exdtatiilor la nivelul nodului sinusal.
*rubeola), traumatism cranian perinatal, encefalite etc. A. m. ARITMOGEN, adj. / arythmogene, adj. / arrhythmogenic. [Gjr.
trebuie diferentiata de a. afectiva, care apare eel mai adesea la a - priv.; (at. rhythmus, gr. rhythmos = ritm; gr. gennan = a
indivizi cu inteligenta normala si corespunde unei imaturitati produce.] Care genereaza tulburari de ritm cardiac.
psihice, ca o consecinta a fixatiei Intr-un anu-mit stadiu al ARITMOMANIE, s. f. / arithmomanie, s. f. / arithmomania. [Qr.
copilariei, manifestata Indeosebi printr-un atasa-ment excesiv fata arithmos = numar; mania = nebunie} Obsesia nume-relor si
de parinti, absenta autonomiei, egoism si operatiilor aritmetice: bolnavul efectueaza calcule multiple si
*puerilism. A. a. poate fi eliminata prin *psihoterapie. V. si re- inutile, desi este constient de inutilitatea lor (In psi-hastenii,
tardare mentala. nevroze, isterie).
ARII BRODMANN / aires de Brodmann / Brodmann's areas. ARN / ARN / RNA. [^6rev. de. Co. acid riBonucCeic, u.tUlza.ta. m
[Korbinian Brodmaan, neurofiistologge.rma.ni 1868-1918} Des- iim6aju[ c.ww.t ui iocul dmwnwv. u(tinse..] SubstantS poliri-
crierea si numerotarea diferitelor zone ale scoartei cerebrale

186
ARN ANTISENS A. CANALULUI PTERIGOID1AN
bonucleica prezenta In toate celulele vii, formata din reunirea mai partilor subiacente. 4) a. de gradul IV: carbonizarea unei re-giuni
multor ribonucleotide, a. fosforic servind drept legatura ester Intre din organism. Are, de asemenea, importanta si Intinderea
functiile alcool 3 si 5 ale ribonucteotidelor succesive. Abundent m suprafetei arse, dupa cum exista si alte clasificari.
ribozomi (masa moleculara mare, de ordinul a 10s Da), se mai ARTEFACT, s. n. / artefact, s. m. / artifact, artefact. [Lot. (irs,
afla In cantitati mid In citoplasma (ARNs, solubil). P-intre ARNs a artis = meserie; factum = fapt, facut, de la facere = a face.]
fost identificat ARNt (de transfer), care are rolul de a dirija a. Fenomen parazit In relatie cu o tehnica defectuos utili-zata, care
aminati la localizarea lor spedfica in ca-drul sintezei proteinelor; ei determina rezultate si interpretari false In cazul unui examen de
sunt spedfid fiecarui a. aminat. A mai fost pus In evidenta ARNm laborator sau al unor experimente. Ex.: a. din microscopia
(mesager), sub forma hibrida cu ADN m nudeele celulare si electronica, In functie de tehnicile de preparare a probelor; a. pe
asodat cu ribozomii In citoplasma. El transporta mesajul imaginea scintigrafica, ca urmare a unei den-sitati prea mid de
genomului enzimelor care catali-zeaza sinteza proteinelor. Se impulsuri Inregistrate sau a unei doze de radio-farmaceutic
admite ca tripleti de nudeotide succesive de ARNm servesc drept inadecvata.
situsuri specifice pentru fixarea ARNt, purtatori de aminoacizi. ARTERA, s. f. / artere, s. f. / artery. NA: arteria. [Lot., y, arteria
Biosinteza a. r. se efec-tueaza In contact cu ADN si cu enzime = arterd, de la. gr. aer, -os = aer, terein = a confine (anticii
specifice. V. si ADN. credeau ca. artereie conf-in aer, deoarece crou goals, (a.
ARN ANTISENS / ARN antisens / antisense RNA. ARN com- cadavre).] Vas care conduce sangele oxigenat, propulsat de
plementar altei portiuni de ARN a carei functie o inhiba. ARN-ul ventriculele inimii catre diferite organe din organism. Prin rami-
antisens poate fi element reglator natural (ex.: ARN MIC) sau ficatie progresiva si anastomoze, a. se constitute Intr-un sis-tem
obtinut prin inginerie genetica. arterial. In constitute unei a. intra trei straturi concentrice:
ARN MIC / ARN MIC / ARN MIC, messenger interfering com- tunica interna (sau intima), tunica mijiocie (sau media), tunica
plementary RNA. Clasa particulara de ARN antisens, com- externa (adventicea).
plementara extremitatii 5'" a unui ARNm. A. ACETABULARA / artere acetabulaire / acetabular branch of
ARN MONOCISTRONIC / ARN monocistronique / mono- medial femoral artery. V. tab. anat. - artere.
cistronic RNA. ARN' care nu confine decat o singura infor-matie A. ACROMIOTORACICA / artere acromio-thoracique / tho-
genetica. racoacromial artery. V. tab. anat. - artere.
ARNm POLICISTRONIC / ARNm polycistronique / polycistro- A. ALVEOLARA INFERIOARA / artere dentaire inferieure /
nic mRNA, polycistronic messenger. ARN mesager care inferior alveolar artery. V. tab. anat. - artere.
contine mai multi cistroni si este, deci, codant pentru mai multe A. ALVEOLARA POSTERIOARA SUPERIOARA / artere
lanturi polipeptidice distincte. alveolaire superieure et posterieure / posterior superior
ARN-POLIMERAZA, s. f. / ARN-polymerase, s. f. / RNA-poly- alveolar artery. V. tab. anat. - artere.
merase. Enzima care catalizeaza sinteza de ARN pornind de la A. ANGULARA / artere angulaire / angular artery. V. tab. anat. -
ADN sau ARN. artere.
ARN RECOMBINANT / ARN recombinant / recombinant RNA. A. APENDICULARA / artere appendiculaire / appendicular
Molecula de ARN compusa din fragmente de origine distincta artery. V. tab. anat. - artere.
reunite in vitro printr-o ARN ligaza. A. ARCUATA A PICIORULUI / artere dorsale du metatarse /
ARN SATELIT / ARN satellite / satellite RNA. ARN care poate arcuate artery. V. tab. anat. - artere.
Insoti diferite virusuri. ARN-ul satelit inclus (Tmpachetat) In A. AUDITIVA INTERNA (v. a. labirintica) / artere auditive
capsida este specific fiecarui virus si nu se poate replica fara interne / artery of the labyrinth (internal acoustical). V. tab.
acesta. anat. - artere.
AROMATERAPIE, s. f. / aromatherapie, s. f. / aromatherapy. A. AURICULARA PROFUNDA / artere auriculaire profonde /
[Lat. aroma, -atis, gr. aroma, -alos = aTOmil; gr. therapeia = deep auricular artery. V. tab. anat. - artere
tratame.nt, de la therapeuein = a. ingriji} Metoda terapeu-tica In A. AURICULARA POSTERIOARA / artere auriculaire pos-
care se utilizeaza uleiuri vegetale esentiale, care actio-neaza terieure / posterior auricular artery. V. tab. anat. - artere.
asupra organismului fie prin masaj (cu efect asupra tensiunii A. AXILARA / artere axillaire / axillary artery. V. tab. anat.
musculare), fie In general, cu efect tonic sau seda-tiv, de - artere. A. AZIGOS A VAGINULUI / artere azygos du vagin /
diminuare a tensiunii psihice (prin inhalare din atmos-fera sau ay-
volatilizate din baie de apa). gos artery of vagina. V. tab anat. - artere A. BAZ1LARA /
ARSENIC, s. n. / arsenic, s. m. / arsenic. [Lat. arsenicum, dm tronc basilaire / basilar artery. V. tab. anat.
gr. arsenikon, de [a arsen = putemic, fiarfiatisc; denumit astfil - artere, A. BRAHIALA / artere brachiale / brachial artery. V.
da.to-n.ta. proprietdtiCor sale putemice.] ElementuI nr. 33, As. tab.
Are importanta medicals, dar este uneori Intrebuintat si ca otrava anat. - artere. A. BRAHIALA PROFUNDA / artere brachiale
(cazuri medicolegate). Trioxidul de arseniu, As^, are efect profonde /
eritropoietic. deep brachial artery. V. tab. anat. - artere. A. BRAHIALA
ARSENICISM, s. n. / arsenicisme, s. m. / arsenic-alism. [Lat. SUPERFICIALA (v. a. brahiala) / artere
arsenicum, din gr. arsenikon, de. [a arson = putemic, 6ar6d- brachiale superficielle / superficial brachial artery. V. tab.
lesc; denumit astfel datoritd proprietdf-ilor sale putemice.; -ifim.] anat. - artere. . A. BUCALA / artere
Intoxicatie sau otravire cu compusi de arsenic. In formele a-cute, buccale / buccal artery. V. tab. anat. -
tulburarile digestive se aseamana cu cele din "holera. In a. artere, A. BULBULUI PENISULUI / artere bulbaire du penis,
cronic domina manifestarile nervoase si cutanate. artere
ARSURA, s. f. / brulure, s. f. / burn. [Lat. ardere = a arde.] perineale profonde / artery of bulb. V. tab. anat. - artere. A.
Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau aiti BULBULUI VESTIBULULUI (vaginal) / artere perineale
agenti fizici, ca radiatiile, frigul, electricitatea. Se disting patru profonde / artery of bulb of vestible. V. tab. anat. - artere. A.
grade: 1) A. de gradul I: eritem si tumefactie dureroase. 2) a. de CALOSOMARGINALA / artere calloso-marginale / callo-
gradul II: complicata cu flictene. 3) a. de gradul III: somarginal artery. V. tab. anat. - artere. A. CANALULUI
In care bulele se complica cu necroza dermului si uneori a PTERIGOID1AN / artere vidienne / artery of
pterygoidal canal. V. tab. anat. - artere.

187
A. CAROTIDA COMUNA A.
EPIGASTRICASUPERIOARA
A. CAROTIDA COMUNA / artere carotide primitive / common A. COLATERALA MIJLOCIE / artere collat6rale moyenne /
carotid artery. V. tab. anat. - artere. middle collateral artery. V. tab. anat. - artere. A. COLATERALA
A. CAROTIDA EXTERNA / artere carotide exteme / external RADIALA / artere collaterale radiale / radial collateral artery. V.
carotid artery. V. tab. anat. - artere. tab. anat. - artere. A. COLATERALA ULNARA INFERIOARA /
A. CAROTIDA INTERNA / artere carotide interne / internal carotid artere collat6rale
artery. V. tab. anat. - artere. cubitale inferieure / inferior ulnar collateral artery. V tab.
A. CECALA ANTERIOARA / artere caecale anterieure / anterior anat. - artere, A. COLATERALA ULNARA SUPERIOARA /
cecal artery. V. tab. anat. - artere. artere collaterale
cubitale superieure / superior ulnar collateral artery. V.
A. CECALA POSTERIOARA / artere caecale posterieure /
tab. anat. - artere. A. COLICA DREAPTA / artere colique
posterior cecal artery. V. tab. anat. - artere. droite superieure /
A. CENTRALA LUNGA / artere de Heubner / long central artery. right colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLICA DREAPTA
V. tab. anat. - artere. INFERIOARA (v. a. ileocolica). V. tab.
A. CENTRALA SCURTA / artere centrale courte / short central anat. - artere. A. COLICA MIJLOCIE / artere colique droite
artery. V. tab. anat. - artere. superieure /
A. CENTRALA A RETINEI / artere centrale de la retine / central middle colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COLICA STANGA /
artery of retina. V. tab. anat. - artere. artere colique gauche superieure /
A. CEREBELOASA INFERIOARA ANTERIOARA / artere cere- left colic artery. V. tab. anat. - artere. A. COMUNICANTA
belleuse inferieure et anterieure / anterior inferior cerbel-lar ANTERIOARA / artere communicante
artery. V. tab. anat. - artere. anterieure / anterior communicating artery. V. tab. anat. -
A. CEREBELOASA INFERIOARA POSTERIOARA / artere artere. A. COMUNICANTA POSTERIOARA / artere
cerebelleuse inferieure et post6rieure / posterior inferior communicante
cerebellar artery. V. tab. anat. - artere. posterieure / posterior communicating artery. V. tab. anat.
A. CEREBELOASA SUPERIOARA / artere cerebelleuse - artere. A. COROIDIANA ANTERIOARA / artere choroidienne
superieure / superior cerebellar artery. V. tab. anat. -artere. anterieure / anterior choroidal artery. V tab. anat - artere. A.
A. CEREBRALA ANTERIOARA / artere c6rebrale anterieure / COROIDIANA POSTERIOARA / artere choroidienne
anterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. posterieure / posterior choroidal artery. V. tab. anat. -
A. CEREBRALA MIJLOCIE / artere cerebrale moyenne / middle artere. A. CORONARA DREAPTA / artere coronaire droite /
cerebral artery. V. tab. anat. - artere. right
A. CEREBRALA POSTERIOARA / artere cerebrale posterieure / coronary artery. V. tab. anat. - artere. A. CORONARA STANGA
posterior cerebral artery. V. tab. anat. - artere. / artere coronaire gauche / left
A. CERVICALA ASCENDENTA / artere cervicale ascendante / coronary artery. V. tab. anat. - artere. A. COZII
ascending cervical artery. V. tab. anat. - artere. PANCREASULUI / artere pancreatique caudale /
A. CERVICALA PROFUNDA / artere cervicale profonde / deep artery to tail of pancreas. V. tab. anat. - artere. A.
cervical artery. V. tab. anat. - artere. CREMASTERICA / artere cremasterienne / cremasteric
A. CIRCUMFLEXA PEMURALA LATERALA / artere circon-flexe artery. V. tab. anat. - artere. A. DEFERENTIALA (v. a.
femorale lat6rale / lateral femoral circumflex artery. V. tab. anat. ductului deferent). V. tab. anat. -
- artere. artere. A. DIAFRAGMATICA INFERIOARA (v. aa. frenice
A. CIRCUMFLEXA FEMURALA MEDIALA / artere circonflexe inferioare).
femorale mediale / medial femoral circumflex artery. V. tab. anat. V. tab. anat. - artere. A. DIAFRAGMATICA SUPERIOARA (v.
- artere. aa. frenice supe-
A, CIRCUMFLEXA HUMERALA ANTERIOARA / artere circon- rioare). V. tab. anat. - artere, A. DORSALA A CLITORISULUI /
flexe humerale anterieure / anterior humeral circumflex artery. V. artere dorsale du clitoris
tab. anat. - artere. / dorsal artery of clitoris. V. tab. anat. - artere. A. DORSALA A
A. CIRCUMFLEXA HUMERALA POSTERIOARA / artere cir- NASULU1 / artere dorsale du nez / dorsal
conflexe humerale posterieure / posterior humeral circumflex nasal artery. V. tab. anat. - artere. A. DORSALA A PENISULUI /
artery. V. tab. anat. - artere. artere dorsale de la verge /
A. CIRCUMFLEXA ILIACA PROFUNDA / artere circonflexe dorsal artery of penis. V. tab. anat. - artere. A. DORSALA A
iliaque profonde / deep iliac circumflex artery. V. tab. anat. - PICIORULUI / artere dorsale du pied / dorsal artery of foot. V. tab.
artere. anat. - artere. A. DORSALA A SCAPULEI / artere scapulaire
A. CIRCUMFLEXA ILIACA SUPERFICIALA / artere circonflexe posterieure /
iliaque supcrficielle / superficial iliac circumflex artery. V. tab. dorsal scapular artery. V. tab. anat. - artere. A. DUCTULUI
anat. - artere. DEFERENT / artere deferentielle / deferential
A. CIRCUMFLEXA SCAPULARA / artere circonflexe scapu-laire / artery. V. tab. anat. - artere.
circumflex artery of scapula. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRICA INFERIOARA / artere epigastrique inferieure /
A. CISTICA / artere cystique / cystic artery. V. tab. anat -artere. inferior epigastric artery. V. tab. anat. - artere. A. EPIGASTRICA
A. COLATERALA CUBITALA INFERIOARA (v. a. colaterala SUPERFICIALA / artere epigastrique su-
ulnara inferioara). V. tab. anat. - artere. perficielle / superficial epigastric artery. V. tab. anat. -
artere.
A. COLATERALA CUBITALA SUPER10ARA (v. a. colaterala
A. EPIGASTRICA SUPERIOARA / artere epigastrique superieure
ulnara superioara). V. tab. anat. - artere.
/ superior epigastric artery. V. tab. anat. - artere.

188
A. ETMOIDALA ANTERIOARA A. LINGUALA PROFUNOA
A. ETMOIDALA ANTERIOARA / artere ethmo'idale anterieure A. HEPATICA PROPRIE / artere hepatique propre / proper
/ anterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere A. ETMOIDALA hepatic artery. V. tab. anat. - artere.
POSTERIOARA / artere ethmoidale poste- A. LUI HEUBNER (v. a. centrala lunga). [/oAonn Leonhard
rieure / posterior ethmoidal artery. V. tab. anat. - artere. A. Otto Heiibner, pe.d''"^ru go-man, profesor ia Leipzig, apoi la.
FACIALA / artere faciale / facial artery. V. tab. anat. - 'er[in, lfi43-1926.] / tab. anat. - artere.
artere A. FAR1NGIANA ASCENDENTA / artere pharyngienne A. HIALOIDA / art.r. hyaloidienne / hyaloid anery. V. tab. anat.
ascen- - artere.
dante / ascending pharyngeal artery. V. tab. anat. - artere. A. A. HIPOFIZARA INFERIOARA / artere hypophysaire inferieure /
FEMURALA / artere femorale / femoral artery. V. tab inferior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere.
anat. - artere. A. FEMURALA PROFUNDA / artere femorale A. HIPOFIZARA SUPERIOARA / artere hypophysaire superieure
profonde / / superior hypophysial artery. V. tab. anat. - artere.
deep femoral artery. V. tab. anat. - artere. A. FESIERA A. HIPOGASTRICA (v. a. iliaca interna) / artere iliaqiie interne /
INFERIOARA (v. a. gluteala inferioara). V. 4ab. hypogastric artery or internal iliac artery. V. tab. anat. - artere.
anat. - artere. A. FESIERA SUPERIOARA (v. a. gluteala A. HUMERALA (v. a. brahiala). V tab. anat. - artere.
superioara). V. tab. A. HUMERALA PROFUNDA (v. a. brahiala profunda). V. tab.
anat. - artere. anat. - artere.
A. FIBULARA (v. a. peroniera). V. tab. anat. - artere. A. A. ILEOCOL1CA / artere ileo-colique / ileocollc artery. V. fab.
FRONTALA (v. a. supratrohleara). V. tab. anat. - artere. A. anat. - artere.
FRONTOBAZALA LATERALA / artere frontale interne et A. ILIACA COMUNA / artere iliaque commune / common iliac
posterieure / lateral frontobasal artery. V. tab. anat. - artery. V. tab. anat. - artere.
artere. A. FRONTOBAZALA MEDIALA / artere frontale interne et A. ILIACA EXTERNA / artere iliaque externe / external iliac artery.
moyenne / medial frontobasal artery. V. tab. anat. - artere. A. V. tab. anat. - artere.
FUNICULARA (v. a. testiculara). V. tab. anat. - artere. A. A. ILIACA INTERNA / artere iliaque interne / internal iliac artery.
GASTRICA DREAPTA / artere pylorique / right gastric V. tab. anat. - artere.
artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTRICA STANGA / artere A. ILIOLUMBARA / artere ilio-lombaire / ilio-lumbar artery. V. tab.
gastrique gauche, artere anat. - artere.
coronaire stomachique / left gastric artery. V. tab. anat. - A. INFRAORBITARA / artere sous-orbitaire / infraorbital artery. V.
artere. A. GASTRODUODENALA / artere gastro-duodenale / tab. anat. - artere.
gas- A. INTERCOSTALA ANTERIOARA / artere intercostale supe-
troduodenal artery. V. tab. anat. - artere. A. GASTROEPIPLOICA rieure / highest intercostal artery. V tab. anat - artere.
DREAPTA / artere gastro-epiploique A. INTERCOSTALA ANTEROSUPERIOARA (v. a. intercostala
droite / right gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. anterioara). V. tab. anat. - artere.
GASTROEPIPLOICA STANGA / artere gastro-epiploique A. INTERCOSTALA SUPREMA (v. a. intercostala anterioara). V.
gauche / left gastroepiploic artery. V. tab. anat. - artere. A. tab. anat. - artere.
GASTRO-OMENTALA DREAPTA / artere gastro-epiploique A. INTEROSOASA ANTERIOARA / artere interosseuse ante-
droite / right gastro-omental artery. V. tab. anat. - artere. A. rieure / anterior interosseous artery. V. tab. anat. - artere.
GASTRO-OMENTALA STANGA / artere gastro-epiploique A. INTEROSOASA COMUNA / artere interosseuse commune /
gauche / left gastro-omental artery. V. tab. anat. - artere. A. common interosseous artery. V. tab. anat. - artere.
GENICULARA DESCENDENTA / artere grande anasto- A. INTEROSOASA POSTERIOARA / artere interosseuse
motique / descending genicular artery. V. tab. anat. - posterieure / posterior interosseous artery. V. tab. anat. -artere.
artere. A. GENICULARA INFERIOARA LATERALA / artere A. INTEROSOASA RECURENTA / artere inter-osseuse recur-
infero- rente / interosseous recurrent artery. V. tab. anat. - artere.
laterale du genou / lateral inferior genicular artery. V. tab. A. ISCHIATICA (v. a. gluteala inferioara). V. tab. anat. -artere.
anat. - artere. A. GENICULARA INFERIOARA MEDIALA / artere A. LABIALA INFERIOARA / artere labiale inferieure / inferior labial
infero- artery. V. tab. anat. - artere.
mediale du genou / lateral inferior genicular artery. V tab. A. LABIALA SUPERIOARA / artere labiale superieure / superior
anat. - artere. A. GENICULARA MIJLOCIE / artere moyenne du labial artery. V. tab. anat. - artere.
genou / A. LABIR1NTICA / artere auditive interne / artery of the labyrinth.
middle genicular artery. V. tab. anat - artere. A. V. tab. anat. - artere.
GENICULARA SUPERIOARA LATERALA / artere supero- A. LACRIMALA / artere lacrymale / lacrimal artery. V. tab.
laterale du genou / lateral superior genicular artery. V. anat. - artere.
tab. anat. - artere. A. GENICULARA SUPERIOARA MEDIALA / A. LARINGIANA INFERIOARA / artere laryngee posterieure /
artere supero- inferior laryngcal artery. V. tab. anat - artere
mcdiale du genou / medial superior genicular artery. V. A. LARINGIANA SUPERIOARA / artere laryngee superieure /
tab. anat. - artere. A. GIRUSULUI ANGULAR / artere du pli superior laryngeal artery. V. tab. anat. - artere.
courbe / artera gyri A. LIGAMENTULU1 ROTUND AL UTERULUI / artere du ligament
angularis. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEALA INFERIOARA / rond de I'uterus / artery of round ligament of uterus. V. tab. anat.
artere fessiere inferieure / - artere.
inferior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. GLUTEALA A. LINGUALA / artere linguale / lingual artery. V. tab. anat. -
SUPERIOARA / artere fessiere superieure / artere.
superior gluteal artery. V. tab. anat. - artere. A. HEPATICA A. LINGUALA PROFUNDA / artere ranine / deep lingual artery. V.
COMUNA / artere hepatique commune / common hepatic artery. tab. anat. - artere.
V. tab. anat. - artere.

189
A. LOBUUJI CAUDAT A.RADIALA
A. LOBULUI CAUDAT / arteres spigeliennes / artery to caudate A. OFTALMICA / artere ophtalmique / ophthalmic artery. V. tab.
lobe. V. tab. anat. - artere. anat. - artere.
A. LOMBARA IMA / cinquieme artere lombaire / lowest lumbar A. OMBILICALA / artere ombilicale / ombilical artery. V. tab. anat.
artery. V. tab. anat. - artere. A. LUSOR1A / artere sous-claviere - artere.
droite retro-cesophagi- A. ORBITOFRONTALA LATERALA (v. a. fronto-bazala laterala).
enne / retroesophageal right subclavian artery. V. tab, V. tab. anat. - artere.
anat. - artere. A. MALEOLARA ANTERIOARA LATERALA / A. OVARIANA / artere ovarienne / ovarian artery. V. tab. anat. -
artere malleo- artere.
laire antero-laterale / lateral anterior malleolar artery. V. A. PALAT1NA ASCENDENTA / artere palatine ascendante /
tab. anat. - artere. A. MALEOLARA ANTERIOARA MEDIALA / ascending palatine artery. V. tab. anat. - artere.
artere malleolaire A. PALAT1NA DESCENDENTA / artere palatine descendante /
antero-mediale / medial anterior malleolar artery. V. tab. descending palatine artery. V. tab. anat. - artere
anat. - artere. A. MAMARA EXTERNA (v. a. toracica laterala). A. PALAT1NA MARE / artere palatine majeure / greater palatine
V. tab. anat. artery. V. tab. anat. - artere.
- artere. A. MAMARA INTERNA (v. a. toracica interna). V. tab A. PANCREATICA DORSALA / artere pancreatique dorsale /
anat dorsal pancreatic artery. V tab. anat. - artere
- artere. A. MASETERICA / artere masseterine superieure / A. PANCREATICA INFERIOARA / artere pancreatique infe-rieure
masse- / inferior pancreatic artery. V. tab. anat. - artere.
teric arte''y. V. tab. anat. - artere. A. MAX1LARA / artere A. PANCREATICA MARE / artere pancreatique transverse / great
maxillaire / maxillary artery. V. tab. pancreatic artery. V. tab. anat. - artere.
anat. - artere, A. PANCREATICODUODENALA INFERIOARA / artere pan-
A. MAX1LARA EXTERNA (v. a. faciala). V. tab. artere A. creatico-duodenale inferieure / inferior pancreaticoduode-nal
MAX1LARA INTERNA (v. a. maxilara). V. tab. anat - artere. A. artery. V. tab. anat. - artere.
MEDIANA / artere mediane de I'avant-bras / median A. PANCREATICODUODENALA SUPERIOARA / artere pan-
artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGIANA ANTERIOARA / creatico-duodenale superieure / superior pancreaticoduo-denal
artere meningee anterieure arteries. V. tab. anat. - artere.
/ anterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. A. PARACENTRALA / artere du lobule paracentral / para-central
MENINGIANA MIJLOCIE ' artere meningee moyenne / artery. V. tab. anat. - artere.
middle meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. MENINGIANA A. PARIETALA ANTERIOARA / artere parietale anterieure /
POSTERIOARA / artere meningee poste- anterior parietal artery. V. tab. anat. - artere.
rieure / posterior meningeal artery. V. tab. anat. - artere. A. A. PARIETALA POSTERIOARA / artere parietale posterieure /
MENTALA / artere mentonniere / mental artery. V. tab. posterior parietal artery. V. tab. anat. - artere.
anat. - artere. A. MEZENTERICA INFERIOARA / artere A. PARIETO-OCCIPITALA / artere parieto-occipitale / parieto-
mesenterique in- occipital artery. V. tab. anat. - artere.
ferieure / inferior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. A. PEDIOASA (v. a. dorsala a piciorului). V. tab. anat. -artere.
MEZENTERICA SUPERIOARA / artere mesenterique superieure / A. PERICARDIOFRENICA / artere pericardo-phrenique / peri-
superior mesenteric artery. V. tab. anat. - artere. A. cardiophrenic artery. V. tab anat. - artere.
MUSCULOFRENICA / artere musculo-phrenique / mus- A. PERINEALA / artere perineale superficielle / perineal artery. V.
culophrenic artery. V. tab. anat. - artere.. A. NAZOPALATINA / tab. anat. - artere.
artere naso-palatine / septal branch of A. PERONIERA / artere peroniere / peroneal artery. V. tab.
sphenopalatine artery. V. tab. anat. - artere. A. NAZALA anat. - artere.
EXTERNA / artere dorsale du nez / dorsal nasal A. PILORICA (v. a. gastrica dreapta). V. tab. anat. - artere
artery. V. tab. anat. - artere. A. NENUMITA (v. trunchiul A. PLANTARA LATERALA / artere plantaire laterale / lateral
brahiocefalic) / tronc arteriel bra- plantar artery. V. tab. anat. - artere
chio-cepnalique / brachiocephalic trunk. V. tab. anat. - A. PLANTARA MEDIALA / artere plantaire mediale / medial
artere. plantar artery. V tab. anat. - artere.
A. NERVULUI MEDIAN (v. a. mediana). V. tab. anat. - artere. A. A. POPLITEE / artere poplitee / popliteal artery. V. tab. anat. -
NERVULUI SCIATIC / artere du nerf grand sciatique / artere.
sciatic artery. V. tab. anat. - artere. A. LUI NEUBAUER (v. a. A. PRECUNEALA / rameau pour Ie precuneus / precuneal artery.
tiroidiana ima). [/oAonn Ernst V. tab. anat. - artere.
Neuhaiier, anatomist ,?i cfivvrg german, profiisor [a Jena, A. PRINCIPALA A POLICELUI / artere principale du pouce / main
1742-1777.] V. tab. anat. - artere. A. NUTRITIVA / artere artery to thumb. V. tab. anat. - artere.
nourriciere / nutrient ar-tery. V. tab. A. PROFUNDA A CLITORISULUI / artere caverneuse (chez la
anat. - artere. A. OBTURATORIE / artere obturatrice / obturator femme) / deep artery of clitoris. V. tab anat. - artere.
artery. V. A. PROFUNDA A PENISULUI / artere caverneuse (chez I'homme)
tab. anat. - artere. A. OBTURATORIE ACCESORIE / artere / deep artery of penis. V. tab. anat. - artere.
obturatrice acces- A. PUDENDALA INTERNA / artere honteuse interne / internal
soire / accessory obturator artery. V. tab. anat. - artere. A. pudenda! artery. V. tab. anat - artere.
OCC1PITALA / artere occipitale / occipital artery. V. tab. A. PULMONARA DREAPTA / artere pulmonaire droite / right
anat. - artere. A. OCC1PITALA LATERALA / artere temporo- pulmonar artery. V. tab. anat. - artere.
occipitale A. PULMONARA STANGA / artere pulmonaire gauche / left
moyenne / lateral occipital artery. V. tab. anat. - artere. A. pulmonar artery. V. tab anat. - artere
OCC1PITALA MEDIALA / artere temporo-occipitale A. RADIALA / artere radiale / radial artery. V. tab. anat. -artere.
anterieure / medial occipital artery. V. tab. anat. - artere.

190
A. RADIALA A INDEXULUI A. TIMPANICA
INFERIOARA
A. RADIALA A INDEXULUI / artere collaterale palmaire A. SPINALA ANTER10ARA / artere spinale anterieure / anterior
externe de 1'index / radial artery to index finger. V. tab. spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPINALA POSTERIOARA
anat. - artere. / artere spinale posterieure /
A. RANINA Jv. a. linguala profunda). V. tab. anat. - artere. A. posterior spinal artery. V. tab. anat. - artere. A. SPLENICA /
RECTALA INFERIOARA / artere hemorroidale inferieure artere splenique / splenic artery. V. tab. anat.
/ inferior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTALA - artere. A. STILOMASTOIDIANA / artere stylo-mastoidienne /
MIJLOCIE / artere hemorroidale moyenne / stylo-
middle rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECTALA mastoid artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCLAVICULARA /
SUPERIOARA / artere hemorroidale superieure artere sous-claviere / subclavian
/ superior rectal artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENTA artery. V. tab. anat. - artere. A. SUBCOSTALA / artere sous-
(v. a. centrala lunga). V. tab. anat. - artere. A. RECURENTA costale / sub-costal artery.
CUBITALA (v. a. recurenta ulnara). V. tab. V. tab. anat. - artere. A. SUBLINGUALA / artere sublinguale /
anat. - artere. sublingual artery.
A. RECURENTA RADIALA / artere recurrente radiale / radial V. tab. anat. - artere. A. SUBMENTALA / artere sous-mentale /
recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RECURENTA sub-mental artery.
RADIALA POSTERIOARA (v. a. interosoasa V. tab. anat. - artere.
recurenta). V. tab. anat. - artere. A. RECURENTA TIBIALA A. SUBORBITARA (v. a. infraorbitara). V. tab. anat. - artere. A.
ANTER10ARA / artere recurrente SUBSCAPULARA / artere sous-scapulaire / subscapular
tibiale anterieure / anterior tibial recurrent artery. V. tab. artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRADUODENALA / artere
anat. - artere. A. RECURENTA TIBIALA POSTERIOARA / artere supraduodenale / supraduo-
recurrente denal artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRAORBITALA / artere
tibiale posterieure / posterior tibial recurrent artery. V. tab. sous-orbitaire / infraorbital
anat. - artere, A. RECURENTA ULNARA / artere recurrente artery. V. tab. anat. - artere. A. SUPRARENALA INFERIOARA /
cubitale / ulnar artere surrenale inferieure
recurrent artery. V. tab. anat. - artere. A. RENALA / artere / inferior suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A.
renale / renal artery. V. tab. anat. - SUPRARENALA MIJLOCIE / artere surr6nale moyenne /
artere. A. RETRODUODENALA / artere pancreatico-duodenale middle suprarenal artery. V. tab. anat. - artere. A.
inferieure droite / retroduodenal artery. V. tab. anat. - SUPRARENALA SUPERIOARA / artere surrenale superieure /
artere. A. RUSINOASA INTERNA (v. a. pudendala interna). V. superior suprarenal artery. V. tab anat. - artere. A.
tab SUPRASCAPULARA / artere scapulaire superieure /
anat. - artere. A. SACRALA MIJLOCIE / artere sacree moyenne / suprascapular artery. V. tab. anat. - artere. A.
median SUPRATROHLEARA / artere frontale interne / supra-
sacral artery. V. tab. anat. - artere. A. SCAPULARA trochlear artery. V. tab. anat, - artere. A. SYLVIANA (v. a.
DESCENDENTA (v. a. dorsala a scapulei) / cerebrala laterala) / artere sylvienne /
artere scapulaire descendante / dorsal scapular artery. V. sylvian artery. V. tab. anat. - artere. A. SANTULU1 CENTRAL /
tab. anat. - artere. artere du sillon cerebral / central
A. SCIATICA (v. a. nervului sciatic). V. tab. anat. - artere. A. sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. SANTULU1
SEGMENTARA / artere segmentaire / segmental artery. POSTCENTRAL / artere du sillon postcerebral
V. tab. anat. - artere. A. SEGMENTARA ANTER10ARA / artere / postcentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. SANTULU1
segmentaire PRECENTRAL / artere du sillon precerebral /
anterieure / anterior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. precentral sulcal artery. V. tab. anat. - artere. A. TARSIANA
SEGMENTARA LATERALA / artere segmentaire laterale LATERALA / artere dorsale du tars / lateral
/ lateral segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. tarsal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORALA
SEGMENTARA MEDIALA / artere segmentaire mediale / ANTER10ARA / artere temporale anterieure
medial segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. / anterior temporal artery. V tab. anat. - artere. A. TEMPORALA
SEGMENTARA POSTERIOARA (hepaticA) / artere segmentaire INTERMEDIARY / artere temporale moyenne / medial branch for
posterieure / posterior segmental artery. V. tab. temporal lobe. V. tab. anat. -
anat. - artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR INFERIOR AL artere. A. TEMPORALA MIJLOCIE / artere temporale moyenne /
RINICHIULUI / middle temporal artery. V. tab. anat. - artere. A. TEMPORALA
artere segmentaire / anterior inferior segmental artery. V. POSTERIOARA / artere temporale posterieure / posterior
tab. anat. - artere. A. SEGMENTULUI ANTERIOR SUPERIOR temporal artery. V. tab anat. - artere. A. TEMPORALA
AL RINICHIULUI / SUPERFICIALA / artere temporale superfi-
artere segmentaire / anterior superior segmental artery. V. cielle / superficial temporal artery. V. tab. anat - artere. A.
tab. anat. - artere. TESTICULARA / artere testiculaire / testicular artery. V
A. SEGMENTULUI INFERIOR AL RINICHIULUI / artere seg- tab. anat. - artere.
mentaire / inferior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. A. TIBIALA ANTER10ARA / artere tibiale anterieure / anterior
SEGMENTULUI POSTERIOR AL RINICHIULUI / artere seg- tibial artery. V. tab. anat. - artere.
mentaire / posterior segmental artery. V. tab. anat. artere. A. A. TIBIALA POSTERIOARA / artere tibiale posterieure / posterior
SEGMENTULUI SUPERIOR AL RINICHIULUI / artere seg- tibial artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANICA ANTER10ARA
mentaire / superior segmental artery. V. tab. anat. - artere. A. / artere tympanique / anterior
SFENOPALATINA / artere spheno-palatine / sphenopala- tympanic artery. V. tab. anat. - artere. A. TIMPANICA
tine arteries. V. tab. anat. - artere. A. SPERMATICA INTERNA INFERIOARA / artere tympanique inferieure
(v. a. testiculara). V. tab. anat. - / inferior tympanic artery. V. tab. anat. - artere.
artere.

191
A. TIMPANICA POSTERIOARA AA. JEJUNALE
A. TIMPAMCA POSTERIOARA / artere tympanique poste-rieure / AA. CILIARE POSTERIOARE LUNGI / arteres ciliaires
posterior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. longues posterieures / long posterior ciliary arteries. V.
A. TIMPANICA SUPERIOARA / artere tympanique superieure / tab. anat. - artere. AA. CILIARE POSTERIOARE SCURTE /
superior tympanic artery. V. tab. anat. - artere. arteres ciliaires
A. TIROIDIANA IMA / artere thyroidienne moyenne / thyroid ima courtes posterieures / short posterior ciliary arteries. V.
artery. V. tab. anat. - artere. tab. anat. - artere. AA. CONJUNCTIVALE ANTERIOARE /
A. TIROIDIANA INFERIOARA / artere thyroidienne inferieure / arteres conjonctivales
inferior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. anterieures / anterior conjunctival arteries. V. tab artere. AA.
A. TIROIDIANA SUPERIOARA / artere thyroidienne superieure / CONJUNCTIVALE POSTERIOARE / arteres conjonctivales
superior thyroid artery. V. tab. anat. - artere. posterieures / posterior conjunctiva! arteries. V. tab.
A. TORACICA INTERNA / artere thoracique interne / internal anat. - artere. AA. DENTARE / arteres alveolaires / alveolar
thoracic artery. V. tab. anat. - artere. arteries V. tab
A. TORACICA LATERALA / artere thoracique laterale / lateral anat. - artere. AA. DIAFRAGMATICE (v. aa. frenice inferioare si
thoracic artery. V. tab. anat. - artere. superioare)
A. TORACICA SUPREMA / artere thoracique superieure / superior / arteres phreniques / phrenic arteries. V. tab. anat. -
thoracic artery. V. tab. artere. artere. AA. DIGITALE COMUNE ALE PICIORULUI (v. aa.
A. TORACOACROMIALA / artere acromio-thoracique / tho- metatar-
racoacromial artery. _V. tab. anat. - artere. siene) / arteres interosseuses dorsales du pied / dorsal
A. TORACODORSALA / artere thoraco-dorsale / thora-codorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE
artery. V. tab. anat. - artere. DORSALE ALE MAINII / arteres digitales dor-sales / dorsal digital
A. TRANSVERSA A FETEI / artere transversale de la face / arteries. V. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE DORSALE ALE
transverse facial artery. V. tab. anat. - artere. PICIORULUI / arteres colla-
A. TRANSVERSA A GATULUI / artere cervicale transverse / terales dorsales des orteils / dorsal digital arteries. V. tab.
transvers facial artery. V. tab. anat. - artere. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE COMUNE / arteres
A. ULNARA / artere cubitale / ulnar artery. V. tab. anat. -artere. digitales pal-
A. URETRALA / artere uretrale / urethral artery. V. tab. anat. maires communes / common palmar digital arteries. V.
- artere. A. UTERINA / artere uterine / uterine artery. V. tab. anat. tab. anat. - artere. AA. DIGITALE PALMARE PROPRII / arteres
- digitales pal-
artere. A. VAGINALA / artere vaginale / vaginal artery. V. tab. maires propres / proper palmar digital arteries. V. tab.
anat. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE COMUNE / arteres
- artere. digitales plan-
A. VERTEBRALA / artere vertebrale / vertebral artery. V. tab. anat. taires communes / common plantar digital arteries. V. tab.
- artere. anat. - artere. AA. DIGITALE PLANTARE PROPRII / arteres
A. VEZICALA INFERIOARA / artere vesicale inferieure / inferior digitales plan-
vesical artery. V. tab. anat. - artere. taires propres / proper plantar digital arteries. V. tab. anat.
A. VIDIANA (v. a. canalului pterigoidian). V. tab. anat. -artere. - artere.
A. V1TELINA / artere vitelline / vitelline artery. V. tab. anat. AA. EPISCLERALE / arteres episclerales / episcleral arteries. V.
- artere. A. ZIGOMATICOORBITALA / artere zygomato-malaire / tab. anat, - artere. AA. FRENICE INFERIOARE / arteres
zygo- phreniques inferieures
maticoorbital artery. V. tab. anat. - artere. A. ZINN (v. a. centrala / inferior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. FRENICE
a retinei). [fohcinn Gottfried Ziinn, SUPERIOARE / arteres phreniques supe-
anatomist fi botanist g&rman, prof&sor [a CfQttingen, 1727- rieures / superior phrenic arteries. V. tab. anat. - artere. Aa.
1759} V. tab. anat. - artere. AA. ALVEOLARE SUPERIOARE gastrice scurte / arteres gastriques courtes / short gastric arteries.
ANTERIOARE / artere alveo- V. tab. anat. - artere. AA. HELICINE ALE PENISULUI / arteres
laire superieure et anterieure / anterior superior alveolar helicines / helicine
arteries. V. tab. anat. - artere. arteries. V. tab. anat. - artere.
AA. ARCUATE RENALE / arcades sus-pyramidales / arcuate AA. HEMOROIDALE (v. aa. rectale). V. tab. anat. - artere AA.
arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CAROTICOTIMPANICE / ILEALE / arteres ileales / ileal arteries. V. tab anat -
artere carotico-tympanique / artere. AA. INSULARE / artere de I'insula / insular arteries. V.
caroticotympanic arteries. V. tab. anat. - artere. AA. CENTRALE tab.
ANTEROLATERALE / arteres striees exter- anat. - artere. AA. INTERCOSTALE POSTERIOARE I Sl II /
nes / arteries centrales anterolateralis. V. tab. anat. - artere. AA. arteres inter-
CENTRALE ANTEROMED1ALE / arteres striees internes costales posterieures / first and second posterior intercostal
/ arteries centrales anteromedialis. V. tab. anat. - artere. AA. arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERCOSTALE
CENTRALE POSTEROMEDIALE / arteres centrales POSTERIOARE 111-XII / arteres inter-
posterieures / posteromedial central arteries. V. tab. anat. costales aortiques / posterior intercostal arteries. V. tab.
- artere. anat. - artere. AA. INTERLOBARE RENALE / arteres
AA. CENTRALE POSTEROLATERALE / arteres centrales peripyramidales /
posterieures / posterolateral central arteries. V. tab. anat. interlobar arteries. V. tab. anat. - artere. AA. INTERLOBULARE
- artere. HEPATICE / arteres interlobulaires /
AA. CILIARE ANTERIOARE / arteres ciliaires anterieures / anterior interlobular arteries. V. tab. anat - artere. AA. INTERLOBULARE
ciliary arteries. V. tab. anat. - artere. RENALE / arteres perilobulaires /
interlobular arteries. V. tab. anat. - artere. AA. JEJUNALE /
arteres j6junales / jejunal arteries. V. tab.
anat. - artere.

192
w'

AA. LENTICULOSTRIATE ARTERITA


AA. LENTICULOSTRIATE (v. aa. centrale antero-laterale). V. ARTERIOGRAFIE, s. f. / arteriographie, s. f. / arteriography,
tab. anat. - artere. [Lot., gr. arteria = arterd; gr. gruphein = a scrie.] *Radio-grafia
AA. LOMBARE / arteres lombaires / lumbar arteries. V. tab. unui teritoriu arterial (al rnembrelor, cerebral, renal, pulmonar
anat. - artere. etc.) dupa injectarea In trunchiul principal, direct sau printr-un
AA. METACARPIENE DORSALE / arteres inter-osseuses *cateter, a unui lichid opac la radiatiile X.
dorsales de la main / dorsal metacarpal arteries. V. tab. ARTERIOGRAMA, s. f. / arteriogramme, s. m. / arteriogram.
anat. - artere. [Lat., gr. arteria = arte.ra; gr. gramma = inscriere.] 1) Ima-ginea
AA. METACARPIENE PALMARE / arteres inter-osseuses pal- unui teritoriu arterial obtinuta prin *arteriografie. 2) Sin.:
maires / palmar metacarpal arteries. V. tab. anat. - artere. sfigmograma (v.).
AA. METATARSIENE DORSALE / arteres inter-osseuses dor- ARTERIOLA, s. f. / arteriole, s. f. / arteriole. NA: arteriola. [Lat.
sales du pied / dorsal metatarsal arteries. V. tab. anat. - arteriola = arterd. mica., dim. de. la arteria = arte.ra..] Ramura
artere. fina, terminala a unei artere, care leaga arterele de capilare.
AA. METATARSIENE PLANTARE / arteres inter-osseuses ARTERIOLE RENALE DREPTE / arteres droites medullaires /
plantaires / plantar metatarsal arteries. V. tab. anat. -artere. straight arterioles. V. tab. anat. - artere
AA. NAZALE POSTERIOARE LATERALE / arteres des cornets ARTERIOLITA, s. f. / arteriolite, s. f. / arteriolitis. [Lat. arteriola
et des meats / posterior nasal arteries. V. tab. anat. = arterd mica, dim. de ia arteria = wter&'i ita.] Inflamatia unei
- artere. AA. NUTRITIVE ALE HUMERUSULUI / arteres arteriole.
nourricieres ARTERIOLITA CUTANATA ALERGICA / arteriolite cutanee
de I'humerus / nutrient brachial arteries. V. tab. anat. - allergique / Gougerot syndrome. Sin.: sindrom Gougerot
artere. AA. PALATINE MICI / arteres palatines mineures / (v.).
lesser ARTERIOLOSCLEROZA, s. f. / arteriolosclerose, s. f. / arte-
palatine arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PALPEBRALE riolosclerosis. [Lat. arteriola = arte.ra mica, dim. de la arteria
LATERALE / arteres palpebrales laterales = arte.ra.; gr. sklerosis = induratie., intdrire, de. ia skleros =
/ lateral palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. tare, dur.} Scleroza si Ingrosare a peretelui arteriolelor si
PALPEBRALE MEDIALE / arteres palpebrales mediates arterelor mid. Forma hialina poate fi asociata cu "nefro-angio-
/ medial palpebral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. scleroza, cea hiperplastica cu *hipertensiunea arteriala maligna
PANCREATICODUODENALE INFERIOARE / arteres pan- si cu *sclerodermia.
creatico-duodenales inferieures / inferior pancreaticoduo- ARTERIOPATIE, s. f. / arteriopathie, s. f. / arteriopathy. [Lat.,
denal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PARIETALE / arteres gr. arteria = arterd.; gr. pathos = Boold..] Denumire generica
parietales / parietal arteries. V. pentru bolile arterelor. A. poate fi generalizata (ex.:
tab. anat. - artere. AA. PERFORANTE (ale coapsei) / arteres a. hipertensiva asociata unei hipertensiuni arteriale si carac-
perforantes de la terizata prin hipertrofierea mediei arterelor mid si arteriolelor) sau
cuisse / perforating arteries. V. tab. anat. - artere. AA. segmentara (ex.: a. hemodinamica localizata pe un segment de
PERICALOASE / arteres pericalleuses / pericallosal artera ce pulseaza pe un plan dur, ca m cazul arterei
arteries. V. tab. anat. - artere. AA. PONTINE / arteres subclaviculare, comprimala prin prezenta unei "coaste
pontines / arteries of the pons. V. cervicale).
tab. anat. - artere. AA. PUDENDALE EXTERNE / arteres ARTERIOSCLEROZA, s. f. / arteriosclerose, s. f. / arterio-
honteuses externes / sclerosis. [Lot; gr. arteria = artera; gr. sklerosis = indu-ratie,
external pudenda! arteries. V. tab. anat. - artere. AA. wtdrire., de ia skleros = tare, dur} Termen utilizat initial In sens
RUSINOASE EXTERNE (v. a. pudendale externe), V. tab. foarte general, pentru desemnarea oricarei Ingrosari a peretilor
anat. - artere. arteriali. Sub aceasta denumire erau cuprinse trei tipuri de boli
AA. SACRALE LATERALE / arteres sacrees laterales / lateral arteriale degenerative: *ateroscleroza, arterio-scleroza si
sacral arteries. V. tab. anat. - artere. AA. SIGMOIDIENE / 'mediacalcoza. In prezent, termenul este restrans pentru
arteres sigmoi'des / sigmoid arteries. V. desemnarea tipului de scleroza arteriala care predomina la
tab. anat. - artere. AA. SURALE / arteres surales / sura) nivelul fibrelor musculare din tunica medie (*degenerescenta
arteries. V. tab. anat. hialina si Ingrosare), extinsa si la nivelul tunicii interne. A. afec-
- artere. AA. STRIATE LATERALE (v. aa. centrale antero- teaza Indeosebi arterele musculare si arterele renale (*nefroan-
laterale). V. gioscleroza).
tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE ARTERIOTOMIE, s. f. / art6riotomie, s. f. / arteriotomy. [Lat.,
ANTEROLATERALE (v. aa. centrale gr. arteria = artera.; gr. tome = tdiere, sectiune, de ia tern-nem
anterolaterale). V. tab. anat. - artere. AA. TALAMOSTRIATE = a taia.] Incizia longitudinala sau transversala a peretelui unei
ANTEROMEDIALE (v. aa. centrale artere, prin care se asigura accesul m lumenul vascular.
anteromediale). V. tab. anat. - artere. AA. TARSIENE ARTERITA, s. f. / art6rite, s. f. / arteritis. [Lat.i y. arteria =
MEDIALE / rameaux tarsiennes internes / artera, -ita.} Termen care desemneaza, etimologic, existenta
medial tarsal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. TEMPORALE unor modificari organice ale peretelui arterial de origine infla-
PROFUNDE / artere temporale profonde matorie, acompaniindu-se uneori de tromboza, alteori de dila-
anterieure / deep temporal arteries. V. tab. anat. - artere. AA. tatie sau, mai rar, de ruptura. In prezent, termenul este folosit
VENTRICULARE / arteres ventriculaires / ventricular pentru a regrupa bolile care se caracterizeaza prin leziuni ale
arteries. V. tab. anat. - artere. AA. VEZICALE SUPERIOARE / peretelui arterial, indiferent de origine (ateromatoasa, trauma-
arteres vesicales superieures tica, embolica etc.) Ex.: arterita gigantocelulara (v.); a. mem-
/ superior vesical arteries. V. tab. anat. - artere. brelor inferioare, care include In evolutie: stadiul I, de latenta
ARTERIECTOMIE, s. f. / arteriectomie, s. f. / arteriectomy. clinica; stadiul II, de claudicatie intermitenta la mers; stadiul III,
[Lot; gr. arteria = artera; gr. ektome = enisle.] Rezectia cand se asociaza dureri In decubitus; stadiul IV, de gan-grenS.
unui segment arterial si a plexului simpatic care Tl Inconjoara.

193
ARTERITA GIGANTOCELULARA AA. INTERCARPALE
ARTERITA GIGANTOCELULARA / art6rite gigantocellulaire / A. CRICOTIROIDIANA / articulation crico-thyroidienne /
Horton's disease. Afectiune cu debut dupa varsta de 60 de ani, cricothyroid articulation. V. tab. anat. - articulatii.
de cauza necunoscuta. Se caracterizata prin alterarea starii A. GENUCHIULUI / articulation du genou / knee joint. V tab.
generale, febra moderata, cresterea VSH-ului, cefalee violenta, anat. - articulatii.
accidente ischemice oculare brutale (cu obnubilare vizuala, di- A. HUMEROCUBITALA / articulation humero-cubitale /
plopie, strabism, edem papilar) si inflamarea bilaterala a artere- humeroradial articulation. V. tab. anat. - articulatii.
lor temporale, care devin edematiate si dureroase la palpare. A. INCUDOSTAPEDIALA / articulation de I'enclume et de
Anatomopatologic, leziunile sunt de panarterita, cu ruptura limi- I'etrier / incudostapedial articulation. V. tab. anat. - articu-
tantei elastice interne, infiltrata de celule gigante multinucleate. latii.
Este sensibila la corticosteroizi. Sin.: arterita temporala, boala A. LOMBOSACRATA / articulation sacro-vertebrale / lum-
Horton, boala Forestier, panarterita subacuta a varsInicilor, peri- bosacral joint. V. tab. anat. - articulatii.
arterita segmentara superficiala. A. MEDIOCARPIANA / articulation mediocarpienne / mid-
ARTERITA TEMPORALA / arterite temporale / temporal carpal articulation. V. tab. anat. - articulatii.
arteritis. Sin.: arterita gigantocelulara (v.). A. PERONEOTIB1ALA SUPERIOARA / articulation peroneo.
ARTERITIS BRACHIOCEPHALICA / arteritis brachiocephalica tibiale superieure / tibiofibular articulation. V. tab. anat. -
/ arteritis brachiocephalica. Sin.: boala Takayasu (v.). articulatii.
ARTHROPODA / Arthropoda / Arthropoda. \C,r. arthron = A. PERONEOTIB1ALA INFERIOARA / articulation peroneo-
articuCatie, pous, podos = pitior.] Increngatura de animale din tibiale inferieure / tibiofibular articulation. V tab. anat. -
subregnul Metazoa, caracterizate printr-un corp segmentat si articulatii.
acoperit de chitina, simetrie bilaterala si picioare articulate, A. PISIPIRAMIDALA / articulation pisipyramidale / pisiform
ARTICULATIE, s. f. / articulation, s. f. / joint. NA: junctura articulation. V. tab. anat. - articulatii.
ossiuIn. [Lot. arliculatio, -onis = wclie.Uturd.\ Ansamblul ele- A. RADIOCARPIANA / articulation radio-carpienne / radio-
mentelor prin care doua oase vecine 'in scheletui osos se leaga carpal articulation. V. tab. anat. - articulatii.
Intre ele. Exista a. fixe, denumite sinartroze, si mobile, A. RADIOCUBITALA INFERIOARA / articulation radio-
Intrerupte, denumite diartroze. Sinatrozele pot fi: 1) dintate (ex.: cubitale inferieure / distal radioulnar articulation. V. tab.
Intre oasele craniului); 2) scuamoase (ex.: Intre oasele temporal anat. - articulatii.
si parietal); 3) armonice (ex.: Intre oasele nazale si maxilare). A. RADIOCUBITALA SUPERIOARA / articulation radio-cu-
Diartrozele reprezinta a. In care oasele sunt mobile unul fata de bitale superieure / proximal radioulnar articulation. V. tab.
celalalt. Elementele constitutive ale unei a. mobile sunt: a) anat. - articulatii.
capsula articulara, fixata pe marginea suprafetelor arti-culare; b) A. SCAPULOHUMERALA / articulation scapulo-humerale /
stratui extern, format din benzi fibroase care dau rezistenta humeral articulation. V. tab. anat. - articulatii.
capsulei; c) membrana sinoviala, care captuseste in-teriorul A. SACROCOCCIGEANA / articulation sacro-coccygienne /
articulatiei si secreta lichidul sinovial; d) suprafetele articulare, sacrococcygeal articulation. V tab. anat. - articulatii.
fetele osoase ce vin In contact, care pot fi sferice, ovoide, In A. SACROILIACA / articulation sacro-iliaque / sacroiliac
forma de sa. Cand suprafetele nu corespund ca relief, se articulation. V. tab. anat. - articulatii.
interpun meniscuri sau cartilaje (ex.: a. genunchiu-lui). Exista si A. STERNOCLAVICULARA / articulation sterno-costo-clavi-
a. semimobile sau amfiartroze, cu suprafetele aproape plane culaire / sternoclavicular articulation. V. tab. anat. - arti-
(ex.: coloana vertebrala). culatii.
A. ACROMIOCLAVICULARA / articulation acro-mio-clavicu- A. TALOCALCANEONAVICULARA / articulation astragalo-
laire / acromioclavicular articulation. V. tab anat. - articulatii. calcaneo-scaphoidienne / subtalar articulation. V tab. anat.
A. ATLANTOAXIALA LATERALA / articulation atloido-axoi- - articulatii.
dienne / lateral atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articulatii. A. TEMPOROMANDIBULARA / articulation temporo-
A. ATLANTOAXIALA MEDIANA / articulation atloido-odon- mandibu-laire / temporomandibular articulation. V. tab.
toidienne / medial atlantoaxial joint. V. tab. anat. - articulatii. anat. - articulatii.
A. ATLANTOOCCIPITALA / articulation occipito-atloidienne / A. TIBIOTARSIANA / articulation tibio-tarsienne / talocrural
atlantooccipital articulation. V. tab. anat. - articulatii. articulation. V. tab. anat. - articulatii.
A. ASTRAGALOCALCANEANA / articulation sous-astragali- A. TRANSVERSA A TARSULUI / articulation mediotarsienne /
enne proprement dite / subtalar articulation. V. tab. anat. - transvers tarsal articulation. V. tab. anat - articulatii.
articulatii. AA. CARPOMETACARPIENE / articulations carpo-metacarpi-
A. CALCANEOCUBOIDA / articulation calcaneo-cuboidienne / ennes / carpometacarpal articulations. V. tab. anat. - arti-
calcaneocuboid articulation. V. tab. anat. - articulatii. culatii.
A. CAPITIS COSTAE / articulation costo-vertebrale propre- AA. COLOANEI VERTEBRALE / articulations de la colonne
ment dite / articulaton of head of the rib. V. tab. anat. - vertebrale / joints of vertebral column. V. tab. anat. - arti-
articulatii. culatii.
A. CARPOMETACARPIANA A POL1CELUI / articulation carpo- AA. CONDROSTERNALE / articulations chondro-stemales /
metacarpienne du pouce / carpometacarpal articulation of sternocostal articulations. V tab. anat. - articulatii.
thumb. V. tab. anat. - articulatii. AA. COSTOCONDRALE / articulations costo-chondrales /
A. COTULUI / articulation du coude / elbow joint. V. tab. anat. - costochondral articulations. V. tab anat. - articulatii.
articulatii. AA. COSTOTRANSVERSALE / articulations costo-transver-
A. COXOFEMURALA / articulation coxo-femorale / hip joint. V. saires / costotransverse articulations. V. tab. anat. - arti-
tab. anat. - articulatii. culatii.
A. CRICOARITENOIDA / articulation crico-arytenoidienne / AA. COSTOVERTEBRALE / articulations costo-vertebrales /
cricoarytenoid articulation. V. tab. anat. - articulatii. costovertebral articulations. V. tab. anat. - articulatii.
AA. INTERCARPALE / articulations carpiennes / intercarpal
articulations. V. tab. anat. - articulatii.

194
AA. INTERCONDRALE ARTROPLAST1E
AA. INTERCONDRALE / articulations interchondrales / inter- ARTRITA REUMATOIDA / arthrite rhumatoide / rheumatoid
chondral articulations. V. tab. anat. - articulatii. arthritis. Sin.: poliartrita reumatoida (v.).
AA. INTERMETACARPIENE / articulations inter-metacarpi- ARTROCENTEZA, s. f. / arthrocentese, s. f. / arthrocente-sis.
ennes / intermetacarpal articulations. V. tab. anat. - arti- [Qr. arthron = wticuCafie.; kenlesis = mfe-patum.} Punctia unei
culatii. articulatii.
AA. INTERMETATARSIENE / articulations inter-metatarsi- ARTRODEZA, s. f. / arthrodese, s. f. / arthrodesis. [Qr. arthron
ennes / intermetatarsal articulations. V. tab. anat. - articu- = articufatie.; desis = [egare.] Procedeu chirurgical de blocare
latii. definitiva a unei articulatii prin fuzionarea epifizelor celor doua
AA. INTERFALANGIENE / articulations interphalangiennes / extremitati osoase implicate. A. este practicata in situatii de
interphalangeal articulations. V. tab. anat. - articulatii. infectie (tuberculoza) sau instabilitate (paralizii) a unei articulatii
AA. INTERTARSIENE / articulations intertarsiennes / inter- si In cazul atitudinii vicioase a unui membru. V. si anchiloza.
tarsal articulations. V. tab. anat. - articulatii. ARTRODIE, s. f. / arthrodie, s. f. / plane joint. NA: articu-latio
AA. METACARPOFALANGIENE / articulations metacarpo- plana. [Qr. arthrodia = articu[a.tie care. giv:e.aza, de. la
phalangiennes / metacarpophalangeal articulations. V. tab. arthron = articutatie; eidos = forma.] Articulatie de tip *diartroza
anat. - articulatii. ale carei suprafete articulare sunt plane. In con-secinta, nu sunt
AA. METATARSOFALANGIENE / articulations metatarso-pha- posibile decat miscari de glisare.
langiennes / metatarsophalangeal articulations. V. tab. anat. ARTROFIT, s. n. / arthrophyte, s. m. / arthrophyte, joint mice.
- articulatii. \Qr. arthron = articulate.; phyton = p[anta, vege.ta.fie..] Mic
AA. OASELOR BAZINULUI / articulations du bassin / arti- fragment osteo-cartilaginos sau In Intregime cartilaginos, aflat
culations of the pelvic girdle. V. tab. anat. - articulatii. liber Intr-o cavitate articulara (frecvent la nivelul genuncniu-lui) si
AA. OASELOR UMARULUI / articulation des os de I'epaule / care prin deplasare poate provoca o blocare a articu-latiei
joints of shoulder girdle. V. tab. anat. - articulatii. respective, In general de durata scuria. Sin.: "soarece articular".
AA. OSSICULORUM AUOITUS / articulations de osselets de ARTROGRAFIE, s. f. / arthrographie, s. f. / arthrography. {Gjr.
I'ouie / articulations of auditory ossicles. V. tab anat. -articulatii. arthron = articuCatie.; graphein = a scrie..] Explorarea
AA. SCAFOIDOCUNEENE / articulations scapho-cuneennes / radiologica a cavitatii articulare dupa injectarea unui produs
cuneonavicular articulations. V. tab. anat. - articulatii. radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast).
AA. TARSOMETATARSIENE / articulations tarso-metatarsi- Contraindicata In artrita septica. Utila pentru a evidentia corpi
ennes / tarsometatarsal articulations. V. tab. anat. - arti- straini, o condromatoza sau o sinovita. A. este necesara
culatii. Indeosebi In investigarea articulatiei scapulohumerale si a
ARTRALGIE, s. f. / arthralgie, s. f. / arthralgia. [C,r. arthron = genunchiului (v. meniscografie).
articulatie; algos = du.re.re.} Durere articulara, de obicei, izo- ARTROGRIPOZA, s. f. / arthrogrypose, s. f. / arthrogrypo-sis.
lata. [Gfr. athron = articutafie.; gryposis = indoire, mc.ovoie.re.]
ARTRITA, s. f. / arthrite, s. f. / arthritis. [Qr. arthron = flrti- Mentinerea unei articulatii Intr-o stare de imobilizare, adesea In
cuiatie, -ltd.] Artropatie acuta sau cronica In care leziunea initiala flexie, din cauza contracturii musculaturii locale sau a unor
si principals este inflamatia articulara, mai precis infla-matia aderente periarticulare. V. si artrogripoza congenitala multipla.
sinovialei (*sinovita). Termenul se foloseste frecvent pen-tru ARTROGRIPOZA CONGENITALA MULTIPLA / arthrogrypose
artropatiile reumatismale si infectioase, fiind excluse artro-patiile congenitale multiple / congenital multiple arthrogryposis,
de alte origini si *artrozele. arthrogryposis multiplex congenita. Boala congenitala, une-
ARTRITA CRONICA DEGENERATIVA / arthrite degenerative ori ereditara, caracterizata prin malformatii multiple, Indeosebi
chronigue / degenerative joint disease. Sin.: artroza (v.). prin anchiloza fibroasa a articulatiilor (cu exceptia articulatiilor
ARTRITA HIPERTROFICA / arthrite hypertrophique / hyper- coloanei vertebrale si temporomaxilare) cu mentinerea mem-
trophic arthritis. Sin.: artroza (v.). brelor superioare si inferioare In flexie sau In extensie. Se
ARTRITA MARIE-STRUMPELL / arthrite de Marie-Strumpell / asociaza si un grad de *amiotrofie. In unele cazuri boala ar
ankylosing spondylitis. [Pierre Marie, ne-uroiog franca; putea fi consecinta unei anomalii de dezvoltare a neuronilor din
profesor [a 'Paris, 1S53-1940; Ernst Ado]/ Gusto v Gottfried cornul anterior al maduvei, de unde descrierea unei forme a. c.
van Strum-pel], medic german, profesor de medicina ititemd [a m. neuropatice si a uneia miopatice.
Leipzig, 18S3-192S.] Sin.: spondilita anchilozanta (v.). ARTROLIZA, s. f. / arthrolyse, s. f. / arthrolysis. [Cjr. arthron =
ARTRITA PSORIAZICA / arthrite psoriasique / psoriatic artic.uta.tie; lysis = distrugere., de [a lyein = a. distruge.]
arthritis. A. idiopatica Intalnita In 5-10% din cazurile de *pso- Interventie chirurgicala efectuata In scopul redarii mobilitatii unei
riazis. Se manifesta prin trei tipuri majore: a. p. inflamatorie articulatii anchilozate. Consta, In esenta, In sectiunea capsulei
asimetrica, a. p. simetrica ?i spondilita psoriazica. articulare si a ligamentelor acesteia.
ARTRITA REACTIVA / arthrite reactionnelle / reactive arthri- ARTROLOGIE, s. f. / arthrologie, s. f. / arthrology. [Cfr.
tis. Afectare articulara cu *epansament In general aseptic, care arthron = articulafie; logos = ftiinfa..] Parte a anatomiei de-
survine dupa una sau mai multe saptamani de la o infectie dicata studiului articulatiilor.
digestiva, respiratorie sau genitourinara. A. r. reprezinta, foarte ARTROPATIE, s. f. / arthropaInie, s. f. / arthropaty. [C,r.
probabil, o reactie imunologica la bacteriile sau virusurile res- arthron = articut.afie.i pathos = 6oaia..\ Orice leziune articulara
ponsabile de infectii. In prezent, termenul se utilizeaza In special de origine nervoasa (ex.: a. tabetica). In a. Charcot sau
pentru spondilo-artropatiile consecutive infectiilor enterice sau neuropatica se produce o degenerare progresiva a articulatiei.
uro-genitale Intalnite predominant la indivizi cu antigen de ARTROPLAST1E, s. f. / arthroplastie, s. f. / arthroplasty. [^r.
histocompatibilitate HLA-B27 (v. sistem HLA). Sindromul arthron = articulatii plastos = modeiat, de [a plassein = a.
Fiessinger-Leroy-Reiter este considerat o forma de a. r., iar forma, a. modda.} Refacerea prin operatic a unei articulatii mai
*boala Bouillaud, "boala Lyme si *sindromul Whipple cuprind a. mult sau mai putin alterate si anchilozate. Scop: redarea unei
r. mobilitati satisfacatoare.

195
ARTROPNEUMOGRAFIE ASINERGIE
ARTROPNEUMOGRAFIE, s. f. / arthro-pneumographie, s. f. / ASCARIS LUMBRICOIDES / Ascaris lumbricoides / Ascaris
arthropneumography. [Cfr. arthroa = articulate., pneuma, - lumbricoides. Specie din genul ''Ascaris care traieste ca
atos = aer; graphein = a scrie.] Radiografia unei articulatii In parazit In intestinul uman, Indeosebi In *jejun. Are o culoare roz-
care, 'in prealabil, s-a injectat aer. V. si artrografie. rosiatica, o lungime de 15-25 cm si provoaca *ascaridioza.
ARTRORIZA, s. f. / arthrorise, s. f. / arthrorisis. | Gjr. arthron = ASCITA, s. f. / ascite, s. f. / ascites. \Qr. askites, dt la askos =
articuiafie.; ereisis = ridicare., inaff.are.] Operatic prin care se burduf} Acumularea de lichid liber In cavitatea peritoneala.
obtine limitarea miscarilor la nivelul unei articulatii prin for-marea AspectuI lichidului poate fi serocitrin (*ciroza hepatica, *sindrom
unui prag osos In calea miscarilor articulare. A. este indicata nefrotic, Insuficienta cardiaca), purulent ('peritonita cu *pio-
Indeosebi In paralizii si deformatii articulare dobandite. geni), hemoragic si chiliform sau 'lactescent (*tuberculoza,
ARTROSCOP, s. n. / arthroscope, s. m. / arthroscope. [Qr. *carcinomatoza peritoneala), chilos (compresiune tumorala sau
arthron = articuCafi.e.; skopos = ofiservator, de. la skopein = a rupere a 'canalului toracic) sau verde cand contine bila. In functie
video, a ef(amina.\ *Endoscop care este adaptat pentru exa- de continut, lichidul de a. poate avea caracteristid de
minarea interiorului cavitatilor articulare. V. artroscopie. *transsudat sau *exsudat. Cauze frecvente de a.: ciroza hepatica
ARTROSCOPIE, s. f. / arthroscopie, s. f. / arthroscopy. \Gjr. (cea mai frecventa), cancerul (Indeosebi digestiv sau genital),
arthron = articu[atie; skopia - e^aminare, de. [a skopfin = a. tuberculoza peritoneala, insuficienta cardiaca globala.
vedea, a. e^amina..] Metoda ultramoderna de explorare vi-zuala ASCITA CHILOASA / ascite chyleuse / chylous ascitis. Sin :
a cavitatii articulare, utilizand 'artroscopul din fibre de stida, sub chiloperitoneu (v.).
anestezie generala, dupa umplerea acesteia cu ser fiziologic, A. ASEPSIE, s. f. / asepsie, s. f. / asepsis. [Cfr. n - priv.i sepsis =
este utilizata Indeosebi In explorarea articulatiei genunchiului, In infecfie., putrefactie.] Ansamblu de metode fizice si chi-mice care
cazul leziunilor cartilaginoase, meniscale, li-gamentare, artrozice Tmpiedica contaminarea cu microbi a unor substante, obiecte,
sau posttrau malice. Incaperi (sali de operatie) sau a organismului. A. este o metoda
ARTROSTOMIE, s. f. / arthrostomie, s. f. / arthrostomy. \Gjr. *profilactica, spre deosebire de *antisepsie, care este *curativa.
arthron = articulafie.; stoma, -atos = gurd} Deschidere chirur- ASFIGMIE, s. f. / asphygmie, s. f. / asphygmia. [^r. a -priv;
gicala a unei articulatii, cu *anastomoza sinovialei la piele, sphygmos = puts.] Absenta *pulsului.
practicata In scopul unui *drenaj permanent. Ex.: In cazul unei ASFIXIE, s. f. / asphyxie, s. f. / asphyxia. [Qr. asphyxia = oprire.
artrite supurate. a putsului, de. [a a - priv., sphyzfm = a puba.} Initial termenul a
ARTROTOMIE, s. f. / arthrotomie, s. f. / arthrotomy. [G,r. avut semnificatia de moarte prin Incetarea batailor inimii (v.
arthron = articutat-it.; tome = taiere, sectiune, de la temnein = a etimologia termenului). Actualmente, cuvantui a. de-semneaza
t&ia.] Deschidere chirurgicala a unei articulatii. oprirea respiratiei prin imposibilitatea schimburilor respiratorii. A.
ARTROZA, s. f. / arthrose, s. f. / degenerative joint disease, poate avea numeroase cauze: 1) Obstacole mecanice
osteoarthritis, hypertrophic arthritis. [Gfr. arthron = (*strangulare, corpi straini In caile aeriene) si orice alte cauze
artu.ula.tiii -ozd.] Artropatie cronica (de obicei monoarticulara sau care pot fi la originea unei compresiuni pulmonare sau a unei
bilaterala si simetrica) caracterizata anatomopatologic prin obstructii a alveolelor pulmonare. 2) Paralizia mus-chilor
distructie initiala si primitiva a cartilajelor articulare, "osteofitoza respiratori prin blocarea centrilor nervosi sau prin leziuni ale
marginala si, frecvent, "osteosderoza subcondrala, uneori cu nervilor motori ai toracelui. 3) Prezenta In aerul ambiant, Intr-o
cavitati pseudochistice, In (imp ce sinoviala este normala sau cu proportie care depaseste pragul de toleranta, a gazelor
leziuni discrete de inflamatie. A. este uneori secundara unei irespirabile sau toxice (dioxid de carbon, monooxid de carbon).
disfunctii articulare de cauze diverse, dar eel mai frecvent este 4) Diminuarea sub nivelul de toleranta a concentratiei oxigenului
primitiva. Alterarea biochimica esentiala probabila este scaderea atmosferic.
cantitatii de "mucopolizaharide (*proteoglicani) din substanta ASIALIE, s. f. / asialie, s. f. / asialia. [Qr. a - priv.; siafon =
fundamentala. Sin.: osteoartrita degenerativa, artrita hipertrofica, saCizia..} Absenta salivei ca urmare a unei *acrinii sau din cauza
artrita cronica degenerativa. unui obstacol al canalelor salivare care determina o retentie
ASANARE, s. f. / assainissement, s. m. / sanitation. {Lot. ad = salivara, afectand una, mai multe sau totalitatea glan-delor
cdtre., aproape, idnga; sanare = a face sandtos} 1) Eli-minarea salivare. V. si xerostomie.
unui focar de infectie (ex.: dentar, amigdalian, apen-dicular etc.) ASIMETRIE, s. f. / asy metric, s. f. / asymmetry. [Gjr. a -priv.;
prin tratament adecvat. 2) Eliminarea, distrugerea unui agent symmetric = simetrie.} Absenta totala a simetriei: 1) In
care produce sau transmite o anumita boala In-tr-un anumit organism, modificarea caracterelor unui organ In raport cu
teritoriu (locuinta, localitate, regiune). organul simetric. 2) In biochimie, modificarea dispunerii atomi-lor
ASCARID, s. m. / ascaride, s. m. / ascarid. [Cfr. askarizein = a sau grupelor de atomi Intr-o molecula.
fopdi, a sdri.\ Vierme care apartine genului *Ascaris. Obs.: ASIMILATIE, s. f. / assimilation, s. f. / assimilation. \Lat.
pi. ascarizi. V. Ascaris lumbricoides. assimilalio, -onis = asemdnare, de [a assimilare = a face
ASCARIDIOZA, s. f. / ascaridiose, s. f. / ascaridiasis. \Qr. asemanator fi similis = asemandtor} Transformarea si Incor-
askarizein = a sari, -oza .] Infestarea cu *ascarizi si diverse-le porarea substantelor nutritive la nivelul tesuturilor organismului.
tulburari care rezulta consecutiv acesteia, Indeosebi gas- A. se caracterizeaza prin fenomene de sinteza pe cale
trointestinale (vomismente, diaree si dureri abdominale). Sunt enzimatica, iar termenul poate fi utilizat in sens general sau
infestati mai ales copiii, iar sub varsta de 6 ani boala se poate aplicat la un sector din organism, de ex., a. digestive, a. celu-
complica cu ocluzie intestinala. Infestarea se produce prin lara. Ant.: dezasimilatie. V. si anabolism.
ingestia oualelor de parazit, care vor da nastere larvelor ce vor ASIMPTOMATIC, adj. / asymptomatique, adj. / asymptomatic.
migra din intestin, pe cale venoasa, In plamani, de unde se [Qr. a - priv.; symptoma, -atos = ceea ce survine unpreuna, de
deplaseaza In trahee, fiind Inghitite si revenind In intestinul la syn = impreund, piptein = a. ve.ni.] Care nu determina
subtire. In faza migratorie se produc *eozinofilie (v. sindrom simptome clinice, care ramane latent.
Loffler) si anticorpi decelabili prin serodiagnostic. ASINERGIE, s. f. / asynergie, s. f. / asynergy. {Gjr. a - priv.;
ASCARIS / Ascaris / Ascaris. [Cjr. askarizem = a fcpm, a sari.} syn = impre.wa.i ergein = a iucra., a acf:iona.] Tulburare par-
Gen de viermi din ordinul Nematode, din care face parte si ticulara care nu este nici paralizie, nid necoordonare, ci per-
specia "Ascaris lumbricoides. Se dezvolta In intestinele ver-
tebratelor.

196
ASISTOLIE ASTIGMATISM
turbarea facultatii asocierii miscarilor elementare In acte com- e) a. gastrica, a lichidului de staza gastrica, printr-un tub intro-
plexe din cauza dereglarii succesiunii contractiilor musculare care dus In stomac si racordat la un sistem de a. moderata; f) a.
participa la un gest esential. Se observa In cursul *sin-dromului pleurala, continua sau discontinua, a aerului sau a lichidului din
cerebelos sau In cursul *sindromului piramidal frust. cavitatea pleurala.
ASISTOLIE, s. f. / asystolie, s. f. / asystolia. [Qr. a - priv.; ASPIRINA, s. f. / aspirine, s. f. / aspirin, [o pentru ac-etii;
systole = contracfie.] 1) Termen care desemneaza absenta spir - pentru Spiraea ulmaria, numeie. [atin a[ unei plante
'sistolei cardiace. Sin.: sindrom Bean. 2) Termenul se mai uti- rozacee. al carei sue confine, saiiciiat de metit, ptantd denumita.
lizeaza si pentru desemnarea insuficientei functionale a unui si t6aialga;, -inn.] Prima denumire comerciala (1899) a acidu-lui
organ: a. gastrica, a. hepatica, a. intestinala. acetilsalicilic (DCI). A. este un medicament cu larga uti-lizare, ca
ASLO / ASLO / ASLO. Abrev, utilizata in mod curent pentru antiinflamator, antipiretic, analgezic, antiagregant pla-chetar si
antistreptolizina 0 (v.). antitrombotic. V. si acid arahidonic.
ASOCIATIE, s. f. / association, s. f. / association. [Cat. asso- ASPLENIE, s. f. / aspl6nie, s. f. / asplenia. [Qr. a - prw.;
ciatio, -onis = asociere, de ia associare = a asocia (fid = [a, splen, -enos = spKnd.] Absenta *splinei.
spre; socius = asocial)} Relatie Inchisa In timp si spatiu Intre ASTAZIE, s. f. / astasie, s. f. / astasia. [Qr. a priv.; stasis =
fenomene si obiecte: 1) In neuropsihologie, proprietate a feno- se.de.re, de ia istanai = a plasa, a sta, a face sd find.}
menelor psihice de a se corela si gmpa In campul constientei. 2) Imposibilitatea mentinerii posturii verticale, cauzata de incoor-
In biochimie, reactie care duce la formarea de agregate mo- donarea neuromusculara, dar fara *paralizie. Se asodaza
leculare reversibile. 3) a. libera, metoda psihanalitica de expio- aproape Intotdeauna cu *abazia.
rare. 4) a. medicamentoasa, administrarea simultana a mai ASTENIE, s. f. / asthenie, fatigue, s. f. / asthenia. [Cjr.
multor medicamente care se potenteaza reciproc. 5) a. micro- astheneia = sla6iciune, de ia a priv., sthenos = forfa., pu-tore.}
biana, a. a mai multor germeni microbieni, cu efecte fie pozi-tive, 1) Diminuarea generala a energiei si performantelor
fie patologice. 6) a. morbida, coexistenta a doua sau mai multe organismului fara relatie cauza-efect cu un efort. 2) Termen
stari patologice. utilizat si ca sufix pentru a desemna diminuarea functiilor unui
ASOMATOGNOZIE, s. f. / asomatognosie, s. f. / somatoag- organ sau ale unui sistem, de ex.: *psihastenie, miastenie. V. si
nosia. [Qr. a - priv.; soma, -atos = corp; gnosis = percepere, debilitate.
cunoastere, de. la gnonai = a. cunoaste} Pierderea constientei ASTENIE MUSCULARA / asth6nie musculaire / myasthenia.
referitoare la existenta unei parti a propriului corp sau a Intre- Sin.: miastenie (v.).
gului corp, adica a *somatognoziei. Se observa In leziunile lo- ASTENIE NEUROCIRCULATORIE / asthenie neurocirculatoire
bului parietal. Sin.: somatoagnozie. / neurocirculatory asthenia. Sindrom imprecis, de origine ne-
ASPARAGINA, s. f. / asparagine, s. f. / asparagine. Simbol Asn clara, observat eel mai frecvent la femeia tanara. Se mani-festa
sau N. Aminoacid neesential, constituent al proteinelor, *amida a prin dispnee, tahicardie sinusala sau palpitatii, dureri pre-
*acidului aspartic, prezent In numeroase vegetale. cordiale, modificari variabile (reversibile spontan sau dupa
ASPARTAM, s. m. / aspartame, s. m. / aspartamc. *Edul-corant diferite probe) ale repolarizarii ventriculare si, frecvent, senzatie
de sinteza. Dipeptid derivat din *acidul aspartic. de astenie. Sin.: distonie neurocirculatorie. V. si sindrom Da
ASPERGILLUS / Aspergillus / Aspergillus. [Lat. aspergere = a. Costa.
imprastia, a. raspandi} Gen de ciuperci din clasa Ascomy-cetes, ASTENOCORIE, s. f. / asthenocorie, s. f. / asthenocoria. {CJT.
cuprinzand mai multe specii, dintre care unele sunt pa-togene. asthenos = fara. putere, de la a - priv., sthenos = fortd, putere;
Principala specie patogena pentru om este Aspergillus fumigatus. kore = pupiiil} Sin.: semn Arroyo (v.).
V. aspergilom si aspergiloza. ASTENOPIE, s. f. / asthenopie, s. f. / asthenopia. [C,r.
ASPERGILOM, s. n. / aspergillome, s. in. / aspcrgilloma. [Lat. asthenos =- ford putere, de [a a - priv., sthenos = fortd, pu-ten;
aspergere = a raspa-ndi, a. imprastia; -omn.j Tumora ops, opos = vdz, vedere.} Imposibilitatea concentrarii sus-tinute
granulomatoasa formala de colonii ale ciupercii Aspergillus a vederii. Oboseala vizuala. Se deosebesc: 1) A. acomo-dativa,
fumigatus la nivelul bronhiilor sau al unei cavitati pulmonare In *hipermetropie, din cauza oboselii prin suprasoli-citarea
preexistente. Ciuperca poate disemina pe cale sanguina In creier, *acomodatiei. 2) A. musculara, care survine In 'miopie si In unele
inima si rinichi. "nevroze, prin insuficienta muschilor drepti interni, ceea ce
ASPERGILOZA, s. f. / aspergillose, s. f. / aspergillosis. [Lot. conduce frecvent la *diplopie.
aspergere = a. rasp&ndi, a imprastia; -oza .] Boala provocata la ASTEREOGNOZIE, s. f. / astereognosie, s. f. / astereogno-sis.
om si animale de duperca Aspergillus fumigatus. Caracte-ristici: [r. o - priv; stereos = solid., m relief, gnosis = cu-nooftere,
leziuni pulmonare cu hemoptizie (pseudotuberculoza) si/sau pe.rce.pere, de. la gnonai = a cunoaste} *Agnozie ma-nifestata
leziuni cutanate (eritem, pustule, ulceratii, tumori subcu-tanate prin nerecunoasterea obiectelor prin palpare, pipait. Sin.:
fistulizate). agnozie tactila, stereoagnozie.
ASPERMATISM, s. n. / aspermatisme, s. m. / aspermatism. [Qr. ASTERIXIS, s. n. / asterixis, s. m. / asterixis. [jr. a - priv.;
a - priv.; sperma, -atos = sa.inan.ta., -ism.] Imposibilitate sau sterixis = pozifie _fv(fl, de la sterizein = a sta nemiscat.] Sin.:
dificultate In *ejacularea 'spermei. Uneori termenul este utilizat In semn Adams-Foley (v.).
sensul de "impotenta. ASTIGMATISM, s. n. / astigmatisme, s. m. astigmie, s. f. /
ASPIRATIE, s. f. / aspiration, s. f. / aspiration. [Lat. aspi-ratio, - astigmatism. [Cjr. a - priv., stigma, atos = punct; -ism}
onis = aspirafie a aeruiui, de ia aspirare = a inspira, a sufla (ad = *Ametropie consecutiva unui defect de curbura a corneej sau a
catre, langa, aproape; spirare = a rdsufla).} 1) Patrunderea unor cristalinului pe diferite meridiane; In consecinta, lumina nu mai
lichide (varsaturi, sange, lichid amniotic) In caile aeriene. este focalizata Intr-un punct la nivelul retinei, iar imaginile sunt
Consecinta: asfixie mecanica sau pneumonie de aspiratie. 2) percepute deformat. Tipuri: 1) A. compus, hipermetropic pe un
Extragerea unui continut lichid dintr-o forma-tiune cavitara sau meridian, miopie pe un alt meridian. 2) A. ,,conform re-gulei", In
tubulara: a) a. bronsica (metoda de diagnostic sau terapie); b) a. care meridianul eel mai refringent este vertical. 3) A. conic, prin
chirurgicata (uscarea campului operator); c) a. continua (dintr-o deformare conica a corneei. 4) A. invers, contrar regulei. 5) A.
plaga, intestin sau cavitate se-roasfi); d) a. endocavitara (la neregulat, prin deformari neregulate ale corneei
nivelul unei caverne pulmonare);

197
ASTM ATAXIE LEYDEN
pe acelasi meridian. 6) A. simplu, In care un ochi este astig-mat, necontrolat) asociata cu simptome vegetative. DebutuI este
iar celalalt normal, emetrop etc. brusc si (desi simptomele dominante variaza de la subiect la
ASTM, s. n. / asthme, s. m. / asthma. [QT. asthma = gAfaiaia.} subiect) se considera ca poate fi diagnosticat clinic daca patru
Sindrom respirator cronic determinat de cauze multiple, din urmatoarele simptome survin brutal si se exprima la
caracterizat prin crize de *dispnee paroxistica de tip expi-rator, maximum In mai putin de 10 minute: palpitatii, transpiratii,
urmate de regula de o *expectoratie mucoasa. Etiologic se tremuraturi sau secuse musculare, senzatie de sufocare,
disting a. bronsic adevarat si simptomatic: 1) A-bronsic adevarat, senzatie de strangulare, durere sau Jena toracica, greata, vertij,
denumit uneori si a. spasmodic, este o afectiune inflamatorie derealizare, frica de a Innebuni, frica de a muri, parestezii la
cronica a cailor aeriene, asociata unei hiperreac-tivitati bronsice nivelul membrelor, frisoane sau bufeuri de caldura. 2) Tulburarea
nespecifice la stimuli variati, In care intervin numeroase tipuri de panica reprezinta repetarea a. de p. neasteptate pe un fond
celulare, Indeosebi mastocite, eozinofile si linfocite T. Ca urmare, de anxietate persistenta.
se produc episoade recidivante de bradipnee expiratorie, cu ATARAXIE, s. f. / ataraxie, s. f. / ataraxia. [Cjr. atara-xia =
tuse, wheezing si sibilante, survenind In special noaptea si impast6i.hta.te, de. la a - priv., taraxis = tuilJurare} 1) Stare de
dimineata devreme, de obicei asociate cu tulburari ventilatorii calm mental obtinuta prin suspendarea judecatii privitoare la
obstructive de intensitate variabila, reversibile partial sau total, chestiuni controversate. 2) Detasare emotionala, indiferenta.
spontan sau prin terapie. Etiologic s-au descris 3 forme ATAVISM, s. n. / atavisme, s. m. / atavism. [Lot. atavus =
prindpale: a. extrinsec atopic (prin raspuns anormal al strOmofi -ism.] Termen desuet utilizat pentru desemnarea
organismului la contactui cu un alergen care activeaza un don de fenomenului de reaparitie a unor caracteris-tici ereditare
limfocite B, determinand secretie de IgE), a. extrinsec neatopic defavorabile ramase latente timp de una sau mai multe generatii
(ca raspuns la contractui cu un alergen, In sange apar Ig, cu intermediare. A. poate fi considerat ca expresia unei gene
formare de complexe Ay-Ac), a. intrinsec (cu mecanism incert, *recesive sau a unei *recombinari genetice. Sin.: ereditate
probabil o reactie alergica la endoalergeni formati la nivelul unui ancestrala sau de revenire.
focar infectios local, deci un a. infecto-alergic sau atopic ATAXIC, adj., s. m. sau f. / ataxique, adj., s. m. ou f. / ataxic.
intrinsec). 2) A. simptomatic, sau pseudoastm, cu manifestari [Cfr. ataktos = nere.guiat, de. la a - priv.; lat-tein = a ordona, a
mai mult sau mai putin asemanatoare crizei de a. b., fara relatie aranja.] 1) Tulburare aflata In relatie cu *ataxia sau
cu o reactie alergica. De exemplu, a. cardiac, dispnee paroxistica asemanatoare ataxiei. Ex.: fenomene a. din unele stari febrile,
nocturna asdata unei cardiopatii cu insuficienta ventriculara constand In agitatie extrema, convulsii si tulburari de mers. 2)
stanga, a. reflex, atribuit unei react" reflexe. Bolnav afectat de ataxie.
ASTM BRONSIC / asthme bronchique / bronchial asthma V. astm ATAXIE, s. f. / ataxie, s. f. / ataxia. \Qr. a - priv.; taxis =
(1). ' ordonare, aranjare., de. la tattein = a ordona, a. aranja.]
ASTM CARDIAC / asthme cardiaque / cardiac asthma. Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o
Pseudoastm (v. astm) ce reprezinta o manifestare a *insufi- proasta coordonare a miscarilor, care sunt dezordonate;
cientei cardiace, cu staza pulmonara. exista trei mari tipuri: a. ce se manifesta In ortostatism (statica), In
ASTRAGAL, s. n. / astragale, s. m. / talus. [Lot. astragalus, din mers (a. locomotorie) si In timpul efectuarii unei miscari (a.
{ST. astragalos = os,cwr'\ V. tab, anat. - oase. cinetica). Sin.: amiotaxie.
ASTRINGENT, adj., s. n. / astringent, -e, adj., s. m. / astringent. ATAXIE ACUTA TABETICA / ataxie aigue tabetique / acute
\Lat. diitringens, de la ad = cdtre., stringerc = a strange., a tabetic ataxia. A. pronuntata care apare brusc la un bolnav cu
Uga.] (Substanta) care exercita o retractie fibrilara la nivelul *tabes frust si dispare rapid sub actiunea unui tratament specific.
tesuturilor vii. EfectuI este util pentru reducerea secre-tiilor unei Este expresia unui puseu de meningoradiculomielita posterioara
plagi sau a mucoasei intestinale (efect antidiareic). sifilitica.
ASTROBLASTOM, s. n. / astroblastome, s. m. / astroblas- ATAXIE FRIEDREICH / ataxie de Friedreich / Friedreich's
toma. [Cfr. astron = stea; blastos = germe-n; -<wno.] V. ataxia. [Nikolaus Freidreich, mecdc airman, profesor de
astroci-tom. anatomic, patologica., apoi dt patoCogie me.di.caia la
ASTROCIT, s. n. / astrocyte, s. m. / astrocyte. [tfr. astron = ^(e.id.dde.rg, 182S-1S8Z.} Cea mai frecventa forma de 'ataxie
stea; kytos = ceCuCd..] Celula a macrogliei caracterizata prin ereditara (In Europa prevalenta 1/50 000). Este prima boala
prelungiri protoplasmatice sau fibroase de forma stelata. Se autozomal recesiva demonstrata a fi consecinta unei "mutatii
disting a. protoplasmatice si a. fibhlare. Functiile a. r,u sunt dare, dinamice. Cu debut Intre 5 si 15 ani, a. F. se caracterizeaza prin:
dar ele au rol cert In organizarea structurala a *barie-rei ataxie cerebeloasa, disartrie, pierderea reflexelor
hematoencefalice si In controlul mediului ionic al neuronilor. osteotendinoase si a sensibilitatii profunde. In 70% din cazuri se
ASTROCITOM, s. n. / astrocytome, s. m. / astrocytoma. [Qr. constata cardiomiopatie hipertrofica, iar In 10% diabet zaharat.
astron = ste-a; kytos = cdula; -omo.] Tumora primara a SNC Marea majoritate a bolnavilor prezinta scolioza, iar dupa 15 ani
care se dezvolta din 'astrocite. A. pot fi clasificate In: 1) A. de la debutui afectiunii Tsi pierd capacitatea de mers. Decesul
protoplasmic, format din astrocite bogate In prelungiri dispuse In survine Intre 40 si 50 de ani, prin complicatii cardiorespiratorii.
toate directiile. 2) A. fibros, constituit din astrocite aplati-zate si Gena a carei mutatie este responsabila de a. F. este notata X25
alungite, grupate In fascicule. 3) A. cu celule gigante si se afia pe bratui lung al cromozomului 9, codificand proteina
(gemistocitice), care include astrocite globuloase si este obser- denumita frataxina. Sin.: boala Friedreich, tabes ereditar.
vat In unele *facomatoze. Din punct de vedere evolutiv si prog- ATAXIE FRONTALA BRUNS / ataxie frontale de Bruns / Bruns'
nostic se deosebesc a. de grad mic (I, II), cu prognostic bun si ataxia. [I.udwig Bruns, neurolog airman, Jfanovra, 1858-1916.}
evolutie lenta, si a. de grad malt (III - astroblastomul si IV - Dificultate In initierea miscarii picioarelor cand acestea se afia In
glioblastomul), cu evolutie rapida si prognostic foarte rezer-vat. contact cu solul. Tulburarea este legata de leziuni ale lobului
ATAC, s. n. / attaque, s. f. / attack, stroke, crisis, [itd. atturcare frontal (*sindrom de lob frontal).
= a mcepe.\ 1) Ocurenta brusca, violenta ca manifestare, a unei ATAXIE LEYDEN / ataxie de Leyden) / Leyden's ataxia. [Ernst
afectiu_ni acute sau a unui episod acyt dintr-o afectiune cronica. Viktor von Leyden, medic airman, profesor de. me.-dicina
2) In limbaj clinic, *apoplexie. 3) In limbaj curent, sin.: criza._ in.te.rna. (succe^iv) la '}\pnigs6erg, Strasbourg fi SerKn, 1832-
ATAC DE PANICA / attaque de panique / panic attack. Termen 1910.] Sin.: pseudotabes (v.).
vechi, readus In drculatie de *DSM IV, pentru de-numirea a doua
tipuri de tulburari anxioase: 1) A. de p. sur-vine brusc (fara relatie
certa cu o situatie exterioara declan-satoare) si consta In
asocierea unei senzatii de frica intensa (teama de a muri, de a
deveni nebun, de a comite un act

198
ATAXIE-TELANGIECTAZIE ATOM
ATAXIE-TELANGIECTAZIE / ataxie-telangiectasie / ataxia- gulate si cu amplitudine mica, la nivelul extremitatilor. Miscari-le
telangiectasia. [Qr. a - priv.; taxis = ordonare, aranjare, de [a sunt accentuate de emotii si de activitatea intelectuala. Se pot
luiiein = a ordona, a aranja; Ideas = e^tremitate; angeion = vas; asocia modificari de tonus (hipertonie intermitenta sau hipo-
ektasis = dilatatu.} Sin.: sindrom Louis-Bar (v.). tonie). Etiologia a. implica leziuni ale *sistemului extrapiramidal
ATELA, s. f. / attelle, s. f. / splint. [Lat. hastelta = Bat mic.] (ariile corticale 6, 8, nudeele gri centrale, formatiunile subtala-
Dispozitiv, de obicei In forma de lama subtire, din metal, material mice, substanta reticulata). Sin.: boala Hammond. V. si coree.
plastic, lemn, ghips etc., improvizat sau confectionat special si ATICA, s. f. / attique, s. m. / epitympanic recess. NA: reces-
utilizat pentru imobilizarea de urgenta sau definitiva a sus epitympanicus. [Lat. atticus, din gr. attikos = referitor [a
*fracturilor sau luxatiilor. fitena, termen preiuat ulterior m arfiitecturd.] Portiunea
ATELECTAZIE, s. f. / atelectasie, s. f. / atelectasis. [C,r. ate-les superioara a *casei timpanului.
= incomplet; ektasis = dilatatie} Colabarea (turtirea) alve-olelor ATICITA, s. f. / atticite, s. f. / atticitis. [Lat. atticus, din gr.
pulmonare In lipsa aerului pulmonar. Cauzele principale sunt attikos = referitor la fitena, termen preiuat ulterior in arfiitecturd;
stenoza si obstructia bronsica. A. poate fi acuta sau cro-nica, 'in -ita.] Otita medie In care inflamatia este dominanta la nivelul
functie de evolutie. Dupa Intindere, poate fi: masiva, lobulara sau *aticii.
segmentara. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a ATICOANTROTOMIE, s. f. / attico-antrotomie, s. f. / atti-
tesutului pulmonar vecin. coantrotomy. [Lat. atticus, din gr. attikos = referitor [a ^.tena,
ATENUARE, s. f. / attenuation, s. f. / attenuation. [Lat. termen prduat ulterior m arfiitecturd; [at. antrum, gr. antron =
ultenuatio, -onis = atenuare, de. [a attenuare = a s[a6i, a pefterd, cavitate; gr. tome = tdiere, secfiune, de [a temriein = a
reduce-} Diminuarea intensitatii unui fascicul (de radiatii lumi- taia.\ Trepanatie larga prin care sunt deschise *atica si *antrul
noase, ionizante, X, unde sonore etc.) la traversarea unui anu- mastoidian.
mit material. A. depinde de natura si grosimea materialului ATICOTOMIE, s. f. / atticotomie, s. f. / atticotomy. [Lat. atticus,
traversal din gr. attikos = referitor [a Atena, termen preiuat ulterior in
ATERECTOMIE, s. f. / ath6rectomie, atheromectomie, s. f. / arliitecturd; gr. tome = tdiere, secftune, de la temnein = a tdia.[
atherectomy. \Gjr. athere = terci, fierturd (-oma]; ektome = Trepanatie a temporalului prin care se asigura access la nivelul
eyizie.] Distrugerea sau ablatia placilor de aterom cu ajutorul *aticii.
aterotomului. Calea de abordare este chirurgicala sau endo- ATIMIE, s. f. / athymie, s. f. / athymia. \Qr. a - priv.; 1', thy-mos
luminala, iar distrugerea se face mecanic sau cu laserul. Var.: = minte, spirit; 2) thymos = principiu vital, timus.] 1) Scaderea
ateromectomie. tonusului afectiv, manifestata prin stare de indife-renta, de
ATEROEMBOLISM, s. n. / atheroembolism, s. m. / atheroem- inactivitate totala. 2) Absenta timusului, manifesta prin deficit
bolism. [Qr. athere = terci, fierturd; embole = acfiunea de a anabolic, imunitar si perturbari ale hematopoiezei.
arunc.a m, de [a emballeia = a arunca m (en = in; ballein = a ATIPIC, adj. / atypique, adj. / atypic, atypical. [Cfr. a - priv.;
arunca).] V. embolie. typikos = tipic, symbolic, de la typos = tip, model, marcd.]
ATEROGEN, adj. / atherogene, adj. / atherogenic. \Gjr. athere Neconform unui anumit tip, deviere de la o forma considerata
= terci, fierturd (-oma); gemian = a produce.} Termen generic caracteristica, tipica. (ex.: forma a. a unei boli).
care desemneaza factorii implicati In procesul de 'aterogeneza. ATITUDINE, s. f. / attitude, s. f. / attitude. [Itai. attitudiae, din
Ex.: dislipidemia, fumatui etc. tat. aptitude = aptitudine.] 1) Mod de a fi sau de a se comporta
ATEROGENEZA, s. f. / atherogenese, s. f. / atherogenesis. al unei persoane. 2) Tinuta sau pozitie a corpului. Sinonimia cu
[Cfr. athere = terci, fierturd (-oma); genesis = prodwere, de. [a termenul *postura nu este recomandata.
gennait = a produce.] Procesul de formare a placilor de ATITUDINE KIRMISSON / attitude de Kinnisson / Kirmission's
*aterom. attitude. [EdouanI Francis Kirmisson, chirurg francez, profe-
ATEROM, s. n. / ath6rome, s. m. / atheroma. [Qr. athere = terci, sor de. chirurgie in/an tild fi de chirurgie ortopedicd la 'Sans,
fierturd, -oma.] Leziune histologica Intalnita In evolutia 1848-1927} Atitudine vicioasa de flexie, abductie si rotatie in-
*aterosclerozei, constituita dintr-un depozit lipidic extracelular tema, Intalnita In a doua faza a osteoartritei tuberculoase de
situat In intima arteriala, care proemina sub forma unei placi sold.
subendoteliale. Consistenta sa variaza in functie de raportui dintre ATLAS, s. n. / atlas, s. m. / atlas, [personaj mitologic: titanul
materialul lipidic si eel fibres. In evolutie, a. se poate fibroza, Atlas, care spijina cerul pe umerii sai; gr. atlas = atlas.} M. tab.
formand un fibroaterom, se poate calcifica si, In ultima instanta, anat. - oase.
ulcera. ATMOSFERA, s. f. / atmosphere, s. f. / atmosphere. [Gr.
ATEROMATOZA, s. f. / atheromasie, s. f. / atheromasia. \Qr. atmos = vapor, a6ur; [at. sphaera, gr. sphtiiru = sfera..] In-
iithere = terci, fierturd; -oma; -oza .] Leziune a intimei arte-riale la velisul gazos al scoartei terestre. Proprietatile fizice si chimice
nivelul careia s-au format *ateroame multiple. ale a. variaza cu altitudinea, fiind, totodata, influentate in di-ferite
ATEROMECTOMIE. Var. pentru aterectomie (v.). zone ale globului terestru de sursele de poluare, indeo-sebi
ATEROSCLEROZA, s. f. / atherosclerose, s. f. / athero- industriale. A. prezinta trei mari zone: troposfera, extinsa pana la
sclerosis. [Qr. athere = terci, fierturd; sklerosis = indurare, circa 10 km de scoarta terestra, stratosfera si ionos-fera.
wtdrire, de la skleros = tare, dur.] Proces patologic complex Intreaga a. cantareste circa 5-1015 tone. Jumatate din aceasta
caracterizat prin distrugerea fibrelor elastice ale peretilor arte-riali, cantitate se afla Intr-un strat relativ subtire, in ime-diata
Inlocuirea lor cu fibre conjunctive colagene (scleroza), cu apropiere a suprafetei Pamantului, pana la Inaltimea de 5 km.
depunere de colesterol si calciu (formare de *ateroame). Uneori, Pe cap de locuitor al planetei noastre ar reveni peste un milion
prin a. se Intelege formarea de ateroame multiple. In literatura de tone de aer. A. fizica sau normala reprezinta o unitate de
medicala, a. este considerata o boala generala oom-plexa. Forme masura tolerata pentru presiune, numeric egala cu forta
(In functie de localizarea procesului de a.): exercitata pe cm2 de o coloana de mercur Inalta de 766 mm, la
1) A. cerebrals intereseaza poligonul Willis si ramurile sale. 0C. Unitatea de presiune In SI este 'pascal. 1 atm = 105 pascal.
2) A. coronariana, localizata pe arterele coronare. ATETOZA, s. ATOM, s. m. / atome, s. m. / atom. [Cyr. atomos = mdivi-zihil,
f. / athetose, s. f. / athetosis. {Cjr. athetos -ne.fi\at; -oza} de la a - priv., tomos = taiat, sectionat fi temnein = a tdia.] Cea
Sindrom caracterizat prin existenta de miscari uni- sau bilaterale mai mica particula a unui element chimic ce pastreaza toate
involuntare, spontane, lente, aritmice, nere- caracteristicile elementului respectiv. A. are o

199
ATOMIZOR ATROPINA

structure complexa, fiind alcatuit dintr-un nucleu (alcatuit din imbatranire) sau In cadrul unor procese patologice. Uneori, a.
neutroni si protoni), In care este concentrata sarcina pozitiva si este reversibila. V. aplazie si hipoplazie. Ant.: hipertrofie.
aproape Intreaga masa a a., si un numar de electroni egal cu ATROFIE CEREBELOASA / atrophie cerebelleuse / cerebel.
numarul de protoni din nucleu. In ansamblu, a. este un sistem Iar atrophy. Denumire generala a tuturor bolilor degenerative
neutru electric, ce poate exista fie liber, fie In combi-natii cu aiti a. ale cerebelului. Clasificare dificila, dupa sediul leziunilor: 1) Cor-
(identici sau diferiti), alcatuind molecule. Dimen-siunile a. sunt de ticala, localizata sau difuza. 2) Forme In care a. c. este aso-
ordinul lO"10 m, nucleui avand dimensiuni de ordinul W-IO-15 m. ciata cu afectarea structurilor nervoase vecine (a. olivoponto-
ATOMIZOR, s. n. / atomiseur, s. m. / atomizer. [Qr. atomos = cerebeloasa, a. dentorubrica). Forma particulara: a. c. a alco-
indivizibii, de. ta a - priv., tomos = taiat, sectionat fi tem-nein = a olicilor (corticala tardiva).
taia.\ Dispozitiv care disperseaza un lichid sau o suspensie In ATROFIE CEREBRALA / atrophie c6rebrale / cerebral atro-
particule fine, permitand administrarea unor me-dicamente sub phy. Denumire generica folosita pentru a regrupa leziunile
forma de *aerosoli. V. si vaporizator. degenerative, difuze sau circumscrise, care afecteaza neuronii
ATONIE, s. f. / atonie, s. f. / atony. [Qr. a - priv.; tonos = cortexului cerebral. Sunt incluse In aceasta categorie: a. cor-
tensiune..} Diminuare a "tonicitatii normale a unui organ con- ticate izolate (*boala Alzheimer, *boala Pick, dementa senila);
tractil. Ex.: 1) A. musculara, diminuarea tonusului muscular. 2) A. a. corticate asociate degenerescentei altor regiuni ale nevraxu-
prostatica provoaca o retentie a secretiei, urmata de dis-tensia lui (*boala Creutzfeldt-Jakobs, *coreea Huntington, *scleroza
lobilor prostatei. 3) A. utehna, inertie uterina. laterala amiotrofica), boli rare ?i discutabil dasificate (ex.:
ATOPIE, s. f. / atopie, s. f. / atopy. [Cfr. atopos = in afara (ocuiui *boala Kraepelin).
normal', de. la a - priv., topos = foe.] Stare de "hipersensibilitate ATROFIE CUTANATA / atrophie cutanee / atrophoderma.
sau de *alergie, cu predispozitie ereditara. Termen generic pentru ansamblul afectiunilor degenerative,
ATP / ATP / ATP. Abrev. utilizata m mod curent pentru acid secundare, idiopatice sau congenitale, care se manifesta printr-o
adenozin trifosforic (v.). subtiere a pielii, diminuarea consistentei si a elasticitatii acesteia.
ATP SINTETAZA / ATP synthetase / ATP synthetase. Sin.: Tipuri: 1) A. alba Milian - a. c. primitiva In treimea inferioara a
FoFi-ATP-aza (v.). gambei. 2) A. cicatriceala - cicatrice netraumatica si superficiala,
ATRANSFERINEMIE, s. f. / atransferrinemie, s. f. / atransfe- fara pierdere prealabila de substanta. 3) A. co-loida - prin
rrin(a)emia. [Cfr. a - priv.; [at. irons = p&ste, dintoto'i ferrum = transformarea tesutului elastic cutanat In substanta hialina si
fier, -ina; gr. haima, -atos = sange..} Absenta *transferinei din coloida. 4) A. cortizonica - dupa o *corticoterapie prelungita, cu
sange. Are drept consecinta afectarea transferului de fier la afectarea retelei cutanate de colagen, dar cu respectarea
nivelul eritroblastelor, generand anemia sideropenica conge- tesutului elastic; a. c. poate fi difuza sau localizata, dupa o
nitala. infiltratie locala de corticoizi. 5) A. dislipoidica -secundara unei
ATREPSIE, s. f. / athrepsie, s. f. / athrepsia. [Qr. a - priv.; 'microangiopatii diabetice. 6) A. ihtiozifonria -asemanatoare cu
threpsis = nutrifie.] Stare de denutritie grava a sugarului, ca- cea din *ihtioza, dar superficiala. 7) A. senila
racterizata printr-o slabire extrema. A. este adesea ireversibila. - fenomen fiziologic produs In cursul Tmbatranirii, caracterizat
ATREZIE, s. f. / atresie, s. f. / atresia. \Qr. a - priv., tresis = prin subtierea pergamentoasa a pielii, care devine galbuie,
orificiu.} Absenta congenitala sau ocluzia unui orificiu sau a unui uscata. 8) A. vulvara - stare fiziologica de senescenta a mu-
conduct natural. coasei vulvare.
ATRIOTOMIE, s. f. atriotomie, s. f. / atriotomy. [Lot. atrium = ATROFIE MUSCULARA PROGRESIVA / atrophie musculaire
antuamera., de. (a ater, -tra, -(rum = negru; gr. tome = town, progressive / progressive spinal muscular atrophy. Sin.:
secfiune, de la temaein = a taia} Incizie a auriculu-lui, permitand boala Aran-Duchenne (v.).
accesul chirurgical In cavitatea atriala corespun-zatoare. Sin.: ATROFIE OSOASA SUDECK / atrophie osseuse de Sudeck /
auriculotomie. post-traumatic osteoporosis, Sudeck's disease. [Paul H. M.
ATRITIE, s f. / attrition, s. f. / attrition. [Lot. attritio, -onis = Sudeck, cfwurg german, profesor la ^{am6wg, 1866-1938} Sin.:
frecare, de [a attcrere = a. freca, a z,dro6i} Leziune a unui tesut boala Sudeck (v.).
sau organ produsa prin frecare sau zdrobire. ATROFIE SISTEMICA MULTIPLA / atrophie systemique mul-
ATRIU, s. n. / oreillette, s. f. (1), atrium, s. m. (2, 3) / atrium. tiple / multiple system atrophy. Termen propus foarte recent
NA: atrium, pi. atria. [Lat. atrium =- antecamera, de la ater, - (1996) pentru asocierea variabila, care apare sporadic, la var-
tra, -trum = negru (deoarece in acwtd. camera, se facea focul [a sta adulta, si evolueaza progresiv, a urmatoarelor tulburari: dis-
romani, iar perefii se. mnegreau).] Termen utilizat In nomen- functie a sistemului nervos autonom (In esenta, *hipotensiune
clatura anatomica pentru a desemna o camera sau o cavitate ortostatica), semne *extra-piramidale, *ataxie. A. s. m. poate fi
care asigura comunicarea cu o alta structura. 1) A. cardiac (NA: primitiva sau secundara unui medicament, diabetului, amiloido-
atrium cordis) - camera superioara a fiecarui hemicord. A. drept zei sau, exceptional, deficitului de dopaminhidroxilaza. Aceasta
primeste sange deoxigenat din Intreg corpul, cu excep-tia entitate include si *sindromul Shy-Drager.
plamanilor, prin venele cave si sinusul coronar; a. stang primeste ATROPINA, s. f. / atropine, s. f. / atropine. [Lat. atropa =
sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. Sangele fieliadcinili din gr. Atropos = una dintre cdt. trd 'Parce. (zeif:e.
trece din a. In ventricule prin valvele atrioventricu-lare. 2) A. ale destinulw. Ciotflo, Lachesis fi fitropos); -ina.] Alcaloid extras
auricular - portiune a cavitatii timpanice situata In vecinatatea din Atropa belladona, care inhiba efectele stimularii fi-brelor
ciocanului; cavitatea timpanica propriu-zisa. 3) A. pulmonar - ganglionare *parasimpatice, iar In doze man are actiune
spatiu situat la capatui ductului alveolar care se des-chide In centrala. Administrate pe cale bucala, subcutanata sau intra-
alveole sau In sacii aerieni pulmonari. venoasa, sarurile solubile de a. sunt utilizate ca spasmolitice,
ATROPIE, s. f. / atrophie, s. f. / atrophy. \Gjr. a - priv.; tro-phe = antisecretoare, antiemetice, In preanestezie pentru prevenirea
ftrana, nutrifie.] Diminuarea de volum a unei mase celulare, a reflexelor vagale, in blocurile atrioventriculare, boala Parkinson
unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport si ca antagonist In supradozarea substantelor parasimpatico-
nutritional sau de activitate functionala. A. se poate produce In mimetice. De asemenea, se utilizeaza In colire ca midriatic. V. si
cadrul unor procese de involutie fiziologica (ex.: anticolinergic.

200
ATROPISM AUTOAGRESIUNE
ATROPISM, s. n. / atropism, s. m. / atropism. [1^. etimoio-gia ureclie.; gr. osteon = os; dys = grw., dificii; plasis = modl-[are,
tc.rme.nutw atropina; -ism.] Intoxicatie cu *atropina sau de. la plassein = a forma, a modela} Sin.: sindrom Seals (v.).
"belladona. AURICULOTERAPIE, s. f. / auriculotherapie, s. f. / auricu-
AUDIBILITATE, s. f. / audibility s. f. / audibility. [Lot. audi-bilis lotherapy. [Lot. auricula, dim. de. [a amis = urtcfie.; gr. ther-
= cars poate. fl au.z.it, de [a audire = a ami} Intensitate apeia = tratament, de la therapeuein = a ingriji.\ Metoda
fiziologica a unui sunet: limitele Intre care un sunet Incepe sa fie empirica utilizata In tratarea durerilor cronice, tabagismului etc.,
perceput si provoaca o senzatie dureroasa. constand In stimularea urechii exteme cu ace sau fire apli-cate
AUDIMUTITATE, s. f. / audimutite, s. f. / audimutitas, con- temporar.
genital word deafness. [Lot. audire = a auzi; mutus = mut.] AURICULOTOMIE, s. f. / auriculotomie, s. f. / auriculotomy.
Tulburare grava a Invatarii limbajului oral la copil, inde-pendenta [Lat. auricula, dim. de. la auris = urecfie.; gr. tome = taie-re.,
de existenta surditatii, a unei psihoze sau a debilitatii mentale. sectiune, de. la temnein = a tdia.\ Sin.: atriotomie (v.).
Se asociaza frecvent cu *afazia congenitala. AUROVERTINA, s. f. / aurovertine, s. f. / aurovertin. Inhibitor al
AUDIOGRAMA, s. f. / audiogramme, s. m. / audiogram. {Lot. lantului respirator mitocondrial care se fixeaza pe ATP-aza.
audire = a auzi; gr. gramma = Inscriere..] Reprezentarea gra- AUSCULTATIE, s. f. / auscultation, s. f. / auscultation,
fica a rezultatelor *audiometriei. A. reprezinta curba obtinuta prin sounding. [Lot. ausciiltare = a asculta cu atenpie.] Metoda de
reunirea pe un grafic a punctelor care marcheaza diferite praguri examen clinic obiectiv care consta In ascultarea zgomotelor
de audibilitate. normale sau patologice din interiorul organismului. Dupa Laen-
AUDIOMETRIE, s. f. / audiometrie, s. f. / audiometry. [Lot. nec, se disting a. imediata, prin aplicarea directa a urechii in
audire = a auzi; gr. metron = masura} Metoda de masurare a zona de proiectie a organului investigat, si a. mediata, prin
acuitatii auditive. Se utilizeaza audiometrul, obtinandu-se intermediul *stetoscopului. A. constituie unui din cele patru pro-
*audiograma. cedee clasice ale examenului clinic, alaturi de *inspectie, 'pal-
AUDIOMETRU, s. n. / audiometre, s. m. / audio-meter. [Lot. pare si *percutie. Locul de proiectie tegumentara a transmisiei
audire = a auzi; gr. metron = mOsura..] Aparat generator de maxime a zgomotelor produse la nivelul unei structuri anatomice
sunete pure de intensitate variabila, permitand explorarea si se numeste focar de a.
masurarea 'auditiei si a 'audibilitatii. AUTACOIDE, s. n. pi. / autaco'ides, s. m. pi. / autacoids. [Qr.
AUDIT, s. n. / audit, s. m. / audit. {'Eng[. audit, din [at. audi-tus autos = sine insufi; akos = re.me.diu.] Denumire generica
= auz,, de (a audire = a auzi} Evaluarea critica a unui sistem, de pentru substantele specifice formate In celulele unui organ si
ex. a unei Intreprinderi sau a unei unitati medi-cale, destinata deversate in sangele circulant pentru a actiona asupra altor
descoperini defidentelor si corectarii acestora. SubiectuI auditului organe. Termenul se utilizeaza Indeosebi cu referire la "hor-
este delimitat precis si se compara rezul-tatele reale cu cele monii locali ca "histamina, *serotonina, *angiotensina, *eicosa-
admise In general. EfectuI recomandarilor ce rezulta din analiza noidele.
initiata prin a. este evaluat la un control ulterior. AUTISM, s. n. / autisme, s. m. / autism. \Cjr. autos a sine. ihsufi;
AUDITIE, s. f. / audition, s. f. / audition, hearing. [Lot. audi-lio, - -ism.\ Replierea In sine si pierderea contactului vital cu
onis = auzire., ascuitare, de. [a audire = a auzi.\ Iden-tificarea realitatea, cu lumea exterioara. Termenul este utilizat frecvent
sunetelor prin simtui auditiv. Actiunea de a auzi (a. pasivS) si de pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (v. autism
a asculta (a. activa). infantil). La adult, a. reprezinta o manifestare tipica a
AUR, s. n. / or, s. m. / gold. [Lot. aurum = aur.] Element chimic *schizofreniei, exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor
pretios, cu nr. atomic 79, simbol Au. Este un metal galben, foarte relatii umane, absenta reciprocitatii emotionale si polarizarea
dens, cu conductibilitate electrica mare (fiind uti-lizat din acest exclusiv asupra lumii interioare.
motiv In informatica). Este nealterabil In medi-ile cele mai variate AUTISM INFANTIL / autisme infantile / infantile autism. Cea
si, ca urmare, a fost unui dintre primele biomateriale utilizate (In mai precoce psihoza a copilului. Nou-nascutuI este indiferent la
aliaje dentare). In forma foarte dis-persata, a. prezinta proprietati prezenta mamei, iar copilul mic este izolat, fara a cauta un
antiseptice si antiinfectioase (a. coloidaf). Unii dintre compusii a. contact. Prezinta *ecolalie, este dezinteresat de jucarii si se
mai sunt Inca utilizati In trata-mentui afectiunilor reumatismale. A. balanseaza urmand un ritm monoton. Expresia fetei sale nu este
radioactiv a fost utilizat In scog diagnostic si In terapia unor cea a unui *arierat mental si uneori surprinde prin memo-rie si
tumori maligne. capacitate de calcul. A. i. poate evolua catre 'arieratie mentala
AURA, s. f. / aura, s. f. / aura. [Lot. aura = rasufiare..] 1) Termen sau *schizofrenie. Sin.: boala sau sindrom Kanner.
introdus de Galenus pentru a descrie o senzatie subiectiva, AUTIST, adj., s. m. sau f. / autiste, adj., s. m. ou f. / autistic.
pasagera resimtita de unii bolnavi anterior unei crize de {Cfr. autos = sine. insufi.] 1) Cu referire la *autism. 2) Subject
*epilepsie. 2) In prezent, a. desemneaza mai curand care sufera de autism.
*prodromul unei crize generalizate (senzatie de tensiune in- AUTOAGLUTINARE, s. f. / auto-agglutination, s. f. / auto-
tracraniana, modificari de apetit, de sete sau afective, uneori ma- agglutination. [Cjr. autos = sine. uuufi; [at. agglutinare = fl Ivpi,
nifestari auditive, vizuale, olfactive, gustative, cutanate, abdo- a uni.] Aglutinarea eritrocitelor unui subject de catre serul
minale, paihice etc.) sau simptom corespunzator unei crize sanguin propriu, ca urmare a prezentei unei 'aglutinine In ser si a
partiale (mai mult sau mai putin complexe) cu evolutie rapida spre unui antigen corespondent la nivelul suprafetei eritroci-tare.
generalizare. Totodata, exista tendinta Inlocuirii sale cu termenul AUTOAGLUTININA, s. f. / autoagglutinine, s. f. / auto-
simptom semnal. agglutinin. {Gfr. autos = sine. insufi; Cat. agglutinare = a iipi, a
AURICULAR, adj., s. n. / auriculaire, adj., s. m. / auricular, uni; -ina .] Anticorp circulant cu proprietatea de a aglutina
digitus auricularis. NA: digltus minimus (2). [Lot. auricula, hematiile proprii, ale subiectului.
dim. de- la amis = urecfie..] 1) Care se raporteaza la ure-che, AUTOAGRESIUNE, s. f. / autoagression, s. f. / self aggression.
urechiusa sau auricul al inimii. 2) DegetuI al cindlea al mainii sau [Qr. autos = sine. insufi; [at. aggresio, -onis = atac., de la
degetui mic. aggredi = a ataca.} 1) Agresiune Tmpotriva propriei fiinte. 2)
AURICULO-OSTEODISPLAZIE, s. f. / auriculo-osteodysplasie, Termenul se utilizeaza Indeosebi pentru bolile In care exista
s. f. / Beals' syndrome. [Lot. auricula, dim. de. la amis =

201
AUTOANALIZOR AUTOIMUNITATE
'autoanticorpi sau o mobilizare a celulelor fagocitare Tmpotri-va tritia corpului, In starea de *inanitie, prin consumul tesuturilor
propriilor tesuturi. V. autoimunitate. proprii. 2) Stare morbida, observata In unele boli mentale, con-
AUTOANALIZOR, s. n. / autoanalyseur, s. m. / autoanalyser. stand In ingestia de catre bolnav a unor fragmente provenind din
[Qr. automatos = spontan; analyein = a rezolva, tie. la ana = propriul corp. 3) Proces fiziologic constand In indepartarea unor
din nan, iarasi, lyein = a. distruge} Aparat cu care sunt componente citoplasmatice reziduale prin digestia aces-tora In
determinate automat si simultan concentratiile unor constituent! lizozomii secundari. Acest fenomen se Intalneste Indeosebi In
ai lichidelor din organism, Indeosebi ale constituentilor plasmei. perioadele de dezvoltare embrionara si de senes-centa. Obs.: In
AUTOANTICORP, s. m. / auto-anticorps, s. m. / autoantibody. engl. pentru acest proces se utilizeaza terme-nul de autophagy,
[Cjr. autos = sine- insusi; anti = contra; [at. corpus, -oris = iar pentru primele doua semnificatii autophagia.
carp.} Anticorp directional Tmpotriva unui antigen propriu (a unui AUTOFAGOCITOZA, s. f. / autophagocytose, s. f. / auto-
constituent tisular normal). V. autoimunitate, autoantigen. phagocytosis. [l^r. autos = sine insusi; phagein = a mdnca,
AUTOANTIGEN, s. m. / auto-antigene, s. m. / autoantigen. [C/r. kytos = ceiuid; -oza.] Absorbtia si distrugerea celulelor unui
autos = sine insufi; anti = contra; gennan == a produce} Antigen subiect de catre fagocitele proprii.
care stimuleaza formarea de anticorpi Tmpotriva sa AUTOFOBIE, s. f. / autophobie, s. f. / autophobia. \Qr. autos =
(*autoanticorpi) In organismul caruia Ti apartine. Consecinta a sine insufii phobos = fried.} Teama patologica de a ramane
dereglarii sistemului imunitar, a. pot aparea In mai multe cazuri: singur.
1) Modificari ale tesutului purtator al antigenului dupa infectii, AUTOFONIE, s. f. / autophonie, s. f. / autophony. [Cjr. autos =
intoxicatii, iradiere sau 'in neoplazii (a. dobanditf). 2) Fixarea la sine insusi; phone = voce} Impresie neplacuta de rezonanta a
nivelul unui tesut a unui antigen strain, de ex. viral (pseudo- propriei voci, care poate apare In unele boli ale urechii medii.
autoantigen). 3) Patrunderea accidentala 'in sange a unor a. care AUTOGEN, adj. / autogene, adj. / autogenous. [C/r. autos =
In mod normal nu provoaca formarea de autoanticorpi, In sine insu^i; gennan == a produce} 1) Care se produce sau se
organismul caruia Ti apartin, deoarece sunt ,,sechestrati" In dezvolta fara interventie din afara organismului. 2) Care se
interiorul unor formatiuni, inaccesibili celulelor imunocompeten-te. formeaza In organism si pe baza cheltuielilor sale. V. endo-gen.
Acesti a. natural! pot proveni mdeosebi din: "cristalin, *tract uveal, AUTOGREFA, s. f. / autogreffe, s. f. / autograft. [Cfr. autos =
*tiroida, *spermatozoizi, "mielina. 4) Prin disparitia *tole-rantei sine wsusi, iat. gruphium, din gr. grapheion = penifa de scris,
imunitare, Indeosebi ca urmare a unui deficit In *limfo-Cite T driceag de altoit, de [a graphein = a scrie.} V. grefa.
supresoare, In toate cazurile mentionate, apar anticorpi serid care AUTOHEMOLIZA, s. f. / auto-hemolyse, s. f. / autoh(a)emoly-
reactioneaza Tmpotriva tesutului alterat si a tesuturilor analoge sis. \Qr. autos = sine. insusi; haima, -atos = sdnge; lysis =
sanatoase, unde provoaca leziuni si tulburari functionate, care, distrugere, de la lyein = a distruge.] Hemoliza produsa prin
daca sunt accentuate, se manifesta ca *boli autoimune. V. agenti hemolitici continuti In propriul ser sanguin al subiectu-lui.
autoimunitate, autoimunizare si autotoleranta. AUTOHEMOTERAPIE, s. f. / autohemotherapie, s. f. / auto-
AUTOCATALIZA, s. f. / autocatalyse, s. f. / auto-catalysis. [Cjr. h(a)emotherapy. [Cjr. autos = sine insusi; haima, -atos =
autos = sine insusi; katalysis = disotutie, de. la katalyein = a sange; therapeia = tratament, de la therapeuein = a ingri-ji}
distruge, a. dizoiva} Reactie catalizata de catre unuf din produsii Metoda terapeutica prin care se recolteaza sange de la un
acesteia, care se afla la originea unui retrocontrol pozitiv pacient si i se reinjecteaza intramuscular. Se Incepe cu 2 ml,
(autoamplificare) a] vitezei reactiei respective. apoi 3 pana la 10 ml, zilnic sau o data la doua zile. Actiune
AUTOCLAV, s. n. / autoclave, s. m. / autoclave. [Cjr. autos = explicabila prin proteinoterapie si autovaccinoterapie. In prezent
sine msusi; Cat. clavis = elide (care se inchide singw)} Aparat este putin practicata, totusi metoda a fost reluata, se pare,
utilizat pentru *sterilizarea cu vapori sub presiune. Indeosebi In medicina sportiva.
AUTOCRIN1E, s. f. / autocrinie, s. f. / autocriny. [Cjr. outos = AUTOHISTORADIOGRAFIE, s. f. / autohistoradiographie, s. f.
sine insusi; krinein = a separa de.} Tip de secretie interna In / autohistoradiography. \Gjr. autos = sine insufi; histos =
care celula producatoare este sensibila la propria sa secretie fesdtura, fesut; (at. radius = raz.a.; gr. graphein = a scrie.]
sau la cea a unei celule vecine de aceeasi natiira. *Autoradiografia unei sectiuni tisulare sau a suprafetei unui
AUTOCRITICA, s. f. / autocritique, s. f. / self criticism. {Cjr. tesut. V. autoradiografie.
autos = sine insufi; [at. criticus, din gr. kritikos, de (a krinein = AUTOHTON, adj. / autochtone, adj. / autochtonous. [Cjr.
a disceme, a separa de} Capacitatea unui subiect de a Tsi autokhton, de [a khthon = pdmdnt.} Se spune despre o in-
analiza sau judeca propria stare si propriile actiuni. fectie contractata In regiunea In care locuieste bolnavul.
AUTODIALIZA, s. f. / autodialyse, s. f. / autodialysis. [Cjr. autos AUTOIMUN, adj. / auto-immun, -e, adj. / auto-immun. [Gr.
= sine msusi; dialysis - separare, de la. dia = prin, lysis = autos = sine insusi; [at. immunis = scutit, apdrat (in = tip-sit de;
distruge.re, de la lyein = a distruge} Dializa (*hemodi-aliza sau munus = o6[igatie).] Care este dirijat Tmpotriva tesuturilor
*dializa peritoneala) controlata de pacient la domi-ciliu sau in propriului organism. Ex.: boala a. V. autoimunitate.
locuri amenajate in afara centrelor de dializa. AUTOIMUNITATE, s. f. / auto-immunite, s. f. / autoimmuni-ty.
AUTODIGESTIE, s. f. / autodigestion, s. f. / auto-digestion [Cjr. [Gjr. autos = sine insusi; iat. immunitas, -afis = scutire de
autos = sine insufi; (at. digestio, -onis = descriere, divi-ziline a sarcini pu6(ice, de la immunis = scutit, apdrat (in = [ip-sit dc.;
unei idei pe puntte, de la digerere = a duce in parti diferite, a munus = ofiCiga^ie).} Stare In care sunt pusi In evi-denta
descompum (dis = separat de; gerere = a duce, a purta).\ anticorpi - *autoanticorpi - ce reactioneaza cu antigeni din
Digestia unui tesut dintr-un organ sub actiunea se-cretiei organismul respectiv, ca si cum acestia ar fi straini (*auto-
(enzimelor) proprii. Ex.: a. din "pancreatita acuta, a. mucoasei antigeni). Se disting doua alternative: a. fiziologica si a. aso-
gastrice. ciata unor manifestari patologice. A. fiziologica are rol In menti-
AUTOERITROFAGOCITOZA, s. f. / autoerythro-phagocytose, nerea echilibrului sistemului imunitar si este datorata unor anti-
s. f. / autoerythrophagocytosis. [Qr. autos = sine insusi; corpi naturati de tip imunoglobuline M. A. asociata unor mani-
erythros = rosu; phagein = a manca, kytos = ceCliiSf -oza.} festari patologice se afla la originea unor boli denumite auto-
Sin.: sindrom Marlin (v.).
AUTOFAGIE, s. f. / autophagie, s. f. / autophagia, auto-phagy.
[Cyr. autos = sine insiifi; phagein = a mdnca.] 1) Nu-

202
AUTOIMUNIZARE AUTOSUGESTIE
imune, prin autoagresiune sau autoimunizare. Ex.: lupusul erite- mandarea medicului. 2) Mai rar: tratament medicamentos al carui
matos diseminat, anemia hemolitica autoimuna, leucopeniile imu- autor este si beneficiar.
nologice, tiroidita Hashimoto, oftalmia simpatica, bolile Biermer si AUTOMUTILARE, s. f. / automutilation, s. f. / self-mutilation,
Basedow-Graves, diabetui insulinodependent s. a. Pentru alte automutilation. [(yr. autos = sine insufi; [at. mutilatio, -onis
boli, originea autoimuna este doar presupusa. De altfel, adesea = mutitare, de. ia mutilare = a scMbdi.] 1) Mutilare sau ranire
este dificil sa se stabileasca daca anticorpii detectati reprezinta practicata de un subiect asupra lui Insusi, Indeosebi la nivelul
cauza bolii sau doar o acompaniaza. organelor genitale, dar si la nivelul altor parti ale corpului (de-
AUTOIMUNIZARE, s. f. / auto-immunisation, s. f. / auto- gete, urechi etc.). A. este o manifestare a 'autopunitiei Indeosebi
immunization. [/r. autos = sine- insufi; [at. immunis = scu-tit, In depresiile profunde si In schizofrenie, dar se observa si In
apdrat (in = [ipsit de; munus = o6[igatie).\ Producerea de degradarea intelectuala profunda. V. si autopuni-tie. 2) Mutilare a
'autoanticorpi Tmpotriva unor constituent! normali ai orga- propriului corp provocata voluntar In scopul obtinerii unui avantaj.
nismului, care se comporta In acest caz ca antigeni (*autoanti- AUTONOMIE, s. f. / autonomie, s. f. / autonomy, [^r. ou(os =
geni). Ex.: aparitia In plasma unui subiect a unor anti-corpi sine. insufi, nomos = o6icei avand fortd de iege.} Inde-pendenta
capabili sa aglutineze hematiile proprii (*autoaglutinare). 0 serie functionala. Independenta fata de controlul voluntar.
de anemii hemolitice dobandite pot fi consecinta a., anti-genii de AUTOPLASTIE, s. f. / autoplastie, s. f. / autoplasty. [CJT. autos
suprafata ai hematiei declansand formarea de anti-corpi proprii = sine insufi; plastos = moddat, de [a plassein = a forma, a
hemolitici. V. autoimunitate, autoanticorp, autoan-tigen, modeia} Sin.: autogrefa (v. grefa).
autotoleranta. AUTOPSIE, s. f. / autopsie, s. f. / autopsy, autopsia. [Qr. autos
AUTOINTOXICATIE, s. f. / autointoxication, s. f. / autoin- = sine insusi; opsis = vedtre, aspect} Examen macroscopic al
toxication. [Qr. autos = SIM insusi; [at. in = in, gr. toxikon = unui cadavru si disectia organelor interne In scopul cautarii
otravd pentru v&rful sagefiCoT, tie. la toxon = sageata.} cauzelor mortii. A. poate fi: 1) Medicala, efectuata de medici
Intoxicatie prin produsi ai metabolismului propriu sau prin aiti anatomopatologi In scopul stabilirii unui diagnostic post mortem.
produsi endogeni cu efect toxic, acumulati din cauza eliminarii 2) Medicolegala, efectuata de medici legisti pentru cautarea
insuficiente. Ex.: a. de origine intestinala. Intermitent, In anu-mite cauzei unei morti suspecte, de origine accidentala sau criminala.
perioade ale evolutiei medicinei, a fost incriminata prin- Sin.: necropsie, termen recomandat, din cauza etimologiei
*tr-un astfel de mecanism geneza unor fenomene fiziologice improprii a termenului a.
(oboseala, somn, Tmbatranire) sau patologice (migrena, boli AUTOPUNITIE, s. f. / autopunition, s. f. / self-punishment. \CJT.
metabolice, Indeosebi guta). Sin.: autotoxemie, autotoxicoza. autos = sine insusi; [at. pumtio, -onis = pedeapsd, de. ia punire
AUTOLIZA, s. f. / autolyse, s. f. / autolysis (1, 2), suicide (3). = a. pedepsi.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau
[CfT. autos = sine msusi, lysis = distrugere, de (.a lyein = a de psihoze, care sufera de un sentiment de cul-pabilitate
distruge.\ 1) Proces spontan de degradare enzimatica a unei nemotivat, cu rise de *automutilare sau chiar suicid.
celule, a unui tesut sau a unui organism. Enzimele sunt de AUTORADIOGRAFIE, s. f. / auto-radiographie, s. f. / autora-
origine endogena, Indeosebi lizozomale. 2) Distrugerea ce-lulelor diography. [r. outos = sine insufi; [at. radius = razd; gr.
de catre serul sanguin propriu. 3) Sin.: sinucidere (v.). graphein = a scrie.] Imaginea unei suprafete (celulara sau
AUTOLOG, adj. / autologue, adj. / autologous. [Qr. autos = tisulara) obtinuta prin impresionarea unei placi fotografice puse
sine. insufi; logos = raport, rdafie.] Despre tesuturi, celule, ser In contact cu suprafata respectiva. Impresionarea emulsiei
sanguin care apartin aceluiasi subiect. Termenul este format fotografice este determinata de prezenta unor compusi radioac-
inoorect dupa modelul cuvantului *omolog. tivi situati la nivelul suprafetei, fie prin marcare directa cu un
AUTOMATISM, s. n. / automatisme, s. m. / automatism. [Gjr. compus radioactiv, fie prin administrare In hrana animalelor de
automatismos = autoacfionare, sau automates = spontan.] experienta a unor precursori radioactivi (ex.: aminoacizi) ai
Comportament involuntar (miscari, activitati), elaborat sau in- moleculelor de suprafata.
constient, reactional sau spontan, care survine In cursul anu- AUTOREGLARE, s. f. / autoregulation, s. f. / self-regulation.
mitor start patologice. Poate fi fiziologic (ex.: a. cardiac) sau [CJT. autos = sine insufi; tat. regulare = a rigid, de, la re-gula =
patologic (ex.: *a. epileptic, *a. mental etc.). regula si regere = a conduce} Calitate a sistemelor vii de a-si
AUTOMATISM EPILEPTIC / automatisme epileptique / post- restabili unii parametri de stare stationara (In cadrul
epileptic automatism. Activitate motorie involuntara, mai mult *homeostaziei) sau unii parametri dinamici (homeorezis) atund
sau mai putin coordonata si adaptata, care se manifesta In cand acestia sunt perturbati. Cea mai importanta a. este de tip
cursul unei stari de "obnubilare mentala asociata epilepsiei sau cibernetic, antialeatorie si antientropica. A. sistemelor bio-logice s-
consecutiva unei crize epileptice. De obicei, bolnavul nu Tsi a perfectionat In sensul reglarilor biocibernetice, mai ales al celor
aminteste episodul de a. e. neurocibernetice.
AUTOMATISM MENTAL / automatisme mental / mental auto- AUTOSCOPIE, s. f. / autoscopie, s. f. / autoscopy. [^r. ou(os =
matism, passivity phenomenon. Sindrom halucinatoriu In sine insusi; scopia = e^aminare, de la skopein = a vedea, a
cursul caruia subiectui are impresia ca gandurile ,sale sunt e?(amina.] *Halucinatie In oglinda asociata cu iluzia dedublarii
devansate sau repetate In ecou, anuntandu-l ce va face si ce va propriului corp.
spune. A. m. se Intalneste Indeosebi In schizofrenie si In psihoza AUTOSOM. Var. pentru autozom (v.).
halucinatorie cronica. Sin.: sindrom Clerambauld. AUTOSOMAL. Var. pentru autozomal (v.).
AUTOMATISM VENTRICULAR / automatisme ventriculaire / AUTOSUGESTIE, s. f. / autosuggestion, s. f. / autosuggestion.
ventricular rhytm. Sin.: ritm idio-ventricular (v.). [CJT. autos = sine insusi; [at. suggestio, -onis = pdrere,
AUTOMATISM VEZICAL / automatism vesical / bladder sugestie, de ia suggerere = a sugera} *Sugestie aparuta spon-
automatism. Mictiune antrenata de supraIncarcarea vezicii sau tan la o persoana, In afara oricarei influente straine aprecia-bile.
printr-o stimulare cutanata. A. v. se observa uneori dupa o Prin a. este influentata propria constiinta sau comporta-mentui,
leziune medulara. deoarece unele idei sau reprezentari capata un ca-racter
AUTOMEDICATIE, s. f. / automedication, s. f. / self-treatment. predominant. A. este utilizata In tehnicile de relaxare
[Cjr. autos = sine insusi; [at. medicalio, -onis = medi-cafie.] 1) (*antrenament autogen), prin care pacientii Tsi pot controla
Tratament medicamentos initiat de padent, fara reco- *anxietatea.

203
AUTOTOLERANTA AXA ELECTRICA A INIMII
AUTOTOLERANTA, s. f. / auto-tolerance, s. f. / self tolerance. AVIOINA, s. f. / avidine, s. f. / avidin. Proteina din albusul de
[Cjr. aiitos = sine wsusi; tat. tolerantia = suportare, indurate, de ou, care se leaga specific si cu o extrema afinitate la "biotina.
la tolerare = a suporta} Absenta normala a reactiei imunologice Aceasta proprietate este utila 'in sistemele de *sonde red
a unui organism fata de antigenii proprii. Uneori, a. este (neradio-active) foarte utilizate In biochimie si histochimie.
perturbata, organismul declansand un raspuns imunitar contra AVITAMINOZA, s. f. / avitaminose, s. f. / avitaminosis. [Qr. a -
unuia sau mai multor antigeni proprii, stare denumita priv.i [at. vita = ria.t.a; gr. ammoniakon = sore de amo-niu,
*autoimunizare. V. autoantigeni. iJasitd in apropierea tempiului Iw Jupiter Amman din Li6ia; -ina;
AUTOTOXEMIE, s. f. / autotoxemie, s. f. / auto-tox(a)emia. [Gjr. -ozo.] Orice afectiune sau ansamblu de tulburari care survin
autas = sine insufi; loxikon = otrai'a. pentru varfui sagefiior, de (a cand organismul este privat de una sau mai multe vitamine. In
toxon = sageatd; haima, -atos = sdnge.} Sin.: general legata de o carenta alimentara, a. poate fi determinate! si
autointoxicatie (v.). de un defect de resorbtie digestiva sau utili-zare. Ex.: 1) A. S,:
AUTOTOXICOZA, s. f. / autotoxicose, s. f. / autotoxicosis. {QT. *boala beriberi. 2) A. C: *scorbut. 3) A. D:
autos = sine insufi; toxikon = otravii pentru varfui sd-gefilor, de rahitism. 4) A. PP: *pelagra.
la toxon = sageata; -ozo.] Sin.: autointoxicatie (v.). AVIVARE, s. f. / avivement, s. m. / avivement, freshening. \fr.
AUTOTRANSFUZ1E, s. f. / autotransfusion, s. f. / auto- aviver = a indeparta marginile unei piagi, din [at. vivus = viu.]
transfusion. [GIT. autos = sine insufi; int. trails = pesle, dm-uiio; Curatarea, reimprospatarea chirurgicala prin excizia sau
fusio, -onis = tcipire, miprastiere, de la funaere = a varsa] abraziunea zonelor necrozate sau cu vitalitate redusa de la
Transfuzia sangelui propriu la un bolnav 'in cursul inter-ventiei nivelul unei plagi, fistule sau fracturi. Scopul a. consta In fa-
chirurgicale la care acesta este supus; sangele este recoltat vorizarea cicatrizarii sau a consolidarii prin juxtapunerea In
inainte de operatie. cazul suturii plagii a unor tesuturi bine vascularizate, sana-
AUTOTROF, adj. / autotrophe, adj. / autotrophic. [Cfr. autos = toase. In cazul unei fracturi, a. testului osos favorizeaza con-
sine insufi; trophc = firand, nutripie] Despre un organism capabil solidarea.
sa sintetizeze moleculele organice proprii din compusi anorganici AVORT, s. n. / avortement, s. m., fausse-couche / miscar-
simpli, ca bioxidul de carbon si amoniacul. Este cazul tuturor riage (spontan), abortion (provocat). [Lot. abortio, -onis =
vegetalelor cu clorofila si a anumitor tipuri de bacterii. arort, de. la abortire = a avorta (ab = indepartat de; ortus =
AUTOVACCIN, s. n. / autovaccin, s. m. / autovaccine. [Qr. nastere).] Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a
autos = sine insufi; [at. vaccinus = referitor [a vacd (vacca = fetusului anterior limitei minime de viabilitate. Clasic, aceasta
vaca), de. (a vaccind = variola vacitor, de la care s-a oBtinut limita este stabilita la 180 zile, dar, In prezent, exista posibili-
primu[ vaccine Vaccin preparat din *culturi ale unuia sau mai tatea de a mentine In viata si un fetus cu o varsta gesta-tionala
multor microbi recoltati din corpul pacientului, caruia Ti va fi mai mica. Criteriul ponderal (500 g) nu este nici el absolut. in
administrat In scop terapeutic. limbaj medical curent se disting Indeosebi a. spon-tan si a.
AUTOZOM, s. m. / autosome, s. m. / autosome. [Cjr. autos = provocat: 1) A. spontan se poate produce consecu-tiv unor
sine insufi; soma, -atos = Corp.] Oricare dintre *cromozomii cauze materne (malformatii ale aparatului genital, de-
dintr-un *genom cu exceptia cromozomilor sexuali. Organismul compensare cardiaca, insuficienta renala, boli infectioase, deze-
uman poseda 44 de a. si doi cromozomi sexuali. In celulele chilibre hormonale, izoimunizare Rh, traumatisme) sau unor
somatice, a. exista sub forma de perechi de cromozomi omo-logi, cauze fetale (malformatii majore, alterari cromozomiale, boli
unul fiind de origine materna, iar celalalt de origine pa-terna. genetice). 2) A. provocat poate fi terapeutic (recomandat de
Var.: autosom. medic, cand sarcina genereaza riscuri majore pentru gravida)
AUTOZOMAL, adj. / autosomique, adj. / autosomal. [Qr. autos sau voluntar (Intrerupere voluntara de sarcina), In functie de
= sine insufi; soma, -atos =- Corp.] Anglicism sin. cu autozomic reglementarile legate spedfice fiecarei tari. Mai trebuie mentio-
(v.). nate: 3) A. diferential, In caz de sarcina gemelara, a. spontan
AUTOZOMIC, adj. / autosomique, adj. / autosomal. \Cjr. autos sau provocat al unui fetus malformat, celalalt fetus continuand
= sine insufi; soma, -atos = Corp.] Care se refera la cromozomii sa se dezvolte. 4) A. repetitiv, a. spontane care se repeta la
somatici sau *autozomi. sarcini succesive, la aproximativ aceeasi varsta a sarcinii.
AUXINA, s. f. / auxine, s. f. / auxin, phytohormone. [Qr. auxe = AVULSIE, s. f. / avulsion, s. f. / avulsi.on. [Qr. a - priv.; [at.
creftere, de la auxein = a creste, a se dezvoita; -ina.] Substanta velsus, de (a vellerc = a trage, a smulge} Extractie, extirpare
din regnul vegetal cu rol analog hormonilor din reg-nul animal. A. prin smulgere a unei formatiuni care prezinta alterari patolo-
favorizeaza cresterea celulei si determine! divi-ziunea celulara. gice. Ex.: a. dentara. Sin.: evulsie.
AUXOLOGIE, s. f. / auxologie, s. f. / auxology, auxanolo-gy. AX, s. n. / axe, s. m. / axis. \Cjr. axon, [at. axis = ayl.] In cazul
[^r. ouxe = crestere, de (a auxein = a creste, a se dez-voita; dispozitivelor electromecanice: piesa cilindrica (din otel) care
logos = stiinpa..] Ramura a biologiei care studiaza cresterea si sustine componentele cu mi?care de rotatie. Ex.: a. *cen-
dezvoltarea organismelor. trifugei.
AUXOTROF, adj. / auxotrophe, adj. / auxotroph. [Cfr. auxe = AX HIPOTALAMO-HIPOF1ZAR / axe hypothalamo-hypophy-
crestere, de [a auxein = a crefte, a se dczvolta, irophe = fiTana, saire / hypothalamo-hypophysial axis. Concept anatomofi-
nutrifie] Despre un organism care necesita pentru cresterea sa ziologic formulat pe baza relatiilor neurohormonale Intre hipota-
prezenta unui anumit 'nutriment. Este cazul a numerosi mutanti ai lamus si hipofiza. Conform acestui concept, secretiile hormo-
unor bacterii sau duperd microscopice care au pierdut nale periferice se afla sub dependenta a. h.-h., sistem neuro-
capadtatea sintezei unei enzime functionale. endocrin complex alcatuit din doua componente, hipotalamus si
AUZ, s. n. / ouie, s. f. / hearing. \Lat. audire = a auzi.} SimtuI cu hipofiza, interdependente din punct de vedere anatomic si
ajutorul caruia sunt percepute sunetele. V.. si ure-che interna. functional. Realitatea a. h.-h. este probata de *neurocrinie, prin
AVASCULAR, adj. / avasculaire, adj. / avascular. [Qr. a -priv.; identificarea moleculelor de tip 'releasing hormon (liberina) si
[at. vasculum = vas mic., dim.. de. la vas, vasis = vas.] Care 'inhibiting honnone. V. si neuro-endocrinologie.
este lipsit de *vascularizatie. AXA ELECTRICA A INIMII / axe electrique du coeur / elec-
trical axis of the heart. Linia dreapta ce uneste doua puncte
ale inimii Intre care diferenta de potential electric, constatata

204
AXAOPTICA AZUROFIL
pe *electro-cardiograma, este cea mai mare. Cele doua punc-te riorul membranei unei fibre nervoase axonale. In general, este
sunt situate aproximativ la baza si la varful inimii. In prac-tica, alcatuita din elemente identice acelora din corpul neuronal.
acest ax se construieste In 'triunghiul lui Einthoven, ca vector al AZASERINA, s. f. / azaserine, s. f. / azaserine. (DCI) Antibiotic
undei QRS In momentui amplitudinii sale maxime. A. instantanee *antineoplazic extras din culturile de Streptomyces fra-gilis, din
consta Intr-un vector, construit In triunghiul lui Einthoven grupul antimetabolitilor antagonisti ai *glutaminei.
reprezentand intensitatea, directia si sensul dife-rentelor de AZATIOPRINA, s. f. / azathioprine, s. f. / azathioprine. (DCI)
potential la un moment dat al contractiei cardiace. A. medie este *Antipurinic derivat din *mercaptopurina utilizat per os In trata-
vectorul stabilit, 'in mod asemanator, In functie de suprafetele mentui unor leucemii acute si ca *imunodepresor, Indeosebi In
pozitive sau negative cuprinse in traseui elec-trocardiografic Intr- transplantele de organe.
un interval de timp dat. AZBESTOZA, s. f. / asbestose, s. f. / asbestosis. \Cjr.
AXA OPTICA / axe optique / optical axis. 1) Linia dreapta care asbestos = care till poale fi stw, Tacit, -ozo.j Afectiune
uneste polul posterior al ochiului si centrul geometric al pupilei. 2) pulmonara (pneumoconioza) determinata de inhalarea pulberii
In fizica, a. o. principals a unei lentile optice reprezinta dreapta de azbest.
care trece prin centrele de curbura ale ambelor suprafete ale AZIDA, s. f. / azide, s. m. / azide. Inhibitor al "respiratiei celu-lare
lentilei. Orice dreapta ce trece prin centrul optic al lentilei, prin blocarea fluxului de electroni Intre dtocromoxidaza si oxigen
exceptand a. o. principala, se numeste a. o. secun-dara. In cazul (de obicei, sarea de sodiu, NaN3).
unui instrument optic (care reprezinta un ansam-blu de lentile, AZIGOS (vene) / azygos (veines) / azygous (veins). NA:
oglinzi si diafragme cu ajutorul caruia se obtin imagini ale vena azygos. [Qr. n - priv.; zygon == perectie., jug.} Fiecare
diferitelor obiecte), a. o. ale pieselor componente tre-buie sa dintre cele trei vene impare care leaga, de-a lungul coloanei
coincida cu a. geometrica a instrumentului. Acest an-samblu de vertebrale toracice, vene cave superioara si inferioara: marea
elemente optice se numeste sistem optic central. vena a. la dreapta si cele doua mid vene a. (saa hemiazi-gos) la
AXA VIZUALA / axe visuel / visual axis. Linie dreapta care stanga.
porneste de la *fovea la un punct fixat (privit) de ochi. AZIL, s. n. / asile, s. m. / asylum. [Lat. asylum, din gr. asy-lon =
AXENIC, adj. / axenique, adj. / axenic. [Cjr. a - priv.; xenos = [oc im'w[a6i[, de [a a - priv., sy-lan = ajefui.} Institutie de
strain.} Despre un animal de laborator care nu prezinta nici un asistenta sociala si medicala pentru Intretinerea varsInicilor,
germen saprofit sau patogen. infirmilor, copiilor ortani etc. Timp Indelungat, termenul a de-
AXEROFTOL, s. m. / axerophtol, s. m. / axerophtol. [Cjr. a - semnat spitalele de psihiatrie.
priv.; xeros = uscat; ophthalmos = oc/w; -o/.] Sin.: vitamina A AZIMIC, adj. / azyme, adj. / azymic, [Qr. a - priv.; zyme = drojdie,
(v.). ferment.} Care este lipsit de fermenti. Ex.: paine a.
AXILAR, adj. / axillaire, adj. / axillary. [Lot. axilla = sub-suoard} AZOOSPERMIE, s. f. / azoospermie, s. f. / azoospermia. [Cfr. a
Care apartine axilei sau se refera la axila. Ex.: artera a., regiune - priv; zooa = animal; spcrma, -aton = samdnfa.] Absenta totala
a. a spermatozoizilor din sperma. Este determinata, In ma-joritatea
AXILA, s. f. / aisselle, s. f. / armpit, axilla. NA: axilla, pi. axillae. cazurilor, de leziuni inflamatorii care produc ocluzia "canalelor
\Lat. axilla = su6suoard.] Regiune situata Intre partea superioara deferente si a *epididimului. Exista o forma auto-imuna si cateva
si interna a bratului si partea laterals a toracelui: forme ereditare.
la adult, In mod normal, piloasa. AZOT, s. n, / azote, s. m. / nitrogen. [Cjr. a - priv.; zoe = viaf.d.}
AXIS, s. n. / axis, s. n. / axis. [Lot. axis = ivffl.] V. tab. anat. - ElementuI chimic cu numarul atomic 7. A. reprezinta
oase. constituentui principal al aerului (78%) si In conditii normale se
AXOKININA, s. f. / axokinine, s. f. / axokinin. [Cjr. axoa = cuyl; afla In stare gazoasa, sub forma de molecule diatomice. A. este
kincia = a nufca, -ina.] Proteina care, dupa fosforilare, unul dintre elementele fundamentale ale materiei vii, contrar
reactiveaza *axonema. etimologiei. Intra In compozitia enzimelor, proteinelor, aci-zilor
AXON, s. m. / axone, s. f. / axon. [Cjr. axon = w(0.} Prelun-gire nucleici sj a unor alcaloizi. Este moderator al oxigenului In
citoplasmatica unica a corpului neuronal, care reprezinta partea respiratie. A. lichid are temperatura de -194,5C si este utilizat
esentiala a fibrei nervoase, de lungime foarte variabila si pentru conservarea celulelor, tesuturilor sau organelor.
diametru diferit m functie de specie, Inconjurata sau nu de o AZOTAT, s. m. / azotate, s. m. / azotate. [Qr. a - priv.; zoe =
teaca de mielina. A., care poate emite si colaterale, per-mite viatd.] Sin.: nitrat (v.).
transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin AZOTEMIE, s. f. / azot6mie, s. f. / azot(a)emia. [Cjr. a priv.;
intermediul *sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o zoe = viaf.il; huimii, -atos = s&ngt..\ 1) Concentratia sanguina In
celula efectoare (sinapsa efectoare). Diferitii a. sunt clasificati In azot neproteic, care include: azotui ureic, azotui din acizii aminati,
functie de prezenta sau absenta tecii de mielina si de diametru. bazele purinice, acidul uric, creatina, creatinina, amo-niac etc. A.
Toti motoneuronii sunt mielinizati (fibre A). In cazul neuronilor creste Indeosebi In afectiunile renale, In tulburarile de
senzitivi, fibrele A si B sunt mielinizate, iar fibrele C sunt metabolism, urmare a hemoragiilor, In socurile traumatice sau
amielinice. Sin.: cilindrax, fibra nervoasa. chirurgicale, In cursul febrei, In diaree sau In obstructii intestinale.
AXONEMA, s. f. / axoneme, s. m. / axoneme. [Cjr. axon = !U(a; 2) Uzual, dar cu totui impropriu: cresterea con-centratiei ureei
nema = fir.} Fascicul de *microtubuli si de proteine aso-ciate care sanguine. V. si hiperazotemie, uremie.
formeaza partea centrala a 'cililor si 'flagelilor la nivelul unei AZOTURIE, s. f. / azoturie, s. f. / azoturia. [Cjr. a - priv.i zoe =
celule eucariote si este responsabil de miscarile acestora. viata; ouron = urind.] Eliminarea de azot prin urina sub forma de
AXONOTMESIS, s. n. / axonotm6sis, s. f. / axonotmesis. {Cjr. *uree si *urati. A. normala este de 0,13-0,45 gt kg corp/24 ore.
o.von = W(il; tmesis = tOieturO., sectionare.] Intreruperea Termenul este utilizat uneori cu sensul de
axonului, care antreneaza o degenerescenta walleriana, cu *hiperazoturie.
conservarea stromei si Indeosebi a *endonervului. AZUROFIL, adj. / azurophile, adj. / azurophil(e). [fr. oecHe azur
AXOPLASMA, s. f. / axoplasme, s. m. / axoplasm. [Qr. axoa = = at6dstrui; gr. phi]os = prieten, dl la philein = a iu6i.] Care se
wffif plasma = obwct modeCat.} Citoplasma continuta In inte- coloreaza electiv cu eozinat de azur, Indeosebi cu referire la
coloratia Giemsa, utilizata In hematologie.

205
AURELIUS CORNELIUS CELSUS (cca. 60 i. Hr. -20 d. Hr.) nu a fost medic, ci tin emdit latiii.
denu-nut ..Cicero al medlcinei". Interesal de toate aspec-!ele vie{ii. el a sens o enciclopedie in
care s-a con-centrat indeosebi asupra dreptului. niedicinei si filo-sofici. 0 mare parte din
manuscrisele sale s-au pier-dut. Dupa 14 secole, in 1443, Tomaso de Sarzana descopera. in
biscrica Ambrosius din Milano. 8 volume intitulatc De Re Medicina. publicate la Florenta, din
ordinul Papei. Este prirna carte medicala tiparita. care a inflnenjat profund gandirea medicala.
Celsus a realizat o compilajie (geniala) a tezaunilui medical grccesc, la care a adaugat elementc
dm practica medicala romana. Mulli termeni pe care i-a utilizat all fost asiinilali dcfinitiv in
terininologia medicala, deoarece a stiut sa utilizeze caracleristicile lunbii latine (ex.: abdomen,
anus, hemie, occiput, radius, tibia, uterus). El a definil cele 4 semne car-dinale ale inllamaiiei:
..rubor et tumor, cum calory ef dolore". De Re Medicina a cunoscut 15 edilii, fiind considerata
carte clasica a medicinei pana la mijiocul secolului al XVIII-Iea.

BABESIA / Babesia / Babesia. [Victor Babes, anatomopatoCog BACIL EBERTH / bacille d' Eberth / Eberth's
fi bacttriolog roman, profesor [a 'Bucurefti, 1854-1926.\ Gen bacillus. [Kar! Joseph Eberth,
apartinand familiei protozoarelor, clasa *sporozoare, descope-rit anatomopatoCog gcrman, Ti^irtz.Suy, apoi
de Victor Babes. Se localizeaza In eritrocitele unor specii variate professor {a Zurich fi [a J-[a[(e, 1S35-1926.}
de animale domestice. B. bigemina produce febra la vite, iar B. Sin.: Salmonella typhi (v. Salmonella).
canis este agentui etiologic al piroplasmozei canine, amandoua BACIL ESCHERICH / bacille Escherich /
transmise prin capuse. Bolile provocate de genul B. se numesc Escherich bacillus. Sin.: Eschehchia coli (v.).
*babesioze sau piroplasmoze. BACIL FLEXNER / bacille de Flexner /
BABESIOZA, s. f. / babesiose, s. f. / babesiosis, babesia-sis. Flexner's bacillus. [Simon [''lexner,
[Victor Babes, anatomopatoCog fi bacte-riolog roman, 1854- anatOtMpato[og fi fiacteriolog ame.rican, director de. cercetare.
1926. -oza.\ Boala determinata de protozoarele din genul me.dicala. la Institutui '^ocke.fe.tte.r din y{ew yor^ 1863-1946}
'Babes/a, transmisa rar de la animale la om prin intermediul Sin.: Shigella flexnen (v. Shigella).
capuselor. La om boala se manifests prin *anemie hemolitica BACIL FRIEDLANDER / bacille de Friedlander / Friedlander's
foarte grava la bolnavii cu splenectomie. Sin.: piroplasmoza. bacillus. | Carl b'riedldfuler, anatomopatofog german, 'Seriin,
BABY BLUES / baby blues / baby blues. Angl. prin care este 1S47-1SS7} Sin.: Klebsiella pneumoniae (v. Klebsiella).
denumita starea depresiva pasagera care survine la mama in BACIL HANSEN / bacille de Hansen / Hansen's bacillus.
perioada ce urmeaza nasterii. A nu se confunda cu baby blue \Gerhard Henrik Armauer Hansen, medic norvegian, 'Se-rgen,
care Inseamna nou-nascut cianotic. 1841-1912} Sin.: Mycobacterium leprae (v, Mycobacterium].
BACIL, s. m. / bacille, s. m. / bacillus, pi. bacilli. [Lot. bacillus = BACIL HOFMANN / bacille de HofInann / Hofmann's bacillus.
6astonaf} Tip de bacterie caracterizata printr-un aspect morfologic [Georg von Hofmann-WelIendorf, fiacte.rwiog austriac;
alungit, sugerand forma unui bastonas. Ex.: l^ie-no, 1843-1K90} Sin.: Corynebacterium pseudodiphtericum (v.
*b. Koch, *b. piocianic, *b. tific etc. V. In continuare. Corynebacterium).
BACIL BORDET-GENGOU / bacille Bordet-Gengou / Bordet- BACIL HOLERIC / bacille cholerique / cholera bacillus. Sin.:
Gengou bacillus, [/"/"s Jean Baptiste Vincent Bordel, 6ac- Vibrio cholerae (v.).
tunoiog fi imunolog Belgian, prof&sor [a 'Bni^elles, 1870-1961; BACIL KITASATO / bacille de Kitasato / Kitasato's bacillus.
Octave Gengou, fiacte.rwiog fidgian, 'SruJ(d[w, IS 75-1959 .j [Shibassabiiro KiInsato, baron, fiaclInolog japone.z; 1852-
Sin.: Pseudomonas aeruginosa (v.). 1931} Sin.: Yersinia pestis (v.).
BACIL CALMETTTE-GUERIN / bacille de Calmette-Gu6rin / BACIL KLEBS-LOEFFLER / bacille de Klebs-Loeffler / Klebs-
Calmette-Guerin's bac