UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA: DESIGN DE PRODUS SI MEDIU

SECTIA: DPDM

Anul I

Energie si mediu

Toma Iulian Gabriel

Lascu Paul:
Conf.univ.dr. Dana Perniu

2016-2017
Cuprins

Cap I :
1.1Introducere.................................................................................................3

Cap II :

2.1 Aspecte privind mediul ale utilizarii lemnului..................................................8

2.2 Aspecte privind mediul ale Aluminiul.............................................................12
2.3 Considerente privind grip-ul...........................................................................16
2.4 Considerente rotile de urethan......................................................................16
2.5 Elemente metalice feroase............................................................................17

Cap III :

3.1 Concluzii.................................................................................................19

Bibliografie...........................................................................................................20

2
 CAP I
1.1 Introducere

Longboardingul este un sport / hobby de echitatie. Skateboarding a evoluat de la

surfubg i a devenit popular n anii '70. Sportul a crescut i a scazut n popularitate pn la
mijlocul anilor 90, atunci cnd a ctigat popularitate i continua puternic de atunci.
Skateboarding-ul n sine a fost mai popular pn lui anii 2000, atunci cnd n cele din urm
Longboardingul a inceput sa cuprinda un numar din ce in ce mai mare de fani.

In momentul actual se pot deosebi 4 stiluri caracteristice: Crusing, Slalom, Freeride,

Downhill. Stilul cruzing are ca rol principal deplasarea in interiorul orasului. Slalom-ul este
caracterizat de evitarea de obstacole si denivelari. Stilul freeride se axeaza pe prinderi si
alunecari cu placa. Stilul downhill este cel mai periculos stil deoarece scopul principal este
coborarea cu viteza cat mai mare a unor dealuri lungi.

Longboard componente:

- Placa;
- Axe;
- Surub pivotant;
- Roti
- Rulmenti
- Suruburi
- Piulite
- Grip

Fig.1 Componentele unui longboard

Materialele utilizate pentru realizarea unui longboard:

Placa;

3
 Pentru confectionarea placii de longboard cele mai des utilizate materiale sunt: placaj de
mesteacan baltic, bambus, furnir de artar canadian. Alte materiale includ lemn masiv pentru
VLAM, (laminare verticala), aluminiu i panouri composite din spuma si fibr de carbon. Cel
mai comun materialul folosit astzi este artarul canadian.

Placaj este un conglomerate de 3 sau mai multe straturi de furnir din lemn lipite
mpreun . Exist mai multe grosimi, tipuri de lemn i grade de placare.

Cel mai bun arar de skateboard este cultivat

n nordul Canadei i se numete artar de zahar (Acer
Saccharum) Studiile au artat ca datorita climei reci
inelele de cretere vor fi mai comprimate datorita
sezonului scurt de cretere.

Furnirul de artar pentru skateboard-uri vin n 3

configuraii

Fata - Aceasta este furnirul care este destinat

pentru straturile exterioare ale puntii. Nu au pete sau
noduri i se taie n direcia lungimii arborelui Fig.2 Zona de expluatare a

Miez - Direcia este pe lungimea arborelui,

acest furnir este destinat pentru interiorul pachetului deoarece pot exista unele noduri solide i
colorari.

Granulare in cruce - Acest material este acelai ca miezul dar este tiat pe directia de
crestere a arborelui. n mod normal, exist dou straturi de furnir in cruce intr-un bord i este
menit s dea rezistenta ntreagii suprafee. Uneori, buci mai mici sunt cusute mpreun n
moara de furnir pentru a face dreptunghiuri mari. Acest lucru nu strica rezistenta placii.

Fig.3 Stratificarea fribrelor lemnoase

Aararul de zahar pentru skateboard-uri este aproape ntotdeauna derulat pe o main-

strung care cojeste furnirul de pe un trunchi la grosimi diferite. n mod normal, acesta este gros

4
de 1/16 ", dar poate varia n funcie de
specificaiile productorului.

Un alt process interesant ce

se poate executa asupra unei placi
este laminarea cu plastic. Cantareste
aproximativ la fel ca o foaie de acelai
dimensiune de 1/16" furnir de artar.
Exist avantaje considerabile ale
Fig.4 Producerea furnirului
utilizarii laminarii din plastic, fie ca un
strat inferior sau superior pe o placa.
Placii aminate i se va aduga o
rigiditate considerabil. Se poate
nlocui un strat de furnir fr a aduga
greutate n plus la bord. Este rezistent
la apa si poate fi usor de aplicat cu
ajutorul cleiului epoxidice. Este
rezistent la zgrieturi i n cazul n
care foarte amorsat, poate fi vopsit
sau imprimat. [1]

Fig.5 Placa de longboard

Axuri;

Aluminiul este cel mai folosit

metal non-feros din lume, fiind
remarcat datorit faptului ca este
uor. Aceast calitate l face s fie
utilizat n cantiti mari n diferite domeniu de activitate, cele mai importante fiind industria
naval i aeronautic. O alta proprietate a aluminiului este rezistena sa la coroziune, lucrul
datorat formrii unui strat protector de oxid pe suprafaa produsului finit (fig 6).

Obtinerea

Desi aluminiul este foarte comun, fiind in proportie de aproximativ 8% gasit in scoarta
pamantului, acesta este foarte reactiv si nu este gasit izolat ca aurul si argintul, ci ca compus
sub forma de minereuri: silicati si silicoaluminati, criolit, bauxita, oxid de aluminiu si oxizi micsti.

5
 Fig.7 Aluminiu turnat
Fig.6 Aluminiu brut

Bauxita reprezinta minereul principal din care se extrage peste 95% din productia
mondiala de aluminiu, procedeul de obtinere implica electroliza , adica utilizarea unui curent
electric care separa componentele unui compus chimic. In procesul de obtinere, alumina
anhidr (fr ap), obinut din bauxit, se dizolv n criolit (fluoroaluminat de sodiu) topit. Un
curent electric trecut prin aceast soluie descompune alumina n oxigen i aluminiu. Procesul
are loc la o temperatur de aproximativ 1000 C. Metalul, care se formeaz n stare topit, este
turnat n matrie.

Axele longboardului sunt de cele mai multe ori confectionate din aliaj de
aluminiu- titan pentru a avea o combinatie buna de rezistenta si greutate redusa. Procesul de
realizare al acestei component este acela de turnare in matrita. Urmate de prelucrari successive
de finisare, filetare si frezare.

Componente otel (surub pivotant, suruburi, piulite, rulmenti)

Suruburile si pilitele filetante ce se gasesc in component unui longboard sunt realizate

din otel.

Rulmentii sunt realizati cel mai usual din otel, insa exista si obtiunea de realizare a
acestora din matrial ceramic. Rulmentii ceramic se utilizeaza in cazuri special in care utilizatorul
longboardului are nevoie de o viteza si o rezistenta la blocare mult mai mare fata de cei din otel.

Rulmentii sunt clasificati dupa anumte clase de precizie numite ABEC. Acest clase sunt:

ABEC 1 rulmenti de longboard tind sa fie mai puin costisitori i cei mai pu in exacti.
Calitatea oelului nu este foarte mare.

ABEC 3 sunt n general ieftini i nu se rostogoleasc mai uor sau mai repede.

ABEC 5 sunt standard pentru majoritatea tipurilor de skateboarding. Acest rating asigura
o vitez rapid la un cost accesibil.

6
 ABEC 7 sunt foarte rapizi, netezi, si a costat ceva mai mult.

ABEC 9+ sunt extrem de rapizi. Ei sunt buni pentru downhill i skateri care doresc s se
miste incredibil de repede. [2]

Grip;

Gripul este o suprafata abraziva ce se

lipeste pe placa pentru a asigura un contact mai
bun intre aceasta si talpa utilizatorului. Aceasta sup
se poate gasi in sub forma de folie care se lipeste
direct pe placa sau sub forma de spray care se
pulverizeaza peste sup ce se doreste a fi abraziva.

Grip-ul este compus in mod obisnuit din 4

straturi. Aceste sunt:

- Carbonat de siliciu (SiC) sau Oxid de

Fig.8 Placa de longboard
aluminiu (Al2O3);
- Resina acrilica;
- Folie de Pvc;
- Strat adeziv. [3]

7
 Cap 2
2.1 Aspecte privind mediul utilizarii lemnului

Producerea de lemn n pduri este prima etap a ciclu de via al produsului . Prin
urmare , pdurile fiind principalul furnizor de lemn este inclus in studiile produselor pe baz de
lemn . Efectele asupra mediului cauzate de activitile forestiere sunt mprite n efecte pozitive
i negative descrise mai jos:

Efecte pozitive Efecte negative

Funciile generale pozitive ale unui Exloatarea influeneaza procesele naturale
ecosistem divers ale ecosistemului padurilor (Schimbarea
Utilizarea energiei solare i dioxid de carbon societatii de plante si a structurii de varsta a
i conversia acesteia n lemn ca un arborilor)
combustibil important i materii prime Este necesara utilizarea de energiei fosila
Pdure i lemnul functioneaza ca rezervoare pentru operaiuni
de carbon Utilizarea terenurilor i a solului
Lemnul este regenerabil i, prin practici
durabile de gestionare a pdurilor, disponibil
permanent
Pdurea functioneaza ca un filtru de aer
Pdure protejeaz solul, apa i fauna
slbatica
Pdure are un rol important de recreere
Pdurile sunt parte a peisajului

Includerea calitativ i cantitativ a tuturor efectelor pozitive n analiza de inventar i a

impactului este dificila. O apreciere obiectiv despre pdure ca o resurs durabil i lemnul ca
cea mai important materie regenerabil nu se poate realiza fr, cel puin, o analiz calitativ .
O alt problem este efectul din surse exogene de toxicitate. Pdurile din apropierea
centralelor sau a drumurilor aglomerate sunt expuse la emisii toxice de metale grele, care sunt
absorbite de copaci. Analiza cenuei de lemn prezinta adesea existena acestor metale toxice,
dei pdurea n sine nu este responsabila pentru apariia unei astfel de toxicitati. n consecin,
rezultatele analizei de impact sunt de multe ori mai rele dect ceea ce ei ar trebui s fie .

Probleme legate de alocarea sarcinilor de mediu

Reziduurile din pdure i din industria lemnului sunt, n realitate, produse secundare
utilizate n principal ca materie prim i drept combustibil din surse regenerabile. Rezidurile pot
fi :
reziduuri de subierea i de recoltare ;
reziduuri de gater ( plci, resturi, articole de pasmanterie, bordurile, chips-uri,
rumegu, scoar);
reziduuri din industria mobilei (chips-uri de rindeluit, rumegus);
reziduuri din felierea furnirului i din procesul tehnic al obtinerii furnirului( buci de
lemn masiv, miezuri);

8
 cherestea in lucrari de constructii;
deeuri de hrtie pentru reciclare.

n fabricile de cherestea recuperarea depinde de diametrul bustenilor, tehnologia

utilizata, varietatea i dimensiunea de produse finale. O recuperare de 50 la sut (de exemplu in
Scandinavia) nseamn c 50 la sut din bustean este convertit in reziduuri de diferite tipuri,
care pot fi utilizate in diferite scopuri. n cadrul stocurilor si analiza impactului, materialele de
exploatare, cum ar fi uleiul, apa, chimicale, etc. , precum i energia consumat pentru produc ia
de cherestea nu se aloc numai pentru cherestea ca produs principal. Cherestea altfel ar fi
suprancrcata cu sarcini de mediu n timp ce produsele pe baz de reziduuri din fabrica de
cherestea (ex celuloz, MDF , PAL ) ar putea beneficia de aceast metod de alocare nedrept.
Exemplul descris mai jos ilustreaz importana atribuirii cu i fr luarea n considerare a
subproduselor.

n Germania recuperarea de cherestea se ridic la 62 la suta pentru rasinoase si 66 la

suta pentru lemn de esenta tare. Mai mult, aproximativ 30 la sut din reziduurile de gater sunt
utilizate economic, astfel nct s poat fi considerate ca produse secundare. O parte
considerabil a produciei de cherestea este folosit ca material de construcie pentru
acoperiului. Aa cum se arat n tabelul 1, energia necesar pentru construcia acoperiului se
ridic la 988 MJ / m lemn pentru construcii (lemn folosite n construcii ), n cazul n care
consumul total de energie este alocat proporional la produsul principal i subproduse
(reziduuri ). Dac energia este, de asemenea, alocata doar la produsul principal , consumul
total este de 1 412 MJ / m.[4]

Tab.1 Consumul de energie Energie de intrare (Mj/m3)

pentru producerea a 1m3 Produsele secundare neluate Produsele secundare luate in
de produse utilizate pentru in considerare considerare
acoperis
1. Producerea de lemn in 166.8 166.8
padure
2. Gater 884.6 532.6
3. Dulgherie 20.0 20.0
Suma 1+2+3 1071.4 719.4
4. Transport 340.4 268.7
TOTAL 1411.8 988.1

Calcului necesarului de energie pentru producerea unei placi longboard

Avand datele de mai sus se va considera ca duportul de lemn al longnoard-ului este

realizat dintr-un singur strat de lemn solid. Se va realiza aceasta simplificare datorita lipsei date
explicite pentru procesul de furniruire. Astfel se condera o placa cu dimensiunile de
1.0668x0.2286x0.02[m]. Pentru a se calcula consumul de energie se v-a converti dimensiunile
placii in volum[m3]. In urma conversiei rezulta ca placa un volum de 0.0048774096 m3.
Tabelul de mai jos arata consumul de energie pentru realizarea unei placi individuale de
lemn pentru longboard. Raportarea se va face pe baza Tab.1.

9
 Tab.2 Consumul de energie Energie de intrare (kj/m3)
pentru producerea a unei Produsele secundare Produsele secundare luate
placi de longboard neluate in considerare in considerare
3
(0.0048774096 m )
1. Producerea de lemn in 813.551 813.551
padure [0. 813Mj/m3] [0. 813Mj/m3]
2. Gater 4314.556 2597.708
[4.314Mj/m3] [2.597Mj/m3]
3. Dulgherie 97.548 97.548
[0. 975Mj/m3] [0. 975Mj/m3]
Suma 1+2+3 5225.656 3508.808
[ 5.225Mj/m3] [3.508Mj/m3]
4. Transport 1660.270 1310.559
[1.660Mj/m3] [1.310Mj/m3]
TOTAL 6885.926 4819.368
[6.885Mj/m3] [4.819Mj/m3]

Astfel din calcule si implicit din tabelul de mai sus rezulta ca energia nesesara pentru
producerea unei placi de longboard este aproximativ 6885.926 kj/m3 (114.765 kW*h/m3).

Ciclul de viata al placii de longboard

Asemeni oricarui lucru creat de oameni placa de longboard trece prin urmatoarele faze
ale vietii sale: Productie, Vanzare, Utilizare si/sau Reutilizare si finalul vietii.

Primele 3 faze ale vietii placii, respectiv Productie, Vanzare si Utilizare, sunt subantele si
cuprinse de capitolele precedente. In continuare se va discuta despre optiuni de scoatere din uz
ale placii de longboard.

A. Utilizare ca biomasa

Prin faptul ca placa este confectionata din lemn aceasta poate fi

incinerata pentru a se recupera o anumita parte din energia untrodusa
in procesul de facricare a acesteia.

B. Obiecte decorative
Fig.9 Incinerare
B1. Sculpturi

10

Fig10 Sculptura A Fig.11 Sculptura B

B2. Suport pentru pictura

C. Mobilier Fig.12 Pictura

11

Fig.13 Scaun Fig.14 Lampa

 2.2 Aspecte privind mediul Aluminiul

Consumul de energie

Fabricile metalurgice avansate care se ocupa cu producerea aluminiului consuma

13kWh (46.8 MJ) pentru a produce un kilogram de aluminiu. Global, consumul mediu de
energie electrica este de 15 kWh/kg (54 MJ/kg) conform statisticilor din anul 2011.[4]

In cazul obtinerii obtinerii aluminiului prin reciclare consumul de energie scade foarte
mult, ajungandu-se la aproximativ 2.8 kWh, valoare statistica din anul 2007.[5]

Pentru stabilirea consumului de energie in a produce, recicla si prelucra aluminiul s-au

folosit date din Statele Unite ale Americii, conform U.S. Energy Requirements for Aluminium
Production, februarie 2007.[6]

Tab. 3. Consumul de energie in functie de tehnologia de obtinere a aluminiului

12
13
 Fig. 15. Operatii si consumul de energie in cazul producerii si prelucrarii aluminiului

In cazul reciclarii aluminiului, se consuma mult mai putina energie, echivalentul a 6% din
energia necesara pentru producerea din minereul de bauxita. Acest lucru se datoreaza reducerii
proceselor tehnologice, aluminiul reciclat topindu-se la temperaturi sub 660 C.Consumul de
energie in cazul turnarii aluminiului in forme/lingouri pentru productie este de 0.33 kWh/kg de
aluminiu.

Exemplificarea consumului de energie pentru axele longboard-ului

Axele, au fiecare o greutate de 300g, sunt realizate prin turnare si sunt tratate termic.

Pentru turnarea in forme, au loc proceselor tehnologice prezentate in figura 15.

Fig. 16. Procesele tehnologice pentru turnarea in forme a materialului

Consumul de energie pentru aceste procese tehnologice variaza in functie de furnal si

temperatura folosita in cadrul procesului, avand o valoare medie de 2,56 kWh/kg de produs

14
turnat. La acest consum se mai adauga si un consum estimativ de 0,60 kWh/kg, caz ce implica
si tipul de aliaj (cu cupru, magneziu, silicon, zinc), temperaturi inalte, tipul matritei si
tratamentele termice dupa turnarea aluminiului topit.

Piesei obtinute i se aplica diferite tratamente termice, pentru a conferi diferite proprietati
mecanice, in cazul nostru fiind calirea la temperaturi intre 170 300 C, pentru dobandirea unor
combinatii de rezistenta, duritate si stabilitate mari. In acest caz, consumul de energie este mic,
de aproximativ 0,02 kWh/kg.

Tab. 4. Totalul energiei necesare pentru obtinerea axelor

Axe 2 Obtinere Reciclare Turnarea in Turnarea in Tramente

buc aluminiu aluminiu lingouri forme termice
0,6 kg 22.63 kWh/kg 1.35 kWh/kg 0.33 kWh/kg 3.16 kWh/kg 0.02 kWh/kg
Consumul aproximativ de energie
Folosind aluminiu extras 15.79 kWh
Folosind aluminiu reciclat 2.91 kWh

Ciclul de viata al axelor de longboard

Asemeni oricarui lucru creat de oameni placa de longboard trece prin urmatoarele faze
ale vietii sale: Productie, Vanzare, Utilizare si/sau Reutilizare si finalul vietii.

Primele 3 faze ale vietii placii, respectiv Productie, Vanzare si Utilizare, sunt subantele si
cuprinse de capitolele precedente. In continuare se va discuta despre optiuni de scoatere din uz
ale placii de longboard.

Reciclarea

Aluminiu este un material ce are un raport de recilcabilitate foarte mare. Dupa cum se
observa si in Tab. 4 si energia utilizata pentru recilcare este net mai mica fata de cea de
expuatare din zacaminte. Deci drumul cel mai sigur si direct al axelor uzate este acela al
firmelor de colectare de deseuri si mai departe reciclarea acestora.

2.3 Considerente privind grip-ul

Consumul de energie

15
 Pentru aceasta componenta a longboardului nu s-au gasit date utilizabile in cadrul
acestui proiect. Drept urmare se va trece peste calculul energiei consumate in producerea sa.

Final de utilizare

Produsul dupa ce este utilizat in prealabil se ideparteaza de pe placa. Indepartarea se

foace cu ajutorul unei flacari datorita faptului ca suportul de care sunt prinse granulele aderente
este foarte suptire si la o trecere rapida a flacarii peste aceasta produce o detasare a aceste
pelicule. Si mai apoi se sterge de pe placa. Aceasta metoda se aplica in cazul in care pelicula
aderenta s-a deteriorat dar placa din lemn nu este inca deteriorata si se doreste utilizarea
acesteia in continuare.

Daca placa din lemn este de neutilizat atunci aceasta pelicula se poate incinera odata cu
placa, in cazul in care se doreste arderea sa.

2.4 Considerente rotile de urethan

Consumul de energie

Pentru aceasta componenta a longboardului nu s-au gasit date utilizabile in cadrul

acestui proiect. Drept urmare se va trece peste calculul energiei consumate in producerea sa.

Final de utilizare

Majoritatea deeurilor din roii de urethan este generat in procesul de prelucrare a rotii.
Ceea ce face reciclarea uretan att de scump? Ei bine, pur i simplu, e faptul c pr ile
componente ale roii sunt chimic legate mpreun, ceea ce face foarte dificil i foarte scumpa
separarea sau chiar schimbarea formelor lor. Uretan-ul este un material termorigid, ceea ce
nseamn c, odat ce se formeaz i reacioneaz, rmne aa pentru totdeauna-spre
deosebire de un termoplastic, cum ar fi nailon, care poate fi reformat avand aceleasi proprietati
ca la inceput.

O aplicaie de deeuri uretan este similar cu programul de macinare Nike, care

colecteaza tlpi de pantofi vechi, le macin, i le folosete ca gazon artificial sau locuri de joaca.
Dilema const n faptul c aciunea de mcinare a uretanului produce cldur, care provoac
ropirea uretan-ului, i distrugerea mainilor de macinare. Deci, nu este practic s se utilizeze
metoda macinarii. Se poate nghea uretan-ul cu azot lichid pentru a menine temperatura n
scazuta, pisandu-se ca un plastic obinuit dar din nou pentru a finana echipamentul de a face
aceasta ar costa o multime de bani.

La sfritul anilor '90, a aparut o alt utilizare pentru uretan macinat. Este o metodologie
pentru a crea o suprafa de generare a biomasei n acvarii. Odat ce uretan-ul este plasat n

16
ap, aceasta nu plutete i nu se scufunda, avand aproape aceeai densitate ca si apa. Deci
biomasa crete foarte bine. Cu toate acestea, atunci cnd rezervoarele de pete sunt curate,
apa este filtrat i biomasa este scuturata pentru a fi indepartata.

Se poate recicla tot dac s-ar realiza roi turnate prin injec ie. Desigur nimeni nu le-ar
dori. "Procesul turnat prin injecie implic nclzirea i topirea uretan-ului solid, iar apoi
injectarea acestuia sub presiune n matri. Acesta este apoi rcit rapid i extras din matri . Cu
toate acestea, cldura din lagre va dori s reformeze materialul, extinzand suportii rulmentilor
n timp.

Bryan Hanson, reprezentant de vnzri pentru Creative Urethane d roile prietenilor si,
care, la rndul lor le dau cinilor lor drept jucrii de mestecat. "Ei nu le pot mesteca si sunt prea
mari pentru ca acestia sa le poata inghite. Solutia reciclarii intre timp este s gsim mai mul i
oameni cu rezervoare de pete, elevii de coali elementare si de arte si persoane cu cini penru
a mentine cantitatea de deseuri de roti scazuta . [8]

2.5 Elemente metalice feroase

Consumul de energie

Elementele metalice utilizate in cadrul placii sunt: rulmentii, suruburile si piulitele.

Consumul energiei s-a putut determina doar pentru suruburi datorita lipsei de informatii.
Drept urmare in continuare se va exemplifica procesul si consumul producerii suruburilor.

Utilaje : Presa automata cu o lovitura pentru executat cap surub , utilaj pentru executat
filet prin roluire

Tehnologie de producere: suruburi prin deformare la rece

Materia prim este, de regul, srma sau bara cilindric, din care se debiteaz o
anumit cantitate bine determinat care, suportnd succesiv operaii de deformare, stanare,
anfrenare, filetare, n final, la forma de produs finit.

Tip surub

Surub cu cap inecat pentru diblu 6x40

Dimensiune : 3,9x45 mm

Greutate surub 3,4 g

Denumire Putere motor Kw Productvitate pe min

17
 Presa executare cap 5,5 140

Utilaj filetare 3,7 200

Consumuri productie 1 surub :

Energie electrica : 0,00065 KWh+0,00074 KWh = 0,00139 KWh

Sarma 4mm : 3,46g ( pierderi 2%)

Avand datele pentru un surub se poate determina energia electrica consumata in

producerea a 10 suruburi.

10*0.00139 [KWh]= 0.0139 [KWh]

Final de viata

Produsele din otel sau fier se pot recicla foarte bine. Acestea se colecteaza in centre
speciale si se reintroduc in fluxul de productie al otelului.

Cap 3

18
 3.1 Concluzii

In concluzie, pe baza datelor aflate si determinate se constata ca energia

necesara pentru obtinerea unui longboard este egala cu 130.5 KWh.

Tab. 5. Totalul costurilor energetice

Elemente Cost energetic

Axe 15.79
Placa 114.765 KWh
Suruburi 0.0139
Total 130.5689

Cost energetic
140

120 114.77

100

80

60

40

20 15.79
0.01
0
Axe Placa Suruburi 130.57
Total

Fig.17 Cost energetic

Bibliografie

19
[1] - http://ministryofwood.com/the-nitty-gritty-materials/
[2] - https://www.warehouseskateboards.com/help/Skateboard-Bearings-Buying-Guide
[3] - http://ratvision.com/index.php/91-article-mosiacs/info-article-mosiacs/grip-tape/30-
what-grip-tape-is-better
[4] - http://www.fao.org/docrep/004/y3609e/y3609e07.htm
[5] - http://wordpress.mrreid.org/2011/07/15/electricity-consumption-in-the-production-of-
aluminium/
[6] - http://link.springer.com/article/10.1007/s11837-007-0027-2#page-1
[7]-
http://www1.eere.energy.gov/manufacturing/resources/aluminum/pdfs/al_theoretical.pdf
[8] - http://robbrink.com/2005/11/11/urethane-recycling/

20