Fisurilelabialesi palatine

A. Cheiloschizisul
Incidenta: 1:750 1:2000
Factorietiologiciincriminati:
1. Genetici
2. Medicamente (steroizi, anticonvulsivante, valium)
3. Infectii materne(rubeola,toxoplasmoza)
4. Hipervitaminoza A
5. Intoxicatiile
6. Iradierile

Date de embriologie

Date de embriologie

Formeanatomo clinice
A. Fisuri de buza superioara simple
B. Fisuri de buza superioara complete
intereseaza si pragul narinar
C. Fisuri de buza superioara asociate cu fisura arcadei dentare si a palatului

Aspecte clinice
Aripa nazala de partea fisurii deformata, largita
Una din hemibuze este mai hipoplazica
 Narina largita, aplatizata
Septul nazal deformat
Tulburari de crestere a dintilor

In formele asociate cu palatoschizis:

- tulburari de suctiune
- sialoree
- incidenta crescuta a infectiilor de cai aeriene superioare: rinofaringite, amigdalite, otite

Tratament
A. Cheiloschizisul unilateral- principii
- excizia economica a marginilor fisurii
- disectia orbicularului buzei fara pense
- decolarea buzei superioare pana la planseul orbitei
- realizarea lambourilor triunghiulare de tegument prinincizii arcuate, egale
- sutura realizeaza:
- refacerea arcului lui Cupidon
- linie continua a rosului buzei
- inaltime egala a buzei superioare
- refacerea pragului narinar
- narine simetrice
- refacerea palatului anterior concomitent
B. Cheiloschizisul bilateral principii
- refacerea anatomica intr-un timp operator
- excizia economica a marginilor fisurii
- refacerea chingii orbicularului, factor activ in reintegrarea mugurelui median
- conservarea tegumentuluisi a unei parti a rosului buzei la nivelul mugurelui median

A.Palatoschizisul
Incidenta : 1:700
Factori etiologici:
- ereditatea
Date de embriologie
Forme anatomo clinice
A. Palatoschizis incomplet (posterior)
B. Fisura palatine completa intereseaza atat palatal moale cat si pe celosos

Tablou clinic
- tulburari de suctiunesi de fonatie
- frecvente infectii ale cailor respiratorii superioare, otice (hipoacuzie)

Tratament
- la varsta de 2-3 ani
- urano stafilorafia

Fistulele si chistele congenitale ale gatului

Fistulele si chistele congenitale ale gatului rezulta din structure embriologice incomplet maturate sau care
persista in mod aberant.

A. Ramasite ale aparatului branchial embrionar

1. Fistulele (chistele) congenital preauriculare

- deriva din prima fanta branchiala

- se deschid adesea in canalul auditiv extern
- au raporturi apropiate cu n. facial

2. Fistulele (chistele) branchiale laterocervicale

- deriva din al doilea sant branhial

- comunica cu foseta lui Rosenmuller
- capatul lor distal se aflape fata ant. a SCM
- au traiect printer ramurile a. carotide comune
- in 10% din cazuri sunt bilaterale

3. Chistele (fistulele) ce deriva din al treilea sant brachial

- sunt foarte rare
- se deosebesc de precedentele prin traiectul lor lateral de a. carotida

B. Chistul de canal tireoglos

- reprezinta un vestigiu al comunicarii dintre baza limbii (foramen caecum) si glanda tiroida
din S.2 canalul tireoglos (canalul lui Bochdalek)
- are traiect posterior (mai frecvent) sau anterior de corpul osului hyoid

Clinic
- tumoreta pe linia mediana a gatului
- se poate infecta, poate fistuliza
Tratament
 - extirparea in bloc a chistului, a traiectul lui fistulos si a corpului osului hyoid

Hemangioamele
- sunt cele mai commune tumori ale copilului si cele mai frecvente anomalii congenitale la om
- Reprezinta malformatii ale vaselor sanguine cu urmatoarele forme clinice:
1. h. plan - ,,pata rosiatica dermo-epidermica, ce dispare la presiunea digitala
2. h.tumoral proemina la exterior, dar se extinde in profunzime,nu isi modifica culoarea sub presiunea
digitala
3. h. cavernos mai putin vizibila la suprafata, dar bine reprezentata in tasuturile profunde; are aspectul
unor caverne ce comunica intre ele, peretii h. fiind formati dintr-un endoteliu f.subtire
4. h. cirsoid cordoane sinuoase vasculare ce comunica intre ele, avand la locul de unire un anevrism
vascular prin a carui palpare evidentiem pulsatii

Sindroame associate
1. Sdr. Kasabach Merritt:
- asocierea de H., trombocitopenie si coagulopatie de consum
2. Sdr. Maffucci:
- asocierea de H. si encondromatoza multipla
3. Sdr. Klippel Trenaunay:
- hipertrofia unui membru asociata cu angiomatoza
4. Sdr. Sturger Veber:
- H. cutanate asociate cu localizari cranio-cerebrale

Tratament
Multe H. au tendinta la crestere rapida in primul an de nastere, dupa care involueaza in urmatorii ani,
uneori pana la disparitie
Injectii sclerozante bleomicyne
Steroizi per os sau intralezional
Embolizari
Cura chirurgicala
Compresia pneumatic intermitenta

Limfangioamele
- se intalnesc mai rar decat H. si reprezinta malformatii ale vaselor limfatice

Limfangiomul chistic cervical (higroma chistica)

- higroma = tumora apoasa (grec.)
- displazie chistica a vaselor limfatice ale regiunii cervicale
- vasele limfatice primordiale (sacii limfatici jugulari) nu mai stabilesc comunicari cu sist. venos,
rezultand spatii limfatice izolate
- pot contine si capilare sangvine
Tablou clinic
Marimi variate, putand ajunge la dimens. monstruoase, patrunzand in mediastin, infiltrand baza limbii,
inconjurand traheea, esofagul,etc.
Au perioade de stagnare si perioade de cresterera pida
La palpare tumori elastice, fluctuente, nedureroase, unice sau boselate
Uneori, tulburari de respiratie si deglutitie
Pot da compresiuni pe pachetul vasculo-nervos al gatului

Diagnostic diferential
1. Teratoame
2. Hemangioame
3. Chiste branhiale
4. Lipoame
5. Degenerescente chistice de glande tiroide ectopice
6. Adenopati itumorale
7. Tumori maligne si benigne de lant simpatic cervical

Tratament
Remisia spontane este extrem de rara
Dificultatea disectiei tumorii
Risc de edem glotic daca indepartam in intregime L. ce inconjoara traheea
Drenaj obligatoriu
Interventii seriate, la nevoie
Injectarea de subst. sclerozante