S.C. VINSTAR TRANS S.R.L.

DEPARTAMENTUL: SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

EVALUARE DE RISC IN SECURITATE SI SANATATE IN

MUNCA

EVALUAREA RISCURILOR DE
ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA PENTRU LOCURILE
DE MUNCA LA
S.C. VINSTAR TRANS S.R.L.

SERVICIUL EXTERN S.S.M.

S.C IMOBILIAR CONSULTING S.R.L.

FOCSANI
 EVALUAREA RISCURILOR DE
ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA PENTRU LUCRATORII DIN
CADRUL

S.C. VINSTAR TRANS S.R.L.

FOCSANI

Intocmit
Serviciul Exter S.S.M.
S.C. IMOBILIAR CONSULTING S.R.L.
 INTRODUCERE
Conform Legii Securitatii si Sanatatii in Munca 319/2006, conducatorii unitatilor economice
sunt singurii responsabili de sanatatea si securitatea salariatilor, ei se afla in central activitatii de
prevenire a riscurilor si asigurarea sanatatii si securitatii in munca. Au obligatia legala de a asigura
starea de securitate si de a proteja sanatatea salariatilor.
Obligativitatea evaluarii riscurilor profesionale in tara noastra decurge din legislatia actual in
domeniu, care a fost armonizata cu legislatia Uniunii Europene privind securitatea si sanatatea in
munca. Astfel, Legea 319/2006, in capitolul III Obligatiile angajatorului care transpune Directia
Consiliului nr. 89/391/CEE/1989 prevede:
Art.7 al.3 Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alineatele 1 si , pe
baza urmatoarelor principia de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa.
al.4. Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura
activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusive la alegerea
echipamentelor de munca, a substantelor sau a preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si
metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului
securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor sis a fie integrate in ansmblul activitatilor
intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
Art.12 al.1. Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in
munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specific.
Legislatia actuala obliga conducatorii societatii sa introduca conceptul de securitate in
insasi organizatia muncii. Acestia pot sa intervina pentru:
lucrul in echipe succesiva;
limitarea numarului de lucratori expusi la produse si procedee periculoase;
luarea de masuri organizatorice atunci cand o societate terta intervine pe teritoriul alteia;
limitarea timpului de expunere la minimum necesar;
alegerea celor mai adecvate mijloace de protectie individuala;
impunerea supravegherii medicale permanente si periodice a celor mai expusi lucratori;
impunerea de restrictii privind munca tinerilor si a femeilor.
Metode si mijloace de analiza a sistemelor de munca sub aspectul securitatii muncii sunt
necesare pentru identificare rapida si realista a situatiilor deficitare din punctul de vedere al prevenirii
accidentelor si a bolilor profesionale.
Eliminarea totala a pericolelor respectiv a accidentelor si a bolilor profesionale din sistemul de
munca este in mod practic imposibila.
In realitate, exista niveluri acceptabile de securitate a muncii, a caror punere in evidenta necesita eforturi
serioase de apreciere calitativa si incercari de evaluare cantitativa.
In principiu, exista doua posibilitati de evaluare a nivelului de securitate a muncii intr-un sistem:
evaluare postaccident/boala profesionala
evaluare preaccident/boala profesionala

Evaluarea postaccident este utila din punct de vedere a statisticilor de accidente, care pot
caracteriza organizatia din punct de vedere cantitativ si calitativ prin indicile de frecventa si de gravitate.
In anumite situatii aceste informatii sunt de mare ajutor pentru aprecierea calitatii unor locuri de munca
din punct de vedere a securitatii in vederea implementarii imbunatatirilor necesare.
Evaluarea preaccident ia in considerare posibiliatea de producere a accidentelor intr-un sistem.
Ofera solutii inainte de a seintampla accidentul.
Notiunea fundamentala utilizata este riscul de accidentare/imbolnavire profesionala. Avand in
vedere importanta evaluarii preaccident, in Europa au fost dezvoltate mai multe metode
apriorice:
controale, verificari la nivelul locurilor de munca, sectii, ateliere etc;
metode directe (comparative);
metode indirecte (analitice) analiza riscurilor de baza: ergonomiei sistemelor sau fiabilitatii
sistemelor
Oricare ar fi metoda de evaluare, aceasta conduce la rezultate concrete si operationale daca se
bazeaza pe recunoasterea a patru criterii fundamentale:
rigurozitate stiintifica sa decurga dintr-o teorie coerenta si completa;
criteriul finalitatii scopul urmarit este realizarea securitatii, prin diferite obiective partiale, care
confera particularitatea metodelor de analiza;
criteriul complexitatii metoda sa fie adaptata pentru sistemul dat;
criteriul economic in functie de importanta si de gravitatea consecintelor posibile.
Componenta intriseca a strategiei manageriale, activitatea de prevenire reprezinta un ansamblu de
procedee si masuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare si desfasurare a
proceselor de munca, menita sa asigure desfasurarea proceselor de munca in conditii de maxima
securitate pentru sanatatea si integritatea participantilor la proces, prin care se elimina riscurile de
accidentare sau imbolnavire profesionala. Astfel, aceasta se constituie ca o stiinta de interfata imbinand
cunostinte si tehnici de stricta specialitate in domeniul de aplicare cu tehnici si cunostinte din domeniul
ergonomiei, igienei industriale, psihosociologiei muncii, medicinii muncii si toxicologiei industriale. In
acest context, se poate afirma ca sarcina principala a activitatii de prevenire o reprezinta obtinerea
maximului de eficiente si de calitate a muncii in conditiile reducerii numarului de accidente catre zero.
De aici rezulta ca sunt doua obiective majore ale prevenirii, care suscita interes in principal:
a) pe plan uman: - reducerea numarului accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale
b) pe plan financiar: - reducerea costurilor legate de accidentele de munca si imbolnavirile
profesionale.
Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale, in
care scop trebuie intreprins un demers global care sa cuprinda:
evaluarea riscurilor profesionale;
punerea in conformitate a echipamentelor tehnice;
stabilirea procedurilor de lucru;
ameliorarea conditiilor de mediu de munca;
selectia, formarea si informarea personalului;
stabilirea strategiei manageriale.
Punctul de plecare in optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor
profesionale intr-un sistem il constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent daca este vorba de un loc de munca, un atelier, sectie sau o societate comerciala in ansamblul
sau, o asemenea analiza permite cunoasterea, cuantificarea si ierarhizarea pericolelor in functie de
dimensiunea lor si alocarea eficienta a resurselor pentru masurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea unor factori de risc din sistemul analizat si
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: probabilitatea de manifestare si
gravitatea consecintei maxime posibile (cea mai frecventa) asupra organismului uman. Se obtin astfel
niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv, niveluri de risc global pentru fiecare loc
de munca si nivel de risc global agregat pentru intregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprins in standardele europene ( CE181285, respectiv,
proiect CEN 1992) si sta la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practica.
Obiectivul evaluarii riscurilor este sa permita angajatorului adoptarea masurilor de
prevenire/protectie adecvate referitoare la:
prevenirea riscurilor profesionale
formarea lucratorilor
informarea lucratorilor
implementarea unui sistem de management care sa permita aplicarea efectiva a masurilor
necesare de prevenire/protectie.
Scopul de baza al evaluarii riscurilor ramane intotdeauna prevenirea riscurilor profesionale. Eliminarea
acestora nu este posibila intotdeaunasi atunci acestea trebuiesc reduse, pana la valoarea unor riscuri
reziduale care trebuiesc si pot fi controlate.
Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizata (structurata) incat sa permita angajatorilor,
persoanelor din compartimentul de S.S.M. si lucratorilor sa:
identifice pericolele existente si sa evalueze riscurile asociate lor;
evalueze riscurile in scopul selectarii adecvate a echipamentelor, substantelor utilizate si
organizarii locurilor de munca;
verifice daca masurile de prevenire sunt adecvate;
observe daca toti factorii, relevanti sau ascunsi, legati de procesul de munca au fost luati in
considerare;
contribuie efectiv la ameliorarea starii de securitate si sanatate in munca.
Reevaluarea riscurilor profesionale se face si de ori de cate ori intervin modificari in sistemul de
munca (organizarea muncii, introducerea de noi marfuri, echipamente, metode, proceduri etc.) sau ori de
cate ori se solicita de cei implicati.
Pe timpul evaluarii si dupa, trebuie urmarit ca riscul sa nu fie transferat in alte zone ale sistemului de
munca si eliminarea unui risc sa nu creeze probleme noi.
Din metodele utilizate pe plan naional pentru evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire
profesional s-a optat pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureti. Aceast metod
face parte din categoria metodelor analitice, semnificative i const, n esen, n identificarea tuturor
factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munc) cu ajutorul unor liste de control prestabilite i
cuantificarea dimensiunii riscului
pentru fiecare factor de risc n parte, pe baza combinaiei dintre gravitatea i frecvena consecinei
maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de munc, se determin ca medie ponderat a
nivelurilor de risc pariale, astfel nct compensrile s fie minime. Nivelul de securitate rezult indirect,
fiind invers proporional cu nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizeaz cu dou documente centralizatoare pentru fiecare loc de
munc: fia de evaluare a riscurilor i fia de msuri propuse.
n prima fi se nscriu factorii de risc identificai, parametrii de cuantificare ai acestora,
consecina maxim previzibil, clasele de gravitate i frecven, nivelul de risc pentru fiecare factor de
risc n parte i nivelul de risc global pe loc de munc.
Fia a doua conine msurile tehnice i organizatorice necesare pentru combaterea aciunii
fiecrui factor de risc de la locul de munc evaluat, ierarhizate n funcie de nivelurile de risc, ncepnd
cu nivelurile foarte mari (de la 7 descrescator). Prin aplicarea acestor masuri locul de munca trece de la
un nivel de risc superior la niveluri inferioare.
n prima parte este prezentata metoda iar in a doua parte este prezentat modul concret de utilizare a
metodei elaborate I.N.C.D.P.M. Bucuresti pentru evaluarea nivelurilor de risc pentru fiecare loc de
munca din cadrul S.C. VINSTAR S.R.L. FOCSANI.
 PARTEA I

METODA I.N.C.D.P.M. BUCURESTI

PENTRU EVALUAREA RISCURILOR
DE ACCIDENTARE SI
IMBOLNAVIRE PROFESIONALA
 1. PREMISE TEORETICE

1.1.Relaia risc securitate; risc acceptabil

n terminologia de specialitate, securitatea omului n procesul de munc este considerat ca acea
stare a sistemului de munc n care securitatea este definit ca faptul de a fi la adpost de orice pericol,
iar riscul posibilitatea de a ajunge ntr-o primejdie, pericol potenial ( Dictionarul explicativ al limbii
romane, editat sub egida Academiei Romane.
Dac lum n considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca
starea sistemului de munc n care riscul de accidentare i mbolnvire este zero.
Prin urmare, securitatea i riscul sunt dou noiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
n realitate, datorit trsturilor oricrui sistem de munc, nu se pot atinge asemenea stri cu
caracter de absolut. Nu exist sistem n care s fie exclus complet pericolul potenial de accidentare sau
mbolnvire; apare ntotdeauna un risc rezidual", fie i numai datorit imprevizibilitii aciunii omului.
Dac nu se fac intervenii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual crete, pe msur ce elementele
sistemului de munc se degradeaz prin mbtrnire".
n consecin, sistemele pot fi caracterizate prin niveluri de securitate", respectiv niveluri de
risc", ca indicatori cantitativi ai strilor de risc/securitate. Definind securitatea ca o funcie de risc y =
f(x), unde
1
y=
x , se poate afirma c un sistem va fi cu att mai sigur, cu ct nivelul de risc va fi mai mic i

reciproc.
Astfel, dac riscul este zero, din relaia dintre cele dou variabile rezult c securitatea tinde ctre
infinit, iar dac riscul tinde ctre infinit, securitatea tinde ctre zero (fig. 1):

1 1
y= + ; y= 0
0 +
 Figura 1: Relatia risc-securitate

n acest context, n practic trebuie admise o limit de risc minim, respectiv un nivel al riscului
diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera c sistemul este sigur, ca i o limit de risc
maxim, care s fie echivalent cu un nivel att de sczut de securitate, nct s nu mai fie permis
funcionarea sistemului.
Riscul a fost definit n literatura de specialitate n domeniul securitii muncii prin probabilitatea
cu care, ntr-un proces de munc, intervine un accident sau o mbolnvire profesional, cu o anumit
frecven i gravitate a consecinelor.

ntr-adevr, dac admitem un anumit risc, putem s-l reprezentm, n funcie de gravitatea i
probabilitatea de producere a consecinelor, prin suprafaa unui dreptunghi F1, dezvoltat pe vertical;
rezult c aceeai suprafa poate fi exprimat i printr-un ptrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe
orizontal (fig. 2).

Figura 2 : Reprezentarea grafica a echivalentei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite de gravitate-
probabilitate.

n toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. n consecin, putem atribui unor cupluri
gravitate probabilitate diferite, acelai nivel de risc.
Dac unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasat prin vrfurile care nu sunt pe axele de
coordonate, obinem o curb cu alur de hiperbol, care descrie legtura dintre cele dou variabile:
gravitate probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcie de gravitate i probabilitate, standardul
CEN-812/85 definete o astfel de curb drept curb de acceptabilitate a riscului" (figura 3).
 Riscul evenimentului A Riscul evenimentului B

Figura 3: Curba de acceptabilitate a riscului

Aceast curb permite diferenierea ntre riscul acceptabil i cel inacceptabil. Astfel, riscul de
producere a unui eveniment A, cu consecine grave, dar frecven foarte mic, situat sub curba de
acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecine mai puin grave, dar
cu o probabilitate mai mare de apariie, ale crui coordonate se situeaz deasupra curbei, este
inacceptabil.
De exemplu, n cazul unei centrale atomice se iau astfel de msuri nct riscul unui eveniment
nuclear fie el riscul evenimentului A este caracterizat printr-o gravitate extrem a consecinelor, dar
de o probabilitate de producere extrem de mic. Din cauza frecvenei foarte reduse de apariie,
activitatea este considerat sigur i riscul acceptat de societate.
n schimb, dac pentru riscul evenimentului B lum ca exemplu accidentul rutier din activitatea
unui conductor auto, dei acest tip de eveniment provoac consecine mai puin grave dect un accident
nuclear, probabilitatea de producere este att de mare (frecven foarte ridicat), nct locul de munc al
oferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a
riscului ridic dou probleme:
cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate probabilitate;
 ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de
inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit n elaborarea metodei de evaluare a fost relaia
risc factor de risc.

2. DESCRIEREA METODEI

2.1.Scop i finalitate

Metoda propusa are ca scop determinarea cantitativ a nivelului de risc/securitate a muncii

pentru un loc de munc, sector, secie sau ntreprindere, pe baza analizei sistemice i evalurii riscurilor
de accidentare i mbolnvire profesional. Aplicarea metodei se finalizeaz cu un document
centralizator (FIA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNC), care cuprinde nivelul de risc global
pe loc de munc.
Fia locului de munc astfel ntocmit constituie baza fundamentrii programului de prevenire a
accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale pentru locul de munc, sectorul, secia sau
ntreprinderea analizat.

2.2. Principiul metodei

Esena metodei const n identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de
munc) pe baza unor liste de control prestabilite i cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinaiei dintre gravitatea i frecvena consecinei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de munc este invers proporional cu nivelul de risc.

2.3.Utilizatori poteniali

Metoda poate fi utilizat att n faza de concepie i proiectare a locurilor de munc, ct i n

faza de exploatare. Aplicarea ei necesit ns echipe complexe formate din persoane specializate att n
securitatea muncii, ct i n tehnologia analizat (evaluatori + tehnologi).
n prima situaie, metoda constituie un instrument util i necesar pentru proiectani n vederea
integrrii principiilor i msurilor de securitate a muncii n concepia i proiectarea sistemelor de munc.
n faza de exploatare, metoda este util personalului de la compartimentele de protecie a muncii
din ntreprinderi pentru ndeplinirea urmtoarelor atribuii:
analiza pe o baz tiinific a strii de securitate a muncii la fiecare loc de munc;
fundamentarea riguroas a programelor de prevenire.

2.4.Etapele metodei

Metoda cuprinde urmtoarele etape obligatorii:

definirea sistemului de analizat (loc de munc);

 identificarea factorilor de risc din sistem;
evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional;
ierarhizarea riscurilor i stabilirea prioritilor de prevenire;
propunerea msurilor de prevenire.

2.5.Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securitii muncii ntr-un sistem, descrise anterior, se
realizeaz utiliznd urmtoarele instrumente de lucru:

lista de identificare a factorilor de risc;

lista de consecine posibile ale aciunii factorilor de risc asupra organismului uman;
scala de cotare a gravitii i probabilitii consecinelor;
grila de evaluare a riscurilor;
scala de ncadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
fia locului de munc document centralizator;
fia de msuri propuse.

Coninutul i structura acestor instrumente sunt prezentate n continuare.

Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde, ntr-o
form uor identificabil i comprimat, principalele categorii de factori de risc de accidentare i
mbolnvire profesional, grupate dup criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munc
(executant, sarcin de munc, mijloace de producie i mediu de munc).

Lista de consecine posibile ale aciunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa
2) este un instrument ajuttor n aplicarea scalei de cotare a gravitii consecinelor. Ea cuprinde
categoriile de leziuni i vtmri ale integritii i sntii organismului uman, localizarea posibil a
consecinelor n raport cu structura anatomo-funcional a organismului i gravitatea minim maxim
generic a consecinei.

Scala de cotare a gravitii i probabilitii consecinelor aciunii factorilor de risc asupra

organismului uman (Anexa 3) este o gril de clasificare a consecinelor n clase de gravitate i clase de
probabilitate a producerii lor.
Partea din gril referitoare la gravitatea consecinelor se bazeaz pe criteriile medicale de
diagnostic clinic, funcional i de evaluare a capacitii de munc elaborate de Ministerul Sntii i
Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei.
n ceea ce privete clasele de probabilitate, n urma experimentrilor s-a optat n forma final a
metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel nct n locul intervalelor precizate de
acesta s-au luat n considerare urmtoarele:
- clasa 1 de probabilitate: frecvena evenimentului - peste 10 ani;
- clasa 2 : frecvena de producere: o dat la 5 10 ani;
- clasa 3 : o dat la 2 5 ani;
- clasa 4 : o dat la 1 2 ani;
- clasa 5 : o dat la 1 an 1 lun;
- clasa 6 : o dat la mai puin de o lun.

Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub form tabelar a
graficului din figura 1.5b prezentat n capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile claselor de
gravitate din grafic, iar coloanele coloanele claselor de probabilitate. Fiecare csu corespunde cte unui
punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marcheaz seciunile obinute n grafic prin trasarea
curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizeaz exprimarea efectiv a riscurilor existente n sistemul analizat, sub
forma cuplului gravitate frecven de apariie.

Scala de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), construit pe baza

grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat n aprecierea nivelului riscului previzionat,
respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde n fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate n niveluri, numerotate
de la 1 la 7 pentru nivelul de risc i de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
n zona central a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate,
precum i elementele singulare corespunztoare fiecrui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate
probabilitate aferente nivelurilor de risc.

Fia de evaluare a locului de munc (Anexa 6) este documentul centralizator al tuturor

operaiilor de identificare i evaluare a riscurilor de accidentare i/sau mbolnvire profesional. Ca
urmare, acest formular cuprinde:
date de identificare a locului de munc: unitatea, secia (atelierul), locul de munc;
date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcie;
componentele generice ale sistemului de munc;
nominalizarea factorilor de risc identificai;
explicitatea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificai (descriere, parametri
i caracteristici funcionale);
consecina maxim previzibil a aciunii factorilor de risc;
clasa de gravitate i probabilitate previzionat;
nivelul de risc.

Fia de msuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea msurilor de

prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de munc sub aspectul securitii muncii.
 APLICAREA METODEI

2.6 Procedura de lucru

Constituirea echipei de analiz i evaluare

Primul pas n aplicarea metodei l reprezint constituirea echipei de analiz i evaluare. Aceasta
va cuprinde specialiti n domeniul securitii muncii i tehnologi, buni cunosctori ai proceselor de
munc analizate.
nainte de nceperea activitii, membrii echipei trebuie s cunoasc n detaliu metoda de
evaluare, instrumentele utilizate i procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesar o minim
documentare prealabil asupra locurilor de munc i proceselor tehnologice care urmeaz s fie
analizate i evaluate.
Dup constituirea echipei de analiz i evaluare, respectiv dup nsuirea metodei, se trece la
parcurgerea etapelor propriu-zise.

Descrierea sistemului de analizat

n aceast etap se efectueaz o analiz detaliat a locului de munc, urmrind:
identificarea i descrierea componentelor sistemului i modului su de funcionare: scopul
sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaiilor de munc, mainile i utilajele folosite
- parametri i caracteristici funcionale, unelte etc.;
precizarea n mod expres a sarcinii de munc ce-i revine executantului n sistem (pe baza fiei
postului, a ordinelor i deciziilor scrise, a dispoziiilor verbale date n mod curent etc.);
descrierea condiiilor de mediu existente;
precizarea cerinelor de securitate pentru fiecare component a sistemului, pe baza normelor i
standardelor de securitate a muncii, precum i a altor acte normative incidente.

Informaiile necesare pentru aceast etap se preiau din documentele ntreprinderii (fia
tehnologic, crile tehnice ale mainilor i utilajelor, fia postului pentru executant, caiete de sarcini,
buletine de analiz a factorilor de mediu, norme, standarde i instruciuni de securitate a muncii). O
surs complementar de informaii pentru definirea sistemului o constituie discuiile cu lucrtorii de la
locul de munc analizat.

Identificarea factorilor de risc din sistem

n aceast etap, esenial pentru calitatea analizei, se stabilete pentru fiecare component a
sistemului de munc evaluat (respectiv loc de munc), n baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncii
poate prezenta, n toate situaiile previzibile i probabile de funcionare.
 Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesar simularea funcionrii
sistemului i deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiz verbal cu
tehnologul, n cazul unor locuri de munc relativ puin periculoase, n care disfunciile accidentogene
(sau generatoare de mbolnviri) sunt cvasievidene, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.
De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare
pe computer.
Indiferent de soluia adoptat, metodele de lucru sunt observarea direct i deducia logic.
n cazul factorilor de risc obiectivi (generai de mijloacele de producie sau mediul de munc),
identificarea lor este relativ uoar, cunoscndu-se parametrii i caracteristicile funcionale ale
mainilor, utilajelor, instalaiilor, proprietile fizico-chimice ale materiilor i materialelor utilizate sau
dispunndu-se de buletinele de analiz a condiiilor de mediu.
Referitor la executant, operaia este mult mai dificil i implic un grad ridicat de nedeterminare.
Pe ct posibil, se analizeaz toate erorile previzibile i probabile ale acestuia n raport cu sarcina de
munc atribuit, sub forma omisiunilor i aciunilor sale greite, precum i impactul lor asupra propriei
sale securiti i asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependeni de sarcina de munc se realizeaz, pe de o parte, prin
analiza conformitii dintre coninutul su i capacitatea de munc a executantului cruia i este
atribuit, iar pe de alt parte, prin precizarea eventualelor operaii, reguli de munc, procedee de lucru
greite.
Factorii de risc identificai se nscriu n Fia de evaluare a locului de munc (Anexa 6), unde
se mai specific, n aceeai etap, i forma lor concret de manifestare: descrierea acestora i
dimensiunea parametrilor prin care se apreciaz respectivul factor (de exemplu, rezistena la apsare,
forfecare, greutate i dimensiuni, curba C2 etc.).

Evaluarea riscurilor

Pentru determinarea consecinelor posibile ale aciunii factorilor de risc se utilizeaz lista din
Anexa 2. Gravitatea consecinei astfel stabilite se apreciaz pe baza grilei din Anexa 3.
Informaii importante pentru aprecierea ct mai exact a gravitii consecinelor posibile se obin
din statisticile accidentelor de munc i bolilor profesionale produse la locul de munc respectiv sau la
locuri de munc similare.
Pentru determinarea frecvenei consecinelor posibile se folosete scala din Anexa 3. ncadrarea
n clasele de probabilitate se face dup ce se stabilesc, pe baz statistic sau de calcul, intervalele la care
se pot produce evenimentele (zilnic, sptmnal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transform
ulterior n frecvene exprimate prin numr de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obinut n urma procedurilor anterioare se identific n Grila de evaluare a riscurilor
(Anexa 4) i se nscrie n Fia locului de munc (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de ncadrare a nivelurilor
de risc/securitate se determin apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc n parte. Se obine astfel o
ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munc, ceea ce d posibilitatea stabilirii unei prioriti a
msurilor de prevenire i protecie, funcie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munc se calculeaz ca o medie ponderat a nivelurilor de
risc stabilite pentru factorii de risc identificai. Pentru ca rezultatul obinut s reflecte ct mai exact
posibil realitatea, se utilizeaz ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu
nivelul de risc.
n acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea i rangul cel mai mare. Se elimin
astfel posibilitatea ca efectul de compensare ntre extreme, pe care l implic orice medie statistic, s
mascheze prezena factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este urmtoarea:
 n
ri R i
i =1
Nr = n
ri
i =1

unde:
Nr = nivelul de risc global pe loc de munc;
ri = rangul factorului de risc i;
Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc i;
n = numrul factorilor de risc identificai la locul de munc.

Nivelul de securitate (NS) pe loc de munc se identific pe Scala de ncadrare a nivelurilor de

risc/securitate, construit pe principiul invers proporionalitii nivelurilor de risc i securitate.
Att nivelul de risc global, ct i nivelul de securitate se nscriu n Fia locului de munc
(Anexa 6).
n cazul evalurii unor macrosisteme (sector, secie, ntreprindere), se calculeaz media ponderat a
nivelurilor medii de securitate/ risc determinate pentru fiecare loc de munc analizat din componena
macrosistemului (locurile de munc similare se consider ca un singur loc de munc), pentru a se obine
nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secia/sectorul sau ntreprinderea investigat Ngr:

r
p =1
p N sp
Ng
n
r
p 1 p

unde:
rp = rangul locului de munc p (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n = numrul de locuri de munc analizate;
Nsp numrul de locuri de munc pentru locul de munc p;

Stabilirea msurilor de prevenire

Pentru stabilirea msurilor necesare mbuntirii nivelului de securitate a sistemului de munc

analizat se impune luarea n considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de ncadrare a
nivelurilor de risc/securitate a muncii n ordinea:
7 1 dac se opereaz cu nivelurile de risc;
1 7 dac se opereaz cu nivelurile de securitate.
 De asemenea, se ine seama de ordinea ierarhic generic a msurilor de prevenire, respectiv:
msuri de prevenire intrinsec;
msuri de protecie colectiv;
msuri de protecie individual.

Msurile propuse se nscriu n Fia de msuri de prevenire propuse (Anexa 7).

Aplicarea metodei se ncheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument
neformalizat care trebuie s conin, clar i succint, urmtoarele:
modul de desfurare a analizei;
persoanele implicate;
rezultatele evalurii, respectiv fiele locurilor de munc cu nivelurile de risc;
interpretarea rezultatelor evalurii;
fiele de msuri de prevenire.

2.7 Condiii de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei s conduc la cele mai relevante rezultate, prima condiie este ca
sistemul ce urmeaz s fie analizat s fie un loc de munc, bine definit sub aspectul scopului i
elementelor sale. n acest mod se limiteaz numrul i tipul de inter-relaionri poteniale ce urmeaz s
fie investigate i implicit factorii de risc de luat n considerare.
O alt condiie deosebit de important este existena unei echipe de evaluare, complex i
multidisciplinar, care s includ specialiti n securitatea muncii, proiectani, tehnologi, ergonomi, medici
specialiti n medicina muncii etc., corespunztor naturii variate a elementelor sistemelor de munc, dar
i a factorilor de risc. Conductorul echipei trebuie s fie specialistul n securitatea muncii, al crui rol
principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlali evaluatori, n sensul subordonrii i
integrrii criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmrit prin analiz: evaluarea securitii
muncii.
Un avantaj al metodei propuse este faptul c aplicarea ei nu este limitat de condiia existenei
fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizat n toate etapele legate de viaa unui sistem de munc
sau a unui element al acestuia: concepia i proiectarea, realizarea fizic, constituirea i intrarea n
funciune, desfurarea procesului de munc.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar i pentru un sistem relativ
simplu, sunt multiple, procedura de lucru n cadrul acestei metode este relativ laborioas. Aplicarea ei i
gestionarea riscurilor la locurile de munc pe baza rezultatelor obinute necesit personal specializat i
tehnic de calcul automate.

Informatizarea este posibila datorita anumitor caracteristici ale metodei, respectiv:

procedura de lucru etapizata;
existenta unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
tipul de legaturi dintre variabilele luate in considerare la determinarea nivelului de risc.

Tehnica automata de calcul poate fi aplicata atat la evaluarea propriu-zisa a riscurilor cat si la
gestiunea computerizata a acestora in cadrul unitatii.
a) In timpul evaluarii propriu-zise utilizarea computerului este recomandabila in doua
modalitati:
 constituirea unor banci de date privind durata de viata a echipamentelor tehnice, timpul de
functionare, numarul de persoane expuse, timpul de expunere, respectiv statistica accidentelor de
munca si bolile profesionale produse si utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acuratete
clasele de probabilitate;
calculul automat al nivelurilor de risc partiale si al nivelului de risc global pe loc de munca,
sector de activitate, ntreprindere.
b) Gestiunea computerizata a riscurilor presupune realizarea unor banci de date complete si
actualizabile permanent, cuprinzand datele din fisele de risc si de masuri pentru toate locurile de
munca evaluate din unitate. In acest mod, in fiecare moment se poate cunoaste si corecta,
conform ultimei evaluari, situatia exacta a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile
de risc), a masurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a raspunderilor si competentelor
pentru respectivele masuri.

ANEXA 1
L IS TA DE IDEN TIF ICA RE A FAC TORILO R DE R ISC

A. EXECUTANT
1. ACIUNI GREITE
1.1.Executare defectuoas de operaii
- comenzi;
- manevre;
- poziionri, fixri, asamblri;
- reglaje;
- utilizare greit a mijloacelor de protecie etc.
1.2. Nesincronizri de operaii
- ntrzieri;
- devansri.
1.3.Efectuare de operaii neprevzute prin sarcina de munc
- pornirea echipamentelor tehnice;
- ntreruperea funcionrii echipamentelor tehnice;
- alimentarea sau oprirea alimentrii cu energie (curent electric, fluide energetice
etc.) ;
- deplasri, staionri n zone periculoase;
- deplasri cu pericol de cdere:
de la acelai nivel:
- prin dezechilibrare;
- alunecare;
- mpiedicare;
de la nlime:
- prin pire n gol;
- prin dezechilibrare;
- prin alunecare.
1.4.Comunicri accidentogene

2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecie
B. SARCINA DE MUNC

1. CONINUT NECORESPUNZTOR AL SARCINII DE MUNC N RAPORT CU

CERINELE DE SECURITATE
1.1.Operaii, reguli, procedee greite
1.2.Absena unor operaii
1.3.Metode de munc necorespunztoare (succesiune greit a operaiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONAT N RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizic:
- efort static;
- poziii de lucru forate sau vicioase;
- efort dinamic.
2.2.Solicitare psihic :
- ritm de munc mare;
- decizii dificile n timp scurt;
- operaii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
- monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
 1.1.Micri periculoase
1.1.1.Micri funcionale ale echipamentelor tehnice:
- organe de maini n micare;
- curgeri de fluide;
- deplasri ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanri sau autoblocri contraindicate ale micrilor funcionale ale
echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasri sub efectul gravitaiei:
- alunecare;
- rostogolire;
- rulare pe roi;
- rsturnare;
- cdere liber;
- scurgere liber;
- deversare;
- surpare, prbuire;
- scufundare.
1.1.4.Deplasri sub efectul propulsiei:
- proiectare de corpuri sau particule;
- deviere de la traiectoria normal;
- balans;
- recul;
- ocuri excesive;
- jet, erupie.
1.2.Suprafee sau contururi periculoase:
- neptoare;
- tioase;
- alunecoase;
- abrazive;
- adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicat a obiectelor sau suprafeelor
2.2.Temperatura cobort a obiectelor sau suprafeelor
2.3. Flcri, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric:
- atingere direct;
- atingere indirect;
- tensiune de pas.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substane toxice
4.2.Substane caustice
4.3.Substane inflamabile
4.4.Substane explozive
4.5.Substane cancerigene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
- bacterii;
- virusuri;
- richei;
 - spirochete;
- ciuperci;
- protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: erpi veninoi)
D. MEDIU DE MUNC
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
- ridicat;
- sczut.
1.2.Umiditatea aerului:
- ridicat;
- sczut.
Cureni de aer
Presiunea aerului:
- ridicat;
- sczut.
Aeroionizarea aerului
Suprapresiune n adncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraii
1.10.Iluminat:
- nivel de iluminare sczut;
- strlucire;
- plpire.
1.11.Radiaii
1.11.1.Electromagnetice:
- infraroii;
- ultraviolete;
- microunde;
- de frecven nalt;
- de frecven medie;
- de frecven joas;
- laser.
1.11.2.Ionizante:
- alfa;
- beta;
- gama.
1.12.Potenial electrostatic
1.13.Calamiti naturale (trsnet, inundaie, vnt, grindin, viscol, alunecri,
surpri,prbuiri de teren sau copaci, avalane, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi n suspensie n aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme n suspensie n aer:
- bacterii;
- virusuri;
- richei;
 - spirochete;
- ciuperci;
- protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
- subteran;
- acvatic;
- subacvatic;
- mltinos;
- aerian;
- cosmic etc.
 ANEXA 2
L IS TA DE CO NS ECIN E PO SIB IL E ALE ACIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
( leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman)

LOCALIZAREA CONSECINELOR

muscularSistem
Sistem osteoarticular Organe de sim

Sistem nervos
Aparat cardiovascular

Multipl
Aparat respirator

vertebralColoana
Membru

Aparat digestiv
Cutie cranian

Cutie toracic
Nr. CONSECINE Membru superior Ureche

Aparat renal
Abdomen
inferior

Tegument
crt. POSIBILE

Ochi
Nas
GambCoaps
Bra
Palm
Antebra

Extern
Intern
Degete

Picior

D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plag: - tietur x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- neptur x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entors - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractur x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsur: - termic x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimic x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
interne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
 LOCALIZAREA CONSECINELOR

Aparat cardiovascular

Sistem nervos
muscularSistem

Multipl
Sistem osteoarticular Organe de sim

Aparat respirator

Aparat digestiv
Cutie cranian

vertebralColoana
Membru

Cutie toracic
Nr. CONSECINE

Aparat renal
Abdomen
Membru superior Ureche

Tegument
crt. POSIBILE inferior

GambCoaps
Bra
Palm

Ochi
Nas

Extern
Intern
Antebra

Picior
Degete

D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
11. Intoxicaie - acut - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronic - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoz - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioz - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

14. mbolnviri - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
respiratorii cronice
provocate de pulberi
organice i substane
toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronit etc.)
15. Astm bronic, rinit - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vasomotorie
Boli prin expunere la
temperaturi nalte sau
16. - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
sczute (oc, colaps
caloric, degerturi)
17. Hipoacuzie, surditate - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
de percepie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
 LOCALIZAREA CONSECINELOR

Aparat cardiovascular

Sistem nervos
muscularSistem

Multipl
Sistem osteoarticular Organe de sim

Aparat respirator

Aparat digestiv
Cutie cranian

vertebralColoana
Membru

Cutie toracic
Nr. CONSECINE

Aparat renal
Abdomen
Membru superior Ureche

Tegument
crt. POSIBILE inferior

GambCoaps
Bra
Palm

Ochi
Nas

Extern
Intern
Antebra

Picior
Degete

D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
19. Tumori maligne, x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
cancer profesional

20. Artroze cronice, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x

periartrite, stiloidite,
osteocondilite,
bursite, epicondilite,
discopatii
21. Boala de vibraii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebit - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
nodulii cntreilor
24. Astenopatie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
acomodativ, agravarea
miopiei existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite i - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratoconjunctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
 LOCALIZAREA CONSECINELOR

Aparat cardiovascular

Sistem nervos
muscularSistem

Multipl
Sistem osteoarticular Organe de sim

Aparat respirator

Aparat digestiv
Cutie cranian

vertebralColoana
Membru

Cutie toracic
Nr. CONSECINE

Aparat renal
Abdomen
Membru superior Ureche

Tegument
crt. POSIBILE inferior

GambCoaps
Bra
Palm

Ochi
Nas

Extern
Intern
Antebra

Picior
Degete

D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. mbolnviri datorate - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
compresiunilor i
decompresiunilor
30. Boli infecioase i x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazitare
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic i - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
tulburri de termoreglare
(datorit undelor
electromagnetice de nalt
frecven)
33. Afeciuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -

34 Alte consecine
.
 ANEXA 3

S C A L A D E C O TAR E A G R AVI T I I I P R O B A B I L I T I I
CONSECINELOR ACIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE
GRAVITATE
GRAVITATEA CONSECINELOR
CONSECINE
1 consecine minore reversibile cu incapacitate de munc previzibil
NEGLIJABILE pn la 3 zile calendaristice (vindecare fr tratament)
2 MICI consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil de 3 45
zile care necesit tratament medical
3 MEDII consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil ntre 45
180 zile care necesit tratament medical i prin spitalizare
4 MARI consecine ireversibile cu o diminuare a capacitii de munc de
minimum 50 %, individul putnd s presteze o activitate profesional
(invaliditate de gradul III)
5 GRAVE consecine ireversibile cu pierdere de 100 % a capacitii de munc, dar
cu posibilitate de autoservire, de autoconducere i de orientare spaial
(invaliditate de gradul II)
6 FOARTE GRAVE consecine ireversibile cu pierderea total a capacitii de munc, de
autoservire, de autoconducie sau de orientare spaial (invaliditate de
gradul I)
7 MAXIME deces
CLASE DE
PROBABILITATEA CONSECINELOR
PROBABILITATE
EVENIMENTE
1 EXTREM DE RARE Probabilitatea de producere a consecintelor este extrem de mic
P < 10-1/ an
2 FOARTE RARE Probabilitatea de producere a consecintelor este foarte mic
10-1< P < 5-1/ an
3 RARE Probabilitatea de producere a consecintelor este mic
5-1< P < 2-1/ an
4 PUIN Probabilitatea de producere a consecintelor este medie
FRECVENTE 2-1< P < 1-1/ an
5 FRECVENTE Probabilitatea de producere a consecintelor este mare
1-1< P < 1-1/ luna
6 FOARTE Probabilitatea de producere a consecintelor este foarte mare
FRECVENTE P > 1-1/ lun

Sursa pentru partea a 2-a a scalei ( clasei de probilitate) : adaptare dupa CEI 812/1985
 ANEXA 4
GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR COMBINAIE NTRE GRAVITATEA
CONSECINELOR I PROBABILITATEA PRODUCERII LOR

CLASE DE PROBABILITATE

1 2 3 4 5 6

FRECVENT

FRECVENT

FRECVENT
EXTREM
DE RAR

FOARTE

FOARTE
PUIN
RAR

RAR

P<1-1/lunaP >1-1/ an
P>2-1/anP >5-1/ an

P<1-1/anP >2-1/ an
P<5-1/anP >10-1/ an
GRAVITATE

P > 1-1/ lun

P > 10-1/ an
CLASE DE

CONSECINE

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOARTE GRAVE INVALIDITATE (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

GR. I

5 GRAVE INVALIDITATE (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

GR. II

4 MARI INVALIDITATE (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

GR. III

3 MEDII ITM 45 180 ZILE (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

2 MICI ITM 3 45 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

ZILE

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

 ANEXA 5

GRILA DE NCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE

NIVEL DE RISC CUPLUL NIVEL DE

GRAVITATE - PROBABILITATE SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE

MIC MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE

4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE

MARE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

 ANEXA 6

F I A D E E VA L U A R E A L O C U L U I D E M U N C

UNITATEA: ... F I A D E E VA L U A R E A NUMR PERSOANE EXPUSE:..

SECIA:.. LOCULUI DE MUNC DURATA EXPUNERII:.
LOCUL DE MUNC: ECHIPA DE EVALUARE:

PROBABILITATE
PREVIZIBIL
CONSECINA

GRAVITATE
CLASA DE

CLASA DE
MAXIM
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRET DE MANIFESTARE
NIVEL
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC
DE RISC
DE MUNC IDENTIFICAI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6
 ANEXA 7

F IA DE MSURI PRO P USE

NIVEL MSURA PROPUS

Nr. LOC DE MUNC/
DE
crt. FACTOR DE RISC Nominalizarea msurii Competene/rspunderi Termene
RISC
 ANEXA 8

O RDIN EA IERARH IC A MSURI LO R DE PREV ENIR E

MSURI PRIMARE
(msuri de ordinul nti)
ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM
MSURILE TREBUIE S ACIONEZE DIRECT ASUPRA
SURSEI DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSEC)
MSURI SECUNDARE
(msuri de ordinul doi)
IZOLAREA RISCURILOR

RISC OM FACTORII DE RISC PERSIST, DAR PRIN MSURI DE

PROTECIE COLECTIV SE EVIT SAU DIMINUEAZ
ACIUNEA LOR ASUPRA OMULUI
MSURI TERIARE
(msuri de ordinul trei)
EVITAREA RISCURILOR

RISC OM INTERACIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC I OM SE

EVIT PRIN MSURI ORGANIZATORICE I
REGLEMENTRI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MSURI CUATERNARE
(msuri de ordinul patru)
IZOLAREA OMULUI

RISC OM LIMITAREA ACIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE

PRIN PROTECIE INDIVIDUAL
 PARTEA A II-A

Utilizarea metodei elaborate de

I.N.C.D.P.M. BUCURESTI pentru
evaluarea riscurilor de accidentare
si
imbolnavire profesionala
la
S.C. VINSTAR S.R.L.
FOCSANI
 3.DESCRIEREA CONCRETA A METODEI LA SISTEMUL DE MUNCA
S.C. VINSTAR S.R.L.

3.1 DESCRIEREA SISTEMULUI DE MUNCA

S.C. VINSTAR S.R.L. FOCSANI, are drept scop intermedierea cu produse alimentare, bauturi si
tutun cod CAEN 9311 activitati ale bazelor sportive catre diversi utilizatori.
Societatea este constituita in anul 2005 ca societate cu raspundere limitata ( S.R.L.) reprezentata legal
prin domnul CROITORU MARIAN, in calitate de administrator, c sediul social in FOCSANI, strada
Bulevardul Bucuresti nr.16 judetul Vrancea.
S.C. VINSTAR S.R.L. are in componenta:
- sediul social situat in FOCSANI strada Bulevardul Bucuresti nr.16;
- un punct de lucru situat in FOCSANI strada Bulevardul Bucuresti nr.16;
In cadrul societatii isi desfasoara activitatea 12 persoane ocupand urmatoarele functii:
- administrator 1;
- contabil sef 1;
- lucrator comercial receptioner 4;
- electrician-mecanic intretinere 1;
- barman 2;
- paznic.
In registrul de evidenta al accidentelor de munca nu sunt inregistrate accidente de munca, iar medicul de
medicina a muncii, a declarat ca nu a avut accidente de munca in cadrul societatii.

3.2. COLECTIVUL DE EVALUARE

In cadrul societatii s-a constituit colectivul de evaluare format din:

- evaluator S.C. IMOBILIAR CONSULTING S.R.L. SERVICIU EXTERN;
- administrator CROITORU MARIAN;
- responsabil S.S.M. SERVICIU EXTERN S.C. IMOBILIAR CONSULTING S.R.L.;
- medic de medicina a muncii Dr. TOCARI PETRU.
 3.3 DESCRIEREA COMPONENTELOR LOCULUI DE MUNCA
3.3.1 LOCUL DE MUNCA: PERSONAL ADMINISTRATIV CONDUCERE

A. PROCESUL DE MUNCA:
Personalul administrativ din cadrul S.C. VINSTAR S.R.L. este format din 3 persoane (1 barbat
administrator, o femeie director marketing, o femeie contabil sef), care isi desfasoara activitatea la
sediul social si la punctele de lucru al societatii.
Programul de lucru este de 8 ore/zi, 5 zile/saptamana, de la ora 8.00 pana la 16.30, cu pauza de masa de
30 de minute (de la ora 12.00 la 12.30), cu posibilitate de prelungire peste program in situatii
exceptionale, dar nu mai mult de 8 ore pe saptamana, orele suplimentare fiind platite conform legislatiei
in domeniu.
Personalul respecta normele de securitate si sanatate in munca si in domeniul situatiilor de urgenta.

B. SARCINA DE MUNCA:
- sosirea la serviciu;
- organizeaza, coordoneaza, indruma si raspunde de buna desfasurare a activitatii societatii;
- asigura si raspunde de crearea conditiilor necesare realizarii obiectului de activitate al societatii;
- incheierea de contracte cu furnizori si clienti;
- mentinerea si imbunatatirea relatiilor cu furnizorii si clientii;
- aprovizionarea unitatii cu materie prima;
- incasarea banilor pe baza de factura si chitanta;
- efectuarea platilor catre furnizori;
- depunerea banilor la banca si efectuarea de operatiuni bancare;
- intocmirea contabilitatii primare a societatii;
- urmareste stadiul executarii lucrarilor;
- raspunde de realizarea lucrarilor la termenele prevazute in contract: organizarea fiecarui loc de
munca si pregatirea conditiilor de executie a procesului de productie, organizarea aprovizionarii
pe fiecare loc de munca cu materii prime si materiale necesare procesului de productie;
- trebuie sa asigure repartizarea justa si rationala a lucratorilor la locurile de munca, distribuirea
lucrarilor potrivit calificarii lucratorilor si sa sprijine introducerea de tehnici noi pana la nivelul
lucratorilor;
- are dreptul de a lua masuri disciplinare, in conformitate cu regulamentul de ordine interioara,
impotriva celor ce incalca disciplina muncii si normele de protectie a muncii, a mediului, a
igienei muncii sau a situatiilor de urgenta;
- militeaza activ pentru respectarea normelor de securitate si sanatate in munca de catre intregul
personal din subordine;
- urmareste respectarea fisei postului de catre angajati;
- traseaza alte sarcini de serviciu pentru buna desfasurare a activitatii societatii;
- asigura respectarea standardelor privind legislatia in toate activitatile desfasurate in unitate;
- asista la efectuarea inventarelor marfurilor si materialelor aflate pe stoc la punctul de lucru;
- raspunde de intretinerea echipamentului tehnic si a mobilierului din dotare;
- respecta si aplica prevederile legislatiei in vigoare ( S.S.M., S.U., R.M. ETC.);
- plecarea de la serviciu.

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE:
- 2 birouri din pal meleminat;
- un scaun directorial;
- 3 scaune;
- 2 echipamente de calcul ( P.C. cu monitor LCD L.G.);
- 1 imprimanta;
- 5 telefoane mobile;
 - 1 telefon fix+fax;
- dulapuri suspendate din pal melaminat prevazute cu rafturi pentru depozitarea documentelor;
- dulapuri din pal meleminat prevazute cu rafturi pentru depozitarea documentelor;
- calorifere din aluminiu;
- centrala termica proprie cu gaz ARISTON;
- expresor cafea;
- ventilator;
- instalatie electrica alimentata cu energie electrica de 220V;
- prelungitoare electrice;
- cutere, capsatoare, perforatoare si alte articole de birotica;
- 2 masini de serviciu: - BMW an fabricatie 2006 climatronic.

D. MEDIUL DE MUNCA
Personalul administrativ conducere desfasoara activitatea in sediul social, la punctele de lucru si in
habitaclul masinii, mediul de munca avand urmatoarele caracteristici:
- temperatura este normala;
- pot aparea variatii ale curentilor de aer datorita instalatiilor de ventilat, a usilor sau geamurilor
deschise;
- nu exista zgomot deranjant;
- iluminatul este constituit din iluminatul artificial si natural;
- exista pulberi de praf rezultate din traficul rutier;
- pardoseala incaperilor este din gresie, parchet si mocheta;
- umiditatea este normala.
 3.4.1 IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC SI
INTOCMIREA FISEI DE EVALUARE

A. EXECUTANTUL
ACTIUNI GRESITE
F1. Comenzi defectuoase ale autoturismului datorita circulatiei in stadiu avansat de oboseala.
F2. Manevre nepermise de legislatia care reglementeaza circulatia pe drumurile publice.
F3. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestra care poate
duce la leziuni, luxatii si fracturi ale membrelor superioare si inferioare.
F4. Interventia neautorizata in instalatiile electrice (schimbat sigurante, becuri, tuburi fluorescente, prize) sau
folosirea acestora cu improvizatii (cabluri electrice neizolate).
F5. Interventii necorespunzatoare in caz de inceput de incendiu.
F6. Manipularea unor materiale a caror greutate depaseste limita maxima admisa.
OMISIUNI
F7. Circulatia cu autovehiculul fara inchiderea centurii de siguranta.
F8. Nedeconectarea echipamentului tehnic de la retea in momentul efectuarii diferitelor operatii.
F9. Nerespectarea normelor de igiena a muncii in timpul programului de lucru (nespalarea pe maini la servirea
mesei sau stergerea la ochi, nas si gura cu mainile murdare duc la boli acute digestive si respiratorii).
B. SARCINA DE MUNCA
SOLICITARE FIZICA
F10. Efort static prin durata, pozitie ortostatica in timpul lucrului, o pozitie de lucru incomoda in timp
ptelungit duc la aparitia de boli cronice, evolutive in timp (varice, hipotensiune, dureri la nivelul
coloanei) sau cu efecte imediate (ameteli, lesin).
SOLICITARE FIZICA
F11. Stres cauzat de ritm intens de munca, decizii spontane, negocieri, solicitari de natura psihica
determinate de specificul muncii de birou, atentie concentrata, capacitate de memorare.
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANICI
F12. Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea la si de la locul de munca si in timpul
programului de lucru.
F13. Autoblocarea mecanismului de directie sau a sistemului de franare in mers.
F14. Lovire la circulatia pe scari sau de mobilierul din dotare.
F15. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau contururi periculoase.
F16. Explozia centralei proprii sau a recipientelor sub presiune datorita exploatarii necorespunzatoare sau
aparitiei diferitelor defectiuni.
FACTORI DE RISC TERMICI
F17. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului in cazul interventiei pentru stingerea
unui incendiu la locul de munca.
F18. Arsuri provocate de flame in cazul unor scurt-circuite la echipamentele electrice din dotare.
F19. Contactul accidental al epidermei cu suprafete supraincalzite ale aparatelor de uz caznic.
FACTORI DE RISC ELECTRICI
F20. Electrocutare prin atingere directa datorita deteriorarii accidentale a prizei, cablurilor de alimentare,
intrerupatoare.
F21. Electrocutare prin atingere indirecta punerea la masa a echipamentelor electrice a caror
impamantare este defecta.
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZICI
 F22. Curenti de aer datorita deschiderii simultan a usilor si geamurilor, utilizarii instalatiilor de ventilat
sau mersului in trafic cu geamurile deschise.
F23. Calamitati naturale: seism, inundatii, explozii, trasnet.
FACTORI DE RISC CHIMICI
F24. Gaze toxice rezultate in trafic.
FACTORI DE RISC BIOLOGICI
F25. Microorganisme in suspensie in aer, in contact cu persoane bolnave (lucratori, clienti), praf pot
provoca boli cronice sau acutizarea unor boli preexistente.
UNITATEA: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA NUMAR DE PERSOANE EXPUSE: 1
S.C. VINSTAR S.R.L. FISA NR.1 DURATA EXPUNERII: 8 ORE/ZI
SECTIA:ADMINISTRATIV
CONDUCERE
LOCUL DE MUNCA: PERSONAL ADMINISTRATIV CONDUCERE ECHIPA DE EVALUARE:
S.C. IMOBILIAR CONSULTING S.R.L.

COMPONENTA FACTORI DE CONSECINTA NIVEL

SISTEMULUI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A MAXIMA CLASA DE CLASA DE DE RISC
MUNCA IDENTIFICATI FACTORILOR DE RISC PREVIZIBILA GRAVITAT PROBABILI
E TATE
0 1 2 3 4 5 6
F1. Comenzi defectuoase ale autoturismului datorita DECES 7 1 3
circulatiei in stadiu avansat de oboseala.
F2. Manevre nepermise de legislatia care reglementeaza DECES 7 1 3
circulatia pe drumurile publice.
F3. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, ITM 45-180 3 3 3
alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestra care ZILE
ACTIUNI poate duce la leziuni, luxatii si fracturi ale membrelor
GRESITE superioare si inferioare.
F4. Interventia neautorizata in instalatiile electrice DECES 7 1 3
(schimbat sigurante, becuri, tuburi fluorescente, prize) sau
folosirea acestora cu improvizatii (cabluri electrice
EXECUTANT
neizolate).
F5. Interventii necorespunzatoare in caz de inceput de INV GR III 4 2 3
incendiu.
F6. Manipularea unor materiale a caror greutate depaseste ITM 45-180 3 2 2
limita maxima admisa. ZILE
F7. Circulatia cu autovehiculul fara inchiderea centurii DECES 7 1 3
de siguranta.
F8. Nedeconectarea echipamentului tehnic de la retea in DECES 7 1 3
momentul efectuarii diferitelor operatii.
OMISIUNI F9. Nerespectarea normelor de igiena a muncii in timpul ITM 45-180 3 3 3
programului de lucru (nespalarea pe maini la servirea mesei ZILE
sau stergerea la ochi, nas si gura cu mainile murdare duc la
boli acute digestive si respiratorii).
SARCINA SOLICITARE F10. Efort static prin durata, pozitie ortostatica in ITM 45-180 3 4 3
DE FIZICA timpul lucrului, o pozitie de lucru incomoda in timp ZILE
ptelungit duc la aparitia de boli cronice, evolutive in
timp (varice, hipotensiune, dureri la nivelul coloanei)
MUNCA sau cu efecte imediate (ameteli, lesin).
F11. Stres cauzat de ritm intens de munca, decizii ITM 3-45 2 5 3
SOLICITARE spontane, negocieri, solicitari de natura psihica ZILE
PSIHICA determinate de specificul muncii de birou, atentie
concentrata, capacitate de memorare.
F12. Lovire de catre mijloacele de transport la DECES 7 2 4
deplasarea la si de la locul de munca si in timpul
programului de lucru.
F13. Autoblocarea mecanismului de directie sau a DECES 7 1 3
FACTORI sistemului de franare in mers.
DE F14. Lovire la circulatia pe scari sau de mobilierul din ITM 3-45 2 2 2
RISC dotare. ZILE
MECANICI F15. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau ITM 3-45 2 2 2
contururi periculoase. ZILE
F16. Explozia centralei proprii sau a recipientelor sub DECES 7 1 3
presiune datorita exploatarii necorespunzatoare sau
aparitiei diferitelor defectiuni.
F17. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale DECES 7 1 3
MIJLOACE organismului in cazul interventiei pentru stingerea
DE FACTORI unui incendiu la locul de munca.
PRODUCTIE DE F18. Arsuri provocate de flame in cazul unor scurt- ITM 3-45 2 2 2
RISC circuite la echipamentele electrice din dotare. ZILE
TERMICI F19. Contactul accidental al epidermei cu suprafete ITM 3-45 2 2 2
supraincalzite ale aparatelor de uz caznic. ZILE
F20. Electrocutare prin atingere directa datorita DECES 7 1 3
FACTORI deteriorarii accidentale a prizei, cablurilor de
DE alimentare, intrerupatoare.
RISC F21. Electrocutare prin atingere indirecta punerea la DECES 7 1 3
ELECTRICI masa a echipamentelor electrice a caror
impamantare este defecta.
F22. Curenti de aer datorita deschiderii simultan a ITM 45-180 3 3 3
FACTORI usilor si geamurilor, utilizarii instalatiilor de ventilat ZILE
MEDIUL DE RISC sau mersului in trafic cu geamurile deschise.
FIZICI
 DE F23. Calamitati naturale: seism, inundatii, explozii, DECES 7 1 3
trasnet.

FACTORI ITM <3 ZILE 1 6 1

DE RISC F24. Gaze toxice rezultate in trafic.
MUNCA
CHIMICI

FACTORI F25. Microorganisme in suspensie in aer, in contact cu ITM 3-45 2 4 2

DE persoane bolnave (lucratori, clienti), praf pot provoca ZILE
RISC boli cronice sau acutizarea unor boli preexistente.
BIOLOGICI
 1 x ( 4 x 4 ) +17 x ( 3 x 3 ) +6 x ( 2 x 2 ) +1 x ( 1 x 1 ) 194
= =2 , 85
Nivelul de risc global al locului de munc este: Nrg = 1 x 4 +17 x 3+6 x 2+ 1 x 1 68

Nivelul de securitate este: NSg= 8 2,85=5,15

S.C. VINSTAR S.R.L.
FISA DE MASURI PROPUSE
LOCUL DE MUNCA NR. 1
PERSONAL ADMINISTRATIV CONDUCERE
Nr.crt LOC DE MUNCA/FACTORI DE RISC
F12. Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea
1 si de la locul de munca cat si in timpul programului de
lucru.
F1. Comenzi defectuoase ale autoturismului datorita
2 circulatiei in stadiu avansat de oboseala.
3 F2. Manevre nepermise de legislatia care reglementeaza
circulatia pe drumurile publice.
F4. Interventia neautorizata in instalatiile electrice
4 (schimbat sigurante, becuri, tuburi fluorescente, prize) sau
folosirea acestora cu improvizatii (cabluri electrice
neizolate).
5 F7. Circulatia cu autovehiculul fara inchiderea centurii de
siguranta.
F8. Nedeconectarea echipamentului tehnic de la retea in
6 momentul efectuarii diferitelor operatii.
7 F13. Autoblocarea mecanismului de directie sau a
sistemului de franare in mers.
8 F16. Explozia centralei proprii cu gaz metan datorita
exploatarii necrorespunzatoare sau aparitiei diferitelor
ANEXA 7
NIVEL MASURA PROPUSA
DE RISC NOMINALIZAREA MASURII
Masuri organizatorice:
4 Instruirea personalului cu noul cod rutier privind circulatia pe drumurile
publice.
Respectarea legislatiei privind circulatia pe drumurile publice.
Masuri organizatorice:
3 Dimensionarea sarcinii de munca in functie de posibilitatile fizice, psihice si
intelectuale ale fiecarui lucrator.
3 Masuri organizatorice:
Respectarea legislatiei privind executarea de manevre pe drumurile publice.
Masuri organizatorice:
3 Interzicerea folosirii improvizatiilor electrice si interventiei in instalatiile
electrice a persoanelor neautorizate, neinstruite.
3 Masuri organizatorice:
Circulatia pe drumurile publice cu centura de siguranta inchisa.
Masuri organizatorice:
3 Instruirea personalului privind obligativitatea deconectarii echipamentului
electric.
Masuri tehnice:
3 Executarea reviziilor tehnice la termenele stabilite de legislatia in vigoare.
Masuri organizatorice:
Controlul starii tehnice a masinii inainte de plecarea in cursa.
Masuri tehnice:
Verificarea periodica a centralei termice.
Verificarea tehnica periodica a recipientilor sub presiune de catre personal
autorizat ISCIR.
3 Masuri organizatorice:
Anuntarea evenimentului IMEDIAT la 112.
Instruirea personalului cu privire la comportamentul si organizarea in caz de
incendiu.
 defectiuni.
F17. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale
9 organismului in cazul interventiei pentru stingerea unui
incendiu la locul de munca.
F20. Electrocutarea prin atingere directa datorita
10 deteriorarii accidentale a prizei, cablurilor de alimentare,
intrerupatoare.
F21. Electrocutarea prin atingere indirecta-punerea la
11 masa a echipamentelor electrice a caror impamantare este
defecta.
12 F23. Calamitati naturale: seism, inundatii,explozii, trasnet.
13 F5. Interventii necorespunzatoare in caz de inceput de
incendiu.
F10. Efort static prin durata, pozitie ortostatica in timpul
lucrului, o pozitie de lucru incomoda in timp prelungit duc
14 la aparitia de boli cornice evolutive in timp (varice,
hipotensiune, dureri la nivelul coloanei) sau cu efecte
imediate (ameteli, lesin).
Utilizarea centralei termice la parametri optimi de lucru conform cartii
tehnice a acesteia si exploatarea acesteia numai de personal desemnat si
instruit in acest sens.
Depozitarea si manipularea recipientilor sub presiune de personal desemnat
si instruit in acest sens.
Masuri tehnice:
Reincarcarea kit-ului din trusa sanitara si a stingatoarelor cand este
cazul sau inainte de expirare.
3 Masuri organizatorice:
Anuntarea evenimentului IMEDIAT la telefon 112.
Lucratorul va interveni pentru limitarea consecintelor incendiului, fara a se
expune la riscuri majore.
Masuri tehnice:
Verificarea zilnica vizuala a instalatiei electrice de alimentare a aparatelor, a
echipamentelor tehnice si intreruperea lucrului si anuntarea sefului ierarhic
3 in caz de defectiuni.
Masuri organizatorice:
Instruirea personalului asupre riscurilor existente la locul de munca si
la utilizarea instalatiilor electrice.
Afisarea de postere suggestive referitoare la electrosecuritate.
Masuri tehnice:
Verificarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, a fermitatii
contactelor care face legatura cu priza de pamant.
3 Verificarea circuitelor actionarilor electrice ale echipamentelor de munca
pentru a nu exista cabluri si legaturi uzate sau imbatranite.
Masuri organizatorice:
Instruirea lucratorilor cu privire la electrosecuritate.
Afisarea de postere suggestive referitoare la electrosecuritate.
Masuri organizatorice:
3 Instruirea personalului cu privirea la comportamentul si organizarea in caz
de situatii de urgenta.
Masuri organizatorice:
3 Anuntarea evenimentului IMEDIAT la telefon 112.
Instruirea personalului cu privire la comportamentul si organizarea in
caz de incendiu.
Masuri organizatorice:
Alegerea metodelor de lucru care sa nu suprasolicite fizic lucratorul la
3 realizarea sarcinii de munca.
Dimensionarea sarcinii de munca in functie de posibilitatile psihice, fizice si
intelectuale ale fiecarui lucrator.
15 F3. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare,
dezechilibrare la deplasarea pedestra care poate duce la
leziuni, luxatii si fracture ale membrelor superioare si
inferioare.
F9. Nerespectarea normelor de igiena a muncii in timpul
16 programului de lucru (nespalarea pe maini la servirea
mesei sau stergerea la ochi, nas si gura cu mainile murdare
duc la boli acute digestive si respiratorii).
F22. Curenti de aer datorita deschiderii simultan a usilor
17 si geamurilor, utilizarii instalatiilor de ventilat sau
mersului in trafic cu geamurile deschise.
F11. Stres cauzat de ritm intens de munca, decizii
spontane, negocieri, solicitari de natura psihica
18 determinate de specificul muncii de birou, atentie
concentrata, capacitate de memorare.
19 F6. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste
limita maxima admisa.
F25. Microorganisme in suspensie, in aer in contact cu
20 persoane bolnave (lucratori, clienti), praf por provoca boli
cornice sau acutizarea unor boli preexistente.
F14. Lovire la circulatia pe scari sau de mobilierul din
21 dotare.
22 F15. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau
contururi periculoase.
F18. Arsuri provocate de flame in cazul unor scurt-circuite
23 la echipamentele electrice din dotare.
24 F19. Contactul accidental al epidermei cu suprafete
supraincalzite ale aparatelor de uz casnic.
25 F24. Gaze toxice rezultate in trafic.
3 Masuri organizatorice:
Caile de acces vor fi mentinute libere si curate fara obstacole.
Lucratorul va purta obligatoriu incaltaminte cu talpa joasa si aderenta.
Masuri igienico-sanitare:
3 Respectarea normelor de igiena a muncii in timpul programului de lucru
Spalarea obligatorie a mainilor, cu apa si sapun inainte de servirea mesei.
Masuri organizatorice:
3 Folosirea pe traseu a instalatiei de ventilatie sau a instalatiei de conditionare
din dotarea autoturismului.
Masuri organizatorice:
Dimensionarea sarcinii de munca in functie de posibilitatile psihice, fizice si
3 intelectuale ale fiecarui lucrator.
Asigurarea unui climat de respect si colaborare in colectivul de lucru.
Control periodic medical si psihologic a personalului.
2 Masuri organizatorice:
Respectarea prevederilor H.G. 1051/2006 si a instructiunilor proprii de SSM
referitoare la limita maxima admisa la manipularea maselor.
Masuri organizatorice:
Efectuarea controlului medical periodic.
2 Masuri igienico-sanitare:
Respectarea masurilor minime de igiena si intretinerea curateniei la locul de
munca.
Masuri tehnice:
2 Asigurarea scarilor cu mijloace de protectie.
Dotarea incaperilor cu echipamente tehnice de birou performante.
Masuri tehnice:
Reincarcarea kit-ului din trusa sanitara si a stingatoarelor cand este
2 cazul sau inainte de expirare.
Masuri organizatorice:
Acordarea unei atentii deosebite la folosirea sculelor ascutite ( cutere,
bolduri etc.) pentru efectuarea unor operatii specifice de birou.
Masuri tehnice:
2 Vor fi utilizate numai acele echipamente tehnice, certificate din punct de
vedere al securitatii muncii.
2 Masuri organizatorice:
Instruirea personalului cu privire la utilizarea aparatelor de uz casnic.
Masuri organizatorice:
1 Evitarea zonelor aglomerate si intreruperea ventilatiei, in cazul zonelor
puternic poluate de gazele de esapament.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munc PERSONAL ADMINISTRATIV

CONDUCERE este egal cu 2,85 valoare ce-l ncadreaz n categoria locurilor de munc cu
nivel de risc mic spre mediu, fara sa depaseasca limita maxim acceptabil - 3,5.

Rezultatul este susinut de FISA DE EVALUARE din care observam ca din totalul de
25 factori de risc identificai ( reprezentati in figura 1 ), 1 factor ( de valoare 4 ) depeste, ca
nivel parial de risc valoarea 3.
Factorul de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabilului este:
F12. Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea la si de la locul de munca cat
si in timpul programului de lucru.

Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc evaluati este recomandat sa se adopte
masurile prezentate in FISA DE MASURI PROPUSE.

Repartiia factorilor de risc pe sursele generatoare se prezinta astfel:

36,00% factori proprii executantului;
40,00% factorii proprii mijloacelor de productie;
16,00% factorii proprii mediului de munca;
8,00 % factorii proprii sarcinii de munca.
 NIVELURILE DE RISC PARIALE PE FACTORI DE RISC
Locul de munc: PERSONAL ADMINISTRATIV DE CONDUCERE
NIVEL DE RISC GLOBAL: 2,85
 5

NIVELURI PARTIALE DE RISC .

0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 F19 F20 F21 F22 F23 F24 F25

FACTORI DE RISC

Locul de munc
PERSONAL ADMINISTRATIV CONDUCERE
Nivel de risc global: 2,85
 3.3.5 LOCUL DE MUNCA: ELECTRICIAN INSTALATII
INTERIOARE MECANIC INTRETINERE
Mijloace de productie reprezinta totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii, masini, unelte,
mijloace de transport, scule, dispozitive, etc.) si a obiectelor muncii ( materiale, materii prime, produse
intermediare, etc) utilizate in procesul de productie. In cadrul sectiei de productie exista urmatoarele mijloace
de productie:
- masini de gaurit portabile
- generator de curent portabil
- polizor portabil
- presa de sertizat
- surubelnita, patent, cleste dezizolat cablu
- scari
- aparatura de masura si control
- becuri,cabluri, prize, stechere
- cabluri de medie tensiune
- scule, aparate, accesorii, dispozitive specifice
- inductor (megohmetru) 1000/2500/5000 V
- sursa de curent continuu
- masurare izolatii
- actionat electric sau mecanic
- trusa pentru verificarea imbatranirii izolatiilor
- trusa minut pentru verificarea timpilor de actionare la intrerupatoare
- punte masurare rezistenta contacte
- autotransformator 220 V c.a.
- punte de masurare a rezistentei ohmice
- multimetru
- aliaj de lipit
 - pasta decapanta
- trusa lacatuserie T.S.L.
- trusa electrician
- lanterna
- scara portabila
- generator impulsuri 500V (defectoscopie Trafo putere).

Mediul de munca reprezinta ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care unul
sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca, cu:
- iluminare naturala si artificiala;
- ventilatie naturala fara curenti de aer;
- fara noxe chimice;
- cu nivel de zgomot acceptabil;
- cu temperaturi moderate;
- umiditatea aerului medie;
- cai de acces libere;
- pardoseala din beton.

Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul
mijloacelor de productie, dispunand de un anumit volum de informatii, in anumite conditii de mediu, pentru
realizarea scopului sistemului de munca, pentru intretinerile din cadrul organizatiei.
Activitatea electricianului pentru instalatii electrice interioare este precizata generic in documentul numit
FISA POSTULUI, care stabileste:
- cerintele de pregatire profesionala ale executantului;
- sistemul relational in care isi desfasoara activitatea;
- lista atributiilor, sarcinilor si a lucrarilor de executat impreuna cu frecventa acestor actiuni;
- limitele de competenta si responsabilitate.
Activitati pe care le indeplinesc electricienii sunt reglementate de urmatoarele prevederi legale:
- fise tehnologice;
- alte acte normative si prevederi din domeniul protectiei muncii si PSI.
Potrivit acestor prevederi legale si a altor documente cu caracter de reglementare interna, pot fi
identificate urmatoarele activitati:
are ca sarcina principala executarea lucrarilor la instalatiile electrice interioare la cladiri civile sau
industriale;
distribuie sarcinile pe membrii formatiei, astfel incat sa nu incalce prevederile fiselor tehnologice si ale
altor acte normative in vigoare;
mobilizeaza personalul repartizat la lucrari si remedie incidente in scopul incadrarii in timpul minim
necesar redarii in exploatare a instalatiei;
raspunde de pastrarea in bune conditii a sculelor si dispozitivelor de lucru necesare, precum si a
mijloacelor de protectie, inlaturandu-le imediat pe cele necorespunzatoare;
este obligat sa opreasca lucrarea cand constata pericole iminente;
participa la executarea tuturor lucrarilor de revizii, reparatii, profilaxie statii, conform planului anual si
comenzilor interne, cu respectarea si aplicarea fiselor tehnologice si altor normative in vigoare;
participa la actiunile de remediere a incidentelor si avariilor aparute, contribuind la reducerea la
minimum a tipului de redare in exploatare a instalatiilor;
raspunde de calitatea lucrarilor pe care le executa in mod direct;
are obligatia sa nu paraseasca zona de lucru fara aprobarea sefului de lucrare;
are obligatia sa anunte imediat seful de lucrare daca depisteaza scule decalibrate si sa le indeparteze
imediat ori sa le reconditioneze;
 verificarea existentei, intretinerea si urmarirea periodicitatii profilactice a mijloacelor de protectie
electroizolante.

Executantul reprezinta persoana implicita nemijlocit in executarea unei sarcini de munca, si:
- are calificarea necesara desfasurarii procesului de munca;
- este instruit din punct de vedere al protectiei muncii;
- lucreaza impreuna 2 electricieni instalatii interioare la locul de munca timp de 8 ore/zi, intr-un schimb;
- este dotat cu E.I.L. si E.I.P.

1.3. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC

FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE

FACTORI DE RISC MECANICI

- organe de masini in miscare;
- cadere de la acelasi nivel in timpul deplasarii pentru aprovizionarea cu materiale
- caderea semifabricatelor de pe carucior in timpul transportului;
- proiectare de corpuri sau particule;
- contact direct cu suprafete periculoase (taietoare, intepatoare).

FACTORI DE RISC TERMICI

- contact direct accidental cu suprafete supraincalzite in situatii de defect;
- la atingerea imbinarilor sudate recent;
- la aparitia supratensiunii in retea ( de comutatie sau atmosferica) sau punerea la pamant in retea cu neutru
izolat, urmata de strapungerea izolatiei;
- la aparitia fenomenelor de ambalare termica provocate de slabirea presiunii de contact la contactele
fixe sau mobile ale echipamentelor;
- la aparitia unor scurtcircuite din cauza deteriorarii izolatiei capetelor cablurilor;
- contact direct al epidermei cu suprafete metalice reci la lucrul in aer in anotimpul rece.

FACTORI DE RISC CHIMICI

- substante inflamabile ulei, diluanti, alcool, hartie impregnata etc. incendiu.

FACTORI DE RISC ELECTRICI:

Electrocutare prin atingere directa in cazul:
- deteriorarii izolatiilor;
- nefunctionarii protectiilor elementelor dinspre sursa (din amonte);
- inexistentei ingradirilor de protectie;
- incorectei dimensionari a paravanelor de protectie;
- lucrului in instalatiile aflate sub tensiune in conditii atmosferice neprielnice (la avarie);
- atingerii capetelor de cablu neizolate;
- inexistentei capacelor de protectie a bornelor contoarelor (des identificat in teren);
Electrocutare prin atingere indirecta sau aparitia tensiunii de pas in cazul:
- deteriorarii izolatiilor;
- deteriorarii circuitelor de legare la pamant.

FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA

FACTORI DE RISC FIZICI

- accidente in trafic;
- arsuri sau intoxicatii datorita inceputurilor de incendii;
- variatii de temperatura mai mari de 150C la lucrul in cladiri in constructie pe timpul iernii;
- calamitati naturale seism, inundatii, trasnet;
- curenti de aer favorizati de lucrul in cladiri in constructie.

FACTORI DE RISC CHIMICI

- aparitia accidentala a gazelor toxice la intretinerea canalelor de cablu.

FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA

CONTINUT NECORESPUNZATOR
- depozitarea materialelor ce urmeaza a fi folosite pe caile de acces la locul de munca;
- lipsa controlului, in anumite situatii, asupra respectarii masurilor tehnice si organizatorice de protectia
muncii privind admiterea la lucru si executarea lucrarii;
- executarea de activitati in spatiul exterior de catre persoane independente inexistenta sau reducerea
sanselor de prim-ajutor in caz de accidentare.

SUPRASOLICITARE FIZICA
- efort dinamic la lucrul pe schele si apoi la nivelul solului.

SUPRASOLICITARE PSIHICA
- operatii repetitive;
- ritm de munca mare succesiune rapida de operatii;
- decizii dificile in timp scurt pe parcursul remedierii incidentelor si avariilor.

FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

ACTIUNI GRESITE
- apropierea la o distanta mai mica decat cea admisa prin norme de pozitii aflate sub tensiune sau
demontarea ingradirilor, respectiv depasirea cu parti ale corpului a planului de montaj al acestora;
- cadere de la inaltime (schela);
- deplasari sau stationari in afara sarcinilor de munca in imediata apropiere a instalatiilor aflate sub
tensiune;
- executarea de operatii neprevazute in sarcina de munca;
- lucrul cu scule uzate;
- cadere la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare, dezechilibrare.

OMISIUNI
- neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare
- omiterea operatiilor care-i asigura securitatea la locul de munca.
UNITATEA: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA NUMAR DE PERSOANE EXPUSE: 2
S.C. VINSTAR S.R.L. FISA NR.2 DURATA EXPUNERII: 8 ORE/ZI
SECTIA:ADMINISTRATIV

LOCUL DE MUNCA: ELECTRICIAN INSTALATII INTERIOARE-MECANIC ECHIPA DE EVALUARE:

INTRETINERE S.C. IMOBILIAR CONSULTING S.R.L.

COMPONENTA FACTORI DE CONSECINTA NIVEL

SISTEMULUI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A MAXIMA CLASA DE CLASA DE DE RISC
MUNCA IDENTIFICATI FACTORILOR DE RISC PREVIZIBILA GRAVITAT PROBABILI
E TATE
0 1 2 3 4 5 6
F1. Organe de masini in miscare prinderea mainii Invalid GIII
la utilajele care au organe in miscare (ferastraie, 4 4 4
prese).
F2. Cadere de la acelasi nivel in timpul deplasarii ITM 3-45 zile 2 1 1
pentru aprovizionarea cu materiale.
F3. Caderea semifabricatelor de pe carucior in ITM 3-45 zile 2 2 2
MISCARI timpul transportului.
PERICULOASE F4. Proiectare de corpuri sau particule in timpul Deces 7 1 3
lucrului.
F5. Contact direct cu suprafete periculoase ITM 3-45 zile 2 6 3
MIJLOACE (taietoare, intepatoare).
DE F6. Contact direct accidental cu suprafete ITM 3-45 zile
PRODUCTIE FACTORI supraincalzite in situatii de defect. 2 5 3
DE
RISC F7. Contact direct al epidermei cu suprafete metalice ITM 3-45 zile 2 5 3
TERMICI reci la lucrul in aer liber in anotimpul rece.
F8. Electrocutare prin atingere directa in cazul: Deces
deteriorarii izolatiilor; nefunctionarii protectiilor 7 2 4
CURENT elementelor dinspre sursa (din amonte); inexistentei
ELECTRIC ingradirilor de protectie.
F9. Electrocutare prin atingere indirecta sau Deces 7 3 5
aparitia tensiunii de pas in cazul: deteriorarii
 izolatiilor; deteriorarii circuitelor de legare la
pamant.
FACTORI DE F10. Lucrul cu substante inflamabile ulei, ITM 45-180 3 1 2
RISC CHIMICI diluanti, alcool, hartie impregnata etc. incendiu. zile
F11. Accidente in trafic. Deces 7 2 4
F12. Arsuri sau intoxicatii datorita inceputurilor de ITM 3-45 zile 2 1 1
incendii.
FACTORI DE F13. Variatii de temperatura mai mari de 150C la ITM 3-45 zile 2 5 3
RISC FIZICI lucrul in cladiri in constructie pe timpul iernii.
MEDIUL F14. Calamitati naturale seism, inundatii, trasnet Deces 7 1 3
DE MUNCA F15. Curenti de aer favorizati de lucrul in cladiri in ITM 3-45 zile 2 6 3
constructie.
FACTORI DE F16. Aparitia accidentala a gazelor toxice la Deces 7 1 3
RISC CHIMICI intretinerea canalelor de cablu.
F17. Depozitarea materialelor ce urmeaza a fi ITM 45-180 3 3 3
folosite pe caile de acces la locul de munca. zile
F18. Lipsa controlului, in anumite situatii, asupra Deces
respectarii masurilor tehnice si organizatorice de 7 1 3
protectia muncii privind admiterea la lucru si
CONTINUT executarea lucrarii
NECORESPUN F19. Executarea de activitati in spatiul exterior de Deces
ZATOR catre persoane independente inexistenta sau 7 1 3
SARCINA reducerea sanselor de prim-ajutor in caz de
DE MUNCA accidentare.
F20. Efort dinamic la lucrul pe schele si apoi la ITM 3-45 zile 2 6 3
nivelul solului.
F21.Suprasolicitarea atentiei la miscarile repetitive Invalid GIII 4 3 4
Suprasolicitare de ciclu scurt.
psihica F22. Ritm de munca mare succesiune rapida de Invalid GIII 4 2 3
operatii.
F23. Decizii dificile in timp scurt pe parcursul Neglijabile 1 3 2
remedierii incidentelor si avariilor.
F24. Apropierea la o distanta mai mica decat cea Deces
admisa prin norme de pozitii aflate sub tensiune sau 7 2 4
demontarea ingradirilor, respectiv depasirea cu parti
ACTIUNI ale corpului a planului de montaj al acestora.
GRESITE F25. Cadere de la inaltime (schela). Invalid GIII 5 2 4
EXECUTANT
 F26. Deplasari sau stationari in afara sarcinilor de Invalid GIII
munca in imediata apropiere a instalatiilor aflate sub 4 4 4
tensiune.
F27. Executarea de operatii neprevazute in sarcina Deces 7 1 3
de munca.
F28. Lucrul cu scule uzate. Deces 7 1 3
F29. Cadere la acelasi nivel prin alunecare, ITM 3-45 zile 2 4 2
impiedicare, dezechilibrare.
F30. Neutilizarea echipamentului individual de Deces
protectie si a celorlalte mijloace de protectie din 7 2 4
OMISIUNI dotare.
F31. Omiterea operatiilor care-i asigura securitatea Deces 7 1 3
la locul de munca.
 1 x ( 5 x 5 )+ 8 x ( 4 x 4 ) +1 6 x ( 3 x 3 ) + 4 x ( 2 x 2 ) +2 x(1 x 1)
=3 , 60
Nivelul de risc global al locului de munc este: Nrg = 1 x 5+ 8 x 4 +1 6 x 3+4 x 2+2 x 1

Nivelul de securitate este: NSg= 8 3,60=4,40

 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
LOCUL DE MUNCA: ELECTRICIAN-MECANIC INTRETINERE
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,60

NIVELURI PARTIALE DE RISC

2

FACTORI DE RISC
 LEGENDA

F1. Organe de masini in miscare prinderea mainii la utilajele care au organe in miscare (ferastraie, prese).
F2. Cadere de la acelasi nivel in timpul deplasarii pentru aprovizionarea cu materiale.
F3. Caderea semifabricatelor de pe carucior in timpul transportului.
F4. Proiectare de corpuri sau particule in timpul lucrului.
F5. Contact direct cu suprafete periculoase (taietoare, intepatoare).
F6. Contact direct accidental cu suprafete supraincalzite in situatii de defect.
F7. Contact direct al epidermei cu suprafete metalice reci la lucrul in aer liber in anotimpul rece.
F8. Electrocutare prin atingere directa in cazul: deteriorarii izolatiilor; nefunctionarii protectiilor elementelor
dinspre sursa (din amonte); inexistentei ingradirilor de protectie.
F9. Electrocutare prin atingere indirecta sau aparitia tensiunii de pas in cazul: deteriorarii izolatiilor;
deteriorarii circuitelor de legare la pamant.
F10. Lucrul cu substante inflamabile ulei, diluanti, alcool, hartie impregnata etc. incendiu.
F11.Accidente in trafic.
F12.Arsuri sau intoxicatii datorita inceputurilor de incendii.
F13. Variatii de temperatura mai mari de 150C la lucrul in cladiri in constructie pe timpul iernii;
F14. Calamitati naturale seism, inundatii, trasnet
F15. Curenti de aer favorizati de lucrul in cladiri in constructie.
F16. Aparitia accidentala a gazelor toxice la intretinerea canalelor de cablu.
F17. Depozitarea materialelor ce urmeaza a fi folosite pe caile de acces la locul de munca.
F18. Lipsa controlului, in anumite situatii, asupra respectarii masurilor tehnice si organizatorice de protectia
muncii privind admiterea la lucru si executarea lucrarii.
F19. Executarea de activitati in spatiul exterior de catre persoane independente inexistenta sau reducerea
sanselor de prim-ajutor in caz de accidentare.
F20. Efort dinamic la lucrul pe schele si apoi la nivelul solului.
F21. Suprasolicitarea atentiei la miscarile repetitive de ciclu scurt.
F22. Ritm de munca mare succesiune rapida de operatii.
F23. Decizii dificile in timp scurt pe parcursul remedierii incidentelor si avariilor.
F24. Apropierea la o distanta mai mica decat cea admisa prin norme de pozitii aflate sub tensiune sau
demontarea ingradirilor, respectiv depasirea cu parti ale corpului a planului de montaj al acestora.
F25. Cadere de la inaltime (schela).
F26. Deplasari sau stationari in afara sarcinilor de munca in imediata apropiere a instalatiilor aflate sub tensiune.
F27. Executarea de operatii neprevazute in sarcina de munca.
F28. Lucrul cu scule uzate.
F29. Cadere la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare, dezechilibrare.
F30. Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare.
F31. Omiterea operatiilor care-i asigura securitatea la locul de munca.
S.C. VINSTAR S.R.L.
FISA DE MASURI PROPUSE
LOCUL DE MUNCA:
ELECTRICIAN INSTALATII INTERIOARE - MECANIC INTRETINERE
UNITATEA: S.C. TSGM DOLLAR PROD S.R.L.
SECTIA PRODUCTIE: ELECTRICIAN
Nr.crt. LOC DE MUNCA/FACTORI DE RISC
F9. Electrocutare prin atingere indirecta
1 sau aparitia tensiunii de pas in cazul:
deteriorarii izolatiilor; deteriorarii circuitelor
de legare la pamant.
F1. Organe de masini in miscare prinderea
mainii la utilajele care au organe in miscare
2 (ferastraie, prese).
F8. Electrocutare prin atingere directa in
cazul: deteriorarii izolatiilor; nefunctionarii
3 protectiilor elementelor dinspre sursa (din
amonte); inexistentei ingradirilor de
protectie.
ANEXA 7
FISA DE MASURI PROPUSE
Locul de munca: Electrician instalatii interioare Mecanic intretinere
NIVEL MASURA PROPUSA
DE NOMINALIZAREA MASURII
RISC
Masuri tehnice:
Verificarea vizuala a integritatii legarii la pamant a carcaselor aparatajelor, a
stalpilor si a suportilor metalici si de beton din zona de lucru.
Descarcarea de sarcina capacitiva a instalatiei la care urmeaza a se lucra.
Utilizarea, dupa caz, a manusilor electroizolante, incaltamintei sau covorului
5 electroizolant si a sculelor cu maner electroizolan.
Masuri organizatorice:
Urmarirea graficului de verificare a mijloacelor de protectie din dotare (atat
echipamente tehnice cat si echipamentul individual de protectie).
Control periodic cu tematica vizand respectarea masurilor de electrosecuritate.
Masuri tehnice:
Repararea si montarea tuturor dispozitivelor de protectie.
Masuri organizatorice:
Verificarea starii fizice a elementelor active ale echipamentelor inainte de inceperea
4 lucrului.
Interzicerea inceperii sau continuarii lucrului daca se constata lipsa, deteriorarea sau
amplasarea incorecta a dispozitivelor de protectie.
Instruirea lucratorilor si verificarea modului in care se respecta regulile de securitate.
Masuri tehnice:
Identificarea instalatiilor la care urmeaza a se lucra.
Verificarea vizuala a integritatii legarii la pamant a carcaselor aparatajelor, a
stalpilor si a suportilor metalici si de beton din zona de lucru.
Utilizarea, dupa caz, a castii de protectie a capului, vizierei de protectie a fetei,
4 manusilor electroizolante, incaltamintei sau covorului electroizolant si a sculelor
cu maner electroizolant.
Asigurarea de catre membrii formatiei de lucru ca in spate si in partile laterale nu

4 F11.Accidente in trafic.
5 F21. Suprasolicitarea atentiei la miscarile
repetitive de ciclu scurt.
F24. Apropierea la o distanta mai mica decat
cea admisa prin norme de pozitii aflate sub
6 tensiune sau demontarea ingradirilor,
respectiv depasirea cu parti ale corpului a
planului de montaj al acestora.
7 F25. Cadere de la inaltime (schela).
F26. Deplasari sau stationari in afara
sarcinilor de munca in imediata apropiere a
8 instalatiilor aflate sub tensiune.
F30. Neutilizarea echipamentului individual
9 de protectie si a celorlalte mijloace de
sunt in apropiere parti aflate sub tensiune neingradita.
Executarea masurilor tehnice de securitate de catre personal instruit si autorizat.
Masuri organizatorice:
Instruirea si autorizarea potrivit prevederilor legale in vigoare, precum si testarea
periodica a cunostintelor tehnice si de securitate a muncii dobandite de catre
executanti.
Executarea conform procedurilor autorizate a tuturor interventiilor, indiferent de
natura lor.
Control periodic cu tematica vizand respectarea masurilor de electrosecuritate.
Verificarea de catre seful de lucrare a corespondentei masurilor tehnice dispuse
prin autorizatia de lucru cu cele luate si confirmarea prin semnare in autorizatia de
lucru.
Masuri organizatorice:
4 Instruirea personalului cu privire la consecintele zccidentelor in trafic.
Masuri organizatorice:
4 Diminuarea sarcinii de munca.
Diversificarea sarcinii de munca.
Masuri tehnice:
Semnalizarea corespunzatoare a zonei periculoase.
Prevederea, acolo unde este posibil, de mijloace de blocare a accesului in cazul in
care instalatia este sub tensiune.
4 Masuri organizatorice:
Verificarea modului in care sunt respectate restrictiile tehnice si de protectie a
muncii.
Instruirea lucratorilor privind consecintele nerespectarii zonelor de securitate, in
special ale expunerii din aceasta cauza la efectele arcului electric.
Masuri tehnice:
Verificarea starii fizice a elementelor active ale echipamentelor inainte de
4 inceperea lucrului.
Masuri organizatorice:
Instruirea cu privire la aceste riscuri.
Masuri organizatorice:
Semnalizarea corespunzatoare a locurilor periculoase.
4 Instruirea personalului cu privire la acest pericol.
Masuri tehnice:
Dotarea lucratorilor cu EIP corespunzator activitatii ce urmeaza a fi desfasurata.
Masuri organizatorice:
4 Instruirea lucratorilor privind consecintele nerespectarii restrictiilor de securitate
protectie din dotare. neutilizarea sau utilizarea incompleta a mijloacelor de protectie.
Verificarea prin control permanent, din partea sefului de echipa, si/sau prin
sondaj, din partea sefului de atelier.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munc ELECTRICIAN INSTALATII

INTERIOARE MECANIC INTRETINERE este egal cu 3,60 valoare ce-l ncadreaz
n categoria locurilor de munc cu nivel de risc mic spre mediu, depasind limita
maxim acceptabil (limita maxima fiind 3,5).

Analiza datelor din FISA DE EVALUARE evidentiaza faptul ca din totalul de 31 de

factori de risc identificati acestia sunt repartizati astfel:
1 factor de risc are valoarea 5 risc mare;
8 factori de risc au valoarea 4 risc mediu;
16 factori de risc au valoarea 3 risc mic;
4 factori de risc au valoarea 2 risc foarte mic;
2 factori au valoarea 1 risc minim.

Factorii de risc care se situeaza in afara domeniul acceptabil sunt:

F9. Electrocutare prin atingere indirecta sau aparitia tensiunii de pas in cazul:
deteriorarii izolatiilor; deteriorarii circuitelor de legare la pamant nivel de risc partial 5.
F1. Organe de masini in miscare prinderea mainii la utilajele care au organe in miscare
(ferastraie, prese) nivel de risc partial 4.
F8. Electrocutare prin atingere directa in cazul: deteriorarii izolatiilor; nefunctionarii
protectiilor elementelor dinspre sursa (din amonte); inexistentei ingradirilor de protectie
nivel de risc partial 4.
F11.Accidente in trafic nivel de risc partial 4.
F21. Suprasolicitarea atentiei la miscarile repetitive de ciclu scurt - nivel de risc partial 4.
F24. Apropierea la o distanta mai mica decat cea admisa prin norme de pozitii aflate sub
tensiune sau demontarea ingradirilor, respectiv depasirea cu parti ale corpului a planului de
montaj al acestora - nivel de risc partial 4.
F25. Cadere de la inaltime (schela) - nivel de risc partial 4.
F26. Deplasari sau stationari in afara sarcinilor de munca in imediata apropiere a instalatiilor
aflate sub tensiune - nivel de risc partial 4.
F30. Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie
din dotare - nivel de risc partial 4.

Repartiia factorilor de risc pe sursele generatoare se prezinta astfel:

25,64% factori proprii mijloacelor de productie;
15,38% factorii proprii mediului de munca;
17,95% factorii proprii sarcinii de munca;
41,03% factorii proprii executantului.

Pentru diminuarea celor 5 factori de risc 5 si 4 (nivel de risc inacceptabil) sau propus
masurile din FISA DE MASURI PROPUSE.
Factorii de risc ce pot produce consecinte ireversibile sunt in proportie de 58,97%.
LOCUL DE MUNCA: ELECTRICIAN INSTALATII INTERIOARE MECANIC INTRETINERE
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,60
 3.3.3. LOCUL DE MUNCA: LUCRATOR COMERCIAL RECEPTIONER

PROCESUL DE MUNCA:
Procesul de munca in cazul lucratorului comercial consta in receptia marfurilor pe baza documentului de
insotire a marfii, depozitarea marfurilor in magazia societatii, expunerea in rafturi si vitrina si comercializarea ei
de catre clienti.

A. EXECUTANTUL
Societatea are angajati 2 lucratori comerciali (femei), care isi desfasoara activitatea la punctele de lucru al
societatii. Lucratorul comercial organizeaza primirea, depozitarea si conservarea fara pierderi, degradari,
sustragerea produselor. Ia masuri pentru depozitarea acestora, conform normelor tehnice de depozitare si
prevenire a incendiilor, receptioneaza prin numarare marfa, verifica datele inscrise in documentul de receptie
a marfii, verifica pretul, expune marfa spre vanzare si elibereaza bon fiscal pentru fiecare produs vandut.
Programul de lucru este de luni pana vineri, de la ora 8.00 pana la ora 18.00, cu pauza de masa de 30
minute (de la ora 12.00 pana la ora 12.30), orele suplimentare fiind platite conform legislatiei in domeniu.
Sambata si duminica sunt zile nelucratoare.
Personalul respecta normele de securitate si sanatate in munca si in domeniul situatiilor de urgenta.

B. SARCINA DE MUNCA
- sosirea la serviciu;
- coordoneaza activitatea punctului de lucru de care raspunde;
- receptioneaza si verifica prin numarare marfa primita de la furnizori sau administrator;
- aseaza marfa in raft si depozit;
- retrage marfa de la vanzare cu termenul de valabilitate expirat sau care nu corespunde calitativ (prezinta
defecte, este murdara etc.);
- comercializeaza marfa catre clienti;
- emite bonuri fiscale pentru marfa vanduta;
- intocmeste saptamanal sau de cate ori este nevoie necesarul de marfuri, pe care il transmite la
compartimentul aprovizionare;
- are atitudine politicoasa in fata clientilor;
- respecta si indeplineste sarcinile de serviciu trasate de sefii ierarhici superiori;
- respecta prevederile din fisa postului;
- participa la efectuarea inventarului periodic;
- preda banii rezultati din vanzarea, zilnic pe baza de monetar;
- realizeaza, intretine si respecta curatenia la locul de munca;
- participa obligatoriu la toate instruirile pe probleme tehnice si de calitate initiate de societate;
- executa si alte sarcini trasate de conducerea societatii;
- raspunde de intretinerea echipamentului tehnic si a mobilierului din dotarea
- respecta si aplica prevederile legislatiei in vigoare (S.S.M., S.U., R.M. etc.).

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
- vitrine din pal melaminat si sticla pentru expunere marfa;
- rafturi din pal melaminat pentru expunere marfa;
- rafturi metalice pentru depozitare marfa;
- dulapuri metalice pentru depozitare marfa;
- 1 echipament de calcul (P.C. cu monitor LCD);
- 1 imprimanta;
- 2 telefoane mobile;
- 1 telefon fix+fax, internet;
- copiator Xerox OCE 3140;
- casa de marcat MG 1000 Novitus;
- marfuri:
articole feronerie, fierarie;
articole uz casnic, electrice, electronice (centrale termice, instalatii aer conditionat etc.);
articole pentru instalatii termice si sanitare (robineti, baterii, coturi, tevi etc.);
- calorifere din aluminiu;
- centrala termica proprie cu gaz;
- instalatie aer conditionat Spring;
- instalatie electrica alimentata cu energie electrica de 220V;
- prelungitoare electrice;
- cutere, capsatoare, perforatoare si alte articole de birotica;
- matura, faras, cos de gunoi, galeata si mop.

D. MEDIUL DE MUNCA
Lucratorul comercial desfasoara activitatea la punctele de lucru, constituite din incaperi pentru
comercializare marfuri, incaperi depozitare marfuri, vestiar si grup sanitar, mediul de munca avand
urmatoarele caracteristici:
- temperatura este normala;
- pot aparea variatii ale curentilor de aer datorita instalatiei de aer conditionat, a usilor sau a geamurilor
deschise;
- nu exista zgomot deranjant;
- iluminatul este constituit din iluminat natural si artificial;
- exista puberi de praf rezultate din traficul rutier;
- pardoseala incaperilor este din gresie, parchet si mocheta;
- umiditatea este normala.
 3.4.3. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC
SI INTOCMIREA FISEI DE EVALUARE

A. EXECUTANTUL
ACTIUNI GRESITE
F1. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestra care poate duce la
leziuni, luxatii si fracture ale membrelor superioare si inferioare.
F2. Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare de cabluri electrice pozate necorespunzator.
F3. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste limita maxima admisa.
F4. Pozitionarea gresita a marfurilor pe rafturi sau in magazine care in cadere ar putea lovi lucratorii, clientii.
F5. Asezarea neuniforma a marfurilor unele peste altele direct pe pardoseala, in stive care datorita dezechilibrarii,
in cadere ar putea lovi lucratorul.
F6.Interventia neautorizata in instalatiile electrice (schimbat sigurante, becuri, tuburi fluorescente, prize) sau
folosirea acestora cu improvizatii (cabluri electrice neizolate).
F7. Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare datorita folosirii unor improvizatii pentru accesul in partea
superioara a rafturilor.
F8. Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare in timpul transportului marfurilor.
F9. Cadere de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare de diferite marfuri plasate in cale, de praguri, datorita
suprafetelor alunecoase sau a unor incaltari necorespunzatoare in timpul programului de lucru.
F10. Supraincarcarea rafturilor care pot ceda datorita suprasolicitarii.

OMISIUNI
F11. Nedeconectarea echipamentului ethnic de la retea in momentul efectuarii diferitelor operatii.
F12. Nerespectarea normelor de igiena a muncii in timpul programului de lucru (nespalarea pe maini la servirea
mesei sau stergerea la ochi, nas si gura cu mainile murdare duc la boli acute digestive si respiratorii).

B. SARCINA DE MUNCA
SOLICITARE FIZICA
F13. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste limita maxima admisa.
F14. Operatii repetitive de ciclu scurt (la primirea si asezarea marfurilor).

SOLICITARE PSIHICA
F15. Stres cauzat de ritm intens de munca, decizii spontane, de unii client cu atitudine mai nepoliticoasa, mai
agresiva, avand in vedere diversitatea categoriei de clienti.

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANICI
F16. Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea la si de la locul de munca.
F17. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau contururi periculoase.
F18. Lovire la circulatia pe scari sau de mobilierul din dotare.

FACTORI DE RISC TERMICI

F19. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului in cazul interventiei pentru stingerea unui
incendiu la locul de munca.
F20. Arsuri provocate de flame in cazul unor scurt-circuite la echipamentele electrice din dotare.
F21. Contactul accidental al epidermei cu suprafete supraincalzite ale aparatelor de uz casnic.

FACTORI DE RISC ELECTRICI

F22. Electrocutarea prin atingere directa datorita deteriorarii accidentale a prizei, cablurilor de alimentare,
intrerupatoare.
 F23. Electrocutare prin atingere indirect punerea la masa a echipamentelor electrice a caror impamantare este
defecta.

D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZICI
F24. Curenti de aer datorita ventilatiei fortate cu ajutorul aparatului de aer conditionat sau deschiderii simultane a
usilor.
F25. Calamitati naturale: seism, inundatii, explozii, trasnet.

FACTORI DE RISC BIOLOGICI

F26. Microorganism in suspensie in aer, in contact cu personae bolnave (lucratori, client), praf pot provoca boli
cornice sau acutizarea unor boli preexistente.
UNITATEA: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA NUMAR DE PER
S.C. VINSTAR S.R.L. FISA NR.3 DURATA EXPU
SECTIA:DEPARTAMENT
VANZARI
LOCUL DE MUNCA: LUCRATOR COMERCIAL - RECEPTIONER ECHIPA DE
S.C. IMOBILIAR CONS
COMPONENTA FACTORI DE CONSECINTA CLASA D
SISTEMULUI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A MAXIMA GRAVITA
MUNCA IDENTIFICATI FACTORILOR DE RISC PREVIZIBILA E
0 1 2 3 4
F1. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, ITM 45-180
alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestra care ZILE 3
poate duce la leziuni, luxatii si fracturi ale membrelor
superioare si inferioare.
F2. Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare de cabluri ITM 3-45 2
electrice pozate necorespunzator. ZILE
F3. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste ITM 45-180 3
limita maxima admisa. ZILE
F4. Pozitionarea gresita a marfurilor pe rafturi sau in ITM 45-180 3
magazine care in cadere ar putea lovi lucratorii, clientii. ZILE
EXECUTANT F5. Asezarea neuniforma a marfurilor unele peste altele ITM 45-180 3
direct pe pardoseala, in stive care datorita dezechilibrarii, in ZILE
cadere ar putea lovi lucratorul.
F6. Interventia neautorizata in instalatiile electrice DECES
ACTIUNI (schimbat sigurante, becuri, tuburi fluorescente, prize) sau 7
GRESITE folosirea acestora cu improvizatii (cabluri electrice
neizolate).
F7. Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare datorita ITM 45-180 3
folosirii unor improvizatii pentru accesul in partea ZILE
superioara a rafturilor.
F8. Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare in timpul ITM 3-45 2
transportului marfurilor. ZILE
F9. Cadere de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare ITM 3-45
de diferite marfuri plasate in cale, de praguri, datorita ZILE 2
suprafetelor alunecoase sau a unor incaltari
necorespunzatoare in timpul programului de lucru.
F10. Supraincarcarea rafturilor care pot ceda datorita ITM 45-180 3
suprasolicitarii. ZILE
OMISIUNI F11. Nedeconectarea echipamentului tehnic de la retea in DECES 7
momentul efectuarii diferitelor operatii.
F12. Nerespectarea normelor de igiena a muncii in timpul ITM 45-180
programului de lucru (nespalarea pe maini la servirea mesei ZILE 3
sau stergerea la ochi, nas si gura cu mainile murdare duc la
boli acute digestive si respiratorii).
SOLICITARE F13. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste ITM 45-180 3
SARCINA FIZICA limita maxima admisa. ZILE
DE F14. Operatii repetitive de ciclu scurt (la primirea si ITM 3-45 2
MUNCA asezarea marfurilor). ZILE
 SOLICITARE F15. Stres cauzat de ritm intens de munca, decizii spontane, ITM 3-45 2
PSIHICA de unii client cu atitudine mai nepoliticoasa, mai agresiva, ZILE
avand in vedere diversitatea categoriei de clienti.
F16. Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea la DECES 7
FACTORI si de la locul de munca.
DE F17. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau ITM 45-180 3
RISC contururi periculoase. ZILE
MECANICI F18. Lovire la circulatia pe scari sau de mobilierul din ITM 3-45 2
dotare. ZILE
F19. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale ITM 3-45 2
FACTORI organismului in cazul interventiei pentru stingerea unui ZILE
DE incendiu la locul de munca.
MIJLOACE RISC F20. Arsuri provocate de flame in cazul unor scurt- ITM 3-45 2
DE TERMICI circuite la echipamentele electrice din dotare. ZILE
PRODUCTIE F21. Contactul accidental al epidermei cu suprafete ITM 3-45 2
supraincalzite ale aparatelor de uz caznic. ZILE
F22. Electrocutare prin atingere directa datorita DECES 7
FACTORI deteriorarii accidentale a prizei, cablurilor de
DE alimentare, intrerupatoare.
RISC F23. Electrocutare prin atingere indirecta punerea la DECES 7
ELECTRICI masa a echipamentelor electrice a caror
impamantare este defecta.
FACTORI F24. Curenti de aer datorita deschiderii simultan a ITM 3-45 2
DE RISC usilor si geamurilor, utilizarii instalatiilor de ventilat ZILE
MEDIUL FIZICI sau mersului in trafic cu geamurile deschise.
DE F25. Calamitati naturale: seism, inundatii, explozii, DECES 7
trasnet.
MUNCA
FACTORI F26. Microorganisme in suspensie in aer, in contact cu ITM 3-45 2
DE persoane bolnave (lucratori, clienti), praf pot provoca ZILE
RISC boli cronice sau acutizarea unor boli preexistente.
BIOLOGICI

Nivelul de risc global al locului de munc este: Nrg =

1 x ( 4 x 4 ) +14 x ( 3 x 3 ) +11 x ( 2 x 2 ) 186
= =2 , 74
1 x 4 +14 x 3+ 11 x 2 68

Nivelul de securitate global este: NSg= 8 2,74=5,26

S.C. VINSTAR S.R.L.
ANEXA 7

FISA DE MASURI PROPUSE

LOCUL DE MUNCA NR. 3
LUCRATOR COMERCIAL - RECEPTIONER

Nr.crt LOC DE MUNCA/FACTORI DE RISC NIVEL MASURA PROP

DE RISC
F7. Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare
1 datorita folosirii unor improvizatii pentru accesul in
partea superioara a rafturilor.
F6. Interventia neautorizata in instalatiile electrice
(schimbat sigurante, becuri, tuburi fluorescente, prize) sau
2 folosirea acestora cu improvizatii (cabluri electrice
neizolate).
F11. Nedeconectarea echipamentului tehnic de la retea in
3 momentul efectuarii diferitelor operatii.
F16. Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea
4 la si de la locul de munca, agresiune fizica.
F22. Electrocutarea prin atingere directa datorita
5 deteriorarii accidentale a prizei, cablurilor de alimentare,
intrerupatoare.
NOMINALIZAREA M
Masuri tehnice
Dotarea punctului de lucru cu scara aluminiu t
4 superioara a rafturilor.
Masuri organizato
Se interzice conform instructiunilor proprii, fo
pentru accesul la partea superioara a rafturilor
Masuri organizato
Interzicerea folosirii improvizatiilor electrice s
3 electrice a persoanelor neautorizate, neinstruit
Masuri organizato
3 Instruirea personalului privind obligativitatea
tehnic de la retea in momentul efectuarii difer
Masuri organizato
Instruirea personalului cu noul cod rutier privi
3 publice.
Respectarea legislatiei privind circulatia pe dr
declaratiei de traseu.
Masuri tehnice
Verificarea zilnica vizuala a instalatiei electric
echipamentelor tehnice si intreruperea lucrulu
3 in caz de defectiuni.
Masuri organizato
Instruirea personalului asupre riscurilor ex

F23. Electrocutarea prin atingere indirecta-punerea la
6 masa a echipamentelor electrice a caror impamantare este
defecta.
7 F25. Calamitati naturale: seism, inundatii,explozii, trasnet.
8 3
F3. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste
limita maxima admisa.
F4. Pozitionarea gresita a marfurilor pe rafturi sau in
9 magazine care in cadere ar putea lovi lucratorii, clientii.
10 F10. Supraincarcarea rafturilor care pot ceda datorita
suprasolicitarii.
11 F17. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau
contururi periculoase.
F1. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare,
12 dezechilibrare la deplasarea pedestra care poate duce la
leziuni, luxatii si fracture ale membrelor superioare si
inferioare.
F5. Asezarea neuniforma a marfurilor unele peste altele
13 direct pe pardoseala, in stive care datorita dezechilibrarii,
in cadere ar putea lovi lucratorul.
F12. Nerespectarea normelor de igiena a muncii in timpul
14 programului de lucru (nespalarea pe maini la servirea
mesei sau stergerea la ochi, nas si gura cu mainile murdare
duc la boli acute digestive si respiratorii).
F13. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste
15 limita maxima admisa.
16 F8. Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare in timpul
transportului marfurilor.
17 F9. Cadere de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare
de diferite marfuri plasate in cale, de praguri, datorita
suprafetelor alunecoase sau a unor incaltari
necorespunzatoare in timpul programului de lucru.
F15. Stres cauzat de ritm intens de munca, decizii
18 spontane, de unii client cu atitudine mai nepoliticoasa, mai
la utilizarea instalatiilor electrice.
Afisarea de postere sugestive referitoare la
Masuri tehnice
Verificarea rezistentei de dispersie a prizei de
3 contactelor care face legatura cu priza de pam
Verificarea circuitelor actionarilor electrice ale
pentru a nu exista cabluri si legaturi uzate sau
Masuri organizato
Instruirea lucratorilor cu privire la electros
Afisarea de postere suggestive referitoare
Masuri organizato
3 Instruirea personalului cu privirea la comporta
de situatii de urgenta.
Masuri organizato
Respectarea prevederilor H.G. 1051/2006 si a
referitoare la limita maxima admisa la manipu
Masuri organizato
3 Asezarea marfurilor pe rafturi, astfel incat sa n
acestora de pe raft.
Masuri tehnice
3 Intretinerea si consolidarea rafturilor.
Masuri organizato
Respectarea sarcinii maxime admise de incarc
Masuri tehnice
Reincarcarea kit-ului din trusa sanitara si a
3 cazul sau inainte de expirare.
Masuri organizato
Acordarea unei atentii deosebite la folosirea sc
bolduri etc.) pentru efectuarea unor operatii sp
Masuri organizato
3 Caile de acces vor fi mentinute libere si curate
Lucratorul va purta obligatoriu incaltaminte cu
Masuri organizato
3 Asezarea marfurilor in stive sa va face cu mar
forme geometrice pentru evitarea rasturnarii a
Masuri igienico-san
3 Respectarea normelor de igiena a muncii in tim
Spalarea obligatorie a mainilor, cu apa si sapu
Masuri organizato
3 Respectarea prevederilor H.G> 1051/2006 si a
referitoare la limita maxima admisa la manipu
Masuri organizato
2 Caile de acces vor fi mentinute libere si curate
Respectarea prevederilor H.G. 1051/2006 si a
referitoare la limita maxima admisa la manipu
2 Masuri organizato
Caile de acces, de circulatie, vor fi pastrate cu
uscate.
Utilizarea unor incaltari cu talpa joasa aderent
Masuri organizato
Asigurarea unui climat de respect si colaborar
Dimensionarea sarcinii de munca in functie de
2 intelectuale ale fiecarui lucrator.
 agresiva, avand in vedere diversitatea categoriei de clienti.
19 F18. Lovire la circulatia pe scari sau de mobilierul din
dotare.
20 F19. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale
organismului in cazul interventiei pentru stingerea unui
incendiu la locul de munca.
21 F21. Contactul accidental al epidermei cu suprafete
supraincalzite ale aparatelor de uz casnic.
F26. Microorganisme in suspensie in aer, in contact cu
22 personae bolnave (lucratori, client), praf pot provoca boli
cornice sau acutizarea unor boli preexistente.
23 F2. Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare de cabluri
electrice pozate necorespunzator.
F14. Operatii repetitive de ciclu scurt (la primirea si
24 asezarea marfurilor).
F24. Curenti de aer datorita ventilatiei fortate cu ajutorul
25 aparatului de aer conditionat sau a deschiderii simultane a
usilor,
26 F20. Arsuri provocate de flame in cazul unor scurt-circuite
la echipamentele electrice din dotare.
Acordarea de zile libere pentru repaus si odihn
Stimularea morala si materiala a lucratorilor in
motivarea personalului.
Control periodic medical si psihologic a peron
Masuri organizato
2 Caile de acces, de circulatie, vor fi pastrate cu
uscate.
Instruirea lucratorilor cu privire la manipu
Masuri tehnice
Reincarcarea kit-ului din trusa sanitara si a
cazul sau inainte de expirare.
2 Masuri organizato
Anuntarea evenimentului IMEDIAT la telefo
Lucratorul va interveni pentru limitarea conse
expune la riscuri majore.
2 Masuri organizato
Instruirea personalului cu privire la utilizarea
Masuri organizato
Efectuarea controlului medical periodic.
2 Masuri igienico-san
Respectarea masurilor minime de igiena si int
munca.
2 Masuri tehnice
Pozarea corespunzatoare a cablurilor electrice
Masuri organizato
2 Dimensionarea sarcinii de munca in functie de
intelectuale ale fiecarui lucrator.
Masuri organizato
Folosirea instalatiei de ventilatie si aer con
2 normali.
Mentinerea permanent inchisa a uneia din
se evite formarea curentilor de aer.
2 Masuri tehnice
Vor fi utilizate numai acele echipamente teh
vedere al securitatii muncii.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munc LUCRATOR COMERCIAL -

RECEPTIONER este egal cu 2,74 valoare ce-l ncadreaz n categoria locurilor de munc cu nivel de risc
mic spre mediu, fara sa depaseasca limita maxim acceptabil - 3,5.

Rezultatul este susinut de FISA DE EVALUARE din care observam ca din totalul de 26 factori de
risc identificai ( reprezentati in figura 3 ), 1 factor ( de valoare 4 ) depeste, ca nivel parial de risc
valoarea 3.
Factorul de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabilului este:
F7. Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare datorita folosirii unor improvizatii pentru
accesul in partea superioara a rafturilor.

Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc evaluati este recomandat sa se adopte masurile
prezentate in FISA DE MASURI PROPUSE.

Repartiia factorilor de risc pe sursele generatoare se prezinta astfel:

46,15% factori proprii executantului;
30,77% factorii proprii mijloacelor de productie;
11,54% factorii proprii mediului de munca;
11,54% factorii proprii sarcinii de munca.
 NIVELURILE PARIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de munc: LUCRATOR COMERCIAL - RECEPRIONER
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2,74

NIVELURI PARTIALE DE RISC .

2

FACTORI DE RISC
Locul de munca: LUCRATOR COMERCIAL RECEPTIONER
Nivel global de risc: 2,74
 3.3.4. LOCUL DE MUNCA : BARMAN

PROCESUL DE MUNCA:
Procesul de munca in cazul barmanului consta in receptia bauturilor alcoolice si nealcoolice
pe baza documentului de insotire a marfii, depozitarea marfurilor in magazie, expunerea in rafturi si
comercializarea lor catre ospatari sau clienti.
A. EXECUTANTUL
Societatea are angajati un barman (barbat) care desfasoara actvitatea la punctul de lucru al
unitatii dupa un program, in schimburi, de luni pana duminica, de la ora 10.00 la ora 02.00, cu pauza
de masa de 30 minute.
Barmanul organizeaza primirea, depozitarea si conservarea fara pierderi,degradari,
sustragerea produselor si ia masuri pentru depozitarea acestora, conform normelor tehnice de
depozitare si prevenire a incendiilor, receptioneaza prin numarare marfa, verifica datele inscrise in
documentul de receptie a marfii, verifica pretul, expune marfa spre vanzare si elibereaza bon fiscal
pentru fiecare produs vandut.

B. SARCINA DE MUNCA

- sosirea la serviciu;
- receptioneaza si verifica prin numarare marfa primita de la furnizori sau administrator;
- aseaza marfa in raft sau in depozit;
- onoreaza comenzile de la clienti sau ospatari conform solicitarilor sau bonurilor de comanda
intocmite;
- spala vesela la masina automata din dotare;
- prepara bauturile solicitate (sucuri, cockte-iluri) folosin echipamentele de munca (Blender,
masina de gheata);
- respecta gramajul bauturilor solicitate;
- emite bonuri fiscale pentru marfa vanduta (sistem P.O.S.);
- preia comanda telefonica de la clienti si o transmite la bucatarie si la agentul de vanzari;
- respecta si indeplineste sarcinile de serviciu trasate de sefii ierarhici;
- respecta prevederile din fisa postului;
- respecta normele de securitate si sanatate in munca in situatii de urgenta;
- suporta consecintele reclamatiilor care se vor dovedi intemeiate;
- participa la efectuarea inventarului periodic;
- intocmeste si preda sefului ierarhic necesarul de marfa de cate ori este cazul;
- preia banii de la ospatar la incheierea programului;
- preda banii rezultati din vanzare, zilnic pe baza de monetar;
- are atitudine politicoasa in fata clientilor;
- realizeaza, intretine si respecta curatenia la locul de munca;
- plecarea de la serviciu.

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE

- tejghea bar din pal melaminat;

- rafturi suspendate pentru prezentare marfuri ( bauturi alcoolice si nonalcoolice);
- dulapuri depozitare marfuri;
- sistem comanda/emitere bon P.O.S.;
- chiuveta inox cu apa curenta rece si calda;
- vitrina frigorifica pentru bauturi HELKAMA;
- vitrina frigorifica SFA COOL;
- vitrina frigorifica FRIGOREX 3 buc.;
- expresor cafea SAN REMO;
- rasnita cafea SAN REMO;
- storcator citrice cu spargator gheata;
- blender 3 buc.;
- masina automata spalat pahare COMENDA;
- masina de gheata MACH;
- consola pentru obiecte inventar;
- marfuri pentru comercializare (bauturi alcoolice si nonalcoolice in sticle, peturi, butoaie de
aluminiu etc.);
- tavi inox pentru scurgere pahare;
- pahare, halbe, cesti cafea etc.;
- instalatie electrica alimentata cu energie 220V;
- telefon fix;
- matura, faras, galeata si mop.

D. MEDIUL DE MUNCA

Barmanul isi desfasoara activitatea in incinta salonului pentru fumatori, barul avand suprafata
de 6 mp (2x3) fiind delimitat prin tejghea si doua incaperi de 30mp pentru depozitare marfa.
Mediul de munca se poate caracteriza prin urmatoarele:
- iluminatul este mixt (natural si artificial);
- pardoseala incaperilor este din gresie antiderapanta;
- zgomotul se afla in limite normale;
- pot aparea variatii ale curentilor de aer datorita instalatiei de ventilat sau a usilor deschise;
- umiditatea este normala;
- pot aparea gaze toxice (fum de tigara).
 3.4.3. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC
SI INTOCMIREA FISEI DE EVALUARE

E. EXECUTANTUL
ACTIUNI GRESITE
F1. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestra.
F2. Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare de cabluri electrice pozate necorespunzator.
F3. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste limita maxima admisa.
F4. Taiere, oparire, intepare in timpul operatiei de spalare manuala sau automata a veselei (pahare,
halbe, cesti cafea etc.).
F5. Pozitionarea gresita a marfurilor pe rafturi sau in magazine care in cadere ar putea lovi lucratorii,
clientii.
F6. Asezarea neuniforma a marfurilor (navete cu sticle etc.) unele peste altele direct pe pardoseala, in
stive care datorita dezechilibrarii, in cadere ar putea lovi lucratorul.
F7.Interventia neautorizata in instalatiile electrice (schimbat sigurante, becuri, tuburi fluorescente,
prize) sau folosirea acestora cu improvizatii (cabluri electrice neizolate).
F8. Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare datorita folosirii unor improvizatii pentru accesul in
partea superioara a rafturilor.
F9. Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare in timpul transportului marfurilor.
F10. Cadere de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare de diferite marfuri plasate in cale, de
praguri, datorita suprafetelor alunecoase sau a unor incaltari necorespunzatoare in timpul programului
de lucru.
F11. Supraincarcarea rafturilor care pot ceda datorita suprasolicitarii.

OMISIUNI
F12. Nedeconectarea echipamentului ethnic de la retea in momentul efectuarii diferitelor operatii.
F13. Nerespectarea normelor de igiena a muncii in timpul programului de lucru (nespalarea pe maini
la servirea mesei sau stergerea la ochi, nas si gura cu mainile murdare duc la boli acute digestive si
respiratorii).

F. SARCINA DE MUNCA
SOLICITARE FIZICA
F14. Agresiune fizica cauzata de altercatii cu unii clienti cu atitudine nepoliticoasa, agresiva avand in
vedere diversitatea categoriilor de clienti.
F15. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste limita maxima admisa.
F16. Oboseala fizica cauzata de pozitia de lucru (in picioare).

SOLICITARE PSIHICA
F17. Operatii repetitive de ciclu scurt .
F18. Stres cauzat de ritm intens de munca, decizii spontane, de unii client cu atitudine mai
nepoliticoasa, mai agresiva, avand in vedere diversitatea categoriei de clienti.

G.MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANICI
F19. Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea la si de la locul de munca.
F20. Strivire ca urmare a deplasarii sub efectul gravitatiei (alunecare, rostogolire, rasturnare) a
ambalajelor.
F21. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau contururi periculoase.
F22. Lovire la circulatia in raza de deschidere a usilor batante, pe scari sau de mobilierul din dotare.
F23. Incendiu datorita defectiunilor la instalatia electrica.
 FACTORI DE RISC TERMICI
F24. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului in cazul interventiei pentru stingerea
unui incendiu la locul de munca.
F25. Opariri pe suprafete ale corpului cu apa supraincalzita la expresorul de cafea, la prepararea
cafelei sau la spalarea paharelor.
F26. Contactul accidental al epidermei cu suprafete supraincalzite ale aparatelor de uz casnic.

FACTORI DE RISC ELECTRICI

F27. Electrocutarea prin atingere directa datorita deteriorarii accidentale a prizei, cablurilor de
alimentare, intrerupatoare.
F28. Electrocutare prin atingere indirect punerea la masa a echipamentelor electrice a caror
impamantare este defecta.

H. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZICI
F29. Curenti de aer datorita ventilatiei fortate cu ajutorul aparatului de aer conditionat sau deschiderii
simultane a usilor.
F30. Calamitati naturale: seism, inundatii, explozii, trasnet.

FACTORI DE RISC CHIMICI

F31. Gaze toxice (fum de tigara) existente in incinta salonului pentru fumatori.

FACTORI DE RISC BIOLOGICI

F32. Microorganism in suspensie in aer, in contact cu personae bolnave (lucratori, clienti), bani, praf.
UNITATEA: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA NUMAR DE
S.C. VINSTAR S.R.L. FISA NR.4 DURATA
SECTIA:BAR
LOCUL DE MUNCA: BARMAN ECHIP
S.C. IMOBILIAR
COMPONENTA FACTORI DE CONSECINTA CL
SISTEMULUI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A MAXIMA GR
MUNCA IDENTIFICATI FACTORILOR DE RISC PREVIZIBILA E
0 1 2 3
F1. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, ITM 3-45
alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestra. ZILE
F2. Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare de cabluri ITM 3-45
electrice pozate necorespunzator. ZILE
F3. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste ITM 45-180
limita maxima admisa. ZILE
F4. Taiere, oparire, intepare in timpul operatiei de spalare ITM 45-180
manuala sau automata a veselei (pahare, halbe, cesti cafea ZILE
etc.).
F5. Pozitionarea gresita a marfurilor pe rafturi sau in ITM 45-180
EXECUTANT magazine care in cadere ar putea lovi lucratorii, clientii. ZILE
F6. Asezarea neuniforma a marfurilor (navete cu sticle etc.) ITM 45-180
unele peste altele direct pe pardoseala, in stive care datorita ZILE
dezechilibrarii, in cadere ar putea lovi lucratorul.
ACTIUNI F7. Interventia neautorizata in instalatiile electrice DECES
GRESITE (schimbat sigurante, becuri, tuburi fluorescente, prize) sau
folosirea acestora cu improvizatii (cabluri electrice
neizolate).
F8. Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare datorita ITM 45-180
folosirii unor improvizatii pentru accesul in partea ZILE
superioara a rafturilor.
F9. Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare in timpul ITM 3-45
transportului marfurilor. ZILE
F10. Cadere de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare ITM 3-45
de diferite marfuri plasate in cale, de praguri, datorita ZILE
suprafetelor alunecoase sau a unor incaltari
necorespunzatoare in timpul programului de lucru.
F11. Supraincarcarea rafturilor care pot ceda datorita ITM 45-180
suprasolicitarii. ZILE
OMISIUNI F12. Nedeconectarea echipamentului tehnic de la retea in DECES
momentul efectuarii diferitelor operatii.
F13. Nerespectarea normelor de igiena a muncii in timpul ITM 3-45
programului de lucru (nespalarea pe maini la servirea mesei ZILE
sau stergerea la ochi, nas si gura cu mainile murdare duc la
boli acute digestive si respiratorii).
SOLICITARE F14. Agresiune fizica cauzata de altercatii cu unii clienti cu ITM 45-180
FIZICA atitudine nepoliticoasa, agresiva avand in vedere ZILE
diversitatea categoriilor de clienti.
F15. Manipularea unor marfuri a caror greutate depaseste ITM 3-45
SARCINA limita maxima admisa. ZILE
DE F16. Oboseala fizica cauzata de pozitia de lucru (in ITM 3-45
MUNCA picioare). ZILE
F17. Operatii repetitive de ciclu scurt . ITM 3-45
ZILE
SOLICITARE F18. Stres cauzat de ritm intens de munca, decizii spontane, ITM 3-45
PSIHICA de unii client cu atitudine mai nepoliticoasa, mai agresiva, ZILE
avand in vedere diversitatea categoriei de clienti.
F19. Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea la DECES
FACTORI si de la locul de munca.
DE F20. Strivire ca urmare a deplasarii sub efectul gravitatiei ITM 45-180
RISC (alunecare, rostogolire, rasturnare) a ambalajelor. ZILE
MECANICI F21. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau ITM 45-180
contururi periculoase. ZILE
F22. Lovire la circulatia in raza de deschidere a usilor ITM 3-45
batante, pe scari sau de mobilierul din dotare. ZILE
F23. Incendiu datorita defectiunilor la instalatia electrica. INV. GR. II
MIJLOACE
DE F24. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale ITM 3-45
FACTORI organismului in cazul interventiei pentru stingerea unui ZILE
PRODUCTIE
DE incendiu la locul de munca.
RISC F25. Opariri pe suprafete ale corpului cu apa ITM 3-45
TERMICI supraincalzita la expresorul de cafea, la prepararea ZILE
cafelei sau la spalarea paharelor.
F26. Contactul accidental al epidermei cu suprafete ITM 3-45
supraincalzite ale aparatelor de uz caznic. ZILE
F27. Electrocutare prin atingere directa datorita DECES
FACTORI deteriorarii accidentale a prizei, cablurilor de
DE alimentare, intrerupatoare.
RISC F28. Electrocutare prin atingere indirecta punerea la DECES
ELECTRICI masa a echipamentelor electrice a caror
impamantare este defecta.
FACTORI F29. Curenti de aer datorita deschiderii simultan a ITM 3-45
DE RISC usilor si geamurilor, utilizarii instalatiilor de ventilat ZILE
FIZICI sau mersului in trafic cu geamurile deschise.
F30. Calamitati naturale: seism, inundatii, explozii, DECES
trasnet.
MEDIUL FACTORI F31. Gaze toxice (fum de tigara) existente in incinta ITM 3-45
DE DE RISC salonului pentru fumatori. ZILE
CHIMICI
MUNCA
FACTORI F32. Microorganisme in suspensie in aer, in contact cu ITM 3-45
DE persoane bolnave (lucratori, clienti), praf pot provoca ZILE
RISC boli cronice sau acutizarea unor boli preexistente.
BIOLOGICI
Nivelul de risc global al locului de munc este: Nrg =
1 x ( 4 x 4 ) +21 x ( 3 x 3 )+ 7 x ( 2 x 2 )
=3,02
4 x 4+21 x 3+ 7 x 2

Nivelul de securitate global este: NSg= 8

3,02=4,98
S.C. VINSTAR S.R.L.
ANEXA 7
FISA DE MASURI PROPUSE
LOCUL DE MUNCA NR. 4
BARMAN
Nr.crt LOC DE MUNCA/
FACTORI DE RISC
F4. Taiere, oparire, intepare in
timpul operatiei de spalare
manuala sau automata a veselei
1 4
(pahare, halbe, cesti cafea etc.).
F8. Cadere de la mica
inaltime prin dezechilibrare
datorita folosirii unor
2 improvizatii pentru accesul in
partea superioara a rafturilor.
F14. Agresiune fizica cauzata
de altercatii cu unii clienti cu
atitudine nepoliticoasa,
3 agresiva avand in vedere
diversitatea categoriilor de
clienti.
F17. Taiere, intepare de obiecte
solide cu suprafete sau contururi
4 periculoase.
F7. Interventia neautorizata in
NIVEL MASURA PROPUSA
DE RISC NOMINALIZAREA MASURII COMPETENTE
Masuri organizatorice:
Instruirea lucratorilor cu privire la
modul de utilizare a masinii de spalat
LUCRATOR
pahare conform instructiunilor de CONDUCATO
lucru. LOC DE MUN
Nu se va folosi vesela care prezinta
defecte (crapaturi, fizuri, cioburi etc.).
Vesela necorespunzatoare se va
retrage de la utilizare.
Masuri tehnice:
Dotarea punctului de lucru ADMINISTRA
cu scara aluminiu tip A pentru
4 accesul la partea superioara a rafturilor.
Masuri organizatorice:
Se interzice conform instructiunilor
proprii, folosirea oricaror improvizatii LUCRATOR
pentru accesul la partea superioara a
rafturilor.
Masuri organizatorice:
In orice situatie va avea un
comportament civilizat si va da
4 dovada de respect, onestitate si LUCRATOR
politete fata de toate persoanele cu
care intra in contact in timpul
exercitarii serviciului.
Masuri tehnice:
Dotarea punctului de lucru cu trusa
sanitara, schimbarea kit-ului la ADMINISTRA
4 expirarea termenului.
Masuri organizatorice:
Acordarea unei atentii deosebite la
folosirea obiectelor solide cu suprafete
sau contururi periculoase( tirbusoane, LUCRATOR
sticle, carucioare, rafturi, cutere, bolduri
etc.).
Masuri organizatorice: LUCRATOR
5 instalatiile electrice (schimbat
sigurante, becuri, tuburi
fluorescente, prize).
F12. Nedeconectarea
echipamentului tehnic de la
retea in momentul efectuarii
6 3
diferitelor operatii.
F19. Lovire de catre mijloacele
7 de transport la deplasarea la si
de la locul de munca, agresiune
fizica.
F27. Electrocutarea prin atingere
directa datorita deteriorarii
accidentale a prizei, cablurilor
8 3
de alimentare, intrerupatoare.
F28. Electrocutarea prin
atingere indirecta-punerea la
masa a echipamentelor electrice
9 3
a caror impamantare este
defecta.
F30. Calamitati naturale: seism,
inundatii,explozii, trasnet.
10
F23. Incendiu datorita
11 defectiunilor la instalatia
electrica.
12 F3. Manipularea unor marfuri a
caror greutate depaseste limita
maxima admisa.
13 F5. Pozitionarea gresita a
marfurilor pe rafturi sau in
magazine care in cadere ar putea
lovi lucratorii, clientii.
14 F20. Strivire ca urmare a
deplasarii sub efectul gravitatiei
(alunecare, rostogolire,
3 Interzicerea interventiei in instalatiile CONDUCATO
electrice a persoanelor neautorizate, LOC DE MUN
neinstruite.
Masuri organizatorice: LUCRATOR
Instruirea personalului privind CONDUCATO
obligativitatea deconectarii LOC DE MUN
echipamentului tehnic de la retea in
momentul efectuarii diferitelor operatii.
Masuri organizatorice: LUCRATOR
3 Instruirea personalului cu noul cod rutier CONDUCATO
privind circulatia pe drumurile publice. LOC DE MUN
Masuri tehnice:
Verificarea zilnica vizuala a instalatiei LUCRATOR
electrice de alimentare a aparatelor, a CONDUCATO
echipamentelor tehnice si intreruperea LOC DE MUN
lucrului si anuntarea sefului ierarhic in
caz de defectiuni.
Masuri organizatorice: LUCRATOR
Instruirea personalului asupra CONDUCATO
riscurilor existente la locul de munca. LOC DE MUN
Masuri tehnice:
Verificarea rezistentei de dispersie a prizei
de pamant, a fermitatii contactelor care PERSONAL AUTO
ADMINISTRAT
face legatura cu priza de pamant.
Masuri tehnice: ADMINISTRA
Asigurarea cladirii cu sisteme de
protectie contra calamitatilor naturale
(paratrasnet, etc.).
Masuri organizatorice: LUCRATOR
3
Instruirea personalului cu privirea la CONDUCATO
comportamentul si organizarea in caz de LOC DE MUN
situatii de urgenta.
Masuri tehnice: ADMINISTRA
Verificarea si intretinerea instalatiilor
electrice de catre personal autorizat.
3 Masuri organizatorice:
Instruirea personalului cu privire la LUCRATOR
comportamentul si organizarea in caz CONDUCATO
LOC DE MUN
de incendiu.
Masuri organizatorice:
Respectarea prevederilor H.G. 1051/2006
si a instructiunilor proprii de SSM LUCRATOR
3
referitoare la limita maxima admisa la
manipularea maselor.
Masuri organizatorice:
3 Asezarea marfurilor pe rafturi, astfel incat LUCRATOR
sa nu existe pericolul caderii acestora de
pe raft.
Masuri organizatorice:
Instruirea personalului cu privire la LUCRATOR
stivuirea corecta a produselor si CONDUCATO
 rasturnare) a ambalajelor.
F5. Asezarea neuniforma a
marfurilor unele peste altele
direct pe pardoseala, in stive
15
care datorita dezechilibrarii, in
cadere ar putea lovi lucratorul.
F11. Supraincarcarea rafturilor
16 care pot ceda datorita
suprasolicitarii.
F9. Cadere de la acelasi nivel
17 prin dezechilibrare in timpul
transportului marfurilor.
18 F10. Cadere de la acelasi nivel
prin alunecare, impiedicare de
diferite marfuri plasate in cale,
de praguri, datorita suprafetelor
alunecoase sau a unor incaltari
necorespunzatoare in timpul
programului de lucru.
F13. Nerespectarea normelor de
19 igiena a muncii in timpul
programului de lucru
(nespalarea pe maini la
servirea).
F15. Manipularea unor marfuri a
caror greutate depaseste limita
maxima admisa
20
21 F16. Oboseala fizica cauzata de
pozitia de lucru (in picioare).
F18. Stres cauzat de ritm intens
de munca, decizii spontane, de
unii client cu atitudine mai
22
nepoliticoasa, mai agresiva,
avand in vedere diversitatea
categoriei de clienti.
3 ambalajelor (navete, cutii, baxuri, peturi LOC DE MUN
etc.).
Masuri organizatorice:
Asezarea marfurilor in stive sa va face cu LUCRATOR
marfuri ( navete, pet-uri, cutii etc.)de CONDUCATO
3 LOC DE MUN
aceleasi dimensiuni si forme geometrice.
Masuri tehnice: CONDUCATOR L
Intretinerea si consolidarea rafturilor. MUNCA
3 Masuri organizatorice:
Respectarea sarcinii maxime admise de LUCRATOR
incarcare a rafturilor.
Masuri organizatorice:
Caile de acces vor fi mentinute libere si
curate fara obstacole. LUCRATOR
3 Respectarea prevederilor H.G. 1051/2006
si a instructiunilor proprii SSM referitoare
la limita maxima admisa la manipularea
maselor.
3 Masuri organizatorice:
Caile de acces, de circulatie, vor fi
pastrate curate, libere cu suprafetele LUCRATOR
uscate.
Utilizarea unor incaltari cu talpa joasa
aderenta.
Masuri igienico-sanitare:
Respectarea normelor de igiena a muncii
in timpul programului de lucru LUCRATOR
3
Spalarea obligatorie a mainilor, cu apa si
sapun inainte de servirea mesei.
Masuri organizatorice:
Respectarea prevederilor H.G. 1051/2006
si a instructiunilor proprii de SSM LUCRATOR
3
referitoare la limita maxima admisa la
manipularea maselor.
Masuri organizatorice:
Dimensionarea sarcinii de munca in LUCRATOR
functie de posibilitatile fizice, psihice si ADMINISTRAT
3 intelectuale ale fiecarui lucrator.
Acordarea de zile libere pentru repaus si
odihna.
Control periodic medical si psihologic a MEDIC MEDIC
peronalului. MUNCII
Masuri organizatorice:
Asigurarea unui climat de respect si LUCRATOR
colaborare in colectivul de lucru. ADMINISTRAT
Dimensionarea sarcinii de munca in
functie de posibilitatile fizice, psihice si
intelectuale ale fiecarui lucrator.
3
Acordarea de zile libere pentru repaus si
odihna.
Stimularea morala si materiala a MEDIC MEDIC
lucratorilor in functie de munca depusa, MUNCII
motivarea personalului.
Control periodic medical si psihologic a

F25. Opariri pe suprafete ale
corpului cu apa supraincalzita la
expresorul de cafea, la
prepararea cafelei sau la
23
spalarea paharelor.
F29. Curenti de aer datorita
ventilatiei fortate cu ajutorul
24 aparatului de aer conditionat sau
a deschiderii simultane a usilor.
F31. Gaze toxice (fum de tigara)
existente in incinta salonului
pentru fumatori.
25
F18. Lovire la circulatia in raza
de deschidere a usilor batante,
26
pe scari sau de mobilierul din
dotare.
27 F26. Contactul accidental al
epidermei cu suprafete
supraincalzite ale aparatelor de
uz casnic.
F32. Microorganisme in
suspensie in aer, in contact cu
28 personae bolnave (lucratori,
clienti),bani, praf.
29 F1. Cadere la acelasi nivel prin
impiedicare, alunecare,
dezechilibrare la deplasarea
pedestra.
30 F2. Cadere de la acelasi nivel
prin impiedicare de cabluri
electrice pozate
necorespunzator.
F17. Operatii repetitive de ciclu
31 scurt si complexe.
peronalului.
Masuri organizatorice:
Instruirea lucratorilor cu privire la
utilizarea expresorului de cafea si a LUCRATOR
CONDUCATO
3 modului de utilizare a masinii de spalat
LOC DE MUN
pahare conform instructiunilor de lucru.
Spalarea paharelor se va face cu apa
calduta.
Masuri organizatorice:
Folosirea instalatiei de ventilatie si aer
3 conditionat la parametri normali.
LUCRATOR
Mentinerea permanent inchisa a uneia
din usi si ferestre, astfel incat sa se
evite formarea curentilor de aer.
Masuri organizatorice:
Ventilarea incaperilor cu ajutorul
LUCRATOR
3 instalatiilor de ventilat (aer
conditionat, aeroterme) atunci cand
este cazul.
Masuri tehnice:
Semnalizarea usilor batante cu SERVICIU EXTERN
ADMINISTRAT
accesul/interzicerea sensului de
intrare/iesire.
Masuri organizatorice:
2 Instruirea lucratorilor conform
instructiunilor proprii cu privire la
LUCRATOR
circulatia in interiorul unitatii. CONDUCATO
Caile de acces, de circulatie, vor fi LOC DE MUN
pastrate curate, libere cu suprafetele
uscate.
Masuri organizatorice: LUCRATOR
2 Instruirea personalului cu privire la CONDUCATO
utilizarea aparatelor de uz casnic. LOC DE MUN
Masuri organizatorice:
Efectuarea controlului medical periodic. MEDIC MEDICINA
Masuri igienico-sanitare:
2 Respectarea masurilor minime de igiena
si intretinerea curateniei la locul de LUCRATOR
munca.
Masuri organizatorice:
2 Utilizarea unor incaltari cu talpa joasa si LUCRATOR
aderenta.
Masuri tehnice:
Pozarea corespunzatoare a cablurilor PERONAL CALIF
2 electrice. ADMINISTRA
Masuri organizatorice:
Dimensionarea sarcinii de munca in CONDUCATO
functie de posibilitatile fizice, psihice si LOC DE MUN
intelectuale ale fiecarui lucrator.
Masuri tehnice:
Dotarea punctului de lucru cu trusa ADMINISTRA
 F24. Arsuri provocate de flacari
pe diferite parti ale organismului
32 in cazul interventiei pentru
stingerea unui incendiu la locul
de munca.
sanitara, schimbarea kit-ului la
expirarea termenului si reincarcarea
2 stingatoarelor.
Masuri organizatorice:
Lucratorul va interveni pentru
LUCRATOR
limitarea consecintelor incendiului,
fara a se expune la riscuri majore.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munc BARMAN este egal cu 3,02
valoare ce-l ncadreaz n categoria locurilor de munc cu nivel de risc mic spre mediu, fara sa
depaseasca limita maxim acceptabil - 3,5.

Rezultatul este susinut de FISA DE EVALUARE din care observam ca din totalul de
35 factori de risc identificai ( reprezentati in figura 3 ), 4 factorI ( de valoare 4 ) depeste, ca
nivel parial de risc valoarea 3.

Factorii de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabilului sunt:

F4. Taiere, oparire, intepare in timpul operatiei de spalare manuala sau automata a
veselei (pahare, halbe, cesti cafea etc.).
F8. Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare datorita folosirii unor improvizatii
pentru accesul in partea superioara a rafturilor.
F14. Agresiune fizica cauzata de altercatii cu unii clienti cu atitudine nepoliticoasa,
agresiva avand in vedere diversitatea categoriilor de clienti.
F21. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau contururi periculoase.

Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc evaluati este recomandat sa se adopte
masurile prezentate in FISA DE MASURI PROPUSE.

Repartiia factorilor de risc pe sursele generatoare se prezinta astfel:

40,62% factori proprii executantului;
31,25% factorii proprii mijloacelor de productie;
12,51% factorii proprii mediului de munca;
15,62% factorii proprii sarcinii de munca.
NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de munc: BARMAN
Nivel de risc global: 3,02
 5

NIVELURI PARTIALE DE RISC .

2

FACTORI DE RISC

Locul de munc: BARMAN

Nivel de risc global: 3,02
 3.3.5. LOCUL DE MUNCA: PAZNIC

PROCESUL DE MUNCA:

Procesul de munca in cazul paznicului consta in asigurarea pasei intrarii/iesirii in/din

societate, paza obiectivului, bunurilor si valorilor nominalizate in planul de paza, sa asigure
integritatea acestora si sa asigure ordinea si disciplina.

A. EXECUTANTUL
Societatea are angajati 2 paznici (barbati) care isi desfasoara activitatea la punctul de lucru a
societatii. Programul de lucru este de 12/zi cu 24 ore libere, in 2 schimburi, de la ora 7,00 pana la ora
19,00, cu pauza de masa de 30 minute ( de la ora 14,00 la ora 14,30), cu posibilitatea de prelungire
peste program in situatii exceptionale, dar nu mai mult de 8 ore pe saptamana, orele suplimentare
fiind platite conform legislatiei in domeniu.
Personalul respecta normele de securitate si sanatate in munca si in domeniul situatiilor de
urgenta.

B. SARCINA DE MUNCA
- sosirea la serviciu;
- raspunde in timpul serviciului, de paza obiectivului incredintat;
- raporteaza sefilor ierarhici aspectele negative menite sa impiedice buna desfasurare a
serviciului;
- controleaza persoanele suspecte sau pe cele care au vadita intentie si incearca sa aduca
prejudicii materiale societatii;
- se monitorizeaza intrarea sau iesirea unei cladiri, astfel incat sa impiedice persoanele
neautorizate sa intre in cladire si sa opreasca pe oricine instraineaza bunurile organizatiei
respective fara autorizatie;
- sa faca inspectia periodica a cladirilor prin patrulare si sa le protejeze impotriva furturilor;
- sa pazeasca obiectivul, bunurile si valorile primite in paza si sa asigure intretinerea acestora;
- sa pazeasca intrarea personalului si a vehiculelor apartinand societatii aflate in obiectiv;
- sa inregistreze si sa identifice persoanele care intra in unitate.
- sa cunoasca locurile si punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului pentru a preveni
producerea oricaror fapte de natura sa aduca prejudicii unitatii.
- sa imobilizeze infractorii si sa anunte politia prin apelul de urgenta la 112;
- daca se produc incendii sau alte dezastre, sa ia primele masuri pentru prevenirea accidentelor
si avariilor pana la sosirea pompierilor, politiei si altor organe in drept dupa anuntarea
evenimentului prin apelul de urgenta 112;
- sa inregistreze pe perioada serviciului orice evenimente neobisnuite;
- are obligatia de a folosi un vocabular decent in relatiile verbale cu intreg personalul angajat al
unitatii si organele de control;
- instiinteaza de indata seful despre producerea oricarui eveniment in timpul executarii
serviciului si despre masurile luate;
- sa opreasca si sa predea politiei persoana care a savarsit infractiuni sau alte fapte ilicite,
bunurile sau valorile care fac obiectul infractiunii, luand masuri pentru conservarea ori paza
lor, intocmind totodata un proces-verbal pentru luarea acestor masuri;
- sa permita accesul in obiectiv numai in conformitate cu reglementarile legale si dispozitiile
interne;
- sa efectueze control la intrarea si iesirea din obiectiv a persoanelor care intra si care ies, in
cazul in care descopera bunuri, documente de serviciu etc., care nu justifica cu acte
doveditoare sa anunte seful ierarhic si Politia;
- sa nu permita intrarea in obiectiv a persoanelor aflate in stare de ebrietate;
- in caz de avarii produse la instalatii, conducte sau rezervoare de apa, de combustibil sau de
substante chimice, la retelele electrice sau telefonie si in orice alta imprejurare care sunt de
natura sa produca pagube, sa aduca de indata la cunostinta celor in drept asemenea
evenimente si sa i-a primele masuri imediat dupa constatare;
- sa nu se prezinte in stare de ebrietate la serviciu si nici s consume bauturi alcoolice in timpul
lui, sa nu absenteze si sa nu lipseasca fara sa anunte in prealabil conducerea;
- raspunde de predarea-primirea serviciului de paza pe baza de proces-verbal care e semnat de
ambii portari primitor si predator;
- consemneaza in caietul de vizitatori cu nume, prenume, act de identitate, domiciliu, data
intrarii si iesirii a persoanelor care intra in obiectiv;
- personalul de paza este obligat sa cunoasca foarte bine planul de executare in caz de incendiu
pentru evacuarea si indrumarea echipelor de interventii;
- realizeaza, intretine si respecta curatenia la locul de munca;
- plecarea de la serviciu.

C. MIJLOACELE DE PRODUCTIE
- instalatie electrica alimentata cu energie 220 V;
- tablou electric;
- soba cu lemne;
- lanterna;
- matura, faras, lopata pentru zapada etc.

D. MEDIUL DE MUNCA
Paznicul isi desfasoara activitatea pe tot perimetrul unitatii de la punctul de lucru, mediul de
munca se poate caracteriza prin urmatoarele:
- temperatura este ridicata vara si scazuta iarna;
- iluminatul este natural si artificial;
- zgomotul se afla in limite normale;
- gaze toxice (fum) rezultate de la arderea combustibilului solid de la soba cu lemne;
- pot aparea variatii ale curentilor de aer datoritainstalatiilor de ventilat, a usilor deschise;
- umiditatea este normala.
 3.4.5. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC SI
INTOCMIREA FISEI DE EVALUARE

A. EXECUTANTUL
ACTIUNI GRESITE
F1. Executarea de operatii neprevazute in sarcina de munca.
F2. Deplasari, stationari in zone periculoase, cu riscuri de accidentare pot duce la aciidente si
pentru cei neimplicati direct in activitatea de productie cu posibilitatea de accidentare
mecanica, noxe fizico-chimice.
F3. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestra
in timpul patrularii care poate duce la leziuni, luxatii si fracture ale membrelor superioare si
inferioare.
F4. Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare, alunecare sau folosirea de improvizatii la
efectuarea sarcinilor de munca.
F5. Impactul brusc al intregului corp cu solul la cadere de la inaltime prin dezechilibrare,
alunecare datorita neasigurarii cu balustrade, podine sau capace la camine sau folosirea de
improvizatii la efectuarea sarcinilor de munca.
F6. Interventia neautorizata in instalatiile electrice (schimbat sigurante, becuri, tuburi
fluorescente, prize) sau folosirea acestora cu improvizatii (cabluri electrice neizolate).
F7. Interventii necorespunzatoare in caz de inceput de incendiu.
F8.Prezentarea la lucru in conditii psihico-fiziologice necorespunzatoare (in stare de
oboseala, sub influenta alcoolului).

OMISIUNI
F9. Nedeconectarea echipamentului tehnic de la retea in momentul efectuarii diferitelor
operatii.
F10. Nerespectarea normelor de igiena a muncii in timpul programului de lucru (nespalarea
pe maini la servirea mesei sau stergerea la ochi, nas, gura cu mainile murdare duc la boli
acute digestive si respiratorii).

B. SARCINA DE MUNCA
SOLICITARE FIZICA
F11. Agesiune fizica cauzata de altercatii cu persoane cu atitudine nepoliticoasa, agresiva
surprinse asupra faptului (furt) sau recalcitranti.
F12. Efort dinamic in timpul patrularii sau in momentul imobilizarii infractorilor.

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANICI
F13. Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea la si de la locul de munca si in
timpul programului de lucru.
F14. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau contururi periculoase.
FACTORI DE RISC TERMICI
F15. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului in cazul interventiei pentru
stingerea unui incendiu la locul de munca.
F16. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului, la aprinderea si intretinerea
focului in soba cu lemne.
F17. Contactul accidental al epidermei cu suprafete supraincalzite ale aparatelor de uz casnic
sau al echipamentelor de munca (soba cu lemne).
 FACTORI DE RISC ELECTRICI
F18. Electrocutarea prin atingere directa la ctionarea echipamentelor electrice de munca cu
mana uda sau stopirea cu apa a prizei, cablurilor de alimentare, intrerupatoare.
F19. Electrocutare prin atingere indirect punerea la masa a echipamentelor electrice a
caror impamantare este defecta.
FACTORI DE RISC BIOLOGICI
F20. Intoxicatie alimentara (trichineloza) datorita consumului de carne de porc infestata cu
trichinella spiralis.

D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZICI
F21. Temperatura scazuta a aerului la lucru in exterior, sau nefolosirea echipamentului de
protectie pe timp rece pot cauza raceli sau degeraturi.
F22. Temperatura ridicata a aerului, necunoasterea efectelor radiatiilor solare prin expunere
timp indelungat duc la lesin, crampe muscular, deshidratare, afectiuni cardiac.
F23. Realizarea de interventii in medii umede pe timp ploios fara utilizarea echipamentului
de protectie adecvat duce la probleme respiratorii.
F24. Curenti de aer datorati mediului de lucru sau nefolosirii echipamentului de protectie pot
provoca raceli si afectiuni respiratorii.
F25. Nivel de iluminare scazut noaptea in timpul patrularii.
F26. Calamitati naturale: seism, inundatii, trasnet.
FACTORI DE RISC CHIMICI
F27. Gaze toxice (fum) rezultate de la arderea combustibilului solid de la soba cu lemne.
FACTORI DE RISC BIOLOGICI
F28. Agresiune fizica ca urmare a muscaturilor, zgarieturilor cauzate de animale periculoase
(caini, pisici) prezente la punctul de lucru.
F29. Microorganisme in suspensie in aer (bacteria) sau contact cu resturi animale pot provoca
salmonella, leptospira etc.
F30. Microorganisme in suspensie in aer, in contact cu persoane bolnave, pot provoca boli
cronice sau acutizarea unor boli preexistente.

UNITATEA: FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA NUMAR DE

S.C. VINSTAR S.R.L. FISA NR.5 DURATA E
SECTIA:PAZA
 LOCUL DE MUNCA: BARMAN ECHIP
S.C. IMOBILIAR
COMPONENTA FACTORI DE CONSECINTA CL
SISTEMULUI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A MAXIMA GR
MUNCA IDENTIFICATI FACTORILOR DE RISC PREVIZIBILA E
0 1 2 3
F1. Executarea de operatii neprevazute in sarcina de
munca. DECES

F2. Deplasari, stationari in zone periculoase, cu riscuri

de accidentare pot duce la aciidente si pentru cei
neimplicati direct in activitatea de productie cu DECES
posibilitatea de accidentare mecanica, noxe fizico-
chimice.
F3. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare,
alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestra in ITM 45-180
EXECUTANT timpul patrularii care poate duce la leziuni, luxatii si ZILE
fracture ale membrelor superioare si inferioare.
F4. Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare,
alunecare sau folosirea de improvizatii la efectuarea DECES
ACTIUNI sarcinilor de munca.
GRESITE F5. Impactul brusc al intregului corp cu solul la cadere
de la inaltime prin dezechilibrare, alunecare datorita
neasigurarii cu balustrade, podine sau capace la DECES
camine sau folosirea de improvizatii la efectuarea
sarcinilor de munca.
F6. Interventia neautorizata in instalatiile electrice DECES
(schimbat sigurante, becuri, tuburi fluorescente, prize)
sau folosirea acestora cu improvizatii (cabluri electrice
neizolate).
F7. Interventii necorespunzatoare in caz de inceput de INV GR III
incendiu.
F8.Prezentarea la lucru in conditii psihico-fiziologice
necorespunzatoare (in stare de oboseala, sub influenta DECES
alcoolului).
F9. Nedeconectarea echipamentului tehnic de la retea in DECES
momentul efectuarii diferitelor operatii.

OMISIUNI
F10. Nerespectarea normelor de igiena a muncii in timpul
programului de lucru (nespalarea pe maini la servirea mesei ITM 45-180
sau stergerea la ochi, nas si gura cu mainile murdare duc la ZILE
boli acute digestive si respiratorii).
SOLICITARE F11. Agresiune fizica cauzata de altercatii cu persoane cu DECES
SARCINA FIZICA atitudine nepoliticoasa, agresive surprinse asupra faptului
DE (furt) sau recalcitranti..
MUNCA F12. Efort dinamic in timpul patrularii sau in ITM 45-180
momentul imobilizarii infractorilor. ZILE
FACTORI F13. Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea la DECES
si de la locul de munca.
 DE F14. Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau ITM 45-180
RISC contururi periculoase. ZILE
MECANICI
F15. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale DECES
FACTORI organismului in cazul interventiei pentru stingerea unui
DE incendiu la locul de munca.
RISC F16. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale INV
TERMICI organismului, la aprinderea si intretinerea focului in GR I
MIJLOACE soba cu lemne.
DE F17. Contactul accidental al epidermei cu suprafete ITM 3-45
PRODUCTIE supraincalzite ale aparatelor de uz casnic sau al ZILE
echipamentelor de munca (soba cu lemne).
F18. Electrocutare prin atingere directa datorita DECES
FACTORI deteriorarii accidentale a prizei, cablurilor de
DE alimentare, intrerupatoare.
RISC F19. Electrocutare prin atingere indirecta punerea la DECES
ELECTRICI masa a echipamentelor electrice a caror
impamantare este defecta.
FACTORI DE F20. Intoxicatie alimentara (trichineloza) datorita DECES
RISC consumului de carne de porc infestata cu trichinella
BIOLOGICI spiralis.
FACTORI F21. Temperatura scazuta a aerului la lucru in exterior, ITM 45-180
DE RISC sau nefolosirea echipamentului de protectie pe timp ZILE
FIZICI rece pot cauza raceli sau degeraturi.
F22. Temperatura ridicata a aerului, necunoasterea ITM 3-45
efectelor radiatiilor solare prin expunere timp ZILE
indelungat duc la lesin, crampe muscular,
MEDIUL deshidratare, afectiuni cardiac.
DE F23. Realizarea de interventii in medii umede pe timp ITM 3-45
MUNCA ploios fara utilizarea echipamentului de protectie ZILE
adecvat duce la probleme respiratorii.
F24. Curenti de aer datorati mediului de lucru sau ITM 3-45
nefolosirii echipamentului de protectie pot provoca ZILE
raceli si afectiuni respiratorii.
F25. Nivel de iluminare scazut noaptea in timpul ITM 45-180
patrularii. ZILE
F26. Calamitati naturale: seism, inundatii, trasnet. DECES
FACTORI
DE RISC F27. Gaze toxice (fum de tigara) rezultate de la ITM 3-45
CHIMICI arderea combustibilului solid de la soba cu lemne. ZILE
FACTORI F28. Agresiune fizica ca urmare a muscaturilor, ITM 45-180
DE zgarieturilor cauzate de animale periculoase (caini, ZILE
RISC pisici) prezente la punctul de lucru.
BIOLOGICI F29. Microorganisme in suspensie in aer (bacteria) sau DECES
contact cu resturi animale pot provoca salmonella,
leptospira etc.
F30. Microorganisme in suspensie in aer, in contact cu ITM 3-45
persoane bolnave, pot provoca boli cronice sau ZILE
acutizarea unor boli preexistente.
Nivelul de risc global al locului de munc este: Nrg =
1 x ( 5 x 5 )+ 2 x ( 4 x 4 )+ 22 x (3 x 3 ) +5 x(2 x 2) 275
= =3,09
1 x 5+ 2 x 4+ 22 x 3+5 x 2 89

Nivelul de securitate global este: NSg= 8

3,09=4,91
S.C. VINSTAR S.R.L.
ANEXA 7
FISA DE MASURI PROPUSE
LOCUL DE MUNCA NR. 5
PAZNIC
Nr.crt LOC DE MUNCA/ NIVEL
FACTORI DE RISC DE RISC
F11. Agesiune fizica cauzata de
altercatii cu persoane cu
atitudine nepoliticoasa, agresiva
surprinse asupra faptului (furt)
1 5
sau recalcitranti.
F15. Arsuri provocate de flacari
pe diferite parti ale organismului
in cazul interventiei pentru
stingerea unui incendiu la locul
de munca.
2 4
F3. Cadere la acelasi nivel prin
impiedicare, alunecare,
dezechilibrare la deplasarea
3 pedestra in timpul patrularii care 4 care pot provoca accidentarea
poate duce la leziuni, luxatii si
fracture ale membrelor
superioare si inferioare.
F1. Executarea de operatii
neprevazute in sarcina de
4 3
munca.
F2. Deplasari, stationari in zone
periculoase, cu riscuri de
MASURA PROPUSA
NOMINALIZAREA MASURII COMPETENTE
Masuri organizatorice:
In orice situatie va avea un comportament
civilizat si va da dovada de respect,
onestitate si politete fata de toate
personalele cu care intra in contact in
LUCRATOR
timpul exercitarii serviciului.
Sa opreasca sis a predea politiei persoana
care a savarsit infractiuni sau alte fapte
ilicite sis a nu recurga la agresiuni fizice
sau verbale fata de persoana in cauza.
Masuri tehnice:
Inlocuirea kit-ului de la trusa sanitara si ADMINISTRA
reincarcarea stingatoarelor inainte de
expirarea termenului.
Masuri organizatorice:
Anuntarea evenimentului IMEDIAT la
telefon 112.
Instruirea personalului cu privire la LUCRATOR
comportament si organizarea in caz de CONDUCATO
incendiu. LOC DE MUN
Lucratorul va intervene pentru limitarea
consecintelor incendiului, fara a se
expune la riscuri majore.
Masuri tehnice:
Se va stabili si delimita traseul de
patrulare si vor fi indepartate obstacolele
LUCRATOR
lucratorului.
Semnalizarea zonelor periculoase si
delimitarea acestora.
Masuri organizatorice:
Caile de acces vor fi mentinute libere si
curate fara obstacole.
Lucratorul se va deplasa numai pe traseul
stabilit si cunoscut.
Lucratorul va purta obligatoriu
echipamentul individual de protectie
(incaltaminte cu talpa aderenta).
Masuri organizatorice:
Lucratorul va executa numai operatii LUCRATOR
pentru care este instruit si sunt prevazute CONDUCATO
in fisa postului. LOC DE MUN
Masuri tehnice:
Semnalizarea zonelor periculoase si ADMINISTRAT
 accidentare pot duce la aciidente
5 si pentru cei neimplicati direct in
activitatea de productie cu
posibilitatea de accidentare
mecanica, noxe fizico-chimice.
F4. Cadere de la mica inaltime
prin dezechilibrare, alunecare
sau folosirea de improvizatii la
6 3
efectuarea sarcinilor de munca.
F5. Impactul brusc al intregului
corp cu solul la cadere de la
inaltime prin dezechilibrare,
alunecare datorita neasigurarii
7 3
cu balustrade, podine sau capace
la camine sau folosirea de
improvizatii la efectuarea
sarcinilor de munca.
F6. Interventia neautorizata in
instalatiile electrice (schimbat
sigurante, becuri, tuburi
fluorescente, prize) sau folosirea
acestora cu improvizatii (cabluri
8 3
electrice neizolate).
F8.Prezentarea la lucru in
9 conditii psihico-fiziologice
necorespunzatoare (in stare de
oboseala, sub influenta
alcoolului).
F9. Nedeconectarea
echipamentului tehnic de la
retea in momentul efectuarii
10
diferitelor operatii.
F13. Lovire de catre mijloacele
de transport la deplasarea la si
11 de la locul de munca si in timpul
programului de lucru.
F18. Electrocutarea prin atingere
directa la actionarea
12 echipamentelor electrice de
munca cu mana uda sau stopirea
cu apa a prizei, cablurilor de
alimentare, intrerupatoare.
delimitarea acestora.
3 Masuri organizatorice: LUCRATOR
Instruirea periodica asupra riscurilor CONDUCATO
LOC DE MUN
existente la locul de munca in zonele cu
riscuri de accidentare.
Masuri organizatorice:
Se interzice conform instructiunilor
proprii, folosirea oricaror improvizatii la LUCRATOR
efectuarea sarcinii de munca.
Masuri organizatorice:
Instruirea personalului, conform
instructiunilor proprii, privind neutilizarea LUCRATOR
CONDUCATO
improvizatiilor la efectuarea sarcinii de
LOC DE MUN
munca in mod deosebit pentru lucrul la
inaltime folosind in mod obligatoriu
mijloacele de protectie (balustrade,
podine, centuri de siguranta).
Masuri organizatorice:
Interzicerea folosirii improvizatiilor LUCRATOR
electrice si interventiei in instalatiile CONDUCATO
electrice a persoanelor neautorizate, LOC DE MUN
neinstruite.
Masuri organizatorice:
3 Conducatorul locului de munca nu va LUCRATOR
admite la lucru personae aflate in conditii CONDUCATO
LOC DE MUN
psihico-fiziologice necorespunzatoare (in
stare de oboseala, sub influenta
alcoolului).
Masuri organizatorice:
Instruirea personalului privind LUCRATOR
obligativitatea deconectarii CONDUCATO
echipamentului tehnic de la retea in LOC DE MUN
3
momentul efectuarii diferitelor operatii.
Masuri organizatorice:
Instruirea personalului cu noul cod rutier LUCRATOR
3 privind circulatia pe drumurile publice si CONDUCATO
in interiorul societatii. LOC DE MUN
Masuri tehnice:
Verificarea vizuala zilnica a instalatiei LUCRATOR
electrice de alimentare a aparatului, a
echipamentelor tehnice, intreruperea
lucrului si anuntarea sefului ierarhic in
caz de defectiuni.
Izolarea bornelor de legatura si a
celorlalte cai de curent din componenta. PERSONAL CALIF
Verificartea si repararea conductorilor CONDUCATOR L
3 electrici de alimentare. MUNCA
Realizarea circuitelor de masa conform
prevederilor tehnice de securitate in
vigoare.
Masuri organizatorice:
Instruirea personalului cu privire la
electrosecuritate, asupra riscurilor

F19. Electrocutare prin atingere
indirect punerea la masa a
13 echipamentelor electrice a caror
impamantare este defecta.
F20. Intoxicatie alimentara
14
(trichineloza) datorita
consumului de carne de porc
infestata cu trichinella spiralis.
F26. Calamitati natural: seism,
inundatii, trasnet.
15
F29. Microorganisme in
suspensie in aer (bacteria) sau
16 contact cu resturi animale pot
provoca salmonella, leptospira
etc.
existente la locul de munca si la utilizarea LUCRATOR
instalatiilor electrice. CONDUCATO
Verificarea mai riguroasa a modului in LOC DE MUN
care se respecta restrictiile de securitate si
disciplina tehnologica.
Masuri tehnice:
Verificarea periodica a rezistentei de PERSONAL AUTO
dispersie a prizei de pamant, a fermitatii ADMINISTRAT
contactelor care face legatura cu priza de
pamant.
Verificarea circuitelor actionarilor
electrice ale echipamentelor de munca
3 pentru a nu exista cabluri si legaturi uzate
sau imbatranite.
Dotarea utilajelor cu dispositive de
deconectare automata la aparitia LUCRATOR
tensiunilor de defect, acolo unde este
posibil.
CONDUCATO
Masuri organizatorice:
LOC DE MUN
Instruirea lucratorilor cu privire la
electrosecuritate.
Afisarea de postere suggestive referitoare
la electrosecuritate.
Masuri organizatorice:
Carnea de porc va fi destinata consumului MEDIC VETERIN
numai dupa avizul medicului veterinar in ADMINISTRAT
3 urma analizelor de laborator.
Bucatarul va prepara carnea de porc la BUCATAR
temperature termica optima, conform
retetarelor.
Masuri organizatorice:
Instruirea personalului cu privire la LUCRATOR
comportamentul si organizarea in situatii CONDUCATO
3 LOC DE MUN
de urgenta.
Masuri tehnice: CONDUCATOR L
Accesul persoanelor straine va fi strict MUNCA
interzis in spatiile de depozitare a
resturilor animale.
Dotarea lucratorilor si obligativitatea
LUCRATOR
folosirii echipamentului individual de
CONDUCATO
protectie. LOC DE MUN
Masuri organizatorice:
Urmarirea respectarii obligatiilor
contractual de catre firma autorizata
3 pentru colectarea resturilor animale. ADMINISTRAT
Resturile animale vor fi colectate de catre
personae instruite folosind obligatoriu
echipamentul individual de protectie LUCRATOR
CONDUCATO
(manusi de cauciuc, masti de protectie
LOC DE MUN
respiratorie filtrante, cizme de cauciuc
etc.) si vor fi depozitate in spatii special
amenajate in vederea ridicarii de catre
firma autorizata.
Masuri igienico-sanitare:
Spalarea obligatorie a mainilor, cu apa si LUCRATOR
sapun, dupa fiecare contact cu animalele.

F16. Arsuri provocate de flacari
pe diferite parti ale
organismului, la aprinderea si
17
intretinerea focului in soba cu
lemne.
18 F7. Interventii
necorespunzatoare in caz de
inceput de incendiu.
F25. Nivel de iluminare scazut
19 noaptea in timpul patrularii.
F13. Nerespectarea normelor de
igiena a muncii in timpul
programului de lucru
(nespalarea pe maini la servirea
20
sau stergerea la ochi, nas si gura
cu mainile murdare duc la boli
acute digestive si respiratorii).
F12. Efort dinamic in timpul
patrularii sau in momentul
imobilizarii infractorilor.
21
F14. Taiere, intepare de obiecte
solide cu suprafete sau contururi
22 periculoase.
F21. Temperatura scazuta a
aerului la lucru in exterior, sau
nefolosirea echipamentului de
protectie pe timp rece pot cauza
23
raceli sau degeraturi.
F28. Agresiune fizica ca urmare
a muscaturilor, zgarieturilor
cauzate de animale periculoase
24
(caini, pisici) prezente la punctul
de lucru.
F17. Contactul accidental al
epidermei cu suprafete
supraincalzite ale aparatelor de
25
uz casnic sau al echipamentelor
de munca (soba cu lemne).
Respectarea normelor de igiena a muncii
in timpul programului de lucru.
Masuri organizatorice:
LUCRATOR
Instruirea personalului cu privire la
CONDUCATO
3 aprinderea si intretinerea focului in soba. LOC DE MUN
3 Masuri organizatorice:
Instruirea personalului cu privire la LUCRATOR
comportamentul si organizarea in caz de CONDUCATO
LOC DE MUN
incendiu.
Masuri organizatorice:
Lucratorul se va deplasa numai pe caile
de circulatie cunoscute si illuminate LUCRATOR
3
avand tot timpul lantern in stare de
functionare.
Masuri igienico-sanitare:
Respectarea normelor de igiena a muncii
in timpul programului de lucru LUCRATOR
3
Spalarea obligatorie a mainilor, cu apa si
sapun inainte de servirea mesei.
Masuri organizatorice:
Alegerea metodelor de lucru care sa nu LUCRATOR
suprasolicite fizic lucratorul la realizarea CONDUCATO
sarcinii de munca. LOC DE MUN
3
Dimensionarea sarcinii de munca in
functie de posibilitatile fizice, psihice si
intelectuale ale fiecarui lucrator.
Masuri tehnice: ADMINISTRAT
Inlocuirea kit-ului de la trusa sanitara
inainte de expirarea termenului.
3 Masuri organizatorice: LUCRATOR
Acordarea unei atentii deosebite la
folosirea obiectelor solide cu suprafete
sau contururi periculoase.
Masuri organizatorice:
Instruirea lucratorilor cu privire la
obligativitatea folosirii echipamantului de LUCRATOR
CONDUCATO
3 protectie pet imp rece.
LOC DE MUN
Aplicarea masurilor de protectie a
lucratorilor in cazul temperaturilor
extreme (ceai) conform O.G. 99/2000.
Masuri organizatorice:
Lucratorul va evita zonele in care pot
exista animale periculoase (caini, pisici LUCRATOR
3
etc).
Masuri organizatorice:
Instruirea personalului cu privire la LUCRATOR
utilizarea aparatelor de uz casnic si al CONDUCATO
3 LOC DE MUN
echipamentelor de munca.
 F22. Temperatura ridicata a
aerului, necunoasterea efectelor
radiatiilor solare prin expunere
timp indelungat duc la lesin,
26
crampe muscular, deshidratare,
afectiuni cardiace.
F23. Realizarea de interventii in
medii umede pe timp ploios fara
utilizarea echipamentului de
27
protectie adecvat duce la
probleme respiratorii.
F27. Gaze toxice (fum) rezultate
de la arderea combustibilului
solid de la soba cu lemne.
28
F30. Microorganisme in
suspensie in aer, in contact cu
29 persoane bolnave, praf pot
provoca boli cronice sau
acutizarea unor boli
preexistente.
F24. Curenti de aer datorati
mediului de lucru sau nefolosirii
echipamentului de protectie pot
30
provoca raceli si afectiuni
respiratorii.
Masuri organizatorice:
Aplicarea masurilor de protectie a
lucratorilor in cazul temperaturilor
extreme (apa minerala) conform O.G. ADMINISTRA
2
99/2000.
Masuri organizatorice:
Evitarea lucrului, pe timp indelungat,
in medii umede.
LUCRATOR
2 Instruirea lucratorilor cu privire la CONDUCATO
obligativitatea utilizarii LOC DE MUN
echipamentului de protectie in medii
umede (pelerina, cizme de cauciuc).
Masuri organizatorice:
Aerisirea incaperii si curatarea sobei
LUCRATOR
2 (scoaterea cenusei) inainte de
intrebuintare.
Masuri organizatorice:
Efectuarea controlului medical periodic. ADMINISTRA
2 Masuri igienico-sanitare:
Respectarea masurilor minime de igiena
si intretinerea curateniei la locul de LUCRATOR
munca.
Masuri organizatorice:
Evitarea lucrului in zonele in care LUCRATOR
CONDUCATO
2 exista curenti de aer.
LOC DE MUN
Instruirea lucratorilor cu privire la
obligativitatea utilizarii
echipamentului de protectie.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALURII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munc PAZNIC este egal cu 3,09
valoare ce-l ncadreaz n categoria locurilor de munc cu nivel de risc mic spre mediu, fara sa
depaseasca limita maxim acceptabil - 3,5.

Rezultatul este susinut de FISA DE EVALUARE din care observam ca din totalul de
30 factori de risc identificai ( reprezentati in figura 10 ), 3 factori (1 de valoarea 5 si 2 factori
de valoarea 4 ) depesc ca nivel parial de risc valoarea 3.

Factorii de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabilului sunt:

F11. Agresiune fizica cauzata de altercatii cu persoane cu atitudine nepoliticoasa,
agresiva surprinse asupra faptului (furt) sau recalcitranti.
F15. Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului in cazul interventiei
pentru stingerea unui incendiu la locul de munca.
F3. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea
pedestra in timpul patrularii care poate duce la leziuni, luxatii si fracturi ale membrelor
superioare si inferioare.

Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc evaluati este recomandat sa se adopte
masurile prezentate in FISA DE MASURI PROPUSE.

Repartiia factorilor de risc pe sursele generatoare se prezinta astfel:

33,33% factori proprii executantului;
26,67% factorii proprii mijloacelor de productie;
33,33% factorii proprii mediului de munca;
6,67 % factorii proprii sarcinii de munca.
 NIVELURI PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de munca: PAZNIC
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,09

NIVELURI PARTIALE DE RISC .

2

FACTORI DE RISC
 Locul de munca:
PAZNIC
Nivel global de risc: 3,09
 4.1. CALCULUL NIVELULUI DE RISC GLOBAL AGREGAT PE
S.C. VINSTAR TRANS S.R.L. FOCSANI

r p N sp
2,85 x 2,85 3,6 x3,6 2,74 x 2,74 3,02 x3,02 3,09 x3,09 47,20
Nrg p =1
3,08
n 2,85 3,6 2,74 3,02 3,09 15,30
r
p 1 p

Nsg = 8 3,08 = 4,92

4.2. PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,08

Locul de munca: S.C. VINSTAR S.R.L.

Nivel global de risc: 3,08
 5. CONCLUZII

Nivelul de risc global calculat pentru S.C. VINSTAR TRANS S.R.L. este egal cu 2,97 valoare ce se
ncadreaz n categoria locurilor de munc cu nivel de risc mic spre mediu, fara sa depaseasca limita
maxim acceptabil - 3,5.

Rezultatul este susinut de FISA DE EVALUARE din care observam ca din totalul de 168 factori
de risc identificai, 43 factori (4 factori de valoarea 5 si 39 factori de valoarea 4 ) depesc ca nivel parial
de risc valoarea 3.

Factorii de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabilului sunt:

ADMINISTRATIV CONDUCERE

Lovire de catre mijloacele de transport la deplasarea la si de la locul de munca cat si in timpul

programului de lucru.

ELECTRICIAN MECANIC INTRETINERE

Electrocutare prin atingere indirecta sau aparitia tensiunii de pas in cazul: deteriorarii izolatiilor;
deteriorarii circuitelor de legare la pamant nivel de risc partial 5.
Organe de masini in miscare prinderea mainii la utilajele care au organe in miscare (ferastraie,
prese) nivel de risc partial 4.
Electrocutare prin atingere directa in cazul: deteriorarii izolatiilor; nefunctionarii protectiilor
elementelor dinspre sursa (din amonte); inexistentei ingradirilor de protectie nivel de risc partial
4.
Accidente in trafic nivel de risc partial 4.
Suprasolicitarea atentiei la miscarile repetitive de ciclu scurt - nivel de risc partial 4.
Apropierea la o distanta mai mica decat cea admisa prin norme de pozitii aflate sub tensiune sau
demontarea ingradirilor, respectiv depasirea cu parti ale corpului a planului de montaj al acestora
- nivel de risc partial 4.
Cadere de la inaltime (schela) - nivel de risc partial 4.
Deplasari sau stationari in afara sarcinilor de munca in imediata apropiere a instalatiilor aflate sub
tensiune - nivel de risc partial 4.
Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare -
nivel de risc partial 4.

LUCRATOR COMERCIAL RECEPTIONER

Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare datorita folosirii unor improvizatii pentru accesul in
partea superioara a rafturilor.

BARMAN

Taiere, oparire, intepare in timpul operatiei de spalare manuala sau automata a veselei (pahare,
halbe, cesti cafea etc.).
 Cadere de la mica inaltime prin dezechilibrare datorita folosirii unor improvizatii pentru accesul in
partea superioara a rafturilor.
Agresiune fizica cauzata de altercatii cu unii clienti cu atitudine nepoliticoasa, agresiva avand in
vedere diversitatea categoriilor de clienti.
Taiere, intepare de obiecte solide cu suprafete sau contururi periculoase.
Electrocutare prin atingere indirecta legaturi la instalatia de impamantare corodate sau fara
papuci de priza; izolatii strapunse accidental.

PAZNIC

Agresiune fizica cauzata de altercatii cu persoane cu atitudine nepoliticoasa, agresiva surprinse

asupra faptului (furt) sau recalcitranti.
Arsuri provocate de flacari pe diferite parti ale organismului in cazul interventiei pentru stingerea
unui incendiu la locul de munca.
Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestra in timpul
patrularii care poate duce la leziuni, luxatii si fracturi ale membrelor superioare si inferioare.

Pentru factorii de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabilului se vor realiza masurile stabilite in
FISELE DE MASURI PROPUSE pentru diminuarea valorii acestora si aducerea lor in domeniul
acceptabilului, iar pentru ceilalti factori, pentru mentinerea valorilor in domeniul acceptabilului sau
pentru diminuarea acestor valori, se recomanda realizarea masurilor stabilite in FISELE DE MASURI
PROPUSE.

Repartiia factorilor de risc pe surse generatoare se prezinta astfel:

37,61 % factori proprii executantului;
30,75 % factorii proprii mijloacelor de productie;
20,30 % factorii proprii mediului de munca;
11,34 % factorii proprii sarcinii de munca.
 BIBLIOGRAFIE
Darabont, Alex., Pece, St. Protectia muncii, E.D.P., Bucuresti, 1996;
Pece, St., Dascalescu, Aurelia Metoda de evaluare a riscurilor, ICSPM, Bucuresti, 1998;
Pece, St. Metode de analiza apriorica a riscurilor profesionale, I.N.I.D., Bucuresti, 1993;
Pece, St. Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala in activitate, RENEL,
ICSPM, 1994;
Darabont, Alex., Pece, St., Dascalescu Managementul securitatii si sanatatii in munca, Ed. AGIR,
Bucuresti, 2001;
Darabont, Alex., Kovacs, St., Darobant, Doru Ghid de autoevaluare a securitatii in munca pentru
I.M.M.-uri, ICSPM Bucuresti, 1997;
Darabont, Alex., Tanase Nazarica Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate in munca, ICSPM
Bucuresti, 1997;
Pece, St. Metode de evaluare a intreprinderilor din punct de vedere al securitatii muncii, I.N.I.D. Bucuresti,
1993;
Creanga Camelia Metodologii pentru aprecierea riscurilor la locul de munca, ICSPM Bucuresti, 1999;
Darabont, Alex., Kovacs, St. Securitate si sanatate in munca. Suport de curs, I.C.S.P.M. Bucuresti, 1998;
Dascalescu, A., Pece, St. Elaborarea metodologiei de analiza a intreprinderilor din punct de vedere al
securitatii in munca, ICSPM Bucuresti, 1993;
Darabont, Alex., Pece, St. Protectia muncii, E.D.P. Bucuresti, 1996;
Pece, St. Evaluarea riscurilor in sistemul om-masina, Ed. ATLAS PRESS Bucuresti, 2003;
Moraru R., Babut G. Ion Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale Ed. FOCUS Petrosani, 2002;
Simion, Spiridon, Vasilescu Dragos Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala,
INSEMEX Petrosani, 2004;
Minca G. Analiza riscurilor profesionale, curs postuniversitar, Bucuresti 2004;
Moraru R., Babut G. Ion Analiza de risc, Ed. UNIVERSITAS, Petrosani 2004;
Darabont Alex. Evaluarea calitatii de securitate a echipamentelor tehnice, Ed. AGIR Bucuresti 2001;
Alexandru I., Alexandru A. Evaluarea riscurilor profesionale, note de curs 2007;
*** - Legea Securitatii si Sanatatii in Munca, nr. 319/2006, Bucuresti 2006;
*** - H.G. 1425/2006 Norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006.