Curs nr.

Nursing n chirurgia general

Asepsia metod profilactic care const n mijloace de prevenire a contaminrii plgii,

accidentale sau operatorii i se realizeaz prin metode fizico-chimice. Ex: sterilizarea
instrumentarului i materialului moale; dezinfecia tegumentului; splatul minilor.

Antisepsia metod curativ care urmrete distrugerea germenilor microbieni prezeni

ntr-o plag sau la suprafaa tegumementului cu ajutorul unor ageni chimici cu aciune
bactericid.

Sterilizarea procedeu prin care sunt distruse toate formele de existen a

microorganismelor de la suprafaa sau din profunzimea unui obiect. Are ca scop realizarea
procedeului de asepsie prin care se previne ptrunderea germenilor patogeni n organism.
Pregtirea instrumentarului de metal pentru sterilizare:
1. Se face sortarea instrumentelor pe sortimente, se demonteaz, se ndeprteaz sub jet de
ap sngele i cele venite n contact cu uleiuri, unguente, se degreseaz.
2. Splarea se face cu ap cald i detergeni, insistndu-se la articulaii i striuri, cu o perie.
3. Submerjarea se introduc ntr-un vas cu soluie de amoniac 1% timp de 15 20 minute
4. Cltirea se cltesc bine cu ap cald pentru a ndeprta orice urm de detergent
5. tergerea vor fi terse individual, cu ajutorul unui cmp special (prosop)
6. Sortarea i aezarea n cutii: instrumentele vor fi sortate i aranjate n cutii metalice
pentru a fi sterilizate.

Circuitele funcionale ntr-o secie chirugical:

- Circuitul aseptic sensul de circulaie n interiorul unei uniti sanitare care asigur
condiii de protecie mpotriva infeciei i infectailor
- Circuitul septic - sensul de circulaie n interiorul unei uniti sanitare care indic
introducerea germenilor patogeni generatori de infecii i infestaii.

1
Curs nr. 1

Semne si simptomele prezente in chirurgia generala

Anorexia lipsa poftei de mancare. ntlnit n cancerul gastric, hepatic, n gastrite.

Greata - senzatia unei varsaturi iminente si se asociaza de obicei cu salivatie, scaderea
tensiunii si a pulsului, transpiratii, paloare si inapetenta.
Poate fi:
- Precoce, dup mese, n ulcerul gastric
- Tardiv, la 1-2 ore dup mas, n ulcerul duodenal
- Cu coninut alimentar, n gastrite i stenoz piloric
- Cu coninut biliar, n dischinezii biliare
- Cu coninut sanguin, n hematemez, cancer gastric, complicaii ale bolii ulceroase
Varsatura - eliminarea brusca pe gura a continutului stomacal. Este un act reflex, cu
punctul de plecare in stomac, intestin, pancreas, cai biliare, cai urinare etc. Varsaturile sunt
variabile ca frecventa, cantitate (mici, abundente) orar (matinale, pe stomacul gol, postprandiale,
precoce sau tardive). Ele vor fi analizate din punct de vedere calitativ: miros, gust si continut
(alimentare, biliare, mucoase, apoase, purulente, fecaloide, sanguinolente). in privinta
varsaturilor alimentare, trebuie acordata atentie celor care contin alimente ingerate cu 1 - 2 zile
mai inainte (stenoza pilorica).
Regurgitatia - refluxul alimentelor ajunse in stomac, fara a fi vorba de un efort de a
voma
Eructatia - eliminare zgomotoasa, pe gura, a gazelor continute in stomac.
Pirozis - arsura retrosternala
Meteorism abdominal - acumularea masiv de gaze la nivel intestinal sau n spaiul
abdominal
Diaree
Constipatie
Hematemeza - varsatura de sange. Bolnavul varsa sange rosu-inchis, cu cheaguri,
deseori amestecat cu resturi alimentare. in functie de cantitatea pierduta, hematemeza se insoteste
de semne generale: paloare, ameteli, transpiratii reci, palpitatii, puls rapid si scaderea tensiunii
arteriale, mergand pana la soc hemoragie si exitus. Cand sangele este in cantitate mai mica si
stagneaza un timp in stomac, varsatura capata un aspect negricios, in zat de cafea" datorita
digerarii sangelui. Bolile in care se intalneste mai frecvent hematemeza sunt ulcerul gastric si

2
Curs nr. 1

duodenal, tumorile stomacului, ciroza hepatica, gastrita hemoragica. Hematemeza este insotita
sau urmata de melena (scaune negre ca pacura), moi, determinate de trecerea sangelui in intestin,
unde este partial digerat.
Melena scaune cu sange ,,negre ca pacura, moi, determinate de trecerea sangelui in
intestin, unde este partial digerat.
Rectoragii - emisie de sange rosu prin anus, urmare a unei leziuni care se situeaza, in
general, in partea de jos a tubului digestiv (colon, rect, anus).
Durere - se defineste dupa sediul ei, dupa tipul ei, difuz sau localizat, dupa intensitatea
ei, dupa periodicitatea si caracterul ei, dupa iradiere.
Dup localizare:
- Epigastric postprandial sau nocturn, n ulcerul gastric
- Retrosternal, n bolile esofagului
- Hipocondrul drept, n colecistit
- Flancul stng sau drept, n cancerul de colon
- Abdominal, n rectocolit
- Fosa iliac dreapt, n apendicit
- n bar, n pancreatit
Febra
Frison
Hiperemie - aflux anormal de sange intr-o anumita parte a corpului.
Tumefiere - umflatura, modificare locala de forma si volum, provocata de tulburari ale
circulatiei sangelui, secundare de cele mai multe ori unui proces inflamator local.
Cefalee durere de cap
Tahicardie - accelerare a frecventei batailor inimii peste 90 de pulsatii pe minut.
Dispnee - tulburare a respiratiei caracterizata prin modificarea ritmului si intensitatii
miscarilor respiratorii.
Adenopatie - afeciune care se manifest prin inflamarea ganglionilor.
Aparare musculara - reprezinta reflexul de raspuns la palpare, manifestat prin
contractura musculaturii abdominale, ce apare in timpul palparii. Marcheaza debutul iritatiei
peritoneale si poate fi localizata sau generalizata
Contractura abdominala - contractura musculara neprovocata prin atingerea
abdomenului.
Intreruperea tranzitului intestinal

3
Curs nr. 1

Distensia abdomenului - marirea de volum a abdomenului , urmare a incetarii

peristalticii si acumularii de lichide si gaze in intestin. La debut poate apare intr-o anumita zona a
abdomenului, ulterior generalizandu-se.