Nursing in chirurgie toracica si cardiovasculara Curs 1.

Csipkar Laura
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE SI

TORACICE

SEMIOLOGE : Parte a medicinii care se ocup cu descrierea simptomelor i a semnelor diferitelor

boli, precum i a metodelor de a le pune n eviden i de a le diagnostica; simptomatologie.

I. Simptome functionale

Durerea precordiala (DP) este de origine: a) cardiaca; b) extracardiaca

Durere: Senzatia neplacuta care se manifesta sub diferite forme (arsura, intepatura,
crampa, greutate, intindere etc.) de intensitate si intindere variabile. Durerea este asociata cu
leziuni tisulare, reale sau potentiale, sau descrisa ca si cum aceste leziuni exista. Diversitatea
durerii si faptul ca ea ar fi intotdeauna subiectiva explica faptul ca e dificil sa se propuna o
definitie satisfacatoare. Aceasta notiune acopera, in fapt, o multitudine de experiente
distincte, care variaza dupa diferite criterii senzoriale si afective. Unii subiecti descriu o
durere in absenta oricarei cauze fiziologice probabile: totusi, este imposibil sa se faca
deosebirea intre experienta lor si cea cauzata de o leziune reala.

a) Durerea precordiala de origine cardiaca poate fi :

DP Organica leziuni ale cordului si vaselor mari sediul precordial sau retrosternal,
iradiaza in umarul stang, membrul superior stang pe marginea cubitala, caracter constrictiv,
insotita de anxietate, apare la efort, durata scurta (3-5 min), cedeaza la repaus si la
nitroglicerina sublingual:

- Insuficienta coronariana neconcordanta dintre nevoile in oxigen ale miocardului si irigatia

efectiva pe care o pot asigura arterele coronare: angina pectorala, infarctul miocardic, sdr.
intermediare, in stari circulatorii functionale (anemii severe, tahicardie paroxistica)

- Pericardita acuta

- Bolile aortei angina pectorala, anevrism disecant al aortei

DP Functionala (vegetativa) in absenta leziunilor organice intepatura localizata

punctiform la apex (aratata cu un singur deget), de foarte scurta durata, apare sau la emotii sau
surmenaj, insotita de alte simptome ale nevrozei (iritabilitate, cefalee, insomnii, astenie)

b) Durerea precordiala de origine extracardiaca

Afectiuni ale peretelui toracic tegumente, muschi, nervi, coaste , articulatii

1
Afectiuni ale coloanei vertebrale dorsale

Afectiuni pleuro-pulmonare pleurita, pleurezie, pneumopatie acuta, infarct pulmonar

Afectiuni digestive esofagita, hernia hiatala, ulcer gastric

Dispneea lipsa de aer

Dispnee de efort (progresiva) apare in timpul unui efort fizic, se accentueaza cu efortul si
dispare la incetarea lui

Dispnee de repaus se manifesta in repaus, eforturile cele mai mici determinand accentuarea
ei (inclusiv conversatia); pe masura ce dispneea de repaus se accentueaza, bolnavul are
tendinta la ortopnee; aparitia ortopneei tradeaza un stadiu avansat de IVS (insuficienta
ventriculara stanga)

Dispnee paroxistica - de origine cardiaca are doua cauze principale

a) astmul cardiac atac de dispnee brusc, noaptea sau la scurt timp dupa efort, fortand
bolnavul la ortopnee; dureaza cateva minute

b) edemul pulmonar acut (EPA) forma cea mai grava a dispneei paroxistice si o mare
urgenta medicala; apare brusc noaptea , dar si ziua dupa afort, determinand

ortopnee; bolnavul este anxios, agitat, palid, cu buzele si extreminatile usor cianotice, cu
transpiratii reci

Dispnee de cauze extracardiace este un fenomen asociat la un bolnav cardiac

Palpitatia senzatie neplacuta, incomoda, ce consta in perceperea amplificata si deformata a

propriilor batai ale inimii

Cauze: 1) cardiace: extrasistolia, fibrilatia auriculara, tahicardia paroxistica

2) extracardiace: afectiuni pleuro-pulmonare, digestive, mediastinale; se intalnesc frecvent la

nevropati

Forme clinice: - palpitatii intermitente extrasistole

-palpitatii paroxistice apar brusc si se termina brusc: tahicardie paroxistica, F.A.paroxistica

- palpitatii persistente afectiuni valvulare, hipertiroidism, anemie, insuficienta aortica

Cianoza reprezinta coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor, apare cand

concentratia de hemoglobina redusa depaseste 5 g%

Cianoza poate fi de cauza:

a) periferica datorita stazei si utilizarii crescute a oxigenului la nivelul tesuturilor; este

2
determinata de tulburari de circulatie venoasa si tulburari de circulatie arteriala

- clinic cianoza periferica este rece, predomina la extremitati,

b)centrala datorita deficitului de oxigenare a sangelui; determinata de afectiuni cardiace

cum ar fi: stenoza mitrala, stenoza arterei pulmonare, malformatii congenitale de cord

Pulsul - are o serie de caracteristici

Frecventa pulsului este in raport cu frecventa batailor cardiace

Ritmul pulsului exprima rtimul batailor cardiace; poate fi regulat, ritmic si neregulat sau
aritmic (fibrilatie atriala, extrasistole)

Amplitudinea pulsului este in raport cu forta de contractie a miocardului si cu presiunea

sanguina; d.acest p.d.v. intalnim: - puls de volum mare (puls altus), in insuficienta aortica,
HTA

-puls de volum mic (puls parvus), in stari de soc si tahicardii

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea cu care este lovit peretele arterial, de catre
coloana de sange ce paraseste inima in timpul unei sistole ventriculare. Modificarile TA pot fi:

-HTA hipertensiunea arteriala, cresterea tensiunii arteriale peste valorile limita (>140/90
mmHg)

-hTA hipotensiune arteriala, scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale

Febra poate fi:

Febra apartinand bolii de baza, care in evolutie poate determina modificari cardio-vasculare

(septicemii, RAA)

Febra ca simptom principal al bolii cardiovasculare (infarct miocardic, pericardita,

tromboflebita)

Febra ce indica o complicatie a bolii cardio-vasculare (endocardita bacteriana subacuta)

Manifestari din partea altor aparate:

Aparatul respirator

-tusea - in bolile de inima se produce prin staza pulmonara cronica (stenoza mitrala) care
favorizeaza suprainfectia bronhiilor sau compresiune pe mediastin

-hemoptizia - este secundara hipertensiunii pulmonare

Aparatul digestiv

3
-greturi, varsaturi apar in insuficienta ventriculara dreapta (IVD) prin staza hepatica

-hepatalgia durere difuza in hipocondrul drept si epigastru, secundara congestiei ficatului

din IVD

-ascita (acumulare de lichid in peritoneu) in insuficienta cardiaca decompensata

Manifestari nervoase

-cefalee in HTA, accidente vasculare cerebrale,

-tulburari auditive perceperea unor zgomote anormale (tiuituri, pocnituri), in HTA

-tulburari vizuale muste zburatoare, cecitate etc. in HTA, embolii cerebrale

-afazie incapacitatea de a intelege si reproduce cuvintele vorbite (in accidente vasculare

cerebrale)

- pareze, paralizii instalarea unor deficite motorii partiale sau totale in urma AVC

II.Semne fizice

Culoarea tegumentelor

Cianoza

Paloarea tegumentelor anemii, stari de soc, colaps

Eruptii cutanate si noduli in RAA, endocardita

Pozitia bolnavului

Ortopnee in bolile cu staza pulmonara accentuata

Genu-pectorala in pericardita acuta exudativa

Pozitia spectatorului de vitrina in angina pectorala

Socul apexian locul unde se plapeaza si se asculta bataile inimii cu cea mai mare
intensitate, este de fapt bataia varfului inimii; normal se palpeaza in spatiul V i.c. stang, pe
linia medio-claviculara

Modificari patologice:

Abolirea socului apexian (disparitia) in pericardita exudativa

Deplasarea socului apexian in boli cu hipertrofie ventriculara

Intensitatea socului apexian este diminuata in obezitate, pericardita, soc, IMA

4
-crescuta in boli febrile acute, tireotoxicoza, insuficienta aortica

Turgescenta jugularelor cresterea presiunii venoase in venele cave, la pacientii cu

insuficienta cardiaca dreapta, se oglindeste la nivelul jugularelor prin turgescenta, adica prin
dilatarea si punerea lor sub o anumita tensiune

Zgomotele cardiace sunt vibratii sonore si neregulate, rezultate din activitatea inimii. In
mod normal, la ascultatie percepem doua zgomote: Z1 (sistolic) si Z2 (diastolic), realizand un
ritm in doi timpi.

Zgomotul I marcheaza inceputul sistolei ventriculare si este determinat de inchiderea

valvulelor atrio-ventriculare

Zgomotul II marcheaza sfarsitul sistolei si inceputul diastolei ventriculare, fiind determinat de

inchiderea valvulelor sigmoide aortice si pulmonare

Suflurile cardiace sunt fenomene acustice produse de vibratii cu frecventa variabila, care
se aud pe langa zgomotele cardiace fundamentale. Apar ca urmare a cresterii vitezei fluxului
de sange, trecerea fluxului printr-un orificiu stramtorat sau regurgitarea printr-o valva
incompetenta.

Pot fi sufluri sistolice: apar dupa Z1

-diastolice : apar dupa Z2

Se intalnesc in stenoza mitrala, insuficienta mitrala, stenoza si insuficienta aortica, stenoza

tricuspidiana, etc.

Freamatul cardiac este o senzatie de vibratie patologica, perceputa la palpare intr-o zona
limitata din regiunea precordiala. Este determinat de prezenta suflurilor cardiace (deci poate fi
sistolic, diastolic sau sistolo-diastolic)sau de frecatura pericardica prezenta in pericardita
acuta.