ION

Apare in 1920, cosiderat capodopera scriitorului

GENEZA

Romanul a fost elaborat intr-un lung si complicat proces.

1. O prima varianta o reprezinta nuvela Rusinea aparuta in 1903, o schita de
portret a batranului Glanetasu
2. In nuvela Zestrea din 1910 fixeaza trasaturile viitorului erou
3. In 1912, prozatorul are deja un plan al romanului in 13 capitole. Pana in 1917
redacteaza prima versiune, pana in 1920 il rescrie in intregima. Publicat in prima
editie intr-un singur volum si apoi in 2: Glasul Pamantului si Glasul Iubirii

Punctul de plecare il reprezinta cateva scene din biografia scriitorului

1. prima scena s-a petrecut pe hotarul satului Prislop (Era o zi de inceput de
primavara, iesisem cu pusca la vanat de porumbei salbatici, hoinarind pe coastele
dimprejurul satului, am vazut un taran in haine de sarbatoare care s-a aplecat si a
sarutat pamantul. L-a sarutat ca pe o ibovnica. Scena m-a uimit si mi s-a intiparit
in minte
2. Un alt moment relevat n jurnalul scriitorului face referirea la ntlnirea cu un
fecior harnic dar foarte srac Ion Pop al Glanetaului care nu avea pamant. Din
vorbele lui se simte o dragoste pentru pmnt aproape bolnvicioas. Pronuna
cuvantul pamant cu atata sete, cu atata lacomie si pasiune, parca ar fi fost vorba
de o fiinta vie si adevarata. Ascultandu-l mi-am adus aminte de omul care a
imbratisat pamantul
3. Tot atunci are loc in satul natal un alt eveniment relatat scriitorului de sora sa
Livia, eveniment ce va reprezenta subiectul nuvelei Rusinea. Un taran isi bate
strasnic fata, pe Rodovica, pentru ca ramasese insarcinata cu cel mai sarac flacau
din sat.

COMPOZITIA
a. Romanul are o constructie monumentala, in dou prti, cu 6 si respectiv 7
capitole: Glasul pamantului si Glasul iubirii. Capitolele au titluri sinteza
pentru actiunea epica, de ex: Iubirea, Rusinea, Nunta, Copilul, Blestemul
etc. In cadrul capitolelor, materialul epic e structurat in secvente narative,
variind intre 6 su 9 unitati
b. Naratiunea are 2 planuri principale (Tehnica planurilor paralele). In prim
plan apare destinul lui Ion, proiectat pe panza satului. In planul al doilea
apare viata intelectualitatii rurale, grupate in jurul familiei invatatorului
Herdelea. Cele doua planuri se intersecteaza sau curg paralel.
Reprezentativ este in acest sens primul capitol al romanului Inceputul
unde ne sunt prezentate personajele ce vor lua parte la actiune. Trecerea de
 la un plan la altul se face prin alternanta, iar succesiunea secventelor prin
inlantuire
c. Romanul are o alcatuire simetrica, circulara, sferoida. Modelul este
Tolstoi. Romanul incepe cu 5 scene successive: drumul spre satul Pripas,
Crucea cu Hristos rastignit, Hora, Infruntarea verbala dintre preot si Vasile
Baciul, bataia dintre Ion si George. Finalul reia aceleasi secvente in ordine
inversa: prabusirea lui Ion sub loviturile lui George, altercatia dintre preot
si Baciu, hora, troita, drumul care se indeparteaza de satul Pripas.
Fundamentala ca semnificatie este metafora drumului prin care scriitorul
ne conduce in spatiul geographic, social si uman in care se va petrece
actiunea. Drumul se dimensioneaza si avem astfel perspectiva satului aflat
la traditinala hora de duminica, unde facem cunostinta cu toate personajele
romanului. Viziunea panoramica se restrange la grupurile de la hora si la
protagonisti, Ion, Florica, Ana si George. Pe drum, la inceputul romanului
nu vine nimeni, iar in final pleaca fam Herdelea.
d. O alta tehnica folosita este tehnica contrapunctului. Naratorul prezinta
aceeasi tema in cele 2 planuri diferite. Nunta Anei/Laurei, conflictul
exterior Ion/Vasile Baciu, conflictul invatator/preot. Se pun astfel in
evidenta secventele narative, episoade simetrice, antitetice, care confera
acrtiunii aspect polifonic.

SUBIECT
.
Expozitiune: Actiunea incepe intr-o zi de duminica , la hora, in curtea Tudosiei,
vaduva lui Maxim Oprea. Sunt prezentate principalele personaje, satul transilvanean
Pripas si sunt anuntate conflictele.
Intriga: Venirea lui Vasile Baciu la hora si confruntarea cu Ion pe care-l numeste
hot si talhar pentru ca umbla sa-I ia fata promise lui George Bulbuc.
Desfasuratea actiunii: Ion o seduce pe Ana si il oblige pe Vasile Baciu sa accepte
casatoria. Simtindu-se inselat de Vasile Baciu pentru ca nu primsie acte pentru pamant
Ion o brutalizeaza pe Ana. Belciug mediaza conflictul dintre cei 2. Treptat Ion se intoarce
la Florica maritata intre timp cu George Bulbuc.Brutalizata si lipsita de sprijin moral ,
Ana se sinucide
Punctul culminant. Intrand la banuieli , George se intoarce pe neasteptate acasa si
il gaseste pe Ion la Florica . Orbit de gelozie il omoara cu 3 lovituri de sapa
Deznodamantul. George este arestat. Florica ramane singura iar averea lui Ion
revine bisericii.

TEME
Variate , ca in orice roman realist
-iubirea , cuplul , nunta
-taranul , satul , pamantul , averea

TITLU
 - nume al personajului principal , ( personsj eponim ) , aflat in prim-planul
actiunii , adunand in jurul sau pe toate celelalte personaje
- nume comun , sugerand caracterul universal valabil al intamplarilor
- numele comun intareste tipicitatea personajului

REPERE SPATIALE SI TEMPORALE

Sunt clare , precise , ca in orice roman realist

Actiunea e plasata strict in timp si spatiu
Spatiul e satul Pripas , intre Cluj si Bistrita , in Transilvania care apartinea Imperiului
Austro- Ungar
Timpul e sf. Sec. 19 si inc sec 20 , inainte de Marea Unire

CONFLICTE

Conflictul central al romanului este lupta pentru pamant in satul traditional. Conflict care
va genera pe cele secundare:
1. Conflictele nationale intre romani si autoritatile statului austroungar
2. Conflictele de autoritate intre inv Herdelea si preotul Helciug
3. Conflicte erotice intre Ion si George

Dincolo de conflictele exterioare se regaseste in roman si un conflict interior al eroului

(conflictul intre cele doua glasuri, la pamantului si al iubirii)

MONOGRAFIE A SATULUI

Dincolo de destinele individuale romanul prezintta aspecte monografice (realism)

- mari evenimente din viata omului (nunta, botez, inmormantare)
- obiceiuri (Craciunul)
- relatii de familie (Glanetasu, Herdela, Bulbuc, Baciu)
- relatii socioeconomice
- traditii laice (hora, jocul popular, portul popular)
- institutii ale satului traditional (biserica, scoala, carciuma)
- institutiile statului austroungar (judecatoria, notariatul)

Scriitorul acorda o atentie deosebita elementelor de specific national etnografice si

folclorice. In satul Pripas se rasfrange ca intr-o oglinda imaginea intregii Transilvanii.
Aspectele civilizatiei rurale au rolul de a reliefa profilul particular al satului si de a
contura felul taranilor de a intelege existenta. Si la Rebreanu, umanitatea rurala isi
deruleaza viata cotidiana dupa un scenariu arhaic, stereotip, respectat cu strictete.
Rebreanu a evitat descrierile pitoresti, idilice ale satului prezente in proza samanatorista
sau poporanista, elementele monografice fiind construite in linie realista cu exactitate
aproape stiintifica

PERSONAJE

Ca orice roman realist, romanul are o galerie numeroasa de personaje.

1. Tarani bogati: George sau Vasile Baciu
2. Tarani saraci: Ion, Zenobia, Alexandru
3. Tarani intelectuali: Zaharia, Belciug, Titu
4. Primari, notari, avocati etc, intr-o diversitate a lumii rurale

Sunt 124 de personaje nominalizate, 97 de personaje anonime si un numar mare de

personaje individualizate:
1. pers principale: Ion, Ana, Florica, preotul, invatatorul ,G Bulbuc, V Baciu
2. pers secundare: Doamna Herdelea, Laura, Titi
3. pers episodice: taranii, Simion Lungu, batranul Glanetasu, Zenobia, primarul,
avocatul Grofsoru

Ana

Topologic intruchipeaza destinul femeii din mediul rural, stapanit de o mentalitate veche:
Femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii (G.
Calinescu)

Fiica lui Vasile Baciu se detaseaza din primele pagini ale romanului, la hora, alaturi de
Florica si in contrast cu ea. Prin aparitia celor doua femei autorul prefigureaza cele 2
glasuri intre care va pendula Ion.
Era orfana de mama, tatal sau, stapan al multor pamanturi, ursuz, cazut in patima
bauturii, vede in Ana un dusman care i-ar stirbi proprietatea prin casatorie.
Se indragosteste de Ion, in care vede salvarea ei, nesocoteste barierele sociale, infrunta
jignirile si brutalitatile tatalui si apoi ale barbatului.
Rebreanu se dovedeste un bun cunoscator al psihologiei feminine: ii surprinde
zvarcolirile, universul interior, gesturile, limbajul, existenta plata, cenusie. Finalul, prin
gestul spanzurarii sugereaza drama casniciei taranesti (G. Calinescu )

CARACTERIZARE ION

Personaj PRINCIPAL fiul lui Alexandru Pop al Glanetasului, taran sarac

Dominand intreaga lume a romanului , participa la toate momentele subiectului ,
celelalte personaje principale (Ana, Baciu, Florica, George) graviteaza in jurul lui
punandu-i in lumina trasaturile.
E un personaj MONUMENTAL realizat din tehnica basoreliefului.
Intreaga constructie epica e organizata in doua parti pentru a sugera evolutia interioara a
eroului
Chiar de la inceput, este sfisiat intre cele doua chemari, a pamantului si a iubirii, urzeste
planul seducerii Anei, princ care putea obtine loturile lui Baciu.
Apoi da curs celeleilalte chemari, a iubirii, si o seduce pe Florica

E un personaj COMPLEX, cu insusiri contradictorii, viclenie si duiosie, cinism sau

naivitate
Initial, e dotat cu o serie de calitati, dar in goana dupa avere se dezumanizeaza treptat,
fiind sanctionat in final de scriitor.

Este un personak REALIST , TIPIC pentru o categorie sociala: taranul care doreste
pamant
Personajul realist are o psihologie complexa si este urmarit in evolutie.
Exponent al taranimii, Ion este insa puternic INDIVIDUALIZAT prin destinul sau tragic.

TRASATURILE personajului se dezvaluie in evolutia conflictului. Rebreanu isi

urmareste eroul in diverse ipostaze, intre care se detaseaza cu pregnanta doua: inainte si
dupa intrarea in posesia pamanturilor mult visate

Daca la inceput se simtea mic cat un vierme pe care il calci in picioare, dupa ce obtine
loturile lui Baciu se vedea mare si puternic ca un urias din basme.
Capitolul Nunta este semnificativ deoarece il surprinde in cele doua ipostaze, devenite
voci interioare care-l ademenesc permanent

La inceputul romanului, I se contituie un portret favorabil: era iute si harnic ca ma-sa,

sau munca ii era draga si pamantul ii era drag ca ochii din cap.
Lipsa pamantului apare ca o nedreptate pentru flacaul harnic, chipes si istet.
Silitor si cuminte, e simpatizat de invatatorul Herdelea, care ii apreciaza calitatile: A fost
cel mai iubit elev al invatatorului Herdelea.
E respectat de flacaii din sat si temut de tigani.
La inceput tot satul e de partea lui si il condamna pe Baciul, dar dupa bataia cu George,
Belciug il dojeneste in biserica.

Treptat, in goana lui dupa pamant, personajul se dezumanizeaza. Intra pe locul lui Simion
Lungu, care fusese al Glanetasilor, este chemat la judecata si numai jalba scrisa de
invatator il scapa de inchisoare. Urzeste planul seducerii Anei cu cinism. E interesat, apoi
brutal si in cele din urma indifferent. Nici sinuciderea Anei, nici moartea copilului nu-i
trezesc constiinta. Dupa ce obtine ce-si propusese de la Baciu, isi indreapta atentia spre
Florica. Falsa prietenie cu George, ii ingaduie sa vina oricand in casa lor. Venind odata
noaptea dupa Florica, este ucis de George cu lovituri de sapa.

MIJLOACE DE CARACTERIZARE sunt variate, specifice romanului realist obiectiv.

Naratorul prezinta initial DIRECT biografia personajului, adaugand pe parcurs elemente

de portret moral baiatul era silitor si cuminte
Predomina caracterizarea INDIRECTA care rezulta din fapte , intamplari , fel de a fi si
contureaza un personaj complex
Caracterizarea facuta de celelalte personaje se subordoneaza tehnicii pluralitatii
perspective.
Pentru doamna Herdelea, Ion este cumsecade, muncitor, harnic, saritor, istet, in timp
ce pentru Helciug este un stricat si un bataus, un om de nimic. Comportamentul eroului
fata de celelalte personaje ii subliniaza complexitatea. Cu Ana este la inceput tandru, apoi
indiferent. Cu Vasile Baciul sau George, este interesat sau batjocuritor in functie de
scopul propus.

Autocaracterizarea, realizata prin monolog interior, evidentiaza un personaj puternic,

hotarat sa isi atinga scopurile, un spirit machavelic: ma molesesc ca o baba naroada,
parca n-as fi in stare sa ma scutur de calicie.

Vestimentatia ii reflecta conditia sociala de taran, iar numele, atat de comun, este
emblematic pentru reprezentativitatea personajului.

RELATIA CU ANA

El- pers complex, evolueaza

Ea personaj plat , nu evolueaza
Diferenta de statut social
El- taran sarac , urmareste sa obtina pamant
Ea- singura fata a unui taran bogat , urma sa se casatoresca cu George , baiat instarit
Viziune diferita asupra iubirii
El- isi sacrificadragostea in interesul averii ; casatoria cu Ana are la baza considerente de
ordin financiar , social si nu afectiv
Ea-il iubeste , trece pentru el peste prejudecatile sociale , morale ; va deveni victima
tragica a lipsei de scrupule si nepasarii lui Ion
Casatoria nu face decat sa inrautateasca relatia si sa accentueze sentimentul de nefericire
al lui Ion ; Ana se insingureaza , nici copilul nu-I aduce liniste , sfarseste prin sinucidere

SCENE semnificative cap I hora si capX- scena nuntii

Diversele RECEPTARI CRITICE contradictorii uneori, reflecta de asemenea

complexitatea personajului:
E. Lovinescu: Ion este expresia instinctului de stapanire a pamantului, in slujba caruia
pune o inteligenta ascutita, o cazuistica stransa, o viclenie procedurala si cu deosebire o
vointa imensa. Nimic nu-I rezista
G. Calinescu, fire instinctiva, calauzit de impulsuri elementare, violent si patimas, Ion e
o bruta careia siretenia ii tine loc de desteptaciune
T. Vianu, natura voluntara, senzuala, cu o senzualitate distructiva, tiranica
N.Manolescu, Ion traieste in preistoria moralei, intr-un paradis foarte crud, el este bruta
ingenua
ARTA NARATIVA

Este un roman realist.

1. Literatura realista este imitatie a realitatii (mimsesis). Reda lumea asa cum este ea, fara
sa o infrumuseteze sau sa o idealizeze.
Felul in care reda lumea taraneasca, spre deosbire de literatura anteriaora, semanatorista,
poporanista
2. Relatia dintre realitatea biografica si roman; scriitorul se documenteaza riguros, se
inspira din fapte reale, da viata unor personaje reale, autentice.
Geneza: 3 puncte
3. Lumea creata este veridica, credibila, este ceea ce a numit Garabeti Ibraileanu, roman
de creatie.
4. Infatiseaza o lume monografica, sub toate aspectele ei (viziunea monografica)
5. Foloseste o viziune deductive, logica, previzibila, impersonala. Sistemul anticiparilor
(previzibil)
6. Stilul anticalofil, stilul scriitorilor realisti, este sobru, prcis, limpede, impersonal

Roman obiectiv (Doric, de creatie)

1. Naratiunea se face la persoana a III-a: Rebreanu, Nu m-am sfiit sa scriu la persoana a

III-a, intrucat amestecul eului ar diminua veridicitatea romanului
2. Naratorul este omnisicient, de tip demiurgic, intrucat stie firele intrigii, stie destinele
personajelor, stie gandurile, sentimentele si intentiile lor cele mai intime
Naratorul este ubicuu, intrucat se afla in mai multe locuri, nareaza fapte diferite, realitati
simultane, in planuri paralele
3. Perspectiva narativa e perspectiva dindarat, naratorul stie mai mult despre personaje,
stie totul despre ele
4. Naratorul se distanteaza de personaje si evenimente, e neutru si impersonal;
Vocea auctoriala (vocea naratorul omniscient), intervine accidental pentru a relata acele
evenimente pe care cititorul nu le poate afla altfel, pentru a rezuma procesele psihologice,
sau intamplarile prea marunte, pentru a prezenta succinct o biografie.
Naratorul reda realitatea plasmuita, nu ca pe o succesiune de evenimente imprevizibile,
accidentale, ci ca pe un process logic, cu final explicabil si previzibil.
5. Inlantuite cauzal si temporal, faptele sunt veridice, credibile, verosimile.
6. Este respectaca cronologia intamplarilor.
7. Eroul este reprezentativ, tipic pentru clasa taraneasca si pentru problema acuta a lipsei
de pamant si a puaperizarii accentuate a taranimii.
8. Imaginea asupra vietii este ampla, cuprinzatoare, efectul asupra cititorului fiin acela de
creare a iluziei vietii

Observatii
In Arca lui Noe, Manolescu observa: roman doric realist social,
narator omniscient obiectiv care nu-si critica sau elogiaza personajele
 Realitatea nu mai este infatisata ca o succesiune de evenimente, sau ca o confuzie de
intamplari, ci ca un proces incheiat, inchiegat, ca o secventa din viata societatii rurale pe
care autorul o cunoaste foarte bine.
Influenta naturalismului:
- personaje predestinate, puse in miscare de un destin implacabil, care le
insoteste ca o fatalitate.
- Personajele devin victime (Ion e ucis, Ana se sinucide, George merge la
ocna).
- Nici un personaj nu are nici o sansa, nu I se ofera alternativa.
- Personajele asculta de o voce interioara care le subjuga viata: Ion
pamantul, Ana dragostea, George invidia

Roman traditional
(Nicolae Manolescu)

-zugraveste o lume omogena si rationala

-valorile collective le integreaza pe cele individuale
-morala tuturor ( colectiva ) triumfa
-fapta prevaleaza asupra psihologie, epicul asupra analizei
-scopul ei de a crea iluzia vietii
-narator omniscient, obiectiv, impersonal, per. a III-a
-perspectiva unica asupra evenimentelor si personaj tipic