Sunteți pe pagina 1din 4

METAFORA SI SCENARIUL METAFORIC

1. Definiia metaforei
2. Schi istoric
3. Metafora in diferite scoli terapeutice ( psihanaliza, psihoterapia ericksoniana, NLP,
terapia familiala )
4. Functiile metaforei
5. ......
- Exercitiul cu emoticoanele
- Exercitiul cu instrumentele muzicale
- Scenariul Medei

Managementul stresului profesional Anghel andreescu

1. Definiia metaforei

Conform DEX, metafora este o figur de stil care const n a da unui cuvnt o
semnificaie nou, n virtutea unei comparaii subnelese.
Un exemplu semnificativ gsim ntr-o istorioar povestit de Tudor Vianu n cartea
sa despre metafor (Problemele metaforei i alte studii de stilistic, ESPLA, Buc., 1957): unui
copil de civa aniori i s-a dat s bea un pahar cu sifon; nu mai buse niciodat aa ceva i a
fost ntrebat dup aceea cum i se pare gustul acelui lichid. i copilul a rspuns: are gust de
picior amorit!

Ion Dafinoiu in cartea ,, Elemente de psihoterapie integrativ referitor la metafor


spune c ,, este una din cele mai vechi noiuni ale tiinei limbajului ( prima sa descriere fiind
fcut de Aristotel). Este definit n retorica tradiional ca o comparaie prescurtat,
subneleas, ce realizeaz un transfer semantic care deturneaz sensul propriu al cuvintelor i
expresiilor......metafora desemneaz un obiect printr-un cuvnt care este propriu altuia:
,,primvara vieii ( copilrie, tineree), durere ,,fulgertoare ( durere aprut brusc i cu
intensitate mare).

Metafora este indispensabil comunicrii terapeutice, fiind generatoare de noi sensuri i cadre
de referin. ns metaforele descrise de lingviti i filosofi vizeaz n special descrierea unui
lucru sau a unei fiine i iau de cele mai multe ori forma unei expresii sau a unei fraze.
Procesele psihice, evenimente din via incrcate emoional nu pot fi surprinse n formulri
metaforice. Ceea ce numim in mod obisnuit ,, metafore terapeutice, sunt povestiri mai mult
sau mai putin complexe i se apropie mai mult de alegorie, fabul sau parabol.

In psihoterapie, termenii de metafor psihoterapeutic i scenariu terapeutic sunt considerai


echivaleni.
2. Schi istoric
George Pruteanu, filolog romn, pe site-ul su scrie: savanii spun c oamenii au
nvat s citeasc, nainte de a nva s scrie. Ei "citeau" ncruntrile i mbunrile vremii n
semnele cerului i ale norilor, "citeau" urmele de pe pmnt ale animalelor pe care le vnau ca
s triasc sau ca s se apere. Abia apoi au nceput s produc i EI semne.....care erau nite
desene sumare, pictograme, ce exprimau o ntreag propoziie sau idee. i, fatalmente, uneori
aceast comunicare era echivoc, cu mai multe nelesuri..... Darius al lui Istaspe a primit din
partea sciilor un faimos "mesaj obiectual", i anume: o pasre, un oarece, o broasc i 5
sgei. E probabil c expeditorii au dorit s spun: nici dac vei zbura prin aer ca pasrea, nici
dac o s v ascundei n pmnt ca oarecele sau n ap ca broasca, nu vei scpa de sgeile
noastre. ns Darius, sigur pe sine, a citit altfel mesajul: n faa sgeilor tale, se supune i
aerul i pmntul i apa. Acest exemplu arat i importana aflrii semnificaiei exacte pe
care o transmite fiecare om ce folosete o metafor n exprimare.
Bergson ( scriitor i filosof evreu-francez 1859-1941) afirma c n limbajul uman ,, nu
exist altceva dect metafora.
In 1956, lingvistul Roman Jacobson a spus despre metafor c : ,, desemneaz toate
legturile asociative ntre cuvinte sau concepte fondate pe o asemnare sau analogie...
Shibles ( filosof, istoric, profesor, american) (1971), prelund punctul de vedere a lui
Bergson, a extins att de mult aciunea expresiv a metaforei nct a identificat 20 de ,,deviaii
semantice, proprii cunoaterii metaforice. ( Brzea, 1995, p.41).
Exist o apropiere de necontestat ntre psihismul uman i arta de a comunica prin
intermediul povetilor. Visele sunt tot un fel de poveti ale incontientului nostru

3. Metafora in diferite scoli terapeutice ( psihanaliza, psihoterapia ericksoniana,


NLP, terapia familiala )

METFOR, metafore, s. f.
in NPL, termenul de metafora se refera la orice poveslire sau formula de limbaj care implica 0
comparalie, incluzand comparaliile simple, similitudinile, analogiile precum i povestirile mai
lungi, alegoriile ;;i parabolele. Metaforele comunica indirect; cele simple fac comparalii
simple: ca
o coala alba, rotund ca 0 minge. Multe dintre ele devin cliee, dei 0 melafora simpla bine
aleasa poate aduce lumina asupra necunoscutului prin asocierea ei cu ceea ce clientul tie
deja.
Metaforele complexe sunt povestiri cu multiple nivele semantice. A spune 0 poveste este un
mod elegant de a distrage contientul i de a activa caularea incontienta de Tnlelesuri i
resurse. In transa, metafora este un mod excelent de comunicare intre terapeut';;i client.
Erickson folosea pe larg metafora cu clienlii saL

A crea 0 metafoia seamana cu a campune muzica, iar metaforele ne influenleaza in acela;;i


fel ca muzica. Un sunet armonios, 0 melodie consta din note aflate in relatie. Ea poate fi
GEmtata
Intr-o gam3 mai joasa sau mai inalta dar ramane aceeai melodie: aceleai note cu aceleaJi
relatii intra ele, aceieai distante, la fel cum exista i in melodia originala

La fel ca muzica buna, povestirile melaforice bune creeaza ateptari i apoi Ie satisfac, in
funcjie de modulin care sunt construite irelevanja lor pentru incont!entul clientului.
8asmele sunt metafore. "A fost odata ca niciodatiL." plaseaza povestirea i clientul Tnlimpul
interior. informajia care urmeaza nu esteutlia ca informal!e reala despre iume insa
inconlientui
proceseaza informalia. Povestirea era a arta a timpurllor vechi. Povestirile destind, ofera
cunotinte, exprima adevaruri, deschid alternative i posibilitali dincola de modalitatile uzuale
de
acliune

in primul rand, este nevaie sa examinam starea prezenta ;;i pe cea dorita a clientului. Melafora
va fi povestea calatoriei de la slarea prezenta la starea dorita.
Stare prezenta Stare dorita
"A fost odata ca niciodata..." "...i au trait fericiti..."

Am putea spune ca terapia prin metafora unifica personalitatea, trecutul cu prezentul i cu


viitorul, resemnificand traiectoria de viala i investind-o cu sens, cu foa de finalizare, cu
putere
de cunoatere i de autoconducere, redandu-i spontaneitatea creatoare, fluiditatea, vitalitatea,
Tncredereai pozitivitatea. Ea reaeaza fiina umana Tnverticalitatea condiliei sale, re-!rezind-
Q
Tndimensiunea sa spirituala ,
Pe parcursui scenariilor metaforice de autoexpiorare 9i interexplorare, membrii unui grup de
dezvoltare pot experimenta uneori minunate experiene de comunicare i de traire
transpersonala, care se dovedesc sursa inefabila a unor creteri i modifieari subtile aie
personaiita(ii lor.

Un all avantaj substantial al tehnicilor metaforice concepule i practicale de no! consta In


dellcateea cu care opereaza asupra unor probleme reale, de care subiectul esie perfect
contient, dar pe care Ie prezinta ! Ie contientizeaza sub forma mascata a jocu!ui
experienial
simbolic. Astfel este menajata i protejala sensibiiitatea persoanelor de pericolul unei
dezvaluiri
brutale in grup (ceea ce ar pulea avea drept consecina eventuale ranir! narcis!ce sau creterea
iminenta i dispropoionata a rezisten(elor),
Terapia prin metalora are puterea miraculoasa de a dizolva i de a preveni instalarea
rezistenelor In terapie, angajand totodata curiozitatea, spantaneitatea, disponibiiitatea
exploratarie, intuitiva i partieiparea autentica a c1ienilor. Participan(ii nu numai ca se simt
confortabilin grup, dar S8 i stimuleaza mutuai Tna se autodezvaiui, Tna S8 sprijinl

Lucrul eu metafora este nu numai deblocant i aclivator in sens analitic i autotransfiguraliv,


ci i un excelent diluant al rezistentelor 9i un catalizator al aulonomiei experimentale a c!
ientului,
o eale de a-I face sa se simla nu doar in siguranla, ci i responsabi! de deciziile sale i autor al
propriilor strategii rezolutive de viata .. Astfe!, se produce treptat, efectul de cretere sau
maturizare psiho!ogica, evitandu-se ariee dependenta terapeutica, intrucat, pe parcursui
proeesului lerapeulie oamenii invaa sa devina ei inii, sa creada in resursele lor personale i
sa Ie experimenteze in realitatea lor existeniiala, sa Ie modifice in functie de propriiie opiuni.
In
consecina, ei invaa sa se aulovalorizeze i sa aclioneze liber, matur, adaptativ, creativ,

Bibliografie si webografie:

http://www.pruteanu.ro/4doarovorba/emis103-5metaf.htm