Curs Ec Comert 2017

ECONOMIA COMERTULUI
M
MKKG
G SSII E
ECCT
TSS A
ANN IIIIII SSE
EMM 55
22001177
Economia Comerului 1
CUPRINS
11..LLooccuull,,rroolluull ssii iim

mppoorrttaannttaa ccoom
meerrttuulluuii iinn eeccoonnoom
miiee
2. Implicaiile mecanismului de pia n activitatea comercial
3. Piaa bunurilor i serviciilor
4. Consumul, structura i legile sale economice
5. Cererea de mrfuri
6. Oferta de mrfuri
7. Preurile n comer
8. Abordarea tipologica in activitatea comerciala de gros
9.Abordarea tipologica in comertul cu amanuntul
10.Serviciile comerciale
11.Sisteme de organizare a aparatului comercial
H.G. 333/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantai

Guvernului 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata ( MO
235/2003).
Bibliografie
I. LOCUL, ROLUL I IMPORTANA COMERULUI N ECONOMIE
1.1. Comerul, form a schimburilor n economie ( abordare macroeconomic)

1.2. Comerul- ramur a economiei naionale ( abordare macroeconomic)
1.3. Dinamica comerului contemporan ( abordare macroeconomic)
1.4. Comerul activitate profesional n economie ( abordare microeconomic)
1.1. Comerul, form a schimburilor n economie

Comerul are n tiina economic o dubl nelegere :
a) de categorie economic, avnd n vedere exprsia relaiei de schimb dintre
productor i consumator.
b) de ramur a economiei naionale care cuprinde un gen de activiti omogene
desfurate de uniti specializate sau de persoane care se ocup permanent cu
schimbul.
Comerul apare ca rezultat al evoluiei ndelungate a schimburilor de mrfuri pn
la formele moderne de azi; astfel s-au produs o serie modificri, cum ar fi:
1. legate de amploarea comerului
2. legate de obiectul comerului n funcie de natura i gradul de diversificare
a produciei de mrfuri;
3. legate de formele concrete de desfurare a comerului.
1.2. Comerul- ramur a economiei naionale

Se disting trei ramuri de comer:
a) comer cu mijloacele de producie i diverse mrfuri de utilizare productiv;
b) comerul cu produsele agricole;
c) comerul cu bunurile de consum individual;
1. dup modul i cadrul teritorial n cvare se desfoar activitatea de schimb:
- comer interior ( n interiorul rii);
- comer exterior
2. trecerea mrfurilor din sfera produciei n cea a consumului
- circulaia mrfurilor cu ridicata;

- circulaia mrfurilor cu amnuntul;
1.3. Dinamica comerului contemporan
n economia modern, comerul cunoate o dinamic deosebit datorit unui complex
de factori de influen:
1. factori cu influen asupra ofertei i asupra tehnologiilor comerciale:
a) revoluia tehnico- tiinific contemporan.
adncirea diviziunii internaionale a muncii
b) perfecionarea continu a comunicaiilor i transportului.
2. factori cu influen asupra cererii:
a) creterea srtandardului de via al populaiei;
b) schimbrile demografice n toate rile lumii;
c) urbanizarea teritoriului;
1.3. Comerul activitate profesional n economie
Definirea comerului n accepiune clasic: Comerul reprezint o funcie economic ce

const n a cumpra materii prime sau mrfuri pentru a le revinde, dar n condiii convenabile
cumprtorului cu privire la locul, timpul, cantitatea, calitatea, sortimentul i preul acceptat
de cumprtor.
Definirea comerului n accepiune modern: Comerul se refer astzi ( prin intermediul
actelor de comer) la totalitatea activitilor ce privesc un produs din momentul inteniei de a
crea acel produs, pn n momentul distrugerii produsului prin consum sau utilizare
(indiferent care ar fi forma consumului- fie intemediar, fie final).
Funciile generale ale comerului:
Funciile comerului
1) Principala funcie a comerului o constituie cumprarea mrfurilor de la productori sau
colectori, transferarea lor n depozite n vederea vnzrii; Prin vnzarea mrfurilor ctre
consumatori, comerul realizeaz sub form bneasc valoarea materializat n mrfuri,
valorificnd efectiv efortul investiional fcut pentru producia i circulaia mrfurilor; 2)
Activitatea de stocare a mrfurilor funcia apare datorit locului intermediar pe care
comerul l ocup ntre producie i consum. Necesitatea echilibrrii produciei cu consumul
izvorte din manifestarea unor tendine specifice ce apar n evoluia consumului i produciei
i ndeosebi izvorte din existena practicilor cotidiene de rupere a echilibrului ntre producie
i consum. 3) Fracionarea cantitii mari de mrfuri pe care le livreaz productorul,
formarea sortimentelor comerciale i asigurarea micilor partizi de mrfuri ce urmeaz a fi
puse la dispoziia consumatorului. Funcia are n vedere: a. O pregtire a mrfurilor pentru
vnzare de multe ori este nevoie, n cadrul reelei comerciale, de realizarea unor operaiuni
specifice: dozare, porionare, reambalare etc. b. Sortarea tuturor produselor dup criterii
comerciale; c. Controlul continuu al calitii produselor; d. Realizarea unor activiti specifice
de service i garanie. 4) Transferarea unor mrfuri ctre zonele i punctele cele mai
ndeprtate sau mai izolate pentru a putea fi vndute consumatorilor. Funcia are n vedere o
mai judicioas organizare a micrii mrfurilor. Aceast funcie apare deoarece realizarea
final a mrfurilor ca valori are loc n punctul de consum. Realizarea funciei presupune: a. O
bun cunoatere a pieei pe care acioneaz b. Alegerea celor mai apropiai furnizori, a
formelor de aprovizionare adecvate, a circuitelor produselor i a tipurilor de mijloace de
transport. 5) Crearea condiiilor de realizare efectiv a actului de vnzare-cumprare. Funcia
presupune: a. Existena unei reele de uniti comerciale. Prin intermediul reelei respective
comerciantul trebuie s se apropie de publicul su i s organizeze procesul de vnzare n
toate punctele de consum; b. Existena unui personal specializat care s asigure ntreg
procesul de circulaie a mrfurilor; 6) Asigurarea promovrii produselor prin diferite tehnici
i tehnologii promoionale (publicitate, relaii publice, reclam). Aceste tehnici promoionale
trebuie s genereze dorina de cumprare i s promoveze actul de vnzare. 7) Funcia de
cercetare se cerceteaz:
a. Dorinele consumatorilor i utilizatorilor, sugestiile, capacitatea lor de cumprare, gradul
de instruire i obiceiurile de consum; b. Se cerceteaz condiiile de pia: concurena,
facilitile i restriciile pieei, aspectele urbanistice i de urbanism comercial, nivelul
managerial promovat n cadrul pieei respective, gradul de stabilitate politic, piaa forei de
munc, piaa capitalurilor, piaa schimburilor monetare i stabilitatea monedei, politica
fiscal.
Actele de comer
Actul de comer reprezint o aciune realizat n procesul exercitrii unei profesiuni

comerciale. Cu titlu excepional poate fi calificat drept act de comer i un act care a avut loc
ntre dou pri n cazul n care prin natura sa una dintre pri i fundamenteaz existena pe
exercitarea unei activiti comerciale. Exemplu: un contract ntre cultivatorii de cereale i cei
ce cumpr (intermediari sau fabricani de pine). Unele dintre aceste acte sunt comerciale i
atunci cnd autorii lor realizeaz operaiuni de schimb ce privesc transferul titlurilor de
proprietate n scop lucrativ. Actele comerciale sunt structurate pe 3 mari categorii: 1) actele
naturale de comer; 2) actele de comer formale sau proforme; 3) actele de comer n virtutea
teoriei accesorii.;
1) actele naturale de comer sunt reprezentate de acele activiti care prin ele nsele
reprezint comer dnd profilul profesiunii celor implicai n exercitarea lor. n cadrul acestei
categorii sunt cuprinse 6 tipuri: a. totalitatea cumprtorilor de mrfuri n vederea revnzrii
sau nchirierii lor; Pentru a putea fi act natural de comer activitatea de schimb trebuie s
ndeplineasc 2 condiii: i. mrfurile cumprate trebuie revndute sau nchiriate; ii. din
activitatea respectiv de schimb s existe intenia obinerii de profit; b. include activitatea
interpuilor dintre participanii la tranzaciile comerciale (brokeri, dealeri); c. cuprinde
operaiunile de transformare a materiilor prime n obiecte de consum; Intervine aici o
condiie: transformarea respectiv trebuie s fie efectuat de ctre o firm care are drept scop
asigurarea unui profit din realizarea operaiunii respective). Apare ideea repetabilitii
activitii respective (perpetuarea).
d. Cuprinde toate activitile de transporturi se pleac de la premisa c mrfurile sunt
orientate i expediate de ctre productori spre pia i spre locurile de transformare prin grija
transportatorilor care efectueaz operaiuni comerciale i percep pentru activitile respective
anumite taxe/tarife. e. Cuprinde toate activitile pe care le exercit unitile bancare sau toate
operaiunile bancare. f. Cuprinde o serie de operaiuni mai eterogene activitile desfurate
de ageniile de curs valutar, de birouri de afaceri, activitatea ntreprinderii de spectacole
publice, activitatea ageniilor de turism.
2) actele de comer formale sau proforme au n vedere acte a cror substan comercial
este generat de forma lor. Este vorba de operaiuni care se refer la activiti realizate mai
ales prin intermediul scrisorilor de schimb (schimburi de creane, stingeri de datorii etc.).
Toate asemenea operaiuni se fac n scris, redactndu-se scrisoarea de schimb sau orice alt act
n cauz, oricare ar fi calitatea semnatarilor sau partenerilor i oricare ar fi natura
operaiunilor realizate.
3) actele de comer n virtutea teoriei accesoriei aceast categorie cuprinde toate
operaiunile ce se refer la acte ca fiind civile prin natura lor i care devin acte comerciale
dac sunt fcute de ctre un comerciant cu ocazia realizrii unei anumite laturi a activitii
sale comerciale. Ex. : achiziionarea unui calculator de ctre o firma va fi un act de comer.
1.3. Comerciantul. Definire. Restricii cu privire la libertatea de exercitare a activitii

comerciale. Obligaiile i prerogativele comercianilor.
DEF. Noiunea de comerciant are n vedere orice persoan fizic sau juridic a crei profesie
este comerul. Potrivit Codului Comercial sunt considerai comerciani toi cei ce exercit
acte de comer i fac din aceasta profesia lor obinuit.
Pentru a putea fi comerciant, trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: 1. s fac acte de
comer; 2. s realizeze asemenea acte n mod obinuit (repetabilitate); 3. s transforme
realizarea actelor respective n profesia sa de baz sau accesorie; 4. s acioneze n numele
su personal. Restricii privind libertatea de exercitare a diverselor activiti comerciale O
serie de elemente precum complexitatea activitii comerciale, importana comerului n
dezvoltarea economico-social a fiecrei ri au fcut necesar ca toate rile civilizate s se
ngrijeasc n a avea o legislaie specific domeniului respectiv din mai multe motive: 1. o
asemenea legislaie are menirea de a asigura statutul comerciantului, de a mpiedica
ptrunderea n cadrul ramurii a unor persoane necorespunztoare sau bolnave ce ar putea
pune n pericol sntatea public; 2. legislaia mai are n vedere menirea de a verifica
capacitatea de investiie a ntreprinztorilor poteniali, cinstea i loialitatea acestora i de a
asigura toate aspectele ce dau cadrul relaiei dintre ntreprinztor i consumator i ntre
ntreprinztori ca parteneri i agenii de pia. Restricii referitoare la persoana ce urmeaz a
efectua acte de comer 1. incapaciti legislaia rilor dezvoltate prevede c nu au voie s
fac comer urmtoarele categorii de persoane: a. persoane afectate de interdicii legale (ca
urmare a unor condamnri penale); b. persoane care au suferit condamnri fiscale; c. persoane
bolnave mintal; d. minorii. 2. incompatibiliti cu statutul de comerciant exercitarea
comerului este incompatibil cu realizarea concomitent a unor profesii ca: avocat, notar,
funcionar public, militar. Acest lucru se extinde i asupra partenerilor de via ai acestora.
OBS. Cetenii strini nu au voie s exercite acte de comer dect n condiiile n care reuesc
s obin un brevet comercial ce le confer dreptul de a exercita acte de comer. Restricii
referitoare la modul de organizarea diferitelor tipuri de comer Este vorba de interdicii
complete i reglementri speciale. Interdiciile complete au n vedere domeniile de activitate
sau sectoarele de comer a cror organizare este interzis ntreprinztorilor particulari. Astfel,
statul instituie un monopol legal potrivit cruia i rezerv gestionarea unor ntreprinderi sau
societi ce desfoar un astfel de comer. Statul urmrete: 1. realizarea unor obiective
fiscale (energie, tutun);
2. realizarea unor obiective de interes general (comerul cu stupefiante, comer cu armament).
Reglementrile speciale legislaia prevede toate acele sectoare de comer n cadrul crora
activitatea comercial se desfoar sub restricia respectrii unor condiii speciale. Domenii
de activitate: activitatea unitilor ce comercializeaz produse alimentare, buturi alcoolice,
brutriile, ageniile de voiaj, transport aerian. Obligaiile i prerogativele comercianilor
Stabilirea restriciilor privind realizarea actelor de comer genereaz o serie de obligaii cu

privire la procesul de organizare i desfurare a activitii comerciale. Potrivit prescripiilor
Codul Comercial ntre principalele obligaii cu privire la cei ce exercit acte de comer
figureaz: 1. obligaii referitoare la organizarea sistemului de relaii i a modului de
desfurare a activitii comerciale. Se au n vedere: a. obligaii privind inerea evidenelor
primare i contabile; b. consemnarea tuturor documentelor comerciale potrivit prescripiilor
de arhivare; c. deschiderea unui cont n cadrul unei bnci; d. suportarea consecinelor
falimentului, respectiv lichidare bunurilor ntreprinderii sau suportarea regimului judiciar n
cadrul suspendrii unei pli. 2. obligaii fiscale este vorba de plata taxelor i a impozitelor;
3. obligaii ce revin comerciantului n calitatea sa de patron. Orice ntreprinztor comercial
este obligat s aplice prescripiile Codului Muncii referitoare la: contractul de munc, la
reglementarea timpului i a naturii muncii, la igiena i securitatea social i ntocmirea i
inerea evidenei crilor de munc. Prerogativele comerciantului Prerogativele se refer la o
serie de drepturi prin care se stabilete posibilitatea fiecrui comerciant att de a aciona n
interesul propriu ct i pentru a se putea apra n cazul apariiei unor conflicte sau a anumitor
daune: 1. existena de drept a calitii de elector i posibiliti eligibile n cadrul Camerelor de
Comer i a Tribunalelor Comerciale; 2. posibilitatea comerciantului de a beneficia de o serie
de msuri speciale cu privire la urmrirea contractelor comerciale; 3. dreptul de a contesta
anumite hotrri i de a invoca fr restricii proba cu martori; 4. posibilitatea de a acorda sau
contracta mprumuturi comerciale la un nivel nelimitat.
II. IMPLICAIILE MECANISMULUI DE PIA N ACTIVITATEA

COMERCIAL
2.1.Coninutul mecanismului de pia
2.2.Exigenele mecanismului de pia
2.3.Implicarea statului n cadrul mecanismului de pia
2.4.Agenii economici ce acioneaz n cadrul pieei
2.1.Coninutul mecanismului de pia

n cadrul economiei de pia totul trebuie s se bazeze pe relaii contractuale i de
liber aciune astfel nct fiecrui agent economic i este permis s-i orienteze eforturile n
funcie de capacitatea sa de a aciona pe pia. Astfel, la baza acestui sistem global de
funcionare trebuie s stea mecanismul de pia.
DEF. Mecanismul de pia are n vedere un sistem de relaii generale i particulare
astfel angrenate ntre ele nct genereaz continuu schimburi de activiti, acte de pia i o
palet larg de rezultate.
Din punct de vedere structural mecanismul de pia prezint dou pri:
1. prima are n vedere cadrul general de constituire al mecanismului respectiv aceast
prim parte explic esena actului de pia adic vnzarea cumprarea dar i
motivarea psihologic a aciunii respective (satisfacerea nevoilor)
2. a doua parte are n vedere modul specific n care se desfoar relaiile pe diferite
zone i orizonturi de timp (se refer la activitatea comercial propriu-zis). Tot
aceast parte include i rezultatele aciunilor (nivelul satisfaciei, volumul vnzrilor,
profitul etc.). Vorbind despre rezultate putem spune c aceast parte a mecanismului
de pia este expresia exterioar, concret i compensatorie a manifestrilor
individuale ca i consumator sau agent economic.
OBS. n timp ce prima parte a mecanismului de pia (respectiv cadrul su general determinat
de schimb) rmne aceeai perioade ndelungate de timp, a doua parte a mecanismului de
pia (activitatea comercial propriu-zis) se modific de la o perioad la alta n funcie de
modificrile concrete ale fenomenelor de pia i n funcie de evoluia societii n general.
OBS. Pornind de la rolul mecanismului de pia n cadrul echilibrului general dintre resurse
i nevoi, activitatea comercial trebuie s se fundamenteze pe o bun cunoatere att a
structurii acestui mecanism ct i pe o bun cunoatere a exigenelor mecanismului de pia.
2.2.Exigenele mecanismului de pia
I. Prima categorie de exigene are n vedere sistemul de relaii n cadrul crora mecanismul de
pia poate fi folosit ca un mijloc n dezvoltarea economic.
Este vorba de respectarea n principal a patru reguli de joc ale pieei:
1. regula preului
2. regula unitii economice sau a ntreprinderii
3. regula creditului sau regula financiar
4. regula comerului deschis
Regula preului - este considerat cea mai important. Aceast regul const n a lsa
economia s funcioneze pe baza existenei unor preuri libere, lsnd loc cererii i
ofertei s echilibreze n mod liber preul.
Regula ntreprinderii const n a lsa economia s funcioneze plecnd de la celulele
sale de baz i anume agenii economici, firmele, care n aceast situaie se vor
nfiina sau vor dispare n funcie de iniiativele particulare sau publice, i vor crete
sau i vor diminua activitatea n funcie de capacitatea lor de a aciona pe pia.
Regula financiar sau regula creditului are n vedere transformarea banilor ntr-un
bun ca i celelalte bunuri lsnd oferta celor care economisesc i cererea celor care
investesc s se ntlneasc n cadrul unei piee accesibile tuturor i s se echilibreze la
nivelul unei dobnzi fixate n acelai cadru de pia.
Regula comerului deschis aceast regul se refer la necesitatea de a lsa bunurile
fabricate n diverse zone ale teritoriilor naionale i cele fabricate n strintate s intre
n concuren prin intermediul unui curs de schimb fixat de pia.
II. A doua categorie se refer la condiiile ce trebuie create pentru a asigura o bun
funcionare a economiei cu ajutorul mecanismului de pia (modelul teoretic).
Avem n vedere:
1. Consumatorul trebuie s cunoasc ansamblul ofertei sub toate aspectele sale:
volumul ofertei, structura, preul, localizarea, faciliti de informare i de
achiziionare. Toate aceste aspecte ale ofertei trebuie s se constituie ntr-un criteriu
de ierarhizare a prioritilor cu care respectivul consumator se confrunt n procesul
de consum.
2. Productorul trebuie s cunoasc i s poat folosi toate tehnicile de producie i
aprovizionare, s cunoasc capacitatea de absorbie a pieei, s cunoasc ansamblul
tehnologiilor de comercializare a produselor dar i ansamblul serviciilor pentru a
ajunge, cunoscnd toate acestea, la obinerea profitului maxim n activitatea
desfurat.
3. Schimbul de valori este necesar a se asigura libertatea schimbului de valori att n
cadrul pieei bunurilor i serviciilor ct i n cadrul pieei capitalurilor, schimburilor
monetare i forei de munc, astfel nct nici unul dintre consumatori sau productori
s nu poat deveni att de puternic nct s poat limita concurena.
Aceast categorie de exigene are doar o valoare teoretic i poate aprea doar ca
termen de referin n analiza diferitelor tipuri de piee concureniale ce caracterizeaz
dezvoltarea economic contemporan.
III. A treia categorie de exigene se refer la fenomenele ce privesc mecanismele de pia i
au implicaii deosebite asupra activitii comerciale. Aceste exigene sunt valabile n cazul
mecanismelor de pia care se bazeaz pe acele tipuri de economii n care:
proprietatea privat este larg rspndit
exist libertate de iniiativ n nfiinarea unei firme
alegerea consumatorului trebuie s fie respectat
concurena trebuie protejat
Un asemenea cadru de exigene este guvernat de un grup de legi dintre care patru sunt
cele mai importante:
1. prima lege privete cerinele i exigenele produciei. Aceast lege impune ca
resursele materiale, financiare, umane i informaionale s fie combinate n mod
profitabil, cazul contrar genernd risip de resurse, pierderi economice i n final
excluderea agentului economic de pe pia.
2. a doua lege se refer la diviziunea muncii. Soluionarea acestei probleme necesit un
sistem de repartiie att a bunurilor materiale i a serviciilor ct i a locurilor de
munc, necesit un sistem de schimb i un sistem de distribuie a bunurilor i
serviciilor de la productor pn la consumator.
3. a treia lege implic mecanismul de pia sub toate aspectele sale. Legea privete
compoziia deciziilor individuale ale agenilor economici i ale consumatorilor.
Potrivit acestei legi, organizarea economico-social apare ntotdeauna ca un ansamblu
de uniti economico-sociale interdependente dar care trebuie s dispun de
posibiliti de aciune ntr-un anumit context economico-social integrator. Soluia
acestei probleme const n a pune n legtur decidenii prin intermediul pieei
(decidenii sunt toi agenii economici i toi consumatorii din economie).
4. a patra lege este legea echilibrului financiar. Toate unitile economice au drept
condiie general n funcionarea lor restricia de a respecta un anumit echilibru ntre
venituri i cheltuieli.
Concluzie: Specialitii n economie susin c asemenea legi i exigene, care comand de fapt
echilibrul economic general, privesc n egal msur toate formele moderne de organizare
social. Aplicarea lor variaz ns n limite foarte largi i au consecine directe mai mult sau
mai puin favorabile asupra dezvoltrii economico-sociale a fiecrui stat.
2.3.Implicarea statului n cadrul mecanismului de pia
Intervenia statului n economie reprezint o problem extrem de controversat n

ntreaga lume. Exist dou mari orientri:
susine o intervenie ct mai direct i mai puternic a statului n economie
susine o implicare ct mai redus a statului, acesta trebuind s-i menin numai rolul de
supraveghetor asupra fenomenelor economice i sociale.
OBS. Evoluia economic a lumii contemporane a evideniat faptul c intervenia statului n
economie este necesar, ns n mod diferit de la o ar la alta, de la o zon la alta sau de la o
etap de dezvoltare la alta.
2.3.1.Motivaia interveniei statului n economie
Principalele motive pentru care statul intervine n economie sunt:

1. protecia social
2. protejarea mediului nconjurtor
3. subvenionarea unor sectoare economice i sociale.
1. Domeniul proteciei sociale. ntr-o societate liber fiecrui individ i este permis s-i
aleag activitile n funcie de capacitile sale, ntreaga activitate economic fiind lsat sub
semnul libertii de aciune. Trebuie s se in seama i de faptul c mecanismul de pia care
are la baz jocul dintre cerere i ofert ignor toate elementele de pia care nu sunt solvabile.
Orice individ cu o productivitate slab sau nul este ignorat de pia. n astfel de
situaii, statul trebuie s-i asume responsabilitatea problemelor ce apar i s asigure protecia
social.
Statul intervine, n principal, pe urmtoarele ci:
a) prin intervenii de la buget (bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale) pentru a
asigura ajutoarele sociale necesare.
b) Prin intervenii directe, statul realiznd o serie de investiii proprii pentru a asigura o
baz material de soluionare a dificultilor cu care se confrunt cei bolnavi,
handicapai, btrni etc.
1. Protejarea mediului nconjurtor. Intervenia statului n asigurarea i protejarea
mediului este generat de faptul c mecanismul pieei are n vedere numai bunurile de
valoare, care se vnd i se cumpr. Sunt ns i bunuri care au valoare dar nu se vnd i
nu se cumpr, ns se distrug iar aceste bunuri se numesc bunuri libere. Bunurile libere
neavnd valoare economic sunt ignorate sau chiar puternic afectate.
Statul, pentru a asigura protejarea mediului, are dou posibiliti:
a) legislaia care trebuie s oblige la protejarea mediului
b) ca investitor direct, folosind el nsui fonduri de la buget pentru refacerea i
protejarea mediului.
3. Subvenionarea unor sectoare economice i sociale. Activitatea acestor sectoare nu se
poate desfura fr intervenia exterioar a unor organisme guvernamentale sau non-
guvernamentale. Aceste sectoare sunt:
sectorul agricol
sectorul prestaiilor de servicii sociale i de sntate
2.3.2. Metode de implicare a statului n cadrul mecanismului de pia
Exist trei mari variante de intervenie concret a statului n economie:
1) intervenie n materie de pre;
2) implicarea direct a statului;
3) asigurarea i controlul concurenei.
1) Intervenia statului n materie de pre. Un pre nu este aproape niciodat un simplu

rezultat al jocului dintre cerere i ofert. Exemplu: n Frana, preul benzinei este constituit n
proporie de 70% din impozite i accize. Statul intervine prin:
a) fiscalitate cu sistemul su de impozite directe sau indirecte
b) taxarea unor preuri nseamn fixarea unor preuri sub form de tarife (tarife potale,
tarifele prestaiilor medicale de stat etc.)
c) susinerea unor preuri care se refer la stabilirea unui plafon minim de preuri
Aceast metod are n vedere s asigure agricultorilor realizarea unei minime marje
de profit chiar n condiiile n care acetia s-ar putea confrunta cu cderi de pre n
cadrul pieei;
d) controlul preurilor statul oblig firmele care acioneaz n cadrul pieei, s fac
cunoscute modificrile de pre avute n vedere, trecndu-se la aa-zisa libertate
supravegheat a preurilor
e) blocajul preurilor aceast metod este o metod dur i foarte rar folosit.
Procedeul are att un impact economic, afectnd circuitele de pia ct i un impact
psihologic, statul asumndu-i n mod deliberat riscul de a crea dereglri de pre.
Pentru a eficient, aceast metod se folosete pe perioade mici de timp i sub
controlul unui aparat minuios de supraveghere care s urmreasc cum se respect
blocajul preurilor. Metoda blocrii preurilor presupune blocarea preului unui produs
sub nivelul preului pieei, asigurndu-se astfel o protecie social dar nu i cile de
aprovizionare cu bunul respectiv. Nefiind create aceste ci, se creeaz penurie de
produse pe pia i va apare aa-numita pia neagr sau pia paralel. Ex. produse
alimentare de baz (ulei) n condiiile unei inflaii foarte mari.
2) Implicarea direct a statului n economie ca agent sau ntreprinztor. Statul, n
calitate de coordonator al dezvoltrii economico-sociale, este obligat, n unele situaii, s
intervin, s investeasc i s gestioneze direct o serie de activiti economice sau sociale.
Direcii de implicare ale statului:
crearea i organizarea unor uniti care s realizeze produse sau servicii nemarfare (care
nu se vnd pe pia: nvmnt, cultur, sntate etc.). n acest caz, se ridic
problema stabilirii preului acestor servicii sau produse nemarfare, iar acest pre
trebuie s fie n funcie de costuri, de locul serviciului n consumul populaiei i de
eventualele substituii (nvmnt privat, cabinete particulare).
Crearea i organizarea unor uniti productoare de bunuri marfare (energie electric,

igri, buturi alcoolice). n acest caz preurile mbrac aspectul preului de monopol
i statul trebuie s in seama de:
costuri
eventuale substituii
locul produsului n consumul populaiei
posibila concuren din partea agenilor economici privai
realizarea unei marje de profit.
3) Asigurarea i controlul concurenei. Concurena are n vedere o situaie economic
rezultat din interaciunea ntreprinderilor rivale pe o pia dat n cumprarea i vnzarea
unor mrfuri identice sau substituibile i care rspund acelorai nevoi. Concurena n
economia actual de pia nu este spontan i, pentru asigurarea respectrii mecanismelor
concureniale, toate rile civilizate au promulgat legi care s asigure i s protejeze
concurena. Aceast legislaie mai are n vedere sancionarea principalelor infraciuni legate
de nclcarea concurenei.
Infraciuni sancionate de legi proconcureniale:
1) refuzul de a vinde un produs ctre un consumator n condiiile n care piaa este
disponibil
2) nelegerile dintre anumii productori i vnztori pentru a mpiedica jocul liber al
concurenei i al preurilor
3) impunerea unui anumit nivel de pre distribuitorilor sau alte presiuni asupra acestora
privind raporturile lor cu clienii
4) practicarea unor preuri de atragere
5) nelarea consumatorilor asupra preurilor sau calitii mrfurilor printr-o publicitate
dubioas sau o etichetare necorespunztoare.
Apar totui fenomene care ngrdesc concurena: recurgerea la o serie de practici
anticoncureniale i are originea n puterea de pia la care au ajuns o serie de firme sau
ntreprinderi. Uznd de o asemenea putere economic, ele pot aciona att pentru a mpiedica
unele ntreprinderi s intre pe pia ct i pentru a evita unele scderi ale preului de pia,
dezavantajnd astfel cumprtorii.
2.4. Agenii economici care acioneaz n cadrul pieei

Mecanismele pieei presupun prezena unor ageni economici n cadrul pieei, aceasta
deoarece economia de pia reprezint, n ansamblul su, un complex de relaii ntre indivizi
i instituii care afecteaz o arie larg de sectoare economico-sociale ntruct se refer la toate
operaiunile legate de produs, distribuie, investiii, consum i economii.
Noiunea de agent economic are n vedere orice persoan fizic sau juridic care joac
un anumit rol n economia unei ri.
Pornind de la aceste aspecte, agenii economici pot fi grupai n 5 categorii:
1. ntreprinderile i firmele de producie i distribuie care au ca principal funcie
realizarea i comercializarea bunurilor n scop lucrativ.
2. populaia i gospodriile sale reprezint o grup de ageni care ofer
ntreprinztorilor factorii de producie iar n al doilea rnd, prin cerinele sale
asigur circuitul economic al produselor.
3. administraia public este format din organisme ce produc i ofer servicii fr
scopuri lucrative. Aceasta particip la redistribuirea veniturilor prin sistemele de
taxe i impozite.
4. grupa agenilor externi se refer la ansamblul agenilor rezideni n strintate
care intr n relaii cu economia naional ndeosebi la nivelul importurilor i
exporturilor de produse.
5. instituiile financiare sunt ageni economici ce apar n cadrul pieei intermediind
ntre cererea i oferta de resurse financiare.
OBS. Relaiile ce intervin ntre diferitele categorii de ageni economici se materializeaz sub
forma diverselor tipuri de piee: piaa bunurilor i serviciilor, piaa forei de munc, piaa
capitalurilor, piaa schimburilor valutare.
III. PIAA BUNURILOR I SERVICIILOR

3.1. Coninutul pieei
3.2. Structura pieei
3.3. Elementele care influeneaz dinamica pieei
3.4. Principalele categorii de parteneri prezeni n cadrul pieei
3.5. Mondializarea (globalizarea) pieei
3.1.Coninutul pieei
Organizarea schimbului de mrfuri n realizarea cruia este antrenat comerul

constituie unul dintre actele fundamentale ale societii. Un asemenea act antreneaz aproape
toate structurile sociale, n acelai timp contribuie la specializarea tot mai puternic i la
delimitarea domeniilor de aciune att n cadrul pieelor naionale ct i la scar mondial. Un
asemenea cadru problematic este definit de noiunea de pia.
Piaa apare ca un ansamblu de medii de comunicaie prin care vnztorii i
cumprtorii se informeaz reciproc asupra a ceea ce ofer, asupra a ceea ce au nevoie
precum i cu privire la preurile pe care le cer sau le propun n scopul ncheierii tranzaciei.
Pe msura dezvoltrii societii, piaa a cunoscut evoluii spectaculoase trecnd prin stadii
succesive, de la forma sa tradiional reprezentat de halele publice la forma sa modern
bazat pe reele de comunicaii care genereaz adevrate ocuri asupra organizrii
schimburilor n ntreaga lume.
DEF. Piaa reprezint o categorie economic a produciei de mrfuri care i
regsete expresia n totalitatea actelor de vnzare-cumprare privite n unitate organic cu
relaiile pe care le genereaz i n conexiune cu spaiul n care se desfoar.
OBS. Piaa presupune existena unor forme specifice:
existena unor ageni economici autonomi
interdependena dintre agenii economici se bazeaz numai pe relaiile contractuale i nu
de alt natur
actele de vnzare-cumprare trebuie s se desfoare n mod liber
prezena cererii i a ofertei n cadrul unei piee libere
prezena preurilor formate n mod liber ca o categorie indispensabil a actului de
vnzare-cumprare.
OBS. Coninutul pieei examinat ca i o categorie dinamic nu poate fi limitat la suma

proceselor economice care au avut loc n mod efectiv ci trebuie extins i asupra fenomenelor
ce ar putea avea loc.
n contextul unui asemenea cadru de definire accepiunea practic dat conceptului de
pia nu privete doar cererea i oferta real ci include i cererea nesatisfcut, cererea n
formare, oferta potenial, oferta pasiv etc.
3.2 Structura pieei
Complexitatea structurilor de pia este dat n principal de:

a. marea diversitate a produselor care formeaz obiectul actului de schimb;
b. natura diferit a subiecilor ce apar n relaiile de pia;
c. localizarea actelor de pia.
Pentru a trata difereniat structurile de pia se utilizeaz urmtoarele criterii:
1) aria geografic sau perimetrul confruntrii cererii cu oferta. n funcie de acest
criteriu ntlnim:
a. Piaa intern care este reprezentat de totalitatea actelor de vnzare cumprare
ce au loc n interiorul unei ri. n cadrul pieei interne se disting o serie de
piee locale cu trsturi specifice n ceea ce privete amploarea, structura i
sezonalitatea actelor de pia.
b. Piaa extern sau mondial care este alctuit din totalitatea pieelor interne
ale rilor ce formeaz piaa mondial. Lrgirea schimburilor i a sistemului de
relaii dintre ri a determinat o cretere puternic a pieei mondiale.
2) Natura consumului. n funcie de acest criteriu piaa se structureaz astfel:
a. Piaa bunurilor industriale i de echipamente;
b. Piaa bunurilor de consum individual;
3) Dup modul de materializare al activitii ce formeaz obiectul actului de
schimb avem:
a. Piaa bunurilor;
b. Piaa serviciilor;
4) Gruparea purttorilor cererii pe medii de provenien:
a. Piaa urban;
b. Piaa rural;
a) piaa urban:
Are o pondere foarte ridicat n cadrul oricrei economii naionale;
Are un grad ridicat de concentrare datorit densitii mari ce caracterizeaz lumea urban;
Se caracterizeaz printr-o puternic atracie comercial n raport cu zonele nvecinate;
Se caracterizeaz printr-un nivel ridicat al activitii comerciale;
Se caracterizeaz printr-o mare mobilitate i elasticitate i printr-un sistem superior de
dezvoltare.
b) piaa rural:
1) se caracterizeaz printr-un nivel ridicat de dispersare
2) se caracterizeaz printr-o rigiditate puternic
3) se caracterizeaz printr-un ritm evolutiv mai lent
4) nu reflect n totalitate consumul dintr-o anumit zon datorit consumului natural sau
autoconsumului.
3.3. Elementele care influeneaz dinamica pieei bunurilor i serviciilor
1. Producia de bunuri industriale i agricole. Este considerat ca unul dintre factorii

principali deoarece determin volumul ofertei de mrfuri asigurnd posibilitatea
satisfacerii cererii consumatorilor finali sau a utilizatorilor.
2. Importurile de produse. Mrfurile importate trebuie s dein o pondere mai mic pe
pia n raport cu producia indigen. Importurile de mrfuri au un rol important n cadrul
pieei, inndu-se seama de urmtoarele aspecte:
a. Mrfurile de import au rolul de a completa unele insuficiene indigene
b. Mrfurile de import au rolul de a diversifica oferta.
3. Veniturile bneti i capacitatea de investiii a populaiei i a ntreprinztorilor
(exprim puterea de cumprare). Veniturile bneti acioneaz asupra pieei prin
intermediul cererii de mrfuri deoarece determin nivelul i structura cererii respective i
reprezint condiia realizrii ofertei i a relaiilor de pia.
4. Reducerea treptat a consumului natural sau aa-zisa denaturalizare a consumului.
Acest fenomen este propriu dezvoltrii economiei de pia contemporane i evideniaz
legtura dintre evoluia pieei i cea a autoconsumului populaiei. n legtur cu acest

fenomen apar 2 probleme:
a. piaa poate avea o cretere direct proporional cu creterea consumului n
condiiile n care autoconsumul este inexistent sau are o pondere foarte redus;
b. piaa poate crete ca urmare a diminurii autoconsumului i apelarea la actele de
vnzare cumprare.
Fenomenul de autoconsum este specific pieelor rurale. Acest fenomen al autoconsumului
se afl sub influena urmtorilor factori:
Dezvoltarea i modernizarea agriculturii;
Schimbarea structurii populaiei pe categorii sociale;
Amploarea procesului de modernizare a localitilor rurale;
Modernizarea comerului la sate.
Elemente de ordin social-cultural:
Repartizarea populaiei pe nivele de instruire;
Cultele religioase i intensitatea practicilor religioase;
Modul i nivelul de trai al populaiei;
Normele i valorile sociale cele mai rspndite.
Elementele de ordin legislativ instituional. Normele juridice, diferite hotrri
guvernamentale care influeneaz modul de desfurare a diverselor activiti comerciale
avnd n vedere urmtoarele aspecte:
a. diverse reglementri cu incidente asupra activitii agenilor economici din cadrul
pieei;
b. diverse restricii privind metode de vnzare i publicitate;
c. reglementri de pre etc.
7. Elementele de ordin tehnologic. Aceste elemente i pun amprenta pe evoluia de
ansamblu a pieei.
3.4. Principalele categorii de parteneri prezeni n cadrul pieei
Aceti parteneri pot fi structurai n 6 categorii:

Consumatorii sau utilizatorii finali reprezint categoria cea mai important.
Cumprtorii apar ca o categorie distinct n cadrul pieei inndu-se seama c sunt

numeroase cazuri cnd nu consumatorii finali sunt cei care cumpr, deci nu ei sunt
cei care decid s aleag produsul pe care urmeaz s-l consume.
Distribuitorii reprezint o important categorie prezent n cadrul pieei ca urmare a
faptului c, cea mai mare parte a firmelor productoare nu-i vnd produsele
consumatorilor ci apeleaz la o serie de intermediari. Comportamentele
distribuitorilor i n mod deosebit tipul i sensul deciziilor lor de distribuie au un rol
important att n derularea vnzrilor fiecrei firme productoare ct i n evoluia de
ansamblu a pieei.
Prescriptorii consilieri au un rol specializat n cadrul pieei. Prezena lor se justific prin
faptul c ceilali intermediari sau distribuitori nu pot acoperi integral spectrul de
probleme cu care se confrunt consumatorii. n aceste condiii, au aprut n cadrul
pieei firme specializate pe aciuni de consultan. Aceste firme acord asisten de
specialitate cumprtorilor n scopul orientrii i fundamentrii deciziilor de achiziie
(firme de consultan de marketing, contabilitate, finane, cabinete medicale, firme de
design). Sunt grupuri de mrfuri pe pia pentru care autorizarea comercializrii
impune prezena obligatorie a prescriptorilor (ex. activitatea desfurat de farmacii).
Concurenii acetia reprezint elementul de profil al economiei de pia. Concurena
exercit o mare influen asupra fiecrui ntreprinztor punndu-i amprenta pe
dinamismul pieei.
Furnizorii sunt cei care produc diverse bunuri i servicii ce concur la asigurarea
fluxului complex al fiecrui produs prezent pe pia.
3.5.Mondializarea sau globalizarea pieei
Economia contemporan se confrunt cu o veritabil maree a comerului mondial.

Aceasta nseamn c activitatea comercial crete mai puternic dect producia dar mai
nseamn i c fiecare ar poate s realizeze o parte din produsele sale pe tere piee strine
i, n acelai timp, prin importuri s pun la dispoziia consumatorilor mrfuri din toate
colurile lumii.
n contextul unor asemenea evoluii, relaia pia intern pia mondial se
transform treptat ntr-un mijloc de integrare i asigurare a unor fluxuri curente i reciproce
de produse i servicii. Distincia ntre cele dou componente ale pieei i anume pia intern
pia mondial urmeaz s se mai fac doar de organismele administraiei de stat care
trebuie s asigure legislaia necesar conectrii i integrrii celor dou componente. Din
punct de vedere al consumatorului distincia pia intern pia mondial nu are nici o
importan. Pentru consumatori, important este faptul c pot s achiziioneze produse de
calitate indiferent de proveniena acestora.
O problem aparte n cadrul acestei relaii pia intern pia mondial o reprezint
ntreprinztorul (productor sau comerciant). Acesta trebuie s dispun de o mare libertate
de aciune pentru a putea fi prezent pe tere piee interne indiferent de sediul i originea sa, n
concordan cu legislaia i normele juridice specifice fiecrei ri.
Procesul globalizrii i gsete cmp de aciune numai n cadrul societilor cu o
economie de pia funcional. Elementele ce contribuie la procesul de globalizare sunt:
1. dezvoltarea i modernizarea cilor de comunicaii
2. perfecionarea sistemelor bancare.
Procesul de globalizare a fost puternic accelerat de apariia i dezvoltarea societilor
multinaionale. Caracteristica de baz a acestor societi multinaionale o reprezint uurina
i rapiditatea de aciune n direcia promovrii tehnologiilor moderne care faciliteaz
localizarea sau relocalizarea punctelor de afaceri n funcie de cerinele i capacitatea
punctelor de vnzare.
IV. CONSUMUL, STRUCTURA I LEGILE SALE ECONOMICE

4.1Nevoile de consum.
4.2.Structura consumului.
4.3Limitele consumului.
4.4.Propensiunea consumului.
4.5.Legile Engel. Dinamica i modificarea n timp a consumului.
4.1. Nevoile de consum
Orientarea tuturor activitilor ce se desfoar n cadrul pieei implic o cunoatere
amnunit a consumului. Aceasta presupune:
o evaluare corespunztoare a consumului respectiv;
stabilirea unei ierarhii ce structureaz nevoile de consum att ale populaiei ct i ale
unitilor economico-sociale.
DEF. Nevoia reprezint ansamblul trebuinelor oamenilor, instituiilor i unitilor
economice productoare de bunuri i servicii. Nevoia reprezint o categorie complex ce
apare ca o expresie a condiiilor sociale, materiale i spirituale ale vieii oamenilor
corespunztor nivelului de dezvoltare a societii.
Sub forma sa potenial, nevoia se situeaz naintea posibilitilor de satisfacere
reprezentnd de fapt un puternic impuls pentru dezvoltarea produciei sociale.
Pentru orientarea activitii comerciale ce se desfoar n cadrul pieei important este
faptul c nevoia trebuie neleas:
ca un ansamblu de trebuine reale determinate de nivelul concret de dezvoltare al
societii;
nevoia conine o mare diversitate de trebuine ce alctuiesc un sistem deschis.
innd cont de aceste aspecte, nevoile pot fi grupate dup urmtoarele criterii:
1. dup mobilul formativ al acestor nevoi:
a. nevoi de baz
b. nevoi generate de procesul de producie
2. dup caracterul nevoilor:
a. nevoi materiale
b. nevoi spirituale
c. nevoi sociale
3. dup natura valorilor de ntrebuinare care asigur satisfacerea diverselor nevoi:

a. nevoi ce implic consum de bunuri materiale
b. nevoi ce implic consum de servicii
c. nevoi complexe ce implic att consum de bunuri ct i de servicii (ex.
serviciile de alimentaie public).
4.2. Structura consumului
Satisfacerea diferitelor tipuri de nevoi are loc prin intermediul actului de consum.
Consumul mbrac forme diferite n funcie de:
natura nevoilor satisfcute
modalitile concrete de satisfacere a nevoilor
sursele de alimentare a consumului.
Structurile specifice consumului. CRITERII:
locul consumului n asigurarea evoluiei societii:
consum intermediar reprezint bunurile i serviciile consumate n cursul unei
perioade n procesul de producie
consumul final are n vedere bunurile i serviciile utilizate pentru satisfacerea
direct a nevoilor umane.
n funcie de tipul produselor:
consum de produse alimentare
consum de produse nealimentare
consum de servicii
consum de energie
dup durata de via a produselor:
consum de bunuri durabile bunuri de folosin ndelungat;
consum de bunuri semidurabile articole de sticlrie, textile, pielrie;
consum de bunuri nondurabile produse care se folosesc prin distrugerea n
consum: produse alimentare, produse destinate igienei.
dup volumul i structura cheltuielilor efectuate de populaie n vederea satisfacerii
trebuinelor:
consum de bunuri destinate satisfacerii nevoilor de baz: hran, mbrcminte;
consum de servicii strict necesare traiului: asisten medical, transport, chiriile,
servicii de ordin cultural;
consum de produse de lux: o palet larg de produse din grupa aparaturii

electrocasnice.
4.3. Limitele consumului

I. O prim limit a consumului este impus de organismele statului. Aici se ncadreaz o
serie de consumuri care sunt decise de stat fr consultarea consumatorilor, lipsindu-i pe
acetia de posibilitatea de alegere direct i real.
Aici se ncadreaz o serie de servicii publice colective care asigur prestaii n
beneficiul general al colectivitii i nu fiecrui cetean n parte. Este vorba de aa-numitele
consumuri etatizate: cheltuieli de aprare naional, cheltuieli generate de ordinea public, cu
ntreinerea justiiei i care reprezint 20% din consumul total.
II. O a doua limit a consumului vine din partea productorilor, comercianilor i
bancherilor. Cu toate c nevoile reprezint elementul de fundamentare i pornire a
produciei, totui productorii, comercianii i bancherii sunt cei care decid natura i calitatea
bunurilor care vor fi vndute i, n consecin, care vor fi consumate.
III. A treia limit a consumului este dat chiar de ctre colectivitatea consumatorilor. Orict
de independent s-ar putea considera consumatorul el rmne tributar categoriei sociale din
care face parte i parial tributar categoriilor crora ar dori s aparin. Aceast dependen
afecteaz aspiraiile consumatorului ncepnd cu alegerea modului de via i terminnd cu
petrecerea timpului liber. Consumatorul devine ntr-un asemenea context un criteriu de
localizare a individului i a familiei sale pe scara ierarhiei sociale. Aceast limitare
determinat chiar de consumator reprezint o bun oportunitate pentru ntreprinztorul
comercial care ncearc s o valorifice din plin, fundamentndu-i aciunile pe aceast
orientare.
4.4. Propensiunea consumului
Propensiunea consumului reprezint raportul dintre consumul total i venituri ca
elemente ale PIB sau PNB. Dup Keynes, propensiunea consumului, pe lng faptul c pune
consumul n relaie direct cu veniturile, reliefeaz i tendina constant a gospodriilor ca, pe
msura creterii veniturilor, s-i sporeasc consumul.
Creterile respective nu nregistreaz aceleai proporii deoarece concomitent cu
sporirea consumului populaia tinde s-i sporeasc i economiile. Pentru a urmri relaia
dintre consum i venituri exist dou posibiliti:
1. propensiunea medie a consumului (c)

C
c unde c=propensiunea consumului
X
X=nivelul venitului
C=nivelul consumului
Propensiunea medie a consumului const n a considera un nivel oarecare al venitului i a
calcula relaia procentual dintre consum i venit.
X - venituri C - consum C - propensiunea
300 246 0,82
312 250 0,80
324 253 0,78
336 255 0,76
348 257 0,74
360 259 0,72
ntr-o accepiune macroeconomic, propensiunea medie a consumului implic modul
n care ntr-o economie sunt repartizate veniturile globale ntre consum i economii, fapt care
este important pentru c comensureaz comportamentul populaiei privind alocarea
veniturilor ntre consum i economii.
C'
2. propensiunea marginal c'
X'
X - veniturile C consum X variaia C variaia c propensiunea
veniturilor consumului marginal
300 246 - - -
312 250 12 4 0,33
324 253 12 3 0,25
336 255 12 2 0,17
348 257 12 2 0,17
360 259 12 2 0,17
Pe msura creterii veniturilor sporul de venit tinde s fie economisit pentru economii.
Concluzie: Propensiunea medie indic modul de alocare a veniturilor n ntregime ntre
consum i economii. Propensiunea marginal ofer informaii referitoare la modul de utilizare
a sporului de venit (are n vedere comportamentul consumatorului n funcie de variaia

veniturilor).
4.5. Legile Engel. Dinamica i modificarea n timp a structurii consumului
La o prim analiz consumul poate aprea foarte bulversat i dezordonat, aproape
imposibil de cuantificat ns cercetarea sa n timp pe baza bugetelor de cheltuieli evideniaz
anumite tendine clare i o anumit structurare a consumului.
Engle, pe baza analizei asupra consumului i asupra venitului naional, a observat c
unele consumuri cresc mai repede dect venitul naional, altele mai ncet sau stagneaz iar
unele din acestea cunosc aceleai ritmuri.
Ierarhizarea consumului conform lui Engle are n vedere urmtoarele aspecte:
1. populaiile cu nivel de via sczut cheltuiesc cea mai mare parte a veniturilor pentru
satisfacerea nevoilor de baz
2. pe msura creterii veniturilor i a nivelului de via, populaia se orienteaz spre
achiziionarea unor bunuri necesare confortului
3. populaiile din societile dezvoltate cu venituri mari evolueaz spre aa-zisa societate
a serviciilor (produse de lux).
Potrivit acelorai legi au fost realizate structuri i n sistemul de clasificare a diferitelor
bunuri de consum n funcie de gradul de elasticitate al consumului n raport cu veniturile:
Y Y
Ec :
X X
Unde: Ec =coeficientul de elasticitate al consumului n raport cu venitul
X=venituri X=sporul sau diminuarea veniturilor

Y=consum Y=sporul sau diminuarea consumurilor
Ec = reprezint raportul ntre variaiile relative ale unei variabileY (consumul) avut
n vedere ca dependent i variaiile relative ale unei variabile X (veniturile) considerat
independent.
Semnificaia Ec indic n procente cum evolueaz consumul, n condiiile n care
veniturile variaz cu n procente. n funcie de acest coeficient ntlnim urmtoarea
clasificare:
1. bunuri inferioare Ec <1. Semnific faptul c o cretere a veniturilor de un procent
determin o cretere a consumului sub un procent.
2. bunuri superioare (de lux) Ec >1. O cretere a veniturilor de un procent determin o

cretere a consumului de peste un procent. Exemplu: bunuri sau servicii destinate
timpului liber, vestimentaia de mod, bunuri pentru ntreinerea sntii etc.
3. bunuri sau servicii neutre Ec 1. Exemplu: igri, buturi.
V. CEREREA DE MRFURI
5.1.Coninutul cererii de mrfuri
5.2.Formele de manifestare ale cererii de mrfuri
5.3.Factorii de influen ai cererii de mrfuri
5.1. Coninutul cererii de mrfuri
ntlnirea i confruntarea final a dimensiunilor i structurii consumului cu producia
n cadrul pieei are loc sub forma raportului cerere-ofert.
DEF. Cererea de mrfuri, ca o categorie economic a pieei, reprezint forma de
materializare a nevoii reale. Cererea de mrfuri se refer la:
bunurile i serviciile destinate consumului final
bunurile i serviciile destinate consumului intermediar.
OBS. n ambele cazuri 1. i 2. cererea are o sfer de cuprindere mult mai mic dect noiunea
de nevoie. n timp ce nevoia cuprinde toat sfera trebuinelor, cererea cuprinde trebuinele
pentru care exist posibilitatea real a satisfacerii lor (cererea presupune existena puterii de
cumprare).
OBS. Analiza n timp a raportului dintre nevoi i cerere reliefeaz doar o tendin de
apropiere a cererii de mrfuri de nivelul trebuinelor cuprinse n nevoie datorit urmtoarelor
motive:
1. sfera trebuinelor nu este constant;
2. cererea nu exprim dect nevoia solvabil;
3. o parte din nevoi este satisfcut prin consumul natural.
Ca materializare a nevoilor reale solvabile, cererea face legtura ntre nevoi i consumul
efectiv. Cererea precede consumul reprezentnd de fapt un consum potenial.
OBS. Sfera de cuprindere a cererii este mai mic dect cea a consumului din urmtoarele
motive:
1. datorit autoconsumului
2. datorit interveniei statului n consumul populaiei
3. datorit mutaiilor n timp intervenite n structura autoconsumului.
Cererea are:
1. un coninut economic obiectiv, determinat de prioritile cu care sunt satisfcute
diferitele trebuine n funcie de disponibilitile bneti
2. un coninut subiectiv determinat de preferinele individuale ale consumatorului.
Concluzie: innd seama att de latura obiectiv ct i de cea subiectiv a cererii, pentru
comer apar importante urmtoarele aspecte: n cadrul pieei cererea reprezint:
1. o materializare a nevoilor populaiei pentru bunuri i servicii
2. o materializare a puterii de cumprare a populaiei
3. o materializare a preferinelor, dorinelor i inteniilor de cumprare.
OBS. O eventual dereglare ntre cele trei grupe de fenomene, necoincidena lor n timp i pe
obiect determin s nu avem de a face cu o cerere efectiv, cu toate c pot exista separat
nevoi, venituri disponibile i preferine.
5.2. Forme de manifestare ale cererii de mrfuri
Aceste forme se clasific dup urmtoarele criterii:
1. n funcie de posibilitatea de manifestare a nevoilor:
a. cerere efectiv se manifest pe pia avnd o solvabilitate corespunztoare
b. cerere potenial este vorba de nevoi reale dar care nu se manifest pe pia
n principal din dou motive:
i. mrfurile fa de care ar trebui s se manifeste nu se comercializeaz
nc sau sunt n cantiti insuficiente
ii. cererea nu se modific pe pia datorit insolvabilitii cumprtorilor
2. n funcie de manifestarea n timp a cererii:
a. cerere curent se manifest pentru mrfurile de prim necesitate (produse
alimentare de baz)
b. cerere periodic se caracterizeaz prin repetabilitate la perioade de timp
determinate de natura de ntrebuinare a produsului sau de sezonalitatea
consumului (mbrcminte, nclminte, obiecte de uz casnic)
c. cerere rar este specific bunurilor de folosin ndelungat, ea se poate
referi la o serie de produse cumprate n anumite ocazii (cadouri, articole de
art, artizanat etc.).
3. n funcie de modul de formare i fixare a cererii asupra produsului:
a. cerere ferm se caracterizeaz prin faptul c fixarea consumatorilor asupra
produsului necesar are loc naintea contactului cu unitatea comercial (produse
de prim necesitate i sortiment simplu ca pinea, zahrul, uleiul);
b. cerere spontan se formeaz n contactul cu marfa exprimnd preferinele
individuale ale consumatorului pentru modele, culori, caliti sau preuri.
4. dup gradul n care mrfurile particip la satisfacerea trebuinelor:

a. cerere de baz se manifest fa de mrfurile care satisfac o anumit
trebuin determinat a cumprtorului (aparat foto, haine);
b. cerere suplimentar se manifest fa de o marf care apare necesar n mod
obligatoriu n satisfacerea unei trebuine, venind n ajutorul produsului de baz
(film);
c. cererea complementar satisfac o trebuin aflat n legtur strns cu aceea
fa de acre s-a manifestat cererea de baz, respectiv amplific gradul de
satisfacere asigurat de ctre cererea de baz (accesorii la haine).
5. dup gradul de corelare al cererii cu oferta:
a. cerere satisfcut reprezint acea parte a nevoii solvabile care n momentul
manifestrii sale s-a corelat cu oferta datorit concordanei n timp i spaiu.
b. cerere nesatisfcut n momentul manifestrii sale nu s-a corelat cu oferta.
5.3. Factorii de influen ai cererii de mrfuri
Cererea de mrfuri se formeaz i se modific n volum i structur sub influena a
numeroi factori ce acioneaz ca nite fenomene cauzale asupra cererii de mrfuri n cadrul
pieei.
Aceti factori sunt:
1. Factori economici:
a. oferta de mrfuri care influeneaz att volumul ct i structura cererii de
mrfuri;
b. veniturile curente i avuia care influeneaz volumul cererii, structura ct
i modul de manifestare prin intermediul puterii de cumprare i de investire
ce se manifest n cadrul pieei;
c. sistemul taxelor i impozitelor n general este un factor restrictiv ce
acioneaz asupra cererii de mrfuri;
d. preul reprezint un produs al pieei care are importante implicaii att
asupra volumului ct i asupra structurii cererii.
2. Factorii demografici:
a. numrul populaiei influeneaz volumul cererii de mrfuri;
b. numrul i componena familiilor influeneaz n special cererea pentru
produse de folosin colectiv;
c. structura pe vrste, sexe i profesii care influeneaz n principal structura

cererii de mrfuri.
3. Factorii psihologici:
a. preferina pentru confort
b. tendina de economisire
4. Factorii sociali:
a. gradul de urbanizare
b. tradiii i obiceiuri de consum
c. starea de sntate a populaiei
d. moda
5. Factorii naturali climaterici:
a. formele de relief i clim ce influeneaz cererea de mrfuri
6. Fenomenele de sezonalitate:
a. sezonalitatea produciei i a consumului
i. sezonalitatea produciei este specific mrfurilor agro-alimentare,
aceast sezonalitate determinnd un nivel diferit al ofertei pe parcursul
anului i deci, cererea oscileaz;
ii. sezonalitatea consumului este determinat de caracterul oscilant al
manifestrii nevoilor populaiei;
b. sezonalitatea realizrii veniturilor populaiei din mediul rural;
c. sezonalitatea cltoriilor de plcere i petrecerea timpului liber.
7. Orientarea cererii populaiei ctre servicii ca alternativ de satisfacere a nevoilor de
consum (cumprarea aparatelor de fitness doar pentru serviciile oferite).
VI. OFERTA DE MRFURI

6.1.Coninutul ofertei de mrfuri
6.2.Structura ofertei de mrfuri
6.3.Caracteristicile ofertei de mrfuri
6.1. Coninutul ofertei de mrfuri
Producia realizat n vederea satisfacerii nevoilor de consum se confrunt cu
cerinele societii n cadrul pieei sub forma ofertei de mrfuri.
OBS. Realizarea ofertei are loc n urma confruntrii finale cu cererea prin intermediul actelor
de vnzare-cumprare. Aceste acte de vnzare-cumprare preced i condiioneaz trecerea
mrfurilor din sfera circulaiei n sfera consumului.
Sub aspectul sferei de cuprindere, oferta de mrfuri se refer att la mrfurile
existente n circulaie ct i la cele ieite din fabricaie ce urmeaz a fi trimise spre pia.
n profil macroeconomic, oferta cuprinde toate produsele destinate satisfacerii
consumului prin intermediul circulaiei mrfurilor. Ca atare se ntlnete:
1. oferta bunurilor de larg consum
2. oferta bunurilor industriale i de echipamente.
Oferta de mrfuri se refer att la un volum de bunuri ct i la procesul de micare al
bunurilor de la productor la consumator. Drept urmare, n cadrul pieei, se disting
urmtoarele dou elemente:
1. fondul de marf la dispoziia reelei de distribuie (oferta real sau efectiv)
2. stocul de marf existent n anumite verigi ale circuitului economic (oferta pasiv).
OBS. Oferta de mrfuri trebuie analizat n dinamic. Dinamica ofertei de mrfuri reflect
trecerea de la condiiile actuale la posibilitile viitoare respectiv trecerea de la oferta real la
cea potenial. Oferta real de mrfuri este ceea ce se pune la dispoziia pieei n momentul
analizei. Oferta potenial trebuie s reprezinte materializarea n timp a nevoilor
consumatorilor.
6.2. Structura ofertei de mrfuri

Oferta de mrfuri se structureaz avnd n vedere urmtoarele criterii:
1. destinaia produselor n procesul de consum:
a. oferta de produse destinate consumului final
b. ofert de produse destinate consumului intermediar
c. oferta de produse de echipamente este vorba de bunuri de utilizare
productiv a cror durat de via este mai mare de 5 ani.
2. durata de via a produselor:
a. bunuri non-durabile este vorba de articole de uz curent, n general
standardizate, relativ uor accesibile ca pre i posibiliti de aprovizionare.
Aceast grup de mrfuri se caracterizeaz prin:
i. vnzri de mas adresndu-se tuturor categoriilor de consumatori;
ii. n marea lor majoritate, aceste produse intr n consum asociate cu
altele;
iii. cu puine excepii particip la un singur ciclu de folosire, utilizarea lor
fcndu-se prin distrugere n consum.
b. Oferta de bunuri durabile are n vedere produsele de folosin ndelungat,
caracterizndu-se printr-o perioad mai mare de utilizare. Se mai
caracterizeaz prin:
i. participarea n cadrul mai multor acte de folosire;
ii. se uzeaz progresiv;
iii. sunt mai afectate de fenomenul de obsolescen (uzura moral).
3. criteriul merceologic:
a. Oferta de produse alimentare aceste produse fac parte din categoria
bunurilor de consum curent i se caracterizeaz prin:
i. distrugere continu n procesul de consum;
ii. existena unui anumit grad de perisabilitate i alterabilitate;
iii. existena termenelor de garanie;
iv. restricii cu privire la condiiile de pstrare i conservare;
v. dein un loc bine determinat n consum i ca atare genereaz o cerere
constant;
vi. nlocuirea lor se face cu anumite reineri din partea consumatorilor

genernd greutate n restructurarea ofertei n cadrul pieei.
b. Oferta de produse nealimentare este vorba de produse ce satisfac cerine
foarte variate incluznd att trebuine de ordin fiziologic, social, cultural i de
confort ct i trebuine ce in de consumul intermediar. Datorit complexitii
sortimentale grupa de mrfuri nealimentare se divide n mai multe subgrupe:
i. Produse textile
ii. Produse de nclminte
iii. Produse metalice
iv. Produse chimice
v. Produse electronice i electrice.
4. locul produselor n consumul populaiei i modul lor de solicitare:
a. ofert de bunuri primare de consum are n vedere bunuri destinate
satisfacerii nevoilor de baz ale populaiei. Aceste produse sunt solicitate, n
general, n mod curent;
b. ofert de bunuri de necesitate medie produse destinate satisfacerii nevoilor
de confort. Sunt produse solicitate la intervale mai mari de timp i chiar foarte
rar.
c. Bunuri sau servicii de lux n majoritatea lor sunt produse cu semnificaie
social. Posesia sau cumprarea lor procur o satisfacie episodic (de
recunoatere social) i mai puin practic.
6.3. Caracteristicile ofertei de mrfuri
1. Tendina de cretere continu i n ritm intens a volumului de mrfuri oferite pe
pia. Fenomenul apare ca urmare a dou elemente ce acioneaz concomitent n
cadrul economiei mondiale:
a. Sporirea permanent a capacitilor de producie i a productivitii muncii
b. Conectarea pieelor interne la circuitul mondial de valori (globalizarea pieei).
2. mpletirea strns a bunurilor cu serviciile n procesul de satisfacere a nevoilor
i creterea considerabil a ponderii serviciilor ca element constitutiv al ofertei.
Acest fenomen prezint importan pentru oferta de mrfuri cel puin din dou puncte
de vedere:
a. Dezvoltarea ofertei de servicii genereaz chiar o concuren cu oferta

mrfurilor, fornd-o la preocupri de perfecionare, diversificare sortimental,
mbuntiri calitative i politici avantajoase de preuri;
b. Asigurarea unui proces superior de utilizare a bunurilor din structura ofertei ca
urmare a faptului c unele servicii contribuie la sporirea gradului de satisfacie
a consumatorului.
3. Creterea calitii bunurilor ce alctuiesc oferta de mrfuri. Aceast caracteristic
este generat de dou aspecte:
a. Perfecionarea tehnologiilor de producie;
b. Existena unor piee din ce n ce mai exigente.
Sporirea calitativ a ofertei de mrfuri se materializeaz n dou procese importante:
a. Diversificarea produciei prin apariia produselor noi, superioare calitativ;
b. mbuntirea parametrilor de calitate la produsele existente pe baza unor
noi procese de valorificare a materiilor prime i a perfecionrii
tehnologiilor de fabricaie.
4. nnoirea produselor i diversificarea ofertei de mrfuri. Multiplicarea i
rennoirea sortimentelor n cadrul pieei reprezint o reflectare a modificrilor
profunde care intervin:
a. n nevoile consumatorilor;
b. n mecanismul nevoilor i cel de satisfacere a cererii.
La acestea se adaug i faptul c deprecierea calitativ a unui produs este amplificat
continuu de deprecierea funcional datorit apariiei de noi produse. Drept urmare,
procesul de diversificare al ofertei de mrfuri mbrac 2 aspecte importante:
a. lrgirea gamei sortimentale prin apariia produselor noi pe pia care se
adaug celor existente;
b. schimbarea structurii sortimentale prin dispariia produselor vechi de pe
pia.
OBS. nnoirea produselor n cadrul pieei este un proces ce are o strns legtur cu
ciclul de via al produsului. Noiunea de ciclu de via al unui produs exprim
perioada n care produsul exist n cadrul pieei (vezi CVP de la marketing). Ciclul de
via al produsului nu trebuie confundat cu durata fizic de via (ciclul de utilizare).
Durata fizic de via are n vedere timpul scurs ntre data fabricaiei unui produs i
distrugerea sau casarea produsului n urma consumului sau a utilizrii.
Concluzie: Procesul de nnoire i diversificare a ofertei de mrfuri are n vedere urmtoarele
aspecte:
1) progresul rapid al tiinei i tehnicii determin mbogirea ofertei de mrfuri cu noi
produse;
2) acelai fenomen de progres rapid al tiinei i tehnicii genereaz ns i o serie de
consecine, lucru care se explic prin reducerea ciclului de via al produselor.
n aceste condiii, pentru comer apare o cretere a riscului comercial (productorii de
calculatoare: nu pot avea stocuri la detailiti deoarece aceste produse au o durat de via
scurt).
VII. PREURILE N COMER

7.1. Preul. Coninut i utilizri
7.2. Tipologia preurilor
7.3. Condiii de livrare
7.4.Strategii de preturi
7.1. Preul. Coninut i utilizri.
Ca aspecte macroeconomice ale economiei de pia trebuie avute n vedere libertatea

comerului i libertatea preurilor. Asemenea liberti se refer la posibilitatea confruntrii pe
orice zon de pia a bunurilor economice indigene sau strine, la preuri formate n mod
liber, prin comportamentul nedirijat al agenilor economici.
Preul reprezint una din prghiile frecvent utilizate n mecanismul economiei de
pia. Ca expresie bneasc a bunurilor, preul apare sub forma sumei de bani pe care o parte
o pretinde i o primete n calitate de vnztor de la o alt parte aflat n calitate de
cumprtor al bunului respectiv.
Preul trebuie s se formeze n mod liber pe baza raportului dintre cerere i ofert.
Pe lng acest raport, preul depinde i de numeroase alte variabile:
1) la nivelul productorilor, preul trebuie s acopere cheltuielile i s genereze profit.
Astfel, n acest caz, cheltuielile acoperite prin pre sunt:
a. cheltuieli de fabricaie;
b. cheltuieli de achiziionare a materiilor prime, combustibilului, materialelor
auxiliare;
c. cheltuieli de desfacere;
d. cheltuieli de marketing i administraie;
e. cheltuieli cu dobnzile;
f. amortizarea capitalului fix;
g. diferite taxe i impozite (altele dect impozitele pe produs adic accizele).
2) la nivelul firmelor cu activitate de comer, n structura preului este cuprins i
adaosul comercial. Mrimea adaosului comercial difer de la un sector de activitate la
altul precum i de la o firm la alta. Adaosul comercial este calculat i adugat att de
comerul cu ridicata ct i de ctre comerul cu amnuntul. n cadrul activitilor
comerciale ce importul i exportul de mrfuri nu se opereaz cu noiunea de adaos

comercial ci cu cea de comision care ndeplinete aceleai funcii.
Funciile adaosului comercial:

acoperirea cheltuielilor de comercializare;
asigurarea profitului;
constituirea bazei de calcul pentru TVA generat de valoarea adugat n procesul de
circulaie al mrfurilor n cadrul activitii unei firme de comer.
Din suma adaosului comercial nu se acoper suma TVA i nici cheltuielile de achiziionare a
bunului respectiv Acestea reprezint mrimi diferite n structura preului.
Mrimea sumei adaosului comercial depinde de:
1) valoarea bunului economic exclusiv TVA;
2) cantitatea achiziionat i vndut;
3) cota relativ stabilit n mod liber de fiecare agent economic.
Libertatea agentului economic n stabilirea cotei de adaos comercial este ns relativ
deoarece prin mecanismele de pia se stabilesc o serie de restricii determinate de:
concuren;
asigurarea vandabilitii produsului;
mrimea cheltuielilor de comercializare;
mrimea profitului propus;
raportul cerere-ofert existent pe pia.
n general, cota de adaos comercial se stabilete:
CAC
A c
PA TVA
unde: CAC cota de adaos comercial; A sum de adaos comercial;
c
PA pre de achiziie; TVA tax pe valoare adugat.

7.2. Tipologia preurilor
n procesul circulaiei mrfurilor preul este ntlnit att cu ocazia cumprrii,

achiziionrii sau aprovizionrii ct i cu ocazia vnzrii produselor. Pentru a se putea obine
profit, preul de vnzare va trebui s fie mai mare dect preul de cumprare.
A) Preurile de aprovizionare:
1) pre de achiziie prestabilit
2) pre negociat la achiziionarea produselor agricole
3) pre cu ridicata
4) pre de import
1) Preul de achiziie prestabilit (produse agricole) este un pre stabilit de ctre stat.
Dimensionarea lui urmrete asigurarea acoperirii cheltuielilor de producie, de desfacere
precum i obinerea unui beneficiu de ctre productorii agricoli.
2) Preul negociat la achiziionarea produselor agricole este ntlnit n tranzaciile
comerciale dintre productorii agricoli i diverse firme comerciale.
3) Preul cu ridicata este preul la care vinde productorul industrial (marele productor).
Se compune din:
a. Cheltuieli de producie
b. Cheltuieli de desfacere n funcie de condiiile de franco (livrare)
c. Profitul productorului
d. Accize
e. TVA pltit de productor
4) Preul de import (sau preul produselor de import) este compus din:
a. Valoarea declarat n vam (n valut i transformat n lei la cursul zilei);
b. Valoarea cheltuielilor de transport i de asigurare efectuate n valut, n afara rii,
dac nu au fost incluse n preul mrfii (acest lucru depinde de condiia de livrare);
c. Valoarea cheltuielilor de ncrcare-descrcare i manipulare conexe mrfurilor
importate dar achitate pe parcursul extern;
d. Valoarea oricror alte cheltuieli ocazionale efectuate pe parcurs extern;
e. Cota procentual stabilit de Ministerul Finanelor;
f. Taxa vamal (conform tarifului vamal);
g. Accize;
h. Comisionul punctului vamal;

i. TVA.
O asemenea structur a preului se regsete la efectuarea importului direct fcut de
firmele de import-export, de firmele grosiste i detailiste.
OBS. Taxa vamal are o dimensiune corelat cu reglementrile n vigoare ale
Organizaiei Mondiale a Comerului, precum i cu obligaiile rezultate din clauza
naiunii celei mai favorizate dar i din aderarea la unele organizaii zonale (CEFTA).
B) Preurile de vnzare - cuprind 4 mari tipuri:

1) Preul cu ridicata la care productorii industriali vnd produsele fabricate. Structura
preului este identic cu preul cu ridicata tratat la preul de aprovizionare, aceasta
deoarece vnztorul este productorul iar pentru el acest pre este un pre de vnzare. n
structura preului respectiv, suma TVA cuprins n preul facturat se compune din
urmtoarele elemente:
a. suma TVA anterioar generat de procesul de aprovizionare cu materii prime,
materiale, echipamente necesare activitii de producie (TVA deductibil);
b. suma TVA generat de valoarea adugat de productori n timpul procesului de
producie (TVA colectat).
Prima sum a fost inclus n preul de achiziionare iar cea de-a doua sum va fi adugat
la preul de vnzare.
OBS. n majoritatea cazurilor, preul cu ridicata este un pre negociat.
2) Preul de vnzare practicat de importatori (pre de livrare al importului). Structura
preului de livrare practicat de importator conine toate elementele menionate la preul de
aprovizionare pentru produsele de import plus cteva elemente specifice fiecrei firme.
Astfel, structura complet a acestui tip de pre este:
a. Valoarea mrfii declarat n vam;
b. Valoarea cheltuielilor de transport i asigurare pe parcurs extern;
c. Valoarea cheltuielilor de ncrcare-descrcare, manipulare i orice alte cheltuieli
efectuate pe parcurs extern;
d. Taxa vamal;
e. Accizele;
f. Comisionul punctului vamal;

g. TVA;
h. Cheltuieli interne directe ( dac nu sunt suportate din comision);
i. Comisionul firmei importatoare (suma absolut a acestuia se calculeaz nmulind
cota procentual a comisionului cu suma care reprezint baza de calcul a TVA
pltit de importatori).
3) Preul de vnzare practicat de comerul cu ridicata apar dou situaii:

a. Pentru produsele indigene preul cu ridicata cuprinde n plus fa de elementele
artate anterior (la preul de aprovizionare cu ridicata) adaosul comercial i TVA
aferent adaosului comercial
b. Pentru produsele de import apare n plus (pe lng elementele anterioare)
i. Comisionul firmei;
ii. TVA aferent comisionului;
iii. Plus alte cheltuieli suportate n afara comisionului.
4) Preul de vnzare cu amnuntul este preul la care se vnd produsele ctre
consumatorul sau utilizatorul final. n aceast situaie vor aprea n plus:
a. Adaosul comercial practicat de firma detailist;
b. Suma TVA generat de acest adaos.
7.3. Condiii de livrare
n cadrul politicilor de pre, un rol important revine condiiilor de livrare (condiii de

franco). Condiiile de livrare precizeaz cine suport anumite cheltuieli, ntinderea spaial a
obligaiilor asumate de fiecare partener i sfera acestor obligaii.
Condiiile de livrare se desfoar pe 2 coordonate:
1) Piaa intern
2) Relaii comerciale internaionale.
1) Pe piaa intern se disting urmtoarele tipuri de condiii de franco:
a. Franco-furnizori are n vedere c toate cheltuielile aprute dup eliberarea

produsului din producie le suport cumprtorul.
b. Franco-gara de expediie (franco-expeditor) este o condiie de livrare n care
toate cheltuielile de manipulare. ncrcare, descrcare cad n sarcina vnztorului
pn la gara sau firma de expediie. De aici cheltuielile i riscurile le suport
cumprtorul.
c. Franco-staia de destinaie vnztorul suport cheltuielile de transport i
manipulare pn n acest punct al fluxului produselor.
d. Franco-beneficiari condiie conform creia vnztorul suport toate cheltuielile
i riscurile pn la sediul cumprtorului.
2) Condiiile de livrare n relaiile economice internaionale (sistemul INCOTERMS).
Sistemul Incoterms precizeaz condiiile de livrare a mrfurilor n schimburile
internaionale (transport, asigurare, risc).
a. Condiia de livrare E vnztorul ine marfa la sediul su neimplicndu-se n
asigurarea, organizarea i desfurarea transportului.
b. Condiia de livrare F vnztorul se confrunt cu obligaia de a livra marfa
unui cru angajat sau numit de ctre cumprtor.
c. Condiia de livrare C vnztorul angajeaz transportul, el nu i asum nici
un risc cu privire la pierderile sau deteriorarea mrfii.
d. Condiia de livrare D are n vedere implicarea total a vnztorului, el
angajeaz i organizeaz n ntregime transportul. El suport toate riscurile i
costurile necesare aducerii sau ajungerii mrfii n ara de destinaie.
7.4.Strategii de preturi (Lefter,Bratucu,Balasescu &co,Marketing,vol

II,ed Univ Transilvania BV 2006)
Strategia preului de stratificare
Conceptul de stratificare prin pre a fost introdus cu mult vreme

n urm, fiind i la ora actual extrem de des utilizat. Ideea de baz
const n stabilirea unui pre iniial foarte ridicat i reducerea treptat n
timp a lui. Aceast strategie este indicat pentru cazurile n care cererea
pentru respectivul bun este inelastic [21, p.158].
Stratificarea prezint avantajul c genereaz profituri mari
deoarece, prin ncrcarea iniial i reducerea treptat a preului, se
obine maximun posibil de la fiecare segment. Aceste venituri pot fi

utilizate pentru recuperarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare sau
pentru finanarea expansiunii pe pieele mari.
Un alt avantaj const n faptul c ajut la limitarea cererii n
perioada n care firma nu este n stare s in pasul cu volumul
comenzilor, avnd aici de-a face cu aa-numita cerere n exces,
tehnica de fa fiind de fapt o tehnic de demarketizare a cererii.
Politica de reducere treptat d posibilitatea unei creteri echilibrate a
capacitilor de fabricaie.
n fine, n favoarea stratificrii pledeaz i argumentul c permite
reducerea preului fr probleme atunci cnd condiiile concureniale o
impun, pe cnd, dac preul iniial este prea mic, ridicarea ulterioar este
dificil de realizat.
Strategia preului psihologic
Printre alte elemente pe care vnztorii trebuie s le ia n

considerare se numr i psihologia preului. Numeroi consumatori
utilizeaz preul ca indicator al calitii. Un studiu, realizat de G. Szybillo,
asupra relaiei pre-perceperea calitii n cazul autoturismelor a
demonstrat c acesta funcioneaz n ambele direcii. Autoturismele care
aveau preuri ridicate erau percepute ca posednd o calitate superioar.
n mod asemntor, autoturismelor avnd o calitate superioar li se
asociaz un pre ridicat, chiar mai mare dect n realitate. n momentul
n care devin disponibile informaii referitoare la calitatea real a unui
bun, preul nu mai ndeplinete acelai rol de indicator important al
calitii, dar n cazul n care aceste informaii lipsesc, preul acioneaz
ca un semnal al calitii [25, p.74-78].
Comercianii utilizeaz de foarte multe ori preurile de referin
cnd i stabilesc propriile preuri. n clipa n care se uit la un bun,
cumprtorii au n minte un pre de referin, care poate fi stabilit prin
comparaie cu preurile actuale ori din trecut, sau prin observarea
mprejurrii n care s-a realizat cumprarea [16, p.783]. Tot n categoria
preurilor psihologice se pot ncadra i preurile care se termin cu cifra

sau cu cifre de 9.
Strategia preului de penetrare
Preul de penetrare este cel stabilit la lansarea unui produs, la un

nivel n general sczut, cu intenia de a deschide rapid piee pe care se
gsesc numeroi consumatori poteniali. Strategia este indicat cnd:
1) nu exist anse de a menine superioritatea produsului;
2) exist puine bariere de intrare i mobilitate pentru concureni;
3) cererea este foarte elastic;
4) volumul mare al produciei cumulate va reduce costurile
specifice sub nivelul preului n faza de cretere a ciclului de
via, prin intermediul efectului curbei de experien [21,
p.160].
Cercetrile au evideniat faptul c pentru produsele noi, fr

concureni direci, preul optim iniial se poate situa chiar sub nivelul
costului. Chiar dac se lucreaz n pierdere la nceput el poate aduce un
profit cumulat pe termen lung mai mare dect profitul adus de preul
stabilit prin metoda cost-plus (marja adugat). Preul iniial mare aduce
profituri imediate ridicate dar, prin faptul c atrage i ali competitori,
erodeaz poziia pe pia pe termen lung.
Strategia stabilirii preului pe criterii geografice
n vederea realizrii acestui obiectiv este necesar adoptarea unei

decizii referitoare la preul la care o firm i va comercializa produsele
n zone i ri diferite. n acest caz se pune ntrebarea dac firma va
trebui s practice preuri mai mari pentru cazurile n care export n ri
mai ndeprtate, astfel nct s fie acoperite costurile agregate, n care

un rol primordial l au cheltuielile de transport mai ridicate, dar i riscurile
sunt, de asemenea, mai mari, sau ar trebui ca firma s desfoare
operaiuni n contrapartid cu anumii importatori strini, fr a se apela
la plata direct n valut? n acest sens numeroase firme se vor vedea n
situaia de a apela mai mult la operaiunile de tip barter i
contrapartid, dac vor dori s ncheie afaceri cu anumii importatori
[16, p.786].
Strategia preurilor ce presupun stimulente i bonificaii
Majoritatea firmelor moderne i modific preurile de baz cu

scopul de a-i rsplti pe cumprtori pentru faptul c au pltit mai
repede, sau au achiziionat un volum mai mare de bunuri, precum i
atunci cnd fac cumprturi n extrasezon etc.
n general, preurile care au caracter variabil n timp, cnd
condiiile de producie nu se schimb, contrazic teoriile obiectiv i
subiectiv (de formare a preurilor), deoarece nici munca i nici utilitatea
bunului economic nu pot explica variaia valorii de schimb a unei mrfi.
Or, n practic, preul de list este permanent supus unor ajustri; el se
reduce dac cumprtorul renun la anumite funcii sau faciliti oferite
mpreun cu marfa respectiv. Aici se nscriu:
rabatul de cantitate, care ncurajeaz cumprrile de volum
mare i poate fi cumulativ dac se aplic reduceri de pre pe o
perioad dat (un an), rabatul crescnd pe msur ce crete
cantitatea cumprat iar consumatorul este stimulat s
cumpere de la acelai vnztor, sau necumulativ dac se aplic
fiecrui act de vnzare-cumprare n parte, lund de multe ori

forma oferirii unor mrfuri gratuite dac cumprarea depete
o anumit cantitate;
rabatul sezonal, care grbete achiziionarea unor mrfuri
naintea manifestrii nevoii i asigur transferul funciei de
stocare la cumprtor pn n momentul ulterior al utilizrii sau
consumrii produsului;
rabatul numerar (cash), ncurajeaz efectuarea prompt a
plilor, chiar sub valoarea facturat, dac marfa este achitat
ntr-un timp minim specificat n acest document;
rabatul comercial sau funcional (trade-in), se acord sub forma
unei reduceri fa de preul de list membrilor canalului de
distribuie ca anticipare a plii pentru un serviciu sau o aciune
pe care o vor desfura i este destinat acoperirii cheltuielilor i
obinerii unui profit de ctre agentul economic beneficiar al
rabatului [15, p.639].
Strategia preurilor promoionale
n anumite mprejurri, firmele vor stabili temporar, un pre inferior

preului cu ridicata, uneori chiar sub costul mrfii. Conform lui Kotler
preurile promoionale pot fi ntlnite sub urmtoarele forme:
1) Vnzrile n pierdere; n acest caz, de regul, supermagazinele
i magazinele universale reduc preul bunurilor aparinnd unor mrci
recunoscute pentru a stimula vnzrile proprii. Dar, de obicei,
productorii nu sunt de acord ca mrcile lor s fac obiectul unei astfel
de operaiuni, din cauz c aceasta poate duce la nrutirea imaginii
de marc, precum i la apariia unor nemulumiri n rndul detailitilor
care practic preul cu ridicata al furnizorului. De aceea, productorii au
ncercat s mpiedice intermediarii de a recurge la aceste practici,
impunnd prin legi meninerea preului cu amnuntul, legi care ns au

fost abrogate.
2) Practicarea unor preuri speciale; vnztorii practic preuri
speciale n anumite perioade ale anului, cu scopul de a atrage mai muli
cumprtori. Astfel, n fiecare an, n luna ianuarie preurile anumitor
produse scad n ideea de a atrage mai muli consumatori din categoria
chilipirgiilor, care n asemenea condiii fac mai multe cumprturi.
3) Rabaturi pentru plata pe loc; se practic pentru a stimula
consumatorii s cumpere un produs ntr-o anumit perioad de timp.
Rabaturile l pot ajuta pe productor s-i lichideze stocul de produse,
fr a scdea preul cu ridicata. Pentru a-i stimula vnzrile,
productorii de autoturisme au acordat cteva astfel de rabaturi n ultimii
ani. Asemenea rabaturi sunt specifice i vnzrilor prin pot (mailing).
Ele i stimuleaz vnzrile, fr a necesita cheltuieli la fel de mari ca n
situaia reducerii preului. Explicaia const n faptul c muli cumprtori
care achiziioneaz produsele respective nu mai trimit la firm cuponul,
n vederea rambursrii rabatului.
4) Achiziii pe credit cu dobnd redus; n loc de a scdea preul,
firma poate oferi cumprtorilor finanri ale propriilor lor achiziii, la o
dobnd redus. Pentru a atrage clientela, productorii anun, n
general, c acord credite pentru cumprri cu dobnd redus. Se
pare c acesta este un mijloc extrem de agreat de cumprtori,
deoarece muli dintre ei recurg la finanare atunci cnd doresc s
achiziioneze un bun relativ scump.
5) Garanii i contracte de service; firma i poate promova
vnzrile oferind gratuit asisten i service. n loc de a percepe tarife
pentru asistena sau contractul de service ncheiat, ea pune la dispoziia
clienilor si aceste faciliti n mod gratuit sau la un pre mai redus, ceea
ce reprezint un alt mod de a reduce preul practicat.
6) Reduceri de natur psihologic; acestea presupun stabilirea
artificial a unui pre ridicat pentru un produs i comercializarea lui
ulterioar la un pre mult mai mic. De aceea n S.U.A., mpotriva tacticilor
ilegale de reducere a preurilor s-a nfiinat Federal Trade Commission
(Comisia Federal de Comer) i Better Business Bureus (Ageniile de
Perfecionare n Afaceri). Pe de alt parte, reducerile aplicate preurilor
normale sunt considerate ca fiind o form legal a practicilor de utilizare
a preurilor n scopul promovrii vnzrilor [15, p.644-645].
Strategia preurilor orientate spre valoare
n timpul recesiunii nregistrate n anii 90, n care creterea

economic a fost sczut, numeroase firme i-au adaptat preurile
pentru a le alinia cu condiiile economice i cu schimbrile fundamentale
petrecute n atitudinea consumatorilor referitoare la calitate i valoare.
Din ce n ce mai mult, operatorii de marketing au adoptat strategii de
evaluare a preurilor orientate spre valoare oferind combinaia cea mai
avantajoas ntre calitate i servicii prompte la cele mai bune preuri. n
numeroase cazuri, acest lucru a implicat introducerea unor versiuni mai
ieftine ale unor nume de marc recunoscute. n alte cazuri, evaluarea
preurilor orientate spre valoare a implicat reconceperea unor mrci
existente pentru a oferi calitate sporit la un pre stabilit sau o calitate
identic pentru preuri reduse.
Operatorii de marketing ai momentului se bazeaz pe un nou ideal
- VALOARE. Pe parcursul ultimului deceniu ei au ludat consumul
ostentativ (luxul, prestigiul) -uneori i preurile ridicate n cazul multor
produse. Dar dup nceputul recesiunii acetia au nceput s
reconceap, s reambaleze, s repoziioneze i s regndeasc
strategia de marketing a tuturor produselor. n acest sens se poate
spune c strategia stabilirii preurilor pe baza valorii ce ofer mai mult
valoare pentru o sum mai mic de bani, realiznd acest lucru prin
subestimarea calitii produsului i scoaterea n eviden a preului
acestuia s-a dezvoltat puternic n ultimii ani [16, p.785].
Strategia preurilor difereniate
Pentru a se putea adapta la condiiile impuse de comercializarea

unor produse diferite, n locuri diferite, unor clieni diferii, firmele i
modific des preurile pe care le practic n mod obinuit. Preurile se
stabilesc n mod difereniat n momentul n care o firm ofer un produs
sau un serviciu la dou sau mai multe preuri care nu reflect n mod
proporional diferenele de cost. n acest sens Kotler arta c preurile
difereniate mbrac urmtoarele forme:
Preuri adaptate pe categorii de consumatori; n acest caz, firma
practic preuri diferite de la o categorie la alta de consumatori,
pentru acelai produs sau serviciu.
Preuri adaptate la produse; n acest caz, firma practic preuri
diferite, dar neproporionale cu cheltuielile corespunztoare.
Preuri adaptate la imaginea produsului; unele firme stabilesc
dou preuri diferite pentru acelai produs, bazndu-se pe
diferenele de imagine ale acestuia.
Preuri adaptate la locul vnzrii; n acest caz, fiecare loc are
un pre diferit, chiar n cazul n care cheltuielile de
comercializare sunt aceleai.
Preuri adaptate la momentul cumprrii; n acest caz, preurile
variaz n funcie de anotimp, zi sau or. Prestatorii de servicii
publice practic tarife diferite pentru serviciile prestate
utilizatorilor comerciali n anumite ore ale zilei i la sfrit de
sptmn, fa de cele pentru o zi de lucru normal [15,
p.645].
Strategia preurilor internaionale
Modalitile n care sunt stabilite nivelul i structura preurilor prin

care se asigur diversificarea acestora, stabilitatea sau mobilitatea lor n
timp, att pe termen scurt ct i pe termen lung, i n funcie de pieele
externe, reprezint elemente importante pentru realizarea obiectivelor
fiecrei firme care desfoar activiti de comer exterior. Orientrile
generale referitoare la aspectele de mai sus reprezint strategiile de pre
i sunt subordonate strategiei de pia a firmei moderne.
Prin strategiile de pre sunt urmrite obiective care s permit
rezolvarea corespunztoare a tuturor problemelor firmei n activitatea
desfurat de ea pe pieele externe. Dintre obiectivele cele mai
importante i mai des ntlnite n practica de comer exterior pot fi
evideniate: creterea volumului exportului, realizarea unor importuri n
condiii avantajoase, recuperarea cheltuielilor i asigurarea unei
rentabiliti ct mai ridicate, rentabilizarea pe termen lung a investiiilor
efectuate n producia pentru export sau n aciuni de cooperare sau
implantare pe diverse piee, asigurarea unei competitiviti ct mai
ridicate, sporirea cotei de pia, meninerea poziiei pe pieele existente
i ptrunderea pe altele noi, contracararea concurenei [5, p.384].
Chiar dac exist o mare diversitate de condiii de pia, la
stabilirea preurilor se iau n considerare i factori care sunt proprii
productorilor i exportatorilor. Preurile reprezint astfel rezultatul unor
raporturi ntre fora ntreprinztorilor, a agenilor economici i factorii
proprii fiecrei piee. Pe aceast baz, se poate spune c, orientrile
strategice n privina preurilor in seama de costuri, de instabilitatea i
eterogenitatea pieelor, de concuren, de corelaiile existente ntre

produsele din oferta proprie sau de ciclul de via al acestora [5, p.385].
Ca atare, se poate spune c strategia de pre, mai mult poate
dect alte categorii ale strategiilor de marketing, trebuie s fie suficient
de elastic. ntr-un domeniu care n prezent este extrem de dinamic,
cum este cel al preurilor, o atitudine rigid a firmei moderne poate fi
duntoare [9, p.353]. n afara unor tactici adecvate pentru promovarea
strategiei adoptate, reevaluarea periodic a strategiei nsi, a
corespondenei sale cu condiiile n continu modificare ale pieei, se
impun cu necesitate, nscriindu-se drept trsturi ale unei politici de
marketing n domeniul preurilor.
n concluzie, responsabilitatea acestei politici de marketing scoate
n relief trei funcii economice eseniale ale preului (tarifului):
reprezint un indicator care poate msura cu mare precizie

tensiunile existente pe pia;
este un selector foarte important al consumatorilor;
stimuleaz n permanen adaptarea firmei moderne la cerinele
n continu schimbare pe care le ntlnim pe pia.
VIII. Abordarea tipologica in activitatea comerciala de gros
1. Coninutul i rolul comerului cu ridicata

2. Funciile comerului cu ridicata
3. Tendinele pe plan mondial n evoluia comerului cu ridicata
8.1.Coninutul i rolul comerului cu ridicata

Circulaia mrfurilor ca faz a produciei sociale n care se realizeaz valoarea
mrfurilor i trecerea lor n sfera consumului cunoate 2 stadii:
1. circulaia mrfurilor cu ridicata;
2. circulaia mrfurilor cu amnuntul.
Circulaia mrfurilor cu ridicata reprezint stadiul n care mrfurile se cumpr i se
vnd n partizi mari n scopul revnzrii sau al prelucrrii lor ulterioare.
OBS. Circulaia mrfurilor n comerul cu ridicata privete cvasitotalitatea bunurilor
realizate n procesul de producie. Circulaia mrfurilor cu amnuntul are n vedere
cumprarea mrfurilor de la diveri productori sau comerciani i vnzarea acestora ctre
consumatori.
Principalele deosebiri ntre comerul cu amnuntul i cel cu ridicata
1. nu toate produsele care formeaz obiectul circulaiei mrfurilor cu ridicata intr ca
obiect n circulaia mrfurilor cu amnuntul;
2. n cadrul comerului cu ridicata mrfurile circul constituite n partizi mari sub forma
loturilor industriale, n comerul cu amnuntul mrfurile intr n partizi mari i pleac
n partizi mici, n general sub form de sortiment;
3. comerul cu ridicata se realizeaz n general ntre persoane juridice iar comerul cu
amnuntul se realizeaz ntre diverse tipuri de firme i consumatori.
Circulaia mrfurilor n comerul cu ridicata poate fi organizat sub 3 modaliti:
1. ca activitate independent constituind obiectul comerului cu ridicata:
Productor Comer cu ridicata Comer cu amnuntul Consumator
2. ca activitate auxiliar a productorului:
Productor [Comer cu Ridicata] Comerul cu amnuntul Consumator
3. ca activitate integrat n cadrul marilor firme de comer cu amnuntul:
Productor [Comerul cu ridicata] Comerul cu amnuntul Consumator

OBS. Prezena comerului cu ridicata ca intermediar nu este obligatorie, ea trebuie s se
justifice pe de o parte din punct de vedere economic, prin intermediul avantajelor ce le poate
aduce productorului i detailistului, iar pe de alt parte, prin condiiile concrete din fiecare
zon de pia.
Din punct de vedere economic avantajele pentru productor i detailist sunt:
1. comerul cu ridicata trebuie s asigure scutirea productorului de preocupri i costuri
privind cunoaterea pieei;
2. trebuie s scuteasc productorul de o serie de cheltuieli de comercializare;
3. comerul cu ridicata preia riscul comercial;
4. pentru detailist, comerul cu ridicata trebuie s-i asigure comerului cu amnuntul o
aprovizionare ritmic i trebuie s-i mai asigure varietatea sortimental.
8.2.Funciile comerului cu ridicata
1. Organizarea aprovizionrii reelei comerului cu amnuntul

n acest scop, comerul cu ridicata trebuie s organizeze un sistem de relaii economice i
juridice cu:
a. productorii pentru furnizri de mrfuri;
b. detailitii pentru vnzarea acestor mrfuri.
Pentru a se realiza aceast funcie, comerul cu ridicata trebuie s:
a. ncheie contracte economice sau nelegeri pentru ca n baza acestora s poat
orienta productorul n funcie de cerinele detailistului;
b. stabilete formele de aprovizionare ale detailitilor;
c. stabilete partizile de mrfuri i graficele de aprovizionare a detailitilor.
2. Organizarea micrii mrfurilor ntre productor i detailist comerul cu ridicata este
obligat s:
a. s aleag furnizorii care asigur o aprovizionare rapid i eficient;
b. s asigure optimul procesului de aprovizionare n funcie de destinaia produselor
i rutele de transport;
c. s asigure securitatea mrfurilor pe rutele de aprovizionare;
d. s stabileasc circuitul economic al micrii mrfurilor (aprovizionare prin depozit

sau prin tranzit);
e. s asigure circuitul informaiei necesare n sistemul de legtur
Productor Angrosist Detailist
3. Formarea sortimentului comercial comerul cu ridicata face n general operaiuni de
transformare a loturilor industriale n sortimente comerciale (n general pentru mrfuri de
sortiment complex: esturi, cosmetice).
4. Pregtirea mrfurilor pentru vnzare este cazul produselor indigene livrate n vrac.
Comerul cu ridicata opereaz:
a. prelucrarea produselor acolo unde este cazul;
b. dozarea produselor n cantiti uzuale consumului individual;
c. preambalare sau ambalare.
5. Formarea stocurilor i pstrarea mrfurilor.
OBS. Aceast funcie apare ca urmare a neconcordanei n timp ntre cererea i oferta de
mrfuri. n cazul mrfurilor de provenien sezonier, n comerul cu ridicata se depoziteaz
mrfurile n perioada de producie pentru ca apoi acesta s aprovizioneze reeaua detailist pe
tot parcursul anului.
n cazul mrfurilor de consum sezonier, formarea stocurilor are loc pe tot parcursul
anului pentru ca n momentele de maxim intensitate a cererii, s fie aprovizionat piaa cu
cantitile de mrfuri necesare consumului.
8.3.Tendine n evoluia comerului cu ridicata pe plan mondial
Exist dou mari tendine:

1. meninerea locului comerului cu ridicata n circuitul clasic al circulaiei mrfurilor
adic:
a. activitatea independent P CR CA C
b. activitatea auxiliar P [CR] CA C
c. activitatea integrat P [CR]CA C
2. are n vedere noi soluii pentru asigurarea circulaiei mrfurilor de ctre angrositi n
condiii avantajoase att pentru productori, detailiti i consumatori
Soluii sau tendine:
1. magazine en-gros n lan sistemul const n uniunea mai multor angrositi de

mrime mic cu mici detailiti independeni.
Caracteristici :
a. ncercarea celor asociai de a obine condiii de aprovizionare similare cu cele ale
supermerketurilor;
b. meninerea independenei asociailor.
2. magazine depozit ale comerului cu ridicata cu autoservire.
Caracteristici:
a. detailitii nu au nici o obligaie fa de angrositi;
b. detailistul intr n asemenea magazine n cadrul crora alege i comunic
produsele de care are nevoie;
c. se practic sistemul plii imediate a mrfurilor comandate;
d. angrosistul nu asigur transportul mrfurilor la sediul detailistului;
e. angrosistul nu mai are nici o responsabilitate legat de risc.
3. cooperative ale detailitilor soluia are n vedere unirea mai multor detailiti
independeni care i creeaz propria firm de comer cu ridicata.
4. magazine depozit cu mica ridicat este vorba despre firme specializate n
organizarea unor activiti en-gros care au la baz depozite de mrfuri de capacitate
medie puse la dispoziia detailitilor. Aceste firme practic:
a. sistemul aprovizionrii prin autoservire (detailistul alege, comand, pltete);
b. sistemul comenzilor prin comis-voiajori;
c. metoda precomenzilor (se are n vedere aprovizionarea prioritar a celor care i-au
fcut cunoscute inteniile de a se aproviziona de la firma respectiv);
d. se asigur transportul mrfii la sediul detailistului;
e. astfel de firme pot acorda credite comerciale n funcie de natura relaiei cu
detailistul;
f. organizarea comerului cu ridicata n trepte:
I. P CA[CR] - mari detailiti ce i-au creat proprii angrositi;
II. CR mici CA - aceiai angrositi aprovizioneaz mici detailiti;
III. CA C - detailitii care aprovizioneaz consumatorii;
Organizarea n trepte a comerului cu ridicata se caracterizeaz prin faptul c acest
comer cu ridicata este subordonat marilor firme de comer cu amnuntul. Marea
firm detailist i organizeaz ntreprinderea independent de comerul cu ridicata,

comer care rspunde pe de o parte de aprovizionarea marilor firme de comer cu
amnuntul, iar pe de alt parte, de organizarea unor ntreprinderi cu ridicata mai
mici, amplasate n zone mai largi, nsrcinate cu aprovizionarea micilor detailiti.
g. organizarea unor firme de comer cu ridicata cu depozite ale cror procese
tehnologice sunt complet automatizate.
IX.Abordarea tipologica in comertul cu amanuntul
9.1. Coninutul activitii, rolul economic i funciile comerului cu amnuntul

9.2. Tipologia activitii comerciale cu amnuntul
9.3. Tendine n evoluia comerului cu amnuntul pe plan mondial
9.1.Coninutul activitii, rolul economic i funciile comerului cu amnuntul
Rolul comerului cu amnuntul const n principal n a cumpra mrfuri pentru a le

revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, n general n cantiti mici i n stare de
funcionare. Economia modern a generat noi exigene fa de comerul cu amnuntul,
determinndu-l ca, alturi de vnzarea propriu-zis, s includ i realizarea unor servicii care
s duc la mbuntirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorului.
Coninutul comerului cui amnuntul poate fi definit ca reprezentnd un ansamblu de
activiti i de relaii organizate i desfurate de uniti specializate n circulaia mrfurilor n
scopul aprovizionrii consumatorilor.
Datorit complexitii activitii activitii comerului cu amnuntul, pe lng relaiile
economice de schimb, acest tip de comer mai are n vedere i relaii juridice i relaii
financiar-bancare, prestri de servicii i relaii de munc. Prin intermediul acestor relaii
comerul cu amnuntul se integreaz organic n mecanismul de pia fiind direct conectat cu
cele 4 componente ale pieei globale:
1. piaa bunurilor i serviciilor;
2. piaa capitalurilor;
3. piaa schimburilor monetare;
4. piaa forei de munc.
Sub aspect logistic, comerul cu amnuntul reprezint un proces unitar format din 3 pri:
1. aprovizionare;
2. stocare;
3. vnzare.
Specificitatea comerului cu amnuntul este dat de urmtoarele elemente:

1. mrfurile care se vnd prin comerul cu amnuntul sunt destinate n principal
consumului individual;
2. vnzarea-cumprarea are loc n principal prin intermediul relaiilor bneti;
3. prin vnzare ctre consumator mrfurile ies din circulaie i intr n consum.
Funciile comerului cu amnuntul:
1. comerul cu amnuntul cumpr mrfuri pentru a le revinde. Prin aceast funcie
comerul cumpr mrfuri n partizi mari care s corespund capacitilor de
stocare a fiecrei uniti din reeaua de distribuie. Aceste partizi de mrfuri sunt
descompuse iar mrfurile sunt puse la dispoziia clienilor n cantiti mici i
foarte mici. Aceast funcie ar trebui s genereze avantaje pentru clientel care nu
trebuie s fie obligat s-i imobilizeze pri mari din venituri n vederea realizrii
unor achiziii.
2. asigurarea unitilor comerului cu amnuntul n toate zonele, localitile i
punctele populate. Funcia presupune:
a. o amplasare a unitilor n toate punctele de consum, indiferent de condiiile
specifice zonelor i localitilor;
b. deschiderea i funcionarea acestor uniti n toate zilele potrivit unui program
de funcionare corespunztor cerinelor consumatorilor;
c. asigurarea unui sortiment foarte larg i suficient de complex care s pun la
dispoziia consumatorilor toate produsele realizate de producia industrial i
agricol.
Prin intermediul acestei funcii se asigur cumprtorilor posibiliti maxime de
aprovizionare i li se asigur posibilitatea de a alege produsele pe care le
consider cele mai adecvate satisfacerii nevoilor lor.
9.2.Tipologia activitii comerciale cu amnuntul
9.2.1.Sectorizarea activitii comerciale cu amnuntul

9.2.2.Structurarea formelor de vnzare n comerul cu amnuntul
9.2.1.Sectorizarea activitii comerciale cu amnuntul

Comerul cu amnuntul se exercit prin sisteme foarte diferite, aceste sisteme ct i

formele concrete de realizare a comerului cu amnuntul au o complexitate deosebit datorit:
1. universalitii mrfurilor oferite de comerul cu amnuntul;
2. datorit condiiilor specifice de comercializare a fiecrei grupe de mrfuri;
3. datorit mijloacelor de realizare a relaiilor de schimb;
4. datorit unor factori aleatori: zonali sau sezonieri.
n acest context apare important sectorizarea activitii comerciale cu amnuntul.
Aceast sectorizare se face avnd la baz caracteristicile merceologice ale grupelor de
mrfuri. Astfel ntlnim:
1. sectorul de comer cu mrfuri alimentare;
2. sectorul alimentaiei publice;
3. sectorul comerului cu mrfuri nealimentare.
Prezentarea sectoarelor:
1. Comerul cu mrfuri alimentare acest tip de comer are n vedere mrfuri de cerere
curent, a cror cumprare se realizeaz de ctre consumatori cu o frecven relativ constant
n timpul anului. Mrfurile se asociaz n consum. Majoritatea mrfurilor sunt alterabile.
Acest comer se realizeaz prin:
existena unei reele de mari uniti generale care s comercializeze ntreg universul
de mrfuri alimentare;
existena diferitelor tipuri mici de uniti specializate i cu rol de completare care
asigur prezena comerului alimentar pe ntreg teritoriul localitii.
OBS. Predomin ideea c activitatea acestui tip de comer trebuie s fie ct mai
descentralizat.
2. Alimentaia public presupune combinarea a 3 tipuri de activiti:
a. un proces de producie;
b. un proces de vnzare ctre consumatori;
c. prestri de servicii.
a. Procesul de producie n cadrul comerului cu produse de alimentaie public se
desfoar o activitate de producie ce const n transformarea unor materii prime
alimentare n preparate culinare sau de cofetrie;
b. n alimentaia public se desfoar i o activitate comercial clasic i anume
vnzarea produselor respective ctre consumatori;
c. Alimentaia public cuprinde i importante activiti de prestri de servicii. Aceste

activiti sunt legate n special de vnzarea produselor n condiii civilizate i ntr-un
cadru ambiental care s atrag i s mulumeasc consumatorul.
3. Comerul cu mrfuri nealimentare reprezint sectorul cel mai important din cadrul
comerului cu amnuntul. Fenomenul se datoreaz urmtoarelor cauze:
a. produsele ce fac obiectul activitii urmeaz s satisfac n consum cerinele foarte
variate incluznd: trebuinele de ordin fiziologic, socio-cultural i de confort;
b. produsele nealimentare urmeaz s satisfac i trebuine ce in de consumul
intermediar.
n cadrul comerului cu mrfuri nealimentare ntlnim n principal urmtoarele tipuri de
magazine:
a. mari magazine universale ce confer condiii superioare de achiziionare a
mrfurilor;
b. uniti de tipul buticurilor n cadrul crora sortimentul este foarte restrns dar
puternic specializat.
OBS. Concurena din comerul nealimentar a determinat apariia specializrilor n acest
domeniu.
Comerul nealimentar specializat. Principalele direcii de specializare.
1. specializare monoprodus firma comercializeaz un singur produs (ex.: televizoare);
2. specializare monosector firma ofer o categorie mai larg de produse i un sortiment
extensiv (ex.: electrocasnice);
3. specializare monoclientel are n vedere axarea pe anumite teme (produse dietetice,
produse puternic tehnologizate);
4. specializare multisectorial lanuri de magazine specializate ce au ca obiect satisfacerea
consumatorului prin traversarea mai multor ramuri de comer specializat.
9.2.2.Structurarea formelor de vnzare n comerul cu amnuntul
Formele de vnzare reprezint un element de profil al activitii comerciale care

orienteaz ntreg procesul managerial. Diferitele forme ale activitii comerciale cu
amnuntul sunt structurate n funcie de 2 criterii:
1. tipul reelei de uniti prin care se realizeaz vnzarea mrfurilor;
2. metodele utilizate n procesul de vnzare (formele concrete de vnzare).

n funcie de aceste criterii ntlnim:
1. comerul stabil;
2. comerul mobil;
3. comerul fr magazine.
I. comerul stabil este reprezentat de o reea de uniti bine delimitate din punct de vedere al
amplasrii i al perioadelor de funcionare. Acest tip de comer poate fi realizat n dou
sisteme:
A. prin intermediul unitilor clasice;
B. prin reeaua de automate.
A. Unitile clasice reprezint forma cea mai obinuit i cea mai rspndit din comer.
n acest caz, comerul se realizeaz prin intermediul unei largi reele de uniti
comerciale de diferite profiluri i mrimi n raport direct cu complexitatea sortimental
a fiecrei grupe de mrfuri. Pentru acest tip de comer de asigur condiiile necesare
pentru:
a. o larg expunere a mrfurilor;
b. alegerea nengrdit a mrfurilor;
c. prestarea unor servicii comerciale care s contribuie la creterea confortului de
cumprare;
Metode de vnzare utilizate de ctre unitile clasice:
1. vnzarea clasic se poate utiliza n procesul de comercializare a oricrui tip de
produs. Vnztorul este elementul esenial n cadrul actului de comer, acesta
devine chiar mai important dect produsul. Aciunile vnztorului au un dublu
efect:
a. cunotinele sale despre produs i dau menirea de a argumenta i
demonstra punnd astfel n valoare calitile produsului;
b. prin cunotinele sale referitoare la vnzri el poate aciona n sensul
sporirii ncrederii cumprtorului potenial.
2. vnzarea prin sistemul autoservirii (liber service-ului). Caracteristici:
a. absena vnztorului i libertatea clientului de a circula dup bunul su
plac sau potrivit interesului su;
b. accentul este pus pe importana vizualizrii produsului printr-o ambalare i

prezentare bine individualizat, o etalare corespunztoare i o publicitate
puternic la locul de vnzare;
c. promovarea unui management al magazinului axat pe buna organizare a
fluxurilor de mrfuri i de cumprtori, folosind n acest sens sisteme
adecvate de amplasare a raioanelor i de dispunere a mrfurilor.
OBS. Comerul cu amnuntul practic sistemul autoservirii n toate tipurile de
magazine. S-au conturat tipuri de magazine care prezint interes att pentru modul
de prezentare ct i pentru formele de comercializare.
a. Magazinele SUPERETE sunt uniti specializate n comercializarea
produselor alimentare a cror suprafa de vnzare nu depete 400 mp i au
cel mult 5 raioane de mrfuri;
b. SUPERMAGAZINELE sunt uniti comerciale cu o suprafa de pn la
2500 mp care asigur un sortiment mai larg dar axat tot pe mrfuri alimentare;
Supermagazine tradiionale sunt magazine generale care practic liber
service-ul i care practic n general largi sortimente de bcnie,
congelate, articole de uz casnic;
Supermagazine orientate sunt caracterizate printr-o larg introducere n
procesul de vnzare a diverselor tipuri de servicii comerciale. Acest tip
de magazin este puternic specializat i individualizat.
c. HIPERMAGAZINELE sunt uniti comerciale cu o suprafa de pn la
10.000 mp n care predomin sortimentele de mrfuri alimentare i care
combin n procesul de vnzare multiple servicii comerciale, faciliti de pre i
alte metode de atragere a clienilor.
d. Magazinele DISCOUNT sunt uniti comerciale ce propun o mare varietate
de produse nealimentare ce sunt oferite de multe ori la preuri mult mai mici
fa de magazinele generale sau comerciale (6500 7500 mp).
e. Magazinele DRUGSTORE acest magazin a fost iniial creat pentru a vinde
produse farmaceutice, astzi comercializeaz igri, ziare, cri, papetrie,
parfumerie, mbrcminte, nclminte. Toate produsele sunt prezentate n
sortimente restrnse. Aceste uniti practic:
distribuia de mas stil bazar n centrele comerciale ale oraelor;
distribuia selectiv n stil butic, n zonele selecte ale oraelor, n zone de

agrement i n pasaje;
f. Magazinele de tip CARGOU sunt uniti comerciale cu mari suprafee
comerciale (de vnzare) n care se comercializeaz mrfuri alimentare dar i
bunuri de folosin ndelungat.
B. Prin reeaua de automate caracteristici:
1. punctele de vnzare ofer un sortiment de mrfuri foarte restrns punnd accent pe
articolele de strict necesitate din categoria produselor de consum curent;
2. comercializarea se realizeaz prin utilizarea unor tehnologii automatizate;
3. desfurarea continu a activitii, fr orare de funcionare i amplasare fr
restricii n punctele cu cerine deosebite;
4. astfel de automate pot rezolva unele necesiti de baz n zonele foarte
aglomerate.
Avantaje:
1. pentru cumprtor:
a. comoditate;
b. rapiditate;
c. posibilitatea efecturii cumprturilor la orice or.
2. pentru comerciant:
a. uurin n exploatare (permite aprovizionarea itinerant pe msura
stocurilor di automate);
b. permite o eficien ridicat a activitii desfurate pentru c duce la
reducerea la maxim a forei de munc utilizate.
II. Comerul mobil const ntr-un comer fcut de puncte de vnzare n continu micare.
Acest tip de comer poate fi exercitat de ctre urmtoarele tipuri de uniti sau puncte de
vnzare:
a. tonete mobile;
b. chiocuri mobile;
c. furgonete magazin;
d. autobuze magazin.
Ca sisteme de organizare i desfurare a activitii comerciale pot fi avute n vedere
urmtoarele variante:
a. deplasarea itinerant pe distane mici a unor vnztori ambulani ce ofer un

sortiment restrns de produse;
b. gruparea unor uniti mobile n cadrul pieelor obinuite de mrfuri ce au un
program cotidian, oferind sortimente similare cu cele din reeaua stabil;
c. concentrarea unitilor mobile n anumite zone, n zilele de trg din localitile
deservite;
d. organizarea unui comer mobil itinerant realizat cu ajutorul unor mijloace de
transport bine adaptate, avnd la baz programe bine stabilite de deplasare i cu
orare fixe de oprire i funcionare pentru fiecare localitate sau zon de pe
itinerariul stabilit.
III. Comerul fr magazine n acest caz, comerciantul apeleaz la un evantai foarte larg de
practici comerciale pentru a pune la dispoziia cumprtorului mrfurile necesare fr a
necesita prezena acestora n magazine sau alte puncte de vnzare. Sub aspectul organizrii,
acest tip de comer poate fi realizat:
a. de firme independente;
b. de firme care gestioneaz mari suprafee comerciale cu amnuntul (ca activitate
auxiliar).
n funcie de mijloacele i tehnicile comerciale folosite ntlnim:

1. vnzri tradiionale fr magazine;
2. vnzri electronice.
1. Vnzri tradiionale fr magazine ntlnim dou variante:
a. Vnzri la domiciliu au n vedere o tranzacie comercial realizat prin
intermediul unui vnztor care viziteaz cumprtorii poteniali la reedina
acestora. Produsele comercializate: de ntreinere casnic, de nfrumuseare,
articole de vestimentaie i accesorii etc.
Avantaje:
a. Personalul ar trebui s fie n general mai motivat dect personalul dintr-
un magazin clasic pentru c este pltit din comision;
b. Sistemul ntlnirilor cu consumatorii favorizeaz vnzrile piramidale
(nu iei aspiratorul dar poate spreiul);
Dezavantaje:
a. Existena la consumatori a sentimentului de nesiguran;
b. Dificulti n formarea vnztorilor la domiciliu.
b. Vnzarea prin coresponden i/sau catalog este vorba de un tip de comer
fr contact verbal ntre parteneri. Toate operaiunile se efectueaz n scris,
utilizndu-se publicitatea direct, comenzile consumatorilor i sistemul
expedierilor de ctre vnztori. Factorii care au determinat succesul acestei
metode pot fi grupai astfel:
1. factori socio-economici creterea populaiei active feminine,
mbtrnirea populaiei;
2. factori externi comerului creterea costului carburanilor i larga
rspndire a crilor de credit;
3. factori concureniali orarele limitate de funcionare a magazinelor
clasice sau calitatea necorespunztoare a unor servicii comerciale
acordate de personalul din unele magazine sau dificulti de acces sau
staionare n centrele oraelor.
Avantaje pentru comerciant:
a. creterea numrului de cumprtori i a cifrei de afaceri, absena
restriciilor geografice cu privire la vnzri;
b. nivelul mai sczut al costurilor pentru logistic i stocaj;
Dezavantaje pentru comerciant:

a. serviciile furnizate cumprtorilor depind de calitatea activitii
altor prestatori (pot, transportatorul);
b. gradul de returnare al mrfurilor este mult mai ridicat dect n
comerul tradiional.
2. Vnzrile electronice comerul fr magazine este bazat pe vnzrile electronice.
Exist mai multe forme: internet, videotext, televiziune cablat.
Formele principale ale vnzrilor electronice sunt:
a. Vnzri directe generate de publicitatea TV;
b. Vnzri prin videotext;
c. Vnzri prin televiziunea cablat;
d. Vnzri electronice cu ajutorul internetului.

a. Vnzri directe generate de publicitatea TV se are n vedere folosirea unui
spaiu publicitar ca suport al tranzaciei mediate de televiziune i realizate cu
consumatorii. n acest caz, mesajul publicitar este compus din dou pri:
i. Are n vedere informarea asupra produsului i a caracteristicilor
acestuia;
ii. Are n vedere convingerea telespectatorului de a trece la achiziionarea
produselor prezentate apelnd imediat la numerele de telefon puse la
dispoziie.
Metoda este folosit n general pentru articole de mic valoare: cri, discuri,
obiecte decorative, aparatur electronic etc.
Dezavantaj: - lipsa de ncredere a consumatorului potenial.
b. Vnzrile prin videotext aceast vnzare este realizat printr-un sistem interactiv
de comunicaii care permite cumprtorului i vnztorului s schimbe o serie
de informaii. Sistemul are n vedere:
1. o colaborare lucrativ cu televiziunea n scopul asigurrii unui canal
disponibil pentru comunicaia vnztor-client;
2. instalarea pe baz de abonament a unui terminal la domiciliul
consumatorului potenial care accept s colaboreze cu diverse firme
specializate pe astfel de vnzri;
3. conectarea terminalelor la o reea de operatori organizai sub form de
dispecerat, nsrcinai s rspund la cerinele de informare solicitate prin
terminale;
4. existena unor cataloage cu informaii detaliate referitoare la produsele
comercializate;
5. colaborarea cu o reea larg de instituii financiare pentru utilizarea
operativ a crii de credit.
Dezavantaje:
1. sistem parial interactiv;
2. costuri ridicate pe care trebuie s le suporte consumatorul potenial.
c. Vnzrile prin televiziunea prin cablu prin intermediul acestei forme de vnzare,
consumatorul telespectator poate alege i cumpra produsele necesare n
cadrul unui program nelimitat, cu ajutorul telefonului i prin utilizarea, n

principal, a crii de credit. De fapt este o form simplificat a vnzrilor prin
videotext nlocuind terminalul cu telefonul i renunnd la catalog.
Avantaje:
1. nu necesit investiii pentru echipamente;
2. consumatorul nu pltete nici un abonament pentru a avea acces la
serviciile respective;
3. sortimentul de mrfuri prezentat i comercializat poate fi foarte larg;
4. sistemul este n totalitate interactiv.
n procesul formulrii ntrebrii de ctre potenialul cumprtor, acesta poate
primi i alte informaii pentru a cunoate n ntregime produsul ce urmeaz a fi
comandat.
9.3..Tendine n evoluia comerului cu amnuntul pe plan mondial
1. Tendine n comerul stabil:

1. conturarea i realizarea unor aciuni comerciale de tipul cumprare spectacol. Prin
asemenea aciuni, firma ncearc s transforme magazinul ntr-un centru de atracie
pentru populaie, fcnd ca deplasarea la magazin s fie determinat de noua imagine a
unitii respective (ambian deosebit creat prin procese de climatizare artificiale,
spectacole etc.). Asemenea uniti folosesc un personal superior calificat i servicii
dintre cele mai sofisticate (se comercializeaz foarte multe produse: de vestimentaie,
muzicale etc.).
2. vnzrile tehnico informatizate n acest sistem, o serie de cumprturi pot fi
efectuate de la domiciliu, cumprtorul putnd consulta reeaua televiziunilor de
specialitate cu privire la o serie de produse. Cumprtorul poate lansa comenzi, pli i
primi produsul la domiciliu.
3. modelele de vnzri rapide i practice sistemul presupune transformarea magazinului
ntr-o adevrat sal de expoziie, mai presupune organizarea tuturor plilor la ieirea
din fluxul de cumprare, mai presupune organizarea sistemului de colectare a
cumprturilor i de predare centralizat.
4. vnzrile realizate prin automate sunt automate ce vor realiza vnzarea diferitelor
articole vestimentare i care dispun de un sistem de nregistrare a msurilor proprii
fiecrui cumprtor. n stadiu experimental se afl integrarea n reeaua de automate a
unor aparate pentru servirea unor gustri ntr-un sortiment i un regim de temperatur
stabilit de cumprtor.
2. Tendine n comerul mobil:
1. organizarea unor linii de automagazine care urmeaz un parcurs calculat cu grij;
2. practicarea metodei autoservirii de ctre automagazine ntr-un sistem de flux unic
pentru asigurarea accesului cumprtorilor att la produse ct i la casa de marcaj:
3. utilizarea de ctre comerul mobil ca form de vnzare a comerului pe baz de catalog
admindu-se precomenzi.
3. Tendinele comerului fr magazine:
1. extinderea tehnicilor informatice n toate operaiile privind primirea i prelucrarea
comenzilor, livrarea mrfurilor, plata produselor;
2. lrgirea posibilitilor lingvistice de coresponden sau dialog ntre diversele firme
de specialitate i clientela acestora.
Are loc mpletirea treptat a practicilor comerciale utilizate de ctre comerul stabil,
mobil i fr magazine.
X. Serviciile comerciale
10.1. Natura i caracteristicile serviciilor
10.2. Categorii de servicii comerciale
10.3. Tendine n dezvoltarea serviciilor comerciale
10.1. Natura i caracteristicile serviciilor
DEF. Serviciul comercial reprezint suma satisfaciilor sau utilitilor pe care un magazin le
ofer clientelei sale. (intangibilitatea, inseparabilitatea fa de prestator, variabilitatea etc.).
Prestarea unei game mai largi sau mai restrnse de servicii comerciale este determinat
de puterea economic a firmei reprezentand in acelasi timp un important avantaj
competitiv !
10.2.Categorii de servicii comerciale
Servicii comerciale
DUPA MOMENTUL OFERIRII
1. servicii asigurate naintea vnzrii pe de o parte este vorba despre publicitatea
comercial care are rol de informare, orientare i educare a consumatorului i pe de alt
parte se refer la asigurarea unei distribuii corespunztoare prin servicii de proximitate
(de facilitare, de apropiere fa de consumator).
Comerciantul trebuie s cunoasc:
a. gradul de informare al consumatorului;
b. motivele de cumprare:
c. condiiile de luare a deciziei de cumprare.
2. serviciile din timpul vnzrii prin aceste servicii se urmresc 2 obiective:
a. asigurarea confortului de cumprare;
b. crearea condiiilor optime de vnzare.
Orice tranzacie trebuie s furnizeze cumprtorului argumentele care s-i dea
posibilitatea justificrii propriilor aciuni.
a. asigurarea confortului de cumprare. Comerul folosete mijloace specifice, n

funcie de tipul unitii, de segmentele de cumprtori etc. Asigurarea confortului
de cumprare se poate crea prin: crearea de parcri, locuri de recreere, puncte de
divertisment, de alimentaie public, grija copiilor etc.
b. crearea condiiilor optime de vnzare se refer la ansamblul facilitilor care
s stimuleze cumprarea: acordarea de credite cumprtorilor, posibilitatea plii
produselor prin carduri, CEC-uri etc., realizarea unor servicii nelegate de actul de
vnzare-cumprare
3. serviciile post-vnzare sunt servicii extrem de importante n satisfacerea pe deplin a
cerinelor consumatorului. n general, astfel de servicii ncearc s evidenieze
performanele produsului: livrarea la domiciliu, ntreinerea i reparaia produsului,
garania, asigurarea i vnzarea pieselor de schimb.
DUPA COMPLEXITATE
1Servicii endogene-servicii legate de produs(garantii,service,drept de inlocuire,etc)
2,Servicii exogene-servicii legate de oranizarea punctului de vanzare(parcari,firma
luminoasa,ambientul,merchandisingul,etc)
3. Tendine n dezvoltarea serviciilor comerciale
n prezent se constat:
1. o puternic interferen produse-servicii;
2. serviciile sunt oferite din ce n ce mai mult n scopul individualizrii produsului i
personalizrii unitii comerciale;
3. colaborarea din ce n ce mai strns ntre firmele comerciale i firmele specializate n
prestri de servicii.
Pe plan mondial:
1. trecerea la o gestiune strategic a serviciilor comerciale prin crearea de noi sisteme de
conducere;
2. multiplicarea i diversificarea serviciilor comerciale;
3. tendinele eterogene i contradictorii n dezvoltarea serviciilor comerciale generate de
evoluia unor fenomene ecologice i sociale. Tofler:
a. imitarea unor servicii ca urmare a creterii timpului liber al populaiei;
b. scderea puterii de cumprare a unor categorii de cumprtori.

Aceste dou motive determin revenirea la consumul natural de servicii, gospodriile
prelund realizarea unor servicii care constituiau atribute ale unor uniti specializate.
XI.SISTEME DE ORGANIZARE A APARATULUI COMERCIAL
1. Comerul independent
2. Comerul asociat
3. Sistemul acordurilor de franciz
4. Comerul integrat
5.Leasingul
XI.1. Comerul independent

Reprezint o form de organizare comercial n cadrul creia firma de comer nu are
nici o legtur cu organisme coordonatoare sau centralizatoare ale activitii de vnzare
cumprare. n cadrul comerului independent vorbim de fapt de micul comer independent
exercitat de firme mici i izolate.
Principalele caracteristici ale micului comer independent:
1. firmele de comer independent sunt n cea mai mare parte ntreprinderi familiale,
constituite sub forma SRL-urilor;
2. capacitatea financiar a acestor firme este, n general, slab, asemenea firme nedispunnd
de capital i nefolosind aproape niciodat personal salariat;
3. astfel de firme se gsesc peste tot revenind cte un punct de vnzare la cca. 90-100 de
locuitori;
4. comerciantul proprietar este lipsit, de cele mai multe ori, de o pregtire managerial ceea
ce l pune n dificultate cu privire la raionalizarea aciunilor sale de vnzare sau de
promovare a vnzrilor;
5. preurile practicate sunt, de cele mai multe ori, superioare celor oferite de comerciantul
asociat sau integrat ca urmare a gestiunii greoaie a mrfurilor i a proceselor de vnzare, a
costurilor de aprovizionare foarte ridicate ce revin pe produs, n condiiile aprovizionrii
unor partizi mici de mrfuri.
Pe plan mondial se manifest o puternic tendin de diminuare a numrului micilor
firme comercial independente.
XI.2.Comerul asociat
Concurena puternic ce caracterizeaz economia de pia genereaz permanent o
puternic presiune asupra micului comerciant independent. Pentru a putea rspunde presiunii
concureniale, respectivii comerciani au simit nevoia de a se grupa i de a se asocia.
Gruprile respective urmresc n general urmtoarele obiective:
1. o aprovizionare comun;
2. asigurarea unui sortiment mult mai larg de produse;
3. obinerea unor condiii mai bune de pre.
Sub aspectul organizrii ntlnim urmtoarele forme de asociere:
A. gruprile de cumprare sau cooperativele detailitilor;
B. lanurile voluntare;
C. gruprile de cumprare ale angrositilor;
D. magazinele colective ale independenilor.
A. gruprile de cumprare sau cooperativele detailitilor reprezint asociaii n cadrul
crora negustorii din aceeai bran sau din brane similare se unesc formnd o
organizaie care i asum printre altele i funcia de grosist. n general, aceste
cooperative trebuie s se constituie sub form de societi comerciale. Sub aspect
instituional, cooperativele detailitilor sunt organizaii cooperative cu capital variabil
pentru a facilita intrarea i ieirea aderenilor din asociaie potrivit propriilor opiuni.
Atribute, responsabiliti i principii de funcionare:
1. asigurarea cumprrilor grupate de mrfuri potrivit acestei funcii, gruprile
detailitilor ca societi comerciale nregistrate fac oficiul de comer cu ridicata.
Orice asemenea asociaie poate interveni efectiv n organizarea ntregului proces
de aprovizionare a membrilor detailiti. Pentru aceasta exist dou posibiliti:
2. stocarea n propriile depozite a mrfurilor ca orice firm de comer cu ridicata i
s livreze mrfurile respective ctre detailitii asociai;
3. s grupeze comenzile pentru a le transmite productorilor i apoi s urmreasc
onorarea fiecrei comenzi fie direct ctre destinatarul comenzii de mrfuri, fie prin
depozitele proprii (n acest caz depozitele proprii nemaifiind dect un loc de
trecere i nu de stocaj);
4. libertatea de a cumpra independent i nengrdit de anumite restricii orice

cantiti de mrfuri de la diferii furnizori prezeni n cadrul pieei. Acest principiu
este mai mult statutar i nu prea funcional.
5. libertatea membrilor asociai de a se retrage n orice moment din cooperativ.
6. exclusivitatea rezervat fiecrui asociat pentru un sector determinat de pia (astfel
se evit concurena dintre membrii grupului respectiv).
7. remunerarea serviciilor furnizate de ctre asociaie pe baza unui comision asupra
mrimii comenzilor pe care fiecare membru al gruprii le face.
8. posibilitatea fiecrui asociat de a realiza comenzi n avans.
Avantaje pentru detailitii asociai:

1. ajutoare n procesul de finanare;
2. perfecionarea metodelor de vnzare, de formare a personalului, modernizarea
magazinelor;
3. crearea unei mrci comune pe ansamblul asociaiei (OBS. Fenomenul mbrac
dou aspecte: crearea unei imagini de ansamblu referitoare la magazinele
detailitilor asociai i creterea ncrederii clientelei n firmele respective)
Dezavantaje pentru detailitii asociai:
1. comenzile pentru diversele partizi de mrfuri trebuie s se fac periodic i la
anumite termene prestabilite (poate aprea fenomenul de stocare peste limitele
normale);
2. termenele de prelucrare i execuie a comenzilor pot fi n unele situaii prea lungi
afectnd activitatea curent a detailitilor, fie sub aspect comercial, fie sub aspect
financiar;
3. poziiile financiare de pornire sunt grele pentru unii comerciani n momentul
aderrii la o asemenea grupare. Este vorba de faptul c, acetia trebuie s subscrie
pri sociale la societatea cooperatist i s verse pe de alt parte contravaloarea
unei garanii proporionale cu mrimea fiecrei comenzi, ambele reprezentnd
sume care adesea trebuie s se plteasc imediat.
4. dezavantaj de ordin psihologic care const n faptul c detailitii asociai nu se mai
simt n ntregime liberi, ei trebuind s se supun unor anumite reguli pe care le
presupune aderarea la asemenea asociaii.
Pentru angrositi, cooperativele detailitilor prezint numai dezavantaje.

Avantaje pentru productori: - principalul avantaj const n faptul c aceste asociaii
care apar ca un supergrosist cu o mare putere financiar vor negocia partizi
voluminoase de mrfuri, grupate ritmic n timp, cu puncte de destinaie cunoscute cu
mult nainte de expedierea mrfurilor i chiar la preuri stabilite anticipat n anumite
limite.
Dezavantaje pentru productori: - dezavantajul const n faptul c astfel de grupri pot
abandona oricnd respectivul productor orientndu-se spre ali fabricani care ofer
avantaje superioare.
Condiiile minime ce trebuie asigurate ca asocierile (cooperativele) s funcioneze:

1. cooperativele detailitilor trebuie s dispun de un numr ridicat de adereni i de o
putere superioar de cumprare de cumprare a fiecruia dintre acetia;
2. asigurarea unei fideliti depline din partea aderenilor;
3. crearea i asigurarea permanent a unor mijloace manageriale moderne;
4. asigurarea unor competene ridicate pe plan tehnic i pe plan uman, att pentru liderii
i specialitii gruprii ct i pentru fiecare aderent n parte.
B. Lanurile voluntare reprezint o grupare format din unul sau mai muli grositi i
detailiti.
OBS. Existena acestui tip de asociere este direct legat de situaia angrositilor care,
pentru a rezista concurenei cooperativelor detailitilor au recurs la gruparea propriilor
fore atrgnd ns n asociere i pe cei mai fideli i dinamici clieni din rndul
detailitilor.
Caracteristica general a lanurilor voluntare const n faptul c mai muli angrositi
numii capetele lanului se grupeaz ntre ei dup care atrag n grupul format o parte
din detailiti.
Din punct de vedere funcional, lanurile voluntare, n cele mai frecvente cazuri, sunt
asociaii ce acioneaz sub forma unor societi cu capital variabil, asumndu-i
diverse atribute i responsabiliti n strns legtur cu detailitii adereni.
Funcii, atribute i principii de organizare i de aciune:
1. realizarea activitii de comer cu ridicata;
2. asigurarea libertii de cumprare pentru aderenii din rndul comercianilor;
3. crearea unor exclusiviti rezervate fiecrui angrosist n sectoare bine

determinate att pentru recrutarea diverilor detailiti ct i pentru
aprovizionarea unora dintre acetia (s nu existe concuren ntre ei);
4. remunerarea serviciilor financiare furnizate de asociaie pe baza cifrei de afaceri
realizate de angrositi n favoarea detailitilor;
5. utilizarea unei mrci comune pentru produsele comercializate, toate firmele din
cadrul aceluiai lan voluntar putnd exploata aceeai marc;
Avantaje pentru angrositii din lan: - acetia sunt cei care se bucur numai de
avantaje. Lanul voluntar le permite s supravieuiasc, s desfoare o activitate mult
mai profitabil, s practice preuri mai mici etc.
Avantaje pentru detailitii din lan:

1. preuri de cumprare mai sczute;
2. lrgirea gamei de produse ce formeaz sortimentul comercializat;
3. perfecionarea metodelor de vnzare;
4. formarea i pregtirea personalului;
5. modernizarea magazinelor;
6. utilizarea mrcilor comune de distribuie.
Dezavantaje pentru detailitii din lan:
1. renunarea treptat la o parte din autonomia lor;
2. o oarecare dificultate n respectarea regulilor stabilite n vederea asigurrii
realizrii intereselor de ansamblu ale lanului.
Avantaje pentru productori: - colaborarea cu o asociaie puternic, care absoarbe
producia n mod ritmic, n cantiti mari i n condiii avantajoase pentru dezvoltarea
productorilor;
Dezavantaje pentru productori: - riscul de a se trezi blocai prin pierderea unor
asemenea clieni ca urmare a orientrii acestora ctre ali productori.
C. Gruprile de cumprare ale angrositilor sistemul ce st la baza acestei forme de
asociere are n vedere dorina angrositilor de a obine cele mai bune condiii de
cumprare din partea furnizorilor care sunt interesai n a livra cantiti mari de
mrfuri i la termene cunoscute pentru a-i asigura profitabilitatea activitii.
Caracteristicile i principiile de funcionare se aseamn cu cooperativele

detailitilor.
D. Magazinele colective ale independenilor sunt mari magazine axate pe vnzarea
mrfurilor cu amnuntul care dispun de mari suprafee comerciale i care sunt
organizate pe raioane specializate.
n cadrul lor, raioanele sunt exploatate de ctre comerciani specializai care la rndul
lor sunt independeni din punct de vedere juridic i financiar, asumndu-i
responsabilitile directe cu privire la gestiunea propriilor raioane i gestiunea i
procesul managerial al ntregului magazin.
Se caracterizeaz prin:
1. numirea a cel puin 5 firme care organizeaz un magazin cu o suprafa
comercial de cel puin 1000 mp, n cadrul cruia fiecare ocup un loc
individual dar care se prezint publicului sub form colectiv, sub acelai
nume, sub aceeai imagine de marc i aceleai obligaii.
2. Conducerea se realizeaz
Fie sub forma conducerii colective;
Fie printr-un director pltit care este angajat din afar.
XI.3.Sistemul acordurilor de franciz
Franciza continu relaia n care furnizorul ofer sub licen unui ntreprinztor dreptul de a
face o afacere, acordndu-i asisten de organizare, formare a personalului, comercializare i
management n schimbul unei prestaii a francizatului.
Francizor firm de prestigiu care acord dreptul de notorietate, acord tehnologii de
comercializare superioare, sisteme publicitare proprii i tipuri de magazine puternic
personalizate toate acestea vor fi utilizate de un ntreprinztor independent necunoscut sau
neafirmat n domeniul respectiv.
Pentru francizat, sistemul prevede obligaia de a plti iniial o sum de bani (drept de
intrare n afacere) i o redeven anual proporional cu cifra de afaceri realizat, avnd i
obligaia de a aplica integral metodele francizorului pentru a-i apra imaginea de marc.
Franciza apare ca un sistem de distribuie n care o firm independent cu capital
propriu se conduce ca i cum ar reprezenta o verig dintr-un lan de magazine.
Domenii de succes:
1. restaurante specializate;
2. magazine alimentare;
3. uniti care vnd piese de schimb i service auto;
4. diverse buticuri.
XI.4. Comerul integrat
Comerul integrat reprezint un sistem de organizare a activitii

comerciale, n cadrul cruia ntreprinderile cumuleaz att funciile
comerului cu ridicata, ct i cele ale aceluia cu amnuntul.
Sistemul respectiv poate mbrca diverse forme concrete de materializare: organizarea

unor mari magazine, magazine populare, magazine cu sucursale, diverse forme cooperatiste
etc.
Dup natura participanilor i a formelor de proprietate, specialitii structureaz
sistemul de organizare a comerului integrat n dou mari categorii forme capitaliste i
forme cooperatiste fiecare dintre acestea prezentnd, la rndul lor, structuri proprii, cu
trsturi i forme specifice de organizare.
1. Forme capitaliste ale comerului integrat

ntre cele mai importante variante de organizare, n cadrul crora se pot concretiza
formele capitaliste ale comerului integrat, sunt menionate, n mod frecvent : marile
magazine, magazinele cu sucursale i magazinele populare
A. Marile magazine reprezint, n ansamblul lor, o form a comerului cu

amnuntul, n cadrul cruia firmele comerciale dispun de o mare suprafa de
vnzare accesibil publicului, oferind n acelai local sau n localuri alturate
cvasitotalitatea bunurilor de consum, grupate pe raioane, sub form de
sortimente suficient de complete.
n cadrul unor asemenea magazine, vnzarea mrfurilor este nsoit de o serie de

servicii comerciale, iar fiecare raion face oficiul unui magazin specializat.
Principalele caracteristici ale marilor magazine:
Pentru populaie vizitatori i cumprtori un mare magazin, din categoria celor

analizate, reprezint un loc n cadrul cruia se poate deplasa pe o suprafa foarte
mare, dispunnd de un spaiu luminos, atrgtor i profitabil, care asigur un cadru
avantajos de aprecieri i comparaii, n perimetrul cruia se pot gsi simultan
numeroase produse i servicii, n cantiti mulumitoare;
Procesul de vnzare se desfoar, aa cum reiese din prima trstur, pe o suprafa
comercial foarte mare, suprafa consacrat activitilor de vnzare-cumprare a
mrfurilor, structurat i mprit pe raioane ce conin numeroase mrfuri; fiecare
raion reprezentnd, prin el nsui, un magazin specializat, sortimentul mrfurilor
oferite este foarte larg, acoperind practic toate nevoile i exigenele din domeniul de
referin;
n principiu, preurile produselor comercializate sunt mai mari dect n magazinele
tradiionale; fenomenul devine ns din ce n mai puin caracteristic marilor magazine
deoarece comercianii independeni, pentru a face fa concurenei, ncearc tot mai
frecvent s alinieze preurile pe care le practic la nivelul preurilor mrfurilor
vndute n cadrul marilor magazine;
Serviciile comerciale se interfereaz cu produsele oferite, contribuind la creterea
satisfaciei consumatorilor n procesul de cumprare. ntr-adevr se poate spune c
intereferena produs-serviciu d profilul activitii comerciale n cadrul marilor
magazine, consumatorii beneficiind de la o perioad la alta de servicii tot mai
numeroase i tot mai complexe.
Asigurarea intrrii libere i nlturarea oricrei obligaii din partea cumprtorilor fa
de magazin sau personalul su;
Instruirea i practicarea cu responsabilitate a sistemului restituirilor, dndu-i-se
posibilitatea clientului care nu este satisfcut de produsul cumprat s-l schimbe ntr-
un termen bine precizat i n condiii stipulate i cunoscute aprioric de orice
cumprtor.
Elemente specifice privind funcionarea marilor magazine.
Dup cum s-a artat anterior, pentru populaie, marile magazine reprezint un local al
comerului cu amnuntul care i pune la dispoziie o mare diversitate de bunuri i servicii.
Pentru specialitii i ndeosebi pentru organizatorii i ntreprinztorii comerciali, un mare
magazin este firma care integreaz funciile comerului cu ridicata i cu amnuntul. Comerul
cu amnuntul se realizeaz n magazin prin raioanele cu suprafee afectate procesului de

vnzare, iar comerul cu ridicata prin intermediul centralelor sale de cumprare.
Metodele utilizate difer dup natura produselor, putnd aprea n principal:
a) vnzri bazate pe preselecii, o metod practicat n cele mai frecventa cazuri i
potrivit creia produsele sunt pregtite pentru vnzare printr-o structurare prealabil i
grupate pe clase de calitate, categorii, talii, mrimi etc.
b) vnzri bazate pe autoservire, clienii alegnd i lund n posesie mrfurile fr
intervenia vnztorului, controlul mrfurilor i realizarea modalitilor de plat
efectundu-se la ieirea din cadrul raionului. Metoda se aplic ndeosebi la produse
alimentare i la cele de ntreinere;
c) vnzri tradiionale bazate pe prezena vnztorului, care are rolul de animator i
organizator de demonstraii. Metoda se folosete n cadrul produselor de marc, al
produselor de nfrumuseare, al bunurilor de folosin ndelungat, a cror folosire se
bazeaz pe o anumit tehnicitate, al produselor electrotehnice etc.;
d) vnzri bazate pe comenzi prealabile, vnzri pe baz de catalog,i vnzri pe baz de
coresponden. Aceast ultim grup de metode reprezint, de fapt, preluare de ctre
marile magazine a unor funcii specifice comerului cu amnuntul specializat pe
operaiuni de comer prin coresponden.
Dificulti n modul de funcionare, specifice marilor magazine
Cu toate c, aa dup cum reiese din trsturile prezentate i din modul su de
organizare, marele magazin beneficiaz de o poziie privilegiat, asigurndu-se cu uurin o
clientel numeroas i stabil, ncredere i persuasiune n cadrul pieei, el nu este scutit de o
serie de greuti, care treneaz asupra procesului managerial al acestuia. Pentru a uura buna
nelegere a problematicii cu care se poate confrunta p asemenea firm n cadrul pieei,
ansamblul aspectelor respective a fost structurat n dou categorii: dificulti de ordin intern
i de ordin extern.
Dificultile de ordin intern rezid din faptul c marele magazin, beneficiind de un
pre de revenire mai sczut datorit centralelor de cumprare din cadrul grupului,
precum i de posibiliti mai largi de promovare a unor tehnologii comerciale
moderne, el trebuie s compenseze toate acestea printr-o cretere continu a
vnzrilor i o gestiune riguroas a personalului folosit, a bazei tehnice i a
mijloacelor financiare. Or, ntr-un astfel de magazin, personalul este numeros,
cheltuielile de ntreinere a cldirilor, cele de asigurri, paz i penetrarea n cadrul

pieei (iluminatul exterior, asigurarea parcajului, organizarea publicitii, editarea
cataloagelor etc.) care, de asemenea, sunt extrem de mari.
Dificultile provenite din mediul extern sunt mai complexe, att prin natura, ct i
prin greutatea anticiprii lor.
a) crearea a noi tipuri de comer cu amnuntul, care concureaz direct activitatea marilor
magazine;
b) revigorarea i revenirea n centrul ateniei a micilor comerciani specializai, care mai
dinamici, s-au aliniat la nivelul marilor magazine i au trecut la concurarea cestora
prin flexibilitatea capacitilor de adaptare la cerinele pieei;
c) centrele oreneti sunt treptat abandonate de populaie ca urmare a circulaiei intense
i anevoioase, a lipsei cilor de acces auto sau a parcajelor i sunt nlocuite cu centre
comerciale periferice.
Posibiliti de adaptare a activitii marilor magazine la condiiile actuale ale pieei.
Marile magazine, reprezentnd firme puternice, cu cifre mari de afaceri, beneficii
ridicate i, ca un corolar ar tuturor acestora, cu o mare capacitate de eforturi, sunt capabile s
rspund dificultilor cu care se confrunt n cadrul pieei. Msurile strategice i tactice sunt
structurate pe dou planuri: gestionar i clientel.
B. Magazinele cu sucursale sunt cunoscute n practica comercial sub

denumirea de ntreprinderi cu sucursale multiple. Prin ambele denumiri
sunt desemnate societile comerciale care posed mai multe magazine cu
vnzare cu amnuntul, prin intermediul crora societile respective
distribuie produse alimentare i nealimentare, care sunt cumprate n
sistemul comerului cu ridicata sau sunt fabricate chiar de societile n
cauz
Caracteristicile principale ale sistemului de organizare a magazinelor cu sucursale

sunt date de modul n care sunt mbinate i realizate cele dou funcii de comer cu ridicata
i de comer cu amnuntul ce le confer statutul de comer integrat.
Elemente specifice privind funcionarea magazinelor cu sucursale. Funcionarea
magazinelor cu sucursale sau a ntreprinderilor cu sucursale multiple, cum am artat c se
mai numesc, se bazeaz pe un sistem de funcionare structurat pe dou categorii de

componente: servicii centrale i sucursale.
Prima categorie de componente serviciile centrale cuprinde n structura sa:
direcia general, direcia comercial i depozitul central.
Direcia general asigur conceperea, fundamentarea i aplicarea politicii generale
promovat de societatea comercial respectiv. n cadrul coordonatelor de ansamblu
ale politicii respective, direciei generale i revin o serie de atribuii. ntre principalele
categorii de atribuii, mai importante apar:
a) formularea, fundamentarea i ntocmirea planurilor de dezvoltare pe termen mediu
i lung, ale ntregii societi, crearea sau definirea magazinelor, determinarea
metodelor de vnzare;
b) coordonarea activitii sucursalelor, modernizarea punctelor de vnzare, recrutarea
i perfecionarea personalului;
c) cumprarea mrfurilor necesare n procesul de vnzare realizat n cadrul
magazinelor cu amnuntul, prin intermediul centralelor de cumprare proprii sau prin
intermediul supra-centralelor de cumprare la care a aderat societatea respectiv.
Direcia comercial studiaz piaa i selecteaz furnizorii, ocupndu-se de
asigurarea ntregii logistici comerciale a mrfurilor. ntr-o accepiune mai larg,
aceast direcie reprezint nsi ntreprinderea u sucursale multiple. Direcia
respectiv dispune de sucursale comerciale, fiind asistat, n acelai timp, de servicii
juridice i administrative, prin intermediul crora se ocup de gestiunea mrfurilor,
stocajul, depozitarea i expedierea acestora. Ea genereaz cea mai mare parte dintre
relaiile ce fac legtura ntre centrala de cumprare i sucursale, iar, n frecvente
cazuri, asigur echipamentul informatic i implementarea acestuia n tehnologia
comercial a sucursalelor.
Depozitul central are rolul de a colecta loturile industriale de mrfuri, a le
recepiona, depozita, transforma n partizi comerciali i a le pregti pentru a fi
expediate spre magazinele cu amnuntul. Tot prin intermediul depozitului respectiv
se asigur realizarea politicii de stocaj stabilit att pentru ntreaga societate
comercial ct i pentru fiecare sucursal n parte.
Cea de-a doua categorie de componente cuprinde sucursalele care pot fi magazine sau
diverse puncte de vnzare. Componentele respective sunt nvestite prin statutul de funcionare
al societii cu dou mari grupe de atribuii: gestionarea unitii i vnzarea mrfurilor.
Atribuiile legate de gestionarea fiecrei sucursale au n vedere:
a) asigurarea operaiunilor de aprovizionare cu mrfuri, n mod prioritar prin
intermediu serviciilor centrale;
b) respectarea, adaptarea i practicarea preurilor fixate de serviciile centrale
ale societii comerciale;
c) exercitarea ntregii activiti a sucursalei sub nsemnele firmei comerciale
din care face parte sau sub sigla comun a societilor afiliate la o super-
central de cumprri;
d) asigurarea realizrii bugetului financiar al sucursalei, att sub aspectul
ncadrrii nivelului de cheltuieli, ct i sub cel al veniturilor prevzute;
e) primirea i colaborarea cu inspectorii ce au sarcini de control asupra
activitii sucursalelor i organizarea unei bune activiti pe ansamblul
societilor comerciale;
f) participarea la procesul de formare i de perfecionare organizat a
responsabililor de magazine;
g) participarea la campaniile organizate periodic n favoarea unei anumite
game de produse sau a ntregii societi comerciale, att prin eforturi
conjugate, ct i prin realizarea unor sarcini comerciale cum ar fi realizarea
unor afie publicitare, panouri, reclame luminoase etc.
Atribuiile legate de realizarea procesului de vnzare au n vedere:
a) vegherea asupra respectrii structurii sortimentale stabilite prin politica
comercial promovat se societate n cadrul fiecrei sucursale;
b) asigurarea realizrii constante a serviciilor comerciale specifice, stabilite
de ctre fiecare sucursal mpreun cu direcia general a societii;
c) promovarea unei discipline de personal, care s faciliteze actul de
cumprare i de stimulare a vnzrilor;
d) organizarea unor aciuni individuale, n cadrul fiecrei sucursale, de
promovare la locul vnzrii etc.
C. Magazinele populare reprezint ntreprinderi sau firme de comer, care
dispun, n acelai local, de raioane multiple, ce vnd, n sistemul autoservirii
sau al preseleciei, un sortiment larg, dar mai puin profund, de produse,
practicnd un nivel mai sczut al preurilor i o gam restrns de servicii
comerciale.
Principalele caracteristici pe care le prezint sistemul magazinelor populare aprute

pentru prima dat n SUA, la sfritul secolului trecut rezid n preurile practicate,
serviciile comerciale asigurate i limitarea sortimentului de mrfuri comercializate la cteva
zeci de mii de articole curente.
n general se poate spune c magazinul popular seamn, prin anumite pri ale
activitii sale, cu marele magazin.
Trsturi comune cu marele magazin:
dispune de numeroase raioane de desfacere a mrfurilor n cadrul aceluiai local;
fiecare dintre raioanele respective i delimiteaz activitile la un anumit tip de
produse;
este la fel de puternic luminat
este vizitat i solicitat de mari mulimi de populaie.
Trsturi specifice:
raioanele care comercializeaz produse alimentare prezint punctul de atracie din
cadrul fiecrui magazin popular, aceasta ntruct managerii unitilor respective se
strduiesc s fie, n permanen, bine aprovizionate i asortate, iar preurile n
general mai sczute fa de cele practicate de comercianii independeni s
corespund puterii de cumprare a diferitelor categorii de consumatori ce apeleaz la
serviciile magazinelor respective;
raioanele din structura magazinelor populare, altele dect cele alimentare,
comercializeaz o gam relative restrns de articole curente, sortimentul lor
acoperind 13 000 14 000 de poziii, n timp ce ,aa cum s-a artat anterior, un raion
din cadrul marilor magazine acoper 20 000 30 000 de poziii;
n general, ca principiu, toate articolele ce se gsesc n cadrul magazinelor populare se
vnd la preuri mai reduse, sau n orie caz, foarte competitive, astfel c n funcie de
natura fiecrei categorii de produse, preul s fie interesant sau foarte avantajos;
se practic metode de vnzare i de stimulare a vnzrilor n mas, cum ar fi,
ndeosebi, autoservirea; toate produsele sunt etalate n locuri ct mai vizibile, n
imediata apropiere a clientului, la ndemna sa, acesta putnd privi, lua i atinge
produsul; se are n vedere sloganul potrivit cruia un articol atins este jumtate
vndut;
serviciile comerciale pe care magazinele populare le asigur clientele sunt mai
restrnse, tendina actual este de a lrgi gama acestora i de a moderniza modalitile
de rezolvare;
suprafaa medie a unor asemenea magazine, situat n anii 60 la 600 800 m, a
sporit continuu, ajungnd la 5.000 6.000 m i chiar mai mult.
Elemente specifice privind organizarea i funcionarea magazinelor populare. ntregul
sistem de funcionare a, magazinelor populare are n vedere o astfel e organizare, care s
conduc la costuri mai reduse, pentru a se asigura realizarea i meninerea unor preuri de
servire ct mai sczute la cumprarea mrfurilor, iar cheltuielile de exploatare s fie ct mai
reduse. Pentru acesta se are n vedere:
afilierea la centralele de cumprare ct mai importante, cu dever ridicat i
costuri sczute; asigurarea posibilitilor de folosirea unor canale de distribuie
ct mai scurte, combinate cu cele directe din sursele cele mai apropiate de
produse; realizarea unei logistici comerciale ct mai simple i eficiente;
simplificarea la maximum a activitii administrative legate de achiziionarea
i manipularea mrfurilor;
desfurarea ntregii activiti comerciale pe baza unor stocuri restrnse,
pentru a se putea asigura aprovizionare cu uurin, fluid i oportun, de la ce
mai apropiat central de cumprare;
apelarea la serviciile centralei de cumprare, bine echipate din punct de vedere
informatic, pentru asigurarea gestiunii stocurilor la nivelul cerinelor moderne,
impuse de nivelul tehnologiilor comerciale din domeniul respectiv;
apelarea la serviciile centralelor de cumprarea sau la institute specializate
pentru realizarea unor studii de pia care s aib n vedere att fabricantul cu
ntreaga problematic a aprovizionrii (sortimentul mrfurilor fabricate,
preuri, termene de livrare etc.) ct i clientela potenial;
limitarea sortimentului la produsele concurente, care sunt sigure n procesul de
vnzare i n alegerea cumprtorilor;
asigurarea unor rotaii rapide a mrfurilor din stoc, urmnd a se realiza o

rennoire a stocurilor din cadrul fiecrui raion, cuprins ntre 8-2 rotaii pe an,
fenomen care, n mod implicit duce la o cretere considerabil a rentabilitii
ntregii activiti;
reducerea cheltuielilor de personal; se folosete un personal mai puin
numeros;
suprimarea tuturor cheltuielilor neeconomicoase i inutile n procesul de
vnzare , cum ar fi cele referitoare la decorul magazinelor, crearea unui mediu
ambiant, asigurarea unui confort deosebit, protocol etc.;
limitarea metodelor de vnzare la sistemul autoservirii i excluderea diferitelor
forme costisitoare, specifice marilor magazine, precum i orientarea strict a
serviciilor comerciale ctre acele servicii absolut necesare, utile i apreciate n
mod deosebit de cumprtori.
Sistemul de organizare i funcionare, bazat pe cumprri de mas, reducerea cheltuielilor
de gestionare, combinat cu o marj relativ slab asupra vnzrilor, permite magazinelor
populare s fie foarte competitive i s obin un mare succes n faa clientele poteniale.
2. Formele cooperatiste ale comerului integrat

Formele cooperatiste ale comerului integrat cunosc i ele, la rndul lor, mai multe
modaliti concrete de realizare, structura sistemului cuprinznd, n principal, comerul
realizat de cooperaia de consum i pe cel organizat de ctre cooperative ale unor
ntreprinderi sau ale administraiei.
A. Cooperativele de consum reprezint societi ale cror membrii se

unesc pentru a-i asuma o funcie de distribuie, beneficiile realizate fiind
repartizate ntre toi membrii cooperatori.
n cadrul acestor societi cooperatiste, membrii adereni dispun de puteri egale,

fiecare contnd cu un singur vot n ansamblul general. Actul de vnzare-cumprare n cadrul
magazinelor cu amnuntul ale cooperativei de consum este deschis ns tuturor
consumatorilor, nefiind limitat sau restricionat prin calitatea de membru cooperator, altfel
spus poate cumpra orice persoan care intr n magazin.
Principalele principii i trsturi caracteristice prin care distinge sistemul de

organizare a activitii comerciale desfurate de cooperativa de consum. Acestea apar din
latura deosebit a societilor respective care, aa dup cum reiese din definirea statutului lor,
sunt firme colective, create pentru asigurarea activitii de aprovizionare cu mrfuri a
populaiei dintr-o anumit zon. Drept urmare, n prim plan apar principiile unei organizri
colective, urmate apoi de trsturile prin care se caracterizeaz activitatea de ansamblu a unor
astfel de societi comerciale.
n cadrul principiilor de organizare, se pot avea n vedere urmtoarele aspecte:
Asigurarea liberei adeziuni pentru orice membru al comunitii care
ndeplinete condiiile de drept pentru aderarea la activitatea unei organizaii
dau asociaii colective i este n msur s subscrie o parte din capital;
Promovarea strict a ideii potrivit creia fiecare membru aderent are dreptul la
un singur vot, indiferent de puterea economic pe care o deine;
Instituirea practicii repartizrii de ctre societile cooperatiste, ctre membrii
lor, a unei pri din beneficiul realizat, proporional cu valoarea capitalurilor
subscrise;
Desfurarea unei intense activiti de educare a consumatorilor sub diverse
forme: informare continu, consultaii, conferine etc.
Trsturile caracteristice prin care se distinge activitatea comercial desfurat de
cooperativele de consum reprezint de fapt materializarea i concretizarea
obiectivelor ce stau la baza constituirii unor astfel de societi, ct i a principiilor de
organizare. ntre acestea, n mod deosebit atrag atenia:
Ideea nlocuirii luptei pentru un profit ct mai mare cu preocuprile pentru
asigurarea unei ct mai bune aprovizionri i serviri a populaiei consumatoare
;
Servirea membrilor cooperatori n condiii ct mai bune, care reprezint
principala preocupare a societilor comerciale ale cooperaiei de consum, ce
privete deopotriv: practicarea unor preuri ct mai reduse, asigurarea plii
curente ctre membrii cooperatori, aprarea drepturilor consumatorului etc.;
Societile cooperaiei de consum reprezint asociaii de persoane i nu de
capitaluri;
Societile cooperatiste reprezint societi cu capital variabil, fiecare aderent

putnd subscrie una sau mai multe pri sociale, n unele ri sau zone
practicndu-se i sistemul aciunilor;
i asum prin forme specifice, att funcii ale comerului cu ridicata i funcii
ale comerului cu amnuntul.
Structura general a sistemelor comerciale organizate de cooperaia de consum difer de
la ar la alta, purtnd amprenta impactului organizrii statale, a gradului de organizare a
diferitelor categorii de populaie, a posibilitilor de cooperare cu productorii i cu marile
firme de comer existente n cadrul pieei, precum i a multiplelor fenomene caracteristice
economiei de pia din cadrul fiecrei ri.
Structuri teritoriale:
Structur teritorial, format din cooperative de consum locale, care sunt
organizate i funcioneaz similar cu sistemul ntreprinderilor comerciale cu
sucursale multiple, fiecare magazin cooperatist jucnd rolul unei sucursale;
Structur central, format din organisme de coordonare , organisme tehnice i
financiare.
Structuri funcionale:
Societi comerciale cooperatiste, cu o baz strict local, desrevind populaia
unei anumite localiti;
Societi comerciale cooperatiste specializate, axate pe comercializarea numai
a produselor alimentare, pe comercializarea produselor nealimentare sau
numai a anumitor categorii de servicii;
Societi comerciale cooperatiste regionale sau zonale, care reprezint
ntreprinderi mai mari, au contracte permanente cu centralele de cumprare,
dispun de magazine mari i chiar foarte mari, prin intermediul crora
comercializeaz sortimente foarte largi de mrfuri i pot acorda asisten de
specialitate sau diverse ajutoare micilor societi cooperatiste locale sau
specializate.
Serviciile oferite ctre unitile comerciale ale cooperaiei de consum. Caracteristic
activitii comerciale realizare de cooperaia de consum, aa dup cum s-a mai artat, apare i
faptul c unitile acestui sistem, alturi de vnzarea produselor, realizeaz i ofer
aderenilor si i marelui public cumprtor, numeroase alte prestaii mai puin legate de
procesul direct al comercializrii mrfurilor, dintre care menionm:
realizarea ajutorului intercooperatist, care reprezint un complex de aciuni de
solidaritate n sectorul social;
organizarea unor agenii cooperatiste de voiaj;
acordarea sau garantarea unor credite familiale;
realizarea unor servicii de asigurri pentru membrii cooperatori;
editarea unor numeroase i atrgtoare publicaii periodice cu informaii n favoarea
consumatorilor;
organizarea unor laboratoare specializate, att pe lng societile cooperatiste zonale,
ct i n cadrul organizaiilor centrale.
B. Cooperativele marilor ntreprinderi sau ale administraiei reprezint

o variant a comerului cooperatist. Este vorba de societi comerciale
create sub forma unor magazine de desfacere cu amnuntul, de ctre i
pentru personalul din industrie sau de grupuri comune de studeni care
triesc n complexe universitare sau frecventeaz aceeai universitate.
Magazinele respective sau diverse puncte de vnzare create de ctre categoriile

respective de populaie, constituite n societi cooperatiste, cnd articole alimentare i
nealimentare de consum curent, precum i o serie de sortimente mai deosebite, cum ar fi
discurile, crile etc., cu remiza mai ridicat n raport cu preurile din sistemul marilor
magazine sau acele ale magazinelor populare. n general, toate unitile ce compun sistemul
cooperatist respectiv, sunt magazine de mici dimensiuni sau alte asemenea puncte, au o cifr
a afacerilor nesemnificativ n comerul cu amnuntul sub 0,5% - reprezentat n proporii
egale pe cele dou sectoare de mrfuri alimentare i nealimentare.
XI.5. Sistemul acordurilor n leasing

Din punct de vedere economic leasingul este o form de comer i
finanare prin locaie de ctre societi financiare specializate n aceste
operaiuni, a unor maini, utilaje, mijloace de transport i a altor bunuri,
ntreprinderilor a cror motivaie s recurg la aceast tehnic de comer
rezid n specificul unor operaiuni pe care le realizeaz sau n faptul c nu
dispun de suficiente fonduri proprii sau mprumutate pentru a le cumpra.
Din punct de vedere juridic leasingul reprezint un contract complex

care permite unei persoane s obin i s utilizeze un lucru fr a plti
imediat preul.
Potrivit legislaiei romne operaiunile de leasing sunt cele prin care o parte,
denumit locator, se angajeaz la indicaia unei alte pri, denumit utilizator s cumpere sau
s preia de la ter denumit furnizor un bun mobil sau imobil i s transmit utilizatorului
posesia sau folosina asupra acestuia contra unei pli numit redeven, n scopul exploatrii
sau, dup caz, a achiziionrii bunului.
Schematic aceast operaiune poate fi prezentat astfel:
Cumpr Societatea nchiriaz Beneficiar

Furnizor bunul de leasing bunul
Rolul leasingului
Leasing are un rol benefic n plan economic, dovedindu-se a fi:
cel mai eficient mijloc de finanare a investiiilor productive, oferind un plus de
siguran deintorului e capital;
o alternativ la creditul clasic, oferind creditorului ca garanie, nsui dreptul de
proprietate, diminund riscul;
o metod de remobilizare a capitalului imobilizat (lease-back)
un stimulent al dezvoltrii produciei de bunuri, prin utilizarea fondurilor pentru plata
furnizorilor bunurilor respective;
un mijloc de vitalizare a unei economii decapitalizate, prin atragerea de capital de pe
pia n fonduri sindicalizate cu valoare mare i direcionarea lui ctre investiii;
un mijloc de sprijinire a exportului, ori de finanare a societilor cu proiecte de
dezvoltare;
un mijloc mai eficient de dezvoltare a zonelor subdezvoltate, n cazul combinrii cu
faciliti fiscale adecvate.
Totui leasingul ar putea avea efecte negative asupra economiei printr-o dezvoltare
necontrolat a sa.
Avantajele(+) i dezavantajele(-) leasingului

Leasingul financiar este o soluie preferat, mai ales de ntreprinderile mici i mijlocii,
datorit unor avantaje, att pentru utilizator ct i pentru ceilali parteneri:
(+) simplitatea realizrii tranzaciilor de leasing din punct de vedere administrativ;
(+) creterea accesibilitii indirecte la credite, evitnd unele restricii aferente
acestora n mod obinuit;
(+) cheltuiala iniial redus, livrarea realizndu-se imediat dup negocierea
condiiilor de plat;
(+) mbuntirea rezolvrii finale, mai ales pentru furnizor i utilizator;
(+) posibilitatea de a negocia obligaiile cu privire la ntreinere i reparaii;
(+) durat mai mare a contractului de finanare;
(+) flexibilitatea duratei de nchiriere n sistem leasing, care poate prezenta unele
avantaje fiscale dac se situeaz sub durata recomandat oficial;
(+) posibilitatea de realizare imediat a unor lichiditi, deci a rentabilitii, n cazul
formei de lease-back;
(+) protecia fa de inflaie pentru contractele pe termen lung;
(+) faciliti n achiziionarea de bunuri, cnd se are n vedere nchirierea n timp a
mai multor componente ale echipamentelor, pe baza unui contract global;
(+) stabilizarea ciclului de afaceri , prin ealonarea ncasrilor;
(+) crearea unei piee secundare avantajoase, prin vnzare la valoarea rmas sau
renchirierea echipamentelor utilizate i realizarea unor profituri suplimentare din acestea;
Principalele dezavantaje(-) ale leasingului se concretizeaz n:
(-) riscul pierderii tuturor drepturilor de proprietate, n cazul imposibilitii de
respectare a contractului de chiria sau locatar;
(-) ratele fixe ale chiriei pot deveni dezavantajoase n timp;
(-) reducerea impozitelor/veniturilor prin scderea profitului afectat de chirii, cnd
sunt considerate chirii directe (este un avantaj temporar care se pierde la nivelul impozitului
global);
(-) este necesar o instruire special a personalului, att la furnizor ct i la utilizator,
cu privire la gestiunea proprietii nchiriate;
(-) clauzele cu privire la ntreinere sunt greu de respectat n practic, indiferent cui
revin obligaiile respective, iar consecinele nerespectrii acestora sunt foarte grave;
(-) pentru anumite contracte cu chirii mai mici la nceput, efectele pe parcurs pot
deveni foarte importante;
(-) necesitatea apelrii la intermediari-brokeri, consilieri, care mresc costul
tranzaciilor.
Forme ale operaiunilor de leasing:
Operaiunile de leasing mbrac forme diverse, n funcie de durat, prile participante,
ponderea ratelor n preul net de vnzare, .a. Astfel:
A.) Dup durata nchirierii:
leasing-ul pe termen scurt (renting hire) const n nchirierea bunurilor pe o perioad de
cteva ore, zile, sau luni, mai multor beneficiari, n vederea amortizrii; exist unele
forme intermediare de leasing pe termen scurt cum ar fi operaiunile hire (nchirierea
unor mijloace de transport sau echipamente cu ora sau cu ziua, inclusiv a service-ului
aferent) si renting (o nchiriere revocabil pe scurt durat, dar mai lung dect n cazul
operaiunii de tip hire); acestea ns nu ndeplinesc condiia esenial a unui contract de
leasing i anume de a nu fi revocat de niciuna din pri;
leasing-ul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin nchirierea consecutiv a
acestuia mai multor beneficiari pe termene scurte de 2-3 an;
leasing-ul pe termen lung se practic frecvent pe piaa bunurilor imobiliare prin cldiri
complet utilizate, durata fiind de circa 20-30 de ani; n fapt, durata normal de leasing
corespunde celei de funcionare normal a bunului, urmnd ca dup perioada de
nchiriere, beneficiarul s poat opta pentru cumprarea acestuia la un pre inferior celui
iniial.
B.) Dup participanii la contract se difereniaz:
leasing direct n care finanatorul este i furnizorul;
leasing indirect n care finanarea i revine unei societi specializate;
C.) Dup ponderea ratelor n preul de vnzare al bunului:
leasing funcional presupune ca n perioada de baz, s se realizeze doar o parte din
preul de export al obiectului contractual; n acest caz, accentul cade pe serviciile
furnizate de societile de leasing, neexistnd de regul, o relaie direct ntre preul la
care a fost achiziionat echipamentul de ctre societatea de leasing i chiria perceput;
leasing financiar urmrete recuperarea integral a valorii bunului n perioada de locaie

i obinerea unui profit; la sfritul acestei perioade, beneficiarul poate opta pentru
intrarea n posesie a bunului prin achitarea valorii reziduale;
D.) Dup modelul de calcul al costurilor pe baza crora se calculeaz ratele de leasing:
leasing-ul net, n care ratele se calculeaz numai pe baza preului net, de vnzare a
bunului, chiria incluznd preul folosinei;
leasing-ul brut(full service leasing), n care ratele includ cheltuielile de asigurare,
ntreinere i reparaii ale bunului; se ntlnete frecvent la instalaiile complexe sau acolo
unde se dorete cucerirea pieei;
E.) Dup caracteristicile pieei creia se adreseaz i relaiile stabilite cu clienii:
lease-back sau mai complet sell and lease-back const n operaiunile prin care
proprietarul, aflat n urgent nevoie de fonduri bneti, i vinde produsul unei societi de
leasing li apoi l nchiriaz printr-un contract obinuit; scopul acestor operaiuni este
transformarea fondurilor imobilizate n fonduri disponibile.
time-sharing-ul s-a aplicat n practic mai mult din considerente economice, cum ar fi,
costul ridicat al unor avantaje i uzura moral extrem de rapid a acestora; ca urmare
pentru intensificarea utilizrii calculatoarelor electronice i a altor utilaje s-a introdus
sistemul nchirierilor pe timpi partajai simultan de ctre mai multe ntreprinderi;
leasing-ul experimental se folosete n scopul promovrii vnzrilor, astfel, pentru a
promova vnzarea unor maini i utilaje, aceste sunt nchiriate pe perioade scurte, de
cteva luni, n mod experimental, cu condiia ca dup expirarea acestor perioade s fie
achiziionate de ctre clieni, dac sunt corespunztoare cerinelor sau s fie restituite dac
prezint unele neajunsuri;
operaiunile de hire i renting sunt operaiuni de leasing pe termen scurt sau foarte scurt i
cuprind nchirierile, cu ziua sau cu ora, n special a mijloacelor de transport sau a unor
utilaje de construcii macarale, excavatoare etc.;
master-leasing se practic n cazul nchirierii contractelor;
F.) Dup locul de desfurare a tranzaciilor:
leasing intern cnd partenerii sunt din aceeai ar;
leasing internaional care poate fi:
extern atunci cnd afacerile se deruleaz pe teritoriul altor ri;
transnaional atunci cnd partenerii sunt din ri diferite;

G.) Dup natura obiectului tranzaciilor:
leasing mobiliar se refer la bunuri de investiii cum ar fi echipamentele industriale,
utilajele de construcii, aparatur de birou, etc.
leasing imobiliar pentru terenuri, construcii de baz i cldiri din care sa desprins
forma rezidenial cnd este vorba de cldiri de locuit sau comercial cnd este vorba
despre cldiri de birouri, depozitare, producie, etc.
leasing de personal care s-a dovedit a fi o form foarte eficient pentru satisfacerea
nevoilor temporare de personal ale ntreprinderilor mici i mijlocii, sau pentru lucrri n
strintate, pe durate scurte sau mai lungi.
leasingul de export ca surs de finanare a tranzaciilor, combinat uneori cu acordare
unor asigurri pentru operaiunile de export.
Unele forme de leasing au fost delimitate pentru a pune n eviden implicarea agenilor
administraiei locale sau centrale. Astfel, n Germania s-a dezvoltat n ultimul deceniu
leasingul comunal, ca alternativ de gestiune a bugetelor locale n condiii de deficit acut sau
prelungit. n SUA se practic leasingul guvernamental, care presupune implicaia
administraiei statale sau federale n finanarea unor proiecte, fie stimularea dezvoltrii unor
regiuni, fie realizarea unor proiecte de interes public.
Alte forme speciale:
leasing de taxe s-a dezvoltat acolo i atunci cnd taxele practicate au fost ridicate,
partenerii reuind prin astfel de tranzacii s fie n ctig prin evitarea unora din aceste
taxe.
leasing de garanie a devenit specific firmelor cu resurse suficiente pentru
garantarea unor mprumuturi, n scopul finanrii afacerilor lor; n aceast situaie, ele
apeleaz la garanii financiare i care sunt fie instituii guvernamentale, fie firme
specializate de leasing.
Tranzaciile de leasing au la baz contractele de leasing.
Elementele componente principale ale contractului de leasing sunt:
perioada de nchiriere care, n condiiile unui ritm rapid de perimare a
echipamentului se mparte n:
- perioada primar egal cu viaa economic a mainii (intervalul n care maina nu

risc s sufere o uzur moral); corespunde n unele cazuri cu perioada de amortizare fiscal; n
aceast perioad contractul de leasing nu poate fi denunat n vederea rezilierii;
- perioada secundar respectiv intervalul de timp care dureaz de la terminarea
vieii economice pn la sfritul vieii tehnice a mainii; n decursul acestei perioade
contractul poate fi reziliat oricnd, cu preaviz conform prevederilor contractuale;
furnizorul ales i bunul care va face obiectul leasingului;
condiiile de livrare i instalare a bunului, care vor rezulta din documentele
ntocmite la livrare i la instalare, cu precizarea condiiilor de suportare a
cheltuielilor i riscurilor pentru chiria i furnizor;
condiiile de utilizare, ntreinere i control asupra bunului nchiriat, cu detalierea
obligatorie pentru chiria;
proprietatea bunului cu implicaiile i modul de exercitare a dreptului de proprietate;
responsabilitatea chiriaului i varianta de asigurare;
rezilierea contractului pentru diferite cazuri i implicaii pentru chiria i firm;
exercitarea contractului;
modul de suportare a impozitelor i taxelor;
modul de soluionare a reclamaiilor;
condiiile particulare pentru locatar i locator cu aprecierea datei de plat a primei
rate i ealonarea anual a celorlalte rate de chirie, cu precizarea modului de plat.
n contractul de leasing, prile implicate sunt:
a. furnizorul bunului care ncheie un contract de vnzare-cumprare cu finanatorul
operaiunii de leasing, asumndu-i pe lng obligaiile tipice unui vnztor i anumite
obligaii specifice:
- livrarea i instalarea echipamentului comandat, la data i locul convenit;
- garania c echipamentul este livrat conform cu ceea ce s-a specificat;
b. finanatorul este de regul o societate financiar sau o banc specializat n plasarea
capitalului n investiii pe durat medie sau lung, n condiii optime de rentabilitate.
c. utilizatorul care are interesul de a folosi un bun, fr a investi n el foarte mult,
aceasta i permite s-i dirijeze fondurile proprii n alte direcii,fie s achiziioneze un
echipament ce depete ca valoare posibilitile sale de autofinanare; el i asum, n cadrul

raporturilor de locaie, anumite obligaii specifice ce decurg din caracterul irevocabil al
contractului de leasing; astfel el nu poate pune capt contractului nici pentru cazuri de
for major, nu poate transmite acest contract altei persoane, subnchirierea putnd avea loc
numai cu acordul expres al finanatorului.
n concluzie, utilizatorul are iniiativa afacerii, furnizorul permite afacerea, finanatorul
faciliteaz afacerea i toi mpreun au un scop comun i anume o afacere rentabil.
Surs de finanare
Relaiile dintre participanii la operaiunea de leasing
1.CONTRACTARE
Beneficiar Societatea de
leasing
contract
alegere echipament
ce va fi cumprat
Vnztor de cumprarea
echipamente echipamentului asigurarea
2.CUMPRARE echipamentului
cumprat
livreaz, instaleaz remite factura

i ntreine echipamentul garania i contractul Compania de
de service asigurri
emite poli de
3.INCHIRIERE asigurare
Societatea de
Beneficiar
leasing
plata ratelor
Determinarea taxei de leasing (redevena) face obiectul uneia dintre cele mai importante
clauze ale contractului de leasing. n calculul acesteia se au n vedere:
- condiiile de pia;
- riscurile ce pot interveni pe perioada nchirierii de baz;
- posibilitatea de a renchiria ulterior bunul respectiv altui client;
Taxa de leasing este de regul fixat ca o sum constant ce se pltete semestrial,
bitrimestrial, lunar, fie anticipat, fie la sfritul perioadei.
ntreinerea i derularea tranzaciilor de leasing
Leasingul constituie o activitate complex, etapizat, care presupune existena a
numeroase operaiuni i documente prin care se reglementeaz condiiile economico-juridice
n care se desfoar.
Activitatea respectiv cuprinde dou etape.
a. Etapa precontractual materializat n:
declanarea operaiunii de leasing de regul de ctre beneficiar, prin identificarea
furnizorului potenial al echipamentului dorit;
contractarea societii de leasing n vederea cunoaterii condiiilor de finanare
oferite; pe baza documentelor naintate, societatea de leasing va analiza bonitatea
firmei solicitante (solvabilitatea, lichiditatea etc.) i fezabilitatea proiectului de
finanare;
b. Etapa contractual, care are n vedere:
contractarea bunului dup acceptul de principiu a cererii de nchiriere, societatea de
leasing (finanatorul) pregtete contractarea bunului i nchirierea acestuia; n acest
sens, remite beneficiarului un proiect de contract (nu cel definitiv) care va cuprinde
promisiunea unilateral de vnzare a bunului la sfritul perioadei de locaie dac
aceasta i va manifesta intenia n acest sens; societatea de leasing va mandata
beneficiarul s negocieze cu furnizorul clauzele contractului ce vnzare-cumprare a
bunului referitoare la caracteristicile, livrarea, instalarea, garantarea i ntreinerea
acestuia dac apar diferene fa de clauzele i oferta proform.
Exist i societi de leasing specializate pe un anumit produs, unde beneficiarul se
adreseaz direct acestora, urmnd ca pe baza unui contract de mandat dintre beneficiar i
finanator s fie contractat furnizorul de ctre primul i s se negocieze condiiile de livrare i

specificaia produsului.
elaborarea propriu-zis a contractului de vnzare-cumprare i a celui de leasing;
finanatorul va emite factura, garania i contractul de service ctre finanator, care va
efectua plata n conformitate cu clauzele din contract. La livrarea bunului se va
confirma n procesul verbal respectarea condiiilor de calitate ale bunului precum i
cele de livrare prevzute n contract; n paralel se ncheie contractul de leasing ntre
societatea de leasing i beneficiar, iar acesta din urm efectueaz prima plat; pentru
pierderile cauzate de degradarea, distrugerea sau furtul bunului, precum i cele
datorate incapacitii de plat a beneficiarului, se face o asigurare general a
tranzaciilor printr-un contract cu o societate specializat (sau doar a bunului).
nchirierea pe perioada nchirierii beneficiarul efectueaz plata ratelor ctre societatea de
leasing, iar la finalul tranzaciei, plata preului rezidual dac opteaz pentru cumprarea
bunului; n caz contrar livreaz bunul ctre societatea de leasing.
H.G. 333/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonantai Guvernului 99/2000 privind comercializarea produselor si
serviciilor de piata ( MO 235/2003).
NORME METODOLOGICE
CAP. 1 Dispozitii generale
ART. 1
Prezenta ordonanta stabileste principiile generale privind desfasurarea activitatii comerciale si urmareste
dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata, cu respectarea principiilor liberei
concurente, protectiei vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor, precum si a
mediului.
ART. 2
Prevederile ordonantei au in vedere realizarea urmatoarelor obiective:
a) stimularea dezvoltarii activitatii de comercializare a produselor si serviciilor de piata;
b) incurajarea liberei initiative, asigurarea concurentei loiale si a liberei circulatii a produselor si serviciilor de
piata;
c) informarea corecta si protejarea intereselor consumatorilor, precum si posibilitatea asigurarii produselor si

serviciilor de piata in zonele de vecinatate ale acestora;
d) modernizarea si dezvoltarea formelor de distributie;
e) promovarea diverselor tipuri de retele de distributie si forme de vanzare;
f) stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu activitate de comercializare a produselor si

serviciilor de piata;
g) sustinerea si ocrotirea activitatii comerciale si de prestari de servicii de piata in zonele defavorizate.
ART. 3
(1) Prezenta ordonanta reglementeaza activitatile din sectorul comercial si al serviciilor de piata privind
cerintele necesare desfasurarii acestor activitati, structurile de vanzare, practicile comerciale si regulile generale
de comercializare, precum si sanctiunile in caz de nerespectare a prevederilor acesteia.
(2) Activitatea comerciala, in sensul prezentei ordonante, se exercita cu referire la produsele alimentare,
nealimentare si la serviciile de piata prevazute in anexa nr. 3 la prezenta ordonanta.
(3) Sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante activitatile de comercializare avand ca obiect:
a) produsele medicamentoase, dispozitivele medicale;

b) produsele agricole si agroalimentare vandute de producatorii agricoli individuali in baza certificatului de

producator;
c) combustibilii pentru uzul mijloacelor de transport, inclusiv cei comercializati prin statii de distributie;
d) bunurile din productia proprie a mestesugarilor individuali vandute la locurile de productie;
f) lucrarile, brevetele si inventiile, precum si publicatiile de natura stiintifica sau informativa realizate de
titularii acestora;
g) tipariturile, pliantele, brosurile si albumele, realizate in scopul prezentarii patrimoniului cultural detinut de
muzee, centre de cultura, teatre sau alte institutii similare acestora, ori bunurile culturale sau cu caracter
promotional specifice activitatii institutiilor culturale, si comercializate prin fondul propriu al fiecarei institutii
culturale sau cu prilejul unor manifestari cultural-artistice organizate de acestea;
h) marfurile vandute catre vizitatori, in cadrul festivalurilor, targurilor, saloanelor sau al altor manifestari
expozitionale, cu conditia ca acestea sa faca obiectul manifestarilor respective;
i) produsele confiscate si valorificate conform dispozitiilor legale in vigoare;
j) produsele si serviciile de piata reglementate prin acte normative speciale.
(4) Dispozitiile prezentei ordonante se aplica activitatilor comerciale desfasurate si serviciilor prestate pe
teritoriul Romaniei.
Litera e) a alineatului (3) al articolului 3 se abroga. (Legea nr. 650/2002)
ART. 4
In intelesul prezentei ordonante, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara,
dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii in afara activitatii profesionale;
b) comerciant - persoana fizica sau juridica autorizata sa desfasoare activitati de comercializare a produselor
si serviciilor de piata;
c) comert cu ridicata/de gros - activitatea desfasurata de comerciantii care cumpara produse in cantitati mari
in scopul revanzarii acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali si colectivi;
d) comert cu amanuntul/de detail - activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct
consumatorilor pentru uzul personal al acestora;
e) comert de gros cash and carry/forma de comert cu autoservire pe baza de legitimatie de acces - activitatea
desfasurata de comerciantii care vand marfuri prin sistemul de autoservire catre persoane juridice sau persoane
fizice autorizate si asociatii familiale autorizate conform legii, inregistrate in baza de date a vanzatorului, in
scopul revanzarii si/sau prelucrarii, precum si al utilizarii acestora ca produse consumabile;
f) comert ambulant - activitatea de comercializare cu amanuntul realizata prin trecere dintr-un loc in altul, in
rulote mobile, standuri mobile, chioscuri mobile sau in vehicule special amenajate;
g) serviciu de alimentatie publica - activitatea de pregatire, preparare, prezentare si servire a produselor si a

bauturilor pentru consumul acestora in unitati specializate sau la domiciliul/locul de munca al consumatorilor;
h) exercitiu comercial - una sau mai multe activitati de comercializare cu ridicata, cu amanuntul, de tip cash
and carry, de alimentatie publica, precum si a serviciilor desfasurate de un comerciant. Obiectul activitatilor de
comercializare il constituie produsele si serviciile cuprinse in anexa nr. 3 la prezenta ordonanta;
i) serviciu de piata - orice actiune sau prestatie care face obiectul vanzarii-cumpararii pe piata si care nu are
drept consecinta transferul proprietatii asupra unui bun corporal, efectuata in scopul satisfacerii unor necesitati
ale consumatorilor;
j) structura de vanzare - spatiul de desfasurare a unuia sau mai multor exercitii comerciale;
k) suprafata de vanzare - suprafata destinata accesului consumatorilor pentru achizitionarea

produsului/serviciului, expunerii produselor oferite, platii acestora si circulatiei personalului angajat pentru
derularea activitatii. Nu constituie suprafete de vanzare cele destinate depozitarii si pastrarii marfurilor,
productiei, birourilor si anexelor;
l) structura de vanzare cu suprafata mica - structura de vanzare avand o suprafata de vanzare de pana la 400
mp inclusiv;
m) structura de vanzare cu suprafata medie - structura de vanzare avand o suprafata de vanzare cuprinsa intre
400 - 1.000 mp inclusiv;
n) structura de vanzare cu suprafata mare - structura de vanzare avand o suprafata de vanzare mai mare de
1.000 mp;
o) centru comercial - structura de vanzare cu suprafata medie sau mare in care se desfasoara activitati de
comercializare cu amanuntul de produse, servicii de piata si de alimentatie publica, ce utilizeaza o infrastructura
comuna si utilitati adecvate. Suprafata de vanzare a unui centru comercial este rezultata din suma suprafetelor de
vanzare cu amanuntul de produse si servicii de piata si de alimentatie publica cuprinse in acesta;
p) comert in zone publice - activitatea de comercializare a produselor si serviciilor, desfasurata permanent sau
sezonier in piete, targuri, oboare, pasaje publice, porturi, aeroporturi, gari, autogari, drumuri publice si strazi sau
orice zona de alta natura destinata folosintei publice.
CAP. 2
Cerinte si criterii necesare desfasurarii activitatii comerciale
ART. 5
(1) Orice exercitiu comercial se desfasoara numai de catre comercianti autorizati in conditiile legii.
(2) Exercitarea de activitati comerciale cu produse din sectorul alimentar si de alimentatie publica necesita
cunostinte de specialitate si se efectueaza cu personal calificat, conform normelor de aplicare a prezentei
ordonante.
(3) In termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, personalul angajat in efectuarea de
activitati comerciale cu produse din sectorul alimentar si de alimentatie publica va trebui sa indeplineasca una
dintre urmatoarele cerinte profesionale:
a) sa fi absolvit un curs de specialitate pentru comercializarea produselor alimentare si/sau de alimentatie

publica, organizat conform legislatiei in vigoare;
b) sa fi desfasurat cel putin 2 ani de activitate profesionala de comercializare de produse alimentare si/sau de
alimentatie publica si sa fi absolvit un curs de notiuni fundamentale de igiena, organizat in conformitate cu
dispozitiile legale in vigoare.
ART. 6
(1) Comertul in zone publice se desfasoara in structuri de vanzare cu sediu fix sau ambulant.
(2) Exercitarea activitatii de comercializare in zone publice este supusa acordului autoritatilor administratiilor
publice locale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, cu respectarea regulamentelor proprii ale
acestora si a planurilor de urbanism.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica si in cazul transferului, mutarii sau extinderii unui exercitiu comercial,
precum si in cazul modificarilor aduse structurii de vanzare.
NORME METODOLOGICE:
1. In conformitate cu prevederile ordonantei, pe teritoriul Romaniei pot desfasura unul sau mai multe exercitii
comerciale persoanele fizice si juridice care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt constituite si inregistrate legal;
b) au ca obiect de activitate principal sau secundar comercializarea produselor si serviciilor de piata;
c) detin autorizatiile de functionare eliberate in conformitate cu reglementarile legale in vigoare;
d) au acordul primarului comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti pentru
exercitarea activitatilor comerciale in zone publice in structuri de vanzare cu sediu fix sau ambulant, permanent
sau, dupa caz, sezonier.
2. Persoanele juridice, respectiv societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste, se

autorizeaza in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea
unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare.
3. Persoanele fizice si asociatiile familiale se autorizeaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 507/2002
privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice si ale Hotararii Guvernului
nr. 58/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002 privind organizarea si
desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice.
4. Ocupatiile pentru care personalul angajat in efectuarea de activitati comerciale cu produse din sectorul
alimentar si de alimentatie publica trebuie sa indeplineasca in termen de un an de la intrarea in vigoare a
ordonantei una dintre cerintele profesionale prevazute la art. 5 alin. (3) din ordonanta sunt:
a) pentru comert cu amanuntul si alimentatie publica: sef de magazin; vanzator de produse alimentare;
vanzatori ambulanti si asimilati; vanzatori la domiciliul clientului sau la comanda prin telefon; macelar; sef de
unitate de alimentatie publica si sef de sala; ospatar; barman; barman-ospatar; bucatar; carmangier; cofetar;
patiser; cofetar-patiser;
b) pentru comert cu ridicata: sef de depozit; gestionar.
5. Cunostintele de specialitate ale personalului angajat in efectuarea de activitati comerciale cu produse din
sectorul alimentar si de alimentatie publica pot fi dovedite cu unul dintre urmatoarele documente:
a) diploma/certificatul de absolvire a unei institutii de invatamant preuniversitar, eliberata/eliberat in

conditiile legii, pentru una sau, dupa caz, mai multe ocupatii prevazute la pct. 4;
b) diploma/certificatul de absolvire a unei forme de pregatire profesionala pentru una sau, dupa caz, mai
multe ocupatii prevazute la pct. 4, organizata cu respectarea prevederilor art. 16 din ordonanta;
c) diploma/certificatul de absolvire a unei forme de pregatire profesionala pentru una sau, dupa caz, mai
multe ocupatii prevazute la pct. 4, eliberata/eliberat de un organism acreditat in una dintre tarile membre ale
Uniunii Europene;
d) un document legal prin care se atesta exercitarea activitatii de cel putin 2 ani in meseria respectiva, in
conditiile legii, in cazul in care persoana a lucrat intr-o tara membra a Uniunii Europene, impreuna cu o
diploma/certificat de absolvire a unui curs de notiuni fundamentale de igiena, organizat in conformitate cu
legislatia nationala in vigoare;
e) document care sa ateste vechimea angajatului in conformitate cu prevederile Codului muncii;
f) diploma/certificatul de absolvire eliberata/eliberat de angajatorii care organizeaza programe de pregatire

profesionala pentru angajatii proprii, pentru ocupatiile prevazute la pct. 4, efectuate cu personal de specialitate si
care trebuie sa respecte prevederile art. 16 alin. (2) din ordonanta; in acest caz diplomele/certificatele de
absolvire vor fi recunoscute conform legislatiei in vigoare.
ORDONANTA:
ART. 8^1
Acordul prevazut la art. 6 alin. (2) nu se elibereaza in urmatoarele cazuri:
a) contravine planului general de dezvoltare urbana si criteriilor generale privind determinarea zonelor si
locurilor de vanzare din localitati;
b) aduce prejudicii spatiilor aflate in incinta sau in apropierea unor cladiri de valoare arhitectonica deosebita
ori cu valoare de patrimoniu;
c) exercitiul comercial se face in spatii improvizate;
d) se incalca dispozitiile prezentei ordonante.
Articolele 7, 8 si 9 se abroga. (Legea nr. 650/2002)
CAP. 3
Orarele de functionare
ART. 10
Structurile de vanzare cu amanuntul si cele in care se presteaza servicii de piata pot fi deschise publicului in
toate zilele saptamanii. Fiecare comerciant isi stabileste orarul de functionare cu respectarea prevederilor
inscrise in legislatia muncii si cu conditia respectarii reglementarilor in vigoare privind linistea si ordinea
publica si in conformitate cu solicitarile autoritatilor administratiei publice locale privind continuitatea unor
activitati comerciale sau de prestari de servicii, in functie de necesitatile consumatorilor.
ART. 11
Orarul de functionare se afiseaza la intrarea in unitate, in mod vizibil din exterior, comerciantul fiind obligat
sa asigure respectarea acestuia.
ART. 12
Structurile de vanzare cu amanuntul din sectorul alimentar nu pot fi inchise mai mult de doua zile
consecutive, cu exceptia unor cauze obiective de nefunctionare.
NORME METODOLOGICE:
6. Pentru continuitatea unor activitati comerciale sau de prestari de servicii, in functie de necesitatile
consumatorilor, consiliul local poate stabili orare de functionare prin regulamentele elaborate pentru exercitarea
activitatilor de comercializare in zone publice.
7. In cazul centrelor comerciale orarul de functionare este stabilit de administratorul centrului, in functie de
necesitatile consumatorilor si cu consultarea comerciantilor care isi desfasoara activitatea in acestea.
8. In masura in care comerciantul este de acord, orarul de functionare pentru unitatile de alimentatie publica
in care sunt organizate evenimente poate fi depasit la solicitarea clientilor, cu respectarea prevederilor legale
privind linistea si ordinea publica. In cazul in care localul respectiv este rezervat in totalitate pentru astfel de
evenimente, comerciantul este obligat sa afiseze vizibil, langa orarul de functionare, anuntul "REZERVAT", cu
indicarea perioadei de rezervare.
9. In situatia aprovizionarii structurii de vanzare in timpul programului de functionare, sunt interzise

intreruperea servirii consumatorilor si/sau inchiderea structurii de vanzare, daca acest lucru nu este mentionat in
orarul de functionare afisat.
10. In sensul art. 12 din ordonanta, urmatoarele situatii pot constitui cauze obiective de nefunctionare:
a) decesul asociatului unic, administratorului, managerului, sefului structurii de vanzare cu amanuntul sau al
altui angajat care lucreaza in aceasta, dupa caz;
b) concediul personalului angajat in structura de vanzare respectiva;
c) inventar;
d) inchiderea structurii de vanzare pentru lucrari de igienizare, reparatii, reamenajari sau modificari ale
conditiilor de exploatare a acesteia, dupa caz;
e) schimbarea profilului structurii de vanzare, suspendarea sau inlocuirea unei activitati comerciale
desfasurate in acea structura;
f) incetarea definitiva a activitatii comerciantului in structura de vanzare respectiva;
g) intreruperea activitatii comerciale sezoniere in structura de vanzare respectiva;
h) suspendarea activitatii ca urmare a deciziei organelor de control abilitate;
i) cazuri de forta majora.
Comerciantii sunt obligati sa anunte consumatorilor motivul si perioada inchiderii.

11. Structurile de vanzare cu amanuntul din sectorul alimentar care nu pot fi inchise mai mult de doua zile
consecutive sunt magazinele specializate in care se comercializeaza produse alimentare, precum si magazinele
nespecializate in care se comercializeaza predominant produse alimentare.
ORDONANTA:
CAP. 4
Obligatiile si raspunderile autoritatilor administratiei publice centrale si locale
ART. 13
Autoritatile administratiei publice asigura dezvoltarea armonioasa a retelei si tipurilor de distributie si

promovarea intreprinderilor mici si mijlocii cu activitate de comercializare a produselor si serviciilor de piata.
ART. 14
(1) Autoritatile administratiei publice locale stabilesc strategia de dezvoltare a retelei de distributie, avand
drept obiective:
a) sprijinirea crearii unei retele de distributie care sa asigure servicii de calitate consumatorilor si care sa
raspunda necesitatilor de consum ale acestora si marcarea acesteia in documentatiile de urbanism intocmite;
b) dezvoltarea armonioasa a retelei si tipurilor de distributie cu respectarea principiului liberei concurente;
c) armonizarea principiilor urbanismului cu cele de mediu;
d) protejarea patrimoniului arhitectural, istoric si de mediu prin mentinerea caracterului sitului;
e) dezvoltarea si revigorarea retelei de distributie in zonele montane, rurale si defavorizate si sustinerea crearii
de servicii de piata in aceste zone;
f) stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii cu activitate comerciala in scopul cresterii

competitivitatii acestora si gradului de ocupare a fortei de munca;
g) asigurarea si dezvoltarea unui sistem de baze de date privind reteaua de distributie;
h) respectarea legislatiei in vigoare din domeniul urbanismului pentru structurile de vanzare si de prestari de
servicii de piata.
(2) Autoritatile administratiei publice locale stabilesc criteriile de dezvoltare urbanistica a sectorului
comercial pentru determinarea:
a) suprafetelor destinate activitatilor comerciale, in special pentru cele cu structuri de vanzare cu suprafata
medie si mare;
b) modului de incadrare a suprafetelor structurilor de vanzare pentru protejarea lucrarilor de arta, a edificiilor
cu valoare arhitectonica, istorica sau arheologica, precum si a mediului in centrele istorice si in localitatile de
interes turistic;
c) amplasamentelor spatiilor de parcare aferente diverselor structuri de vanzare, conform reglementarilor

legale in vigoare.
(3) Autoritatile administratiei publice locale asigura corelarea autorizarii desfasurarii unui exercitiu comercial
intr-o structura de vanzare, cu continutul certificatului de urbanism si al autorizatiei de construire.
(4) Autoritatile administratiei publice locale, in stabilirea strategiei de dezvoltare conform alin. (1), au in
vedere urmatoarele caracteristici teritoriale:
a) zone urbane omogene, prin realizarea unei corelari integrate intre centru si periferie;
b) zone periferice pentru care trebuie individualizate criterii de dezvoltare omogena, in scopul integrarii
acestora intr-un cadru urbanistic coerent;
c) centre istorice, in scopul promovarii unor activitati comerciale adecvate si al protejarii zonelor cu valoare
istorica si artistica;
d) zone cu mica concentrare demografica, in scopul dezvoltarii si/sau imbunatatirii infrastructurii;
e) zone situate pe traseele autostrazilor si drumurilor nationale, in scopul dezvoltarii structurilor de vanzare;
f) zone defavorizate.
(5) In zonele publice autoritatile administratiei publice locale, in scopul satisfacerii intereselor
consumatorilor, stabilesc, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare:
a) criteriile generale ce trebuie respectate in determinarea zonelor si amplasamentelor structurilor de vanzare

din localitati;
b) modalitatile de organizare a pietelor si targurilor;
c) periodicitatea si tipologia pietelor si targurilor;
d) criteriile de atribuire a amplasamentelor structurilor de vanzare.
(6) In scopul promovarii si protejarii activitatii comerciale in zonele periferice ale oraselor, precum si in
zonele rurale, montane sau defavorizate, autoritatile administratiei publice locale, prin hotarari ale consiliilor
locale, pot acorda, in conditiile legii, inlesniri la plata impozitelor si taxelor datorate bugetelor locale.
(7) Pentru elaborarea strategiilor si criteriilor, conform prezentului articol, autoritatile administratiei publice
locale consulta asociatiile profesionale, asociatiile consumatorilor, organizatiile patronale, reprezentanti ai
societatilor comerciale si ai camerelor de comert si industrie teritoriale.
ART. 15
Pentru zone sau edificii cu valoare arhitectonica, istorica sau arheologica si pentru zone turistice, autoritatile
administratiei publice locale pot acorda, in limita competentelor legale, facilitati financiare comerciantilor care
contribuie prin efort propriu la reabilitarea sau la restaurarea acestora.
ART. 16
(1) Autoritatile administratiei publice, camerele de comert si industrie si societatile comerciale, precum si alte
persoane fizice sau juridice interesate pot sa organizeze cursuri de pregatire si perfectionare profesionala in
domeniul comercializarii produselor si serviciilor de piata prevazute in anexa nr. 3, cu conditia ca acestea sa fie
autorizate conform legislatiei in vigoare.
(2) Cursul profesional va contine ca obiecte de studiu materii adecvate pentru a garanta insusirea normelor si
reglementarilor cu privire la sanatatea, securitatea si informarea consumatorilor, la comercializarea produselor si
serviciilor de piata, precum si insusirea notiunilor fundamentale de igiena.
ART. 17^1
Examinarea si avizarea implantarii structurilor de vanzare cu suprafata mare se vor realiza pe baza criteriilor
elaborate de catre ministerul cu atributii in domeniul comertului interior.
Articolul 17 se abroga. (Legea nr. 650/2002)
CAP. 5
Practici comerciale
ART. 18
Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege:
a) vanzari de lichidare;
b) vanzari de soldare;
c) vanzari efectuate in structuri de vanzare, denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica:
d) vanzari promotionale;
e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul
a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale;
NORME METODOLOGICE:
12. Sunt considerate produse destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale produsele care se comercializeaza cu
ocazia unor sarbatori, cum ar fi, dar fara a se limita la: jucarii tematice, globuri, ornamente sau artificii, pentru
pomul de Craciun; martisoare sau alte produse personalizate pentru ziua de 1 Martie sau 8 Martie; iepurasi si
oua de ciocolata sau alte produse specifice sarbatorilor de Pasti si alte asemenea cazuri ori cu prilejul unor
manifestari culturale, expozitionale sau sportive, cum ar fi, dar fara a se limita la: confectii si tricotaje
inscriptionate cu diverse inscrisuri si/sau insemne care fac referire la acea manifestare.
ORDONANTA:
f) vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vandute;
g) vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu mai poate fi
asigurata pana la limita termenului de valabilitate;
NORME METODOLOGICE:
13. In aceasta categorie intra:

a) produsele agroalimentare si produsele horticole, inclusiv seminte, atunci cand acestea sunt amenintate de o
alterare rapida datorita apropierii datei de depasire a termenului de valabilitate sau, dupa caz, a datei durabilitatii
minimale, precum si produsele agroalimentare perisabile, cum ar fi, dar fara a se limita la: carne si preparate din
carne, peste si fructe de mare, lapte si preparate din lapte, unt, oua, produse de cofetarie-patiserie si preparate
culinare care necesita pastrarea in vitrine, alte spatii frigorifice sau sisteme de climatizare, a caror conservare nu
mai poate fi asigurata pana la limita termenului de valabilitate datorita defectarii din cauze obiective,
independente de vointa comerciantului sau a personalului din structura de vanzare respectiva, a spatiilor
frigorifice in care acestea sunt pastrate;
b) unele produse nealimentare, cum ar fi, dar fara sa se limiteze la: lacuri si vopsele, atunci cand acestea sunt
susceptibile de o deteriorare rapida datorita apropierii datei de depasire a termenului de valabilitate.
ORDONANTA:
h) vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de ceilalti comercianti din aceeasi zona
comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediul concurential;
NORME METODOLOGICE:
14. In intelesul art. 18 lit. h) din ordonanta, "zona comerciala" poate fi asimilata unei arii geografice in care
functioneaza structuri de vanzare asemanatoare in conditii de concurenta relativ omogene.
ORDONANTA:
i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat.
ART. 19
Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la
art. 18 lit. a) - c), e) - i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in
sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum
acesta este definit in reglementarile legale in vigoare.
NORME METODOLOGICE:
15. In categoria produselor aflate in pachete de servicii intra: painea sau apa minerala oferite gratuit
consumatorilor, in cazul serviciilor de alimentatie publica, telefonul oferit gratuit consumatorilor, in cazul
pachetelor de servicii telefonice sau alte asemenea cazuri.
16. Costul de achizitie al unui produs este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de
transport-aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in
gestiune a produsului respectiv.
ORDONANTA:
ART. 20
Potrivit prezentei ordonante, prin vanzare de lichidare se intelege orice vanzare precedata sau insotita de
publicitate si anuntata sub denumirea de "lichidare" si care, printr-o reducere de preturi, are ca efect vanzarea
accelerata a totalitatii sau numai a unei parti din stocul de produse dintr-o structura de vanzare cu amanuntul, in
una dintre urmatoarele situatii:
a) incetarea definitiva a activitatii comerciantului, inclusiv in cazul schimbarii proprietarului, chiriasului,

locatarului sau mandatarului, dupa caz, care exploateaza structura de vanzare, cu exceptia cazurilor in care
aceasta este vanduta, cedata sau inchiriata unei persoane juridice administrate de vechiul proprietar (utilizator)
sau in care acesta este actionar;
b) incetarea din proprie initiativa a activitatii comerciantului in structura de vanzare respectiva sau ca urmare
a anularii contractului de inchiriere, locatie sau mandat, in baza unei hotarari judecatoresti ramase definitive sau
in baza unei hotarari judecatoresti de evacuare silita;
c) intreruperea activitatii comerciale sezoniere pentru o perioada de cel putin 5 luni dupa terminarea
operatiunilor de lichidare;
d) schimbarea profilului structurii de vanzare, suspendarea sau inlocuirea unei activitati comerciale
desfasurate in acea structura;
e) modificarea conditiilor de exploatare a suprafetei de vanzare, daca lucrarile de transformare si amenajare

depasesc 30 de zile si sunt efectuate in interiorul acesteia, structura de vanzare fiind inchisa in toata aceasta
perioada, sau modificarea conditiilor de exercitare a activitatii in cazul incheierii ori anularii unui contract de
distributie avand o clauza de aprovizionare exclusiva;
f) vanzarea stocului de produse de catre mostenitorii legali ai comerciantului defunct;
g) deteriorarea grava, din cauza unor calamitati sau acte de vandalism, a unei parti sau, dupa caz, a intregului
stoc de produse, exclusiv cele alimentare.
NORME METODOLOGICE:
17. Vanzarile anuntate sub denumirea de lichidare/lichidari sau o alta denumire echivalenta, cum ar fi:
"Inchidere definitiva - totul trebuie sa dispara - mari reduceri de preturi", se definesc prin desfacerea accelerata,
la pret redus, a totalitatii sau a unei parti din marfurile dintr-o structura de vanzare cu amanuntul, precedata sau
insotita de publicitate, numai in una dintre situatiile mentionate la art. 20 lit. a) - g) din ordonanta. Vanzarile de
lichidare pot fi efectuate pentru totalitatea sau numai pentru o parte a marfurilor noi ori folosite dintr-o structura
de vanzare cu amanuntul, cu respectarea conditiilor stipulate de art. 22 si 23 din ordonanta.
ORDONANTA:
ART. 21
(1) Vanzarile de lichidare sunt supuse notificarii in baza unui inventar detaliat al marfurilor de lichidat
intocmit de comerciant, care este obligat sa justifice cu documente legale provenienta produselor respective.
Notificarea se face la primaria localitatii in a carei raza teritoriala este amplasata structura de vanzare sau, dupa
caz, la primariile sectoarelor municipiului Bucuresti, cu cel putin 15 zile inainte de inceperea vanzarilor de
lichidare in situatiile prevazute la art. 20 lit. a), d) si e) si cu cel putin 5 zile inainte de inceperea vanzarilor de
lichidare in situatiile prevazute la art. 20 lit. b), c), f) si g). Perioada pentru care se notifica vanzarile de lichidare
este de maximum:
a) 90 de zile pe an pentru cazurile prevazute la art. 20 lit. a) si f);
b) 60 de zile pe an pentru cazurile prevazute la art. 20 lit. b), d), e) si g);
c) 15 zile pe an pentru cazurile prevazute la art. 20 lit. c).
NORME METODOLOGICE:
18. Formularul notificarii vanzarilor de lichidare si al listei de inventar pentru marfurile de lichidat sunt
prevazute in anexa nr. 1 si, respectiv, anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
Formularul notificarii vanzarilor de lichidare se adreseaza primarului si se poate completa si depune la sediul
primariei localitatii in a carei raza teritoriala este amplasata structura de vanzare, iar in cazul municipiului
Bucuresti, la sediul primariilor de sector, dupa caz, sau se poate transmite prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire.
In ambele cazuri notificarea va fi insotita si de lista de inventar pentru marfurile de lichidat.
Comerciantul sau persoana imputernicita de acesta va completa cate doua formulare de notificare si doua liste
de inventar pentru marfurile de lichidat. Un exemplar din notificare, la care se anexeaza lista de inventar, se
depune/se transmite la sediul primariei respective, iar al doilea exemplar din fiecare formular, impreuna cu
dovada/confirmarea de primire, se pastreaza la sediul structurii de vanzare sau, dupa caz, la adresa
amplasamentului unde se vor organiza vanzarile de lichidare.
ORDONANTA:
(2) La cererea organelor de control abilitate comerciantul este obligat sa justifice cu documente legale situatia
care a motivat vanzarea de lichidare, in termen de maximum 10 zile de la finalizarea operatiunilor de lichidare
pentru situatiile prevazute la art. 20 lit. a) - d), f) si g) si, respectiv, de maximum 45 de zile in cazul situatiilor
prevazute la art. 20 lit. e).
(3) Orice anunt sau alta forma de publicitate privind vanzarea de lichidare trebuie sa specifice in mod
obligatoriu data de debut a vanzarii si durata acesteia, precum si sortimentul de marfuri supus vanzarii de
lichidare, in cazul in care operatiunea nu se refera la totalitatea produselor din structura de vanzare.
NORME METODOLOGICE:
19. In termen de maximum 10 zile calendaristice de la finalizarea operatiunilor de lichidare, la cererea

organelor de control abilitate, comerciantul este obligat sa justifice cu documente legale urmatoarele situatii care
au motivat vanzarea de lichidare, dupa caz:
19.1. In cazul incetarii definitive a activitatii comerciantului, documentul legal justificativ este declaratia pe
propria raspundere, inclusa in notificarea vanzarilor de lichidare, a comerciantului persoana fizica sau, dupa caz,
a reprezentantului asociatiei familiale ori a imputernicitului comerciantului persoana juridica.
19.2. Schimbarea proprietarului/chiriasului/locatarului/mandatarului, dupa caz, care exploateaza structura de

vanzare
Comerciantul care preia de la un alt comerciant exploatarea unei/unor structuri de vanzare, inclusiv stocul de
marfuri, si nu doreste sa continue sa vanda aceeasi gama sortimentala poate recurge la organizarea unei vanzari
de lichidare pentru o parte sau intregul stoc de marfa preluat. In acest caz vanzarea de lichidare nu se poate
realiza decat pentru produsele preluate de la comerciantul cedent. Produsele cumparate in aceasta perioada de
comerciantul care a preluat structurile de vanzare nu pot face obiectul vanzarii de lichidare.
In aceasta ipoteza documentele legale justificative sunt: declaratia pe propria raspundere, inclusa in
notificarea vanzarilor de lichidare, a comerciantului persoana fizica sau, dupa caz, a reprezentantului asociatiei
familiale ori a imputernicitului comerciantului persoana juridica, precum si contractul/contractele de vanzare-
cumparare/inchiriere/locatie/mandat, dupa caz, pentru structura/structurile de vanzare respectiva/respective.
19.3. Incetarea din proprie initiativa a activitatii comerciantului in structura de vanzare respectiva. In aceasta
ipoteza documentul legal justificativ este declaratia pe propria raspundere, inclusa in notificarea vanzarilor de
lichidare, a comerciantului persoana fizica sau, dupa caz, a reprezentantului asociatiei familiale ori a
imputernicitului comerciantului persoana juridica.
19.4. Anularea contractului de inchiriere/locatie/mandat, pentru structura de vanzare respectiva

Documentele legale justificative sunt, dupa caz: hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si/sau hotararea
judecatoreasca de evacuare silita, in cazul anularii contractului, contractul de inchiriere/locatie/mandat, insotit
de procesul-verbal de predare a structurii de vanzare, daca este cazul, in situatia incetarii contractului.
19.5. Intreruperea activitatii comerciale sezoniere in structura de vanzare respectiva, pentru o perioada de cel
putin 5 luni dupa terminarea operatiunilor de lichidare
In acest caz documentul legal justificativ este declaratia pe propria raspundere, inclusa in notificarea
vanzarilor de lichidare, a comerciantului persoana fizica sau, dupa caz, a reprezentantului asociatiei familiale ori
a imputernicitului comerciantului persoana juridica.
19.6. Schimbarea profilului structurii de vanzare
Atunci cand comerciantul decide sa schimbe complet obiectul activitatilor de comercializare ale exercitiului
comercial desfasurat intr-o structura de vanzare cu amanuntul, acesta poate recurge la organizarea unei vanzari
de lichidare in vederea desfacerii accelerate a totalitatii stocului de produse din acea structura de vanzare.
19.7. Suspendarea sau inlocuirea unei activitati comerciale desfasurate in structura de vanzare
Comerciantul care decide sa suspende sau sa inlocuiasca obiectul activitatilor de comercializare ale
exercitiului comercial desfasurat intr-o structura de vanzare cu amanuntul poate recurge la organizarea unei
vanzari de lichidare. Aceasta ipoteza vizeaza cazurile in care comerciantul decide sa inlocuiasca produsele
vandute in unul sau mai multe raioane din cadrul unei structuri de vanzare cu amanuntul cu alte produse, cum ar
fi, dar fara a se limita la: raion de tricotaje - raion de confectii; raion de dulciuri - raion de preparate si
semipreparate culinare; raion de electrice - raion pentru produse menajere si uz casnic; raion de carne si
preparate din carne - raion de lapte si preparate din lapte sau alte cazuri similare.
19.8. Vanzarea stocului de produse din structura de vanzare de catre mostenitorii legali ai comerciantului
defunct
In urma decesului comerciantului persoana fizica sau, dupa caz, a asociatului unic, mostenitorii legali ai
acestuia pot organiza o vanzare de lichidare in cazul in care nu doresc sa continue activitatea comerciantului
defunct.
Documentele legale justificative sunt: declaratia pe propria raspundere, inclusa in notificarea vanzarilor de
lichidare, a reprezentantului desemnat de mostenitorii legali ai comerciantului, precum si certificatul de
mostenitor.
19.9. Deteriorarea grava, din cauza unor calamitati sau acte de vandalism, a produselor nealimentare din
structura de vanzare.
Comerciantul poate recurge la o vanzare de lichidare pentru produsele nealimentare deteriorate din cauza
unor calamitati, cum ar fi: inundatie, cutremur, incendiu, furtuna, sau din cauza unor acte de vandalism, cu
conditia ca aceste produse sa fie sigure pentru sanatatea, securitatea si viata consumatorilor.
Documentele legale justificative sunt:

a) in cazul calamitatilor, declaratia pe propria raspundere, inclusa in notificarea vanzarilor de lichidare, a

comerciantului persoana fizica sau, dupa caz, a reprezentantului asociatiei familiale ori a imputernicitului
comerciantului persoana juridica;
b) in cazul actelor de vandalism, declaratia pe propria raspundere, inclusa in notificarea vanzarilor de

lichidare, a comerciantului persoana fizica sau, dupa caz, a reprezentantului asociatiei familiale ori a
imputernicitului comerciantului persoana juridica si actele de constatare emise de organele abilitate, din care sa
reiasa ca produsele respective au fost deteriorate.
20. In termen de maximum 45 de zile calendaristice de la finalizarea operatiunilor de lichidare, la cererea

organelor de control abilitate, comerciantul este obligat sa justifice cu documente legale urmatoarele situatii care
au motivat vanzarea de lichidare, dupa caz:
20.1. Modificarea conditiilor de exploatare a suprafetei de vanzare
Comerciantul care decide modificarea structurii de vanzare, inclusiv extinderea acesteia, poate organiza o
vanzare de lichidare pentru stocul de produse din acea structura, cu conditia ca lucrarile de transformare si
amenajare sa depaseasca 30 de zile calendaristice, sa cuprinda si perimetrul suprafetei de vanzare, iar structura
de vanzare sa fie inchisa accesului consumatorilor in toata aceasta perioada.
Lucrarile de igienizare sau renovare care nu aduc modificari structurii de vanzare nu permit organizarea unei
vanzari de lichidare.
In acest caz documentele justificative legale sunt devizul pentru lucrarile de transformare si amenajare,
precum si declaratia pe propria raspundere, inclusa in notificarea vanzarilor de lichidare a comerciantului
persoana fizica sau, dupa caz, a reprezentantului asociatiei familiale ori a imputernicitului comerciantului
persoana juridica.
20.2. Modificarea conditiilor de exercitare a activitatii comerciale in structura de vanzare, ca urmare incheierii
sau anularii/rezilierii unui contract de distributie avand o clauza de aprovizionare exclusiva
Documentele justificative legale sunt, dupa caz:
a) contractul de distributie;
b) documentul care reziliaza contractul de distributie;
c) contractul de franciza,
precum si declaratia pe propria raspundere, inclusa in notificarea vanzarilor de lichidare, a comerciantului

persoana fizica sau, dupa caz, a reprezentantului asociatiei familiale ori a imputernicitului comerciantului
persoana juridica.
21. Produsele destinate a fi comercializate in cadrul procedurii de vanzare de lichidare, care reprezinta doar o
parte a stocului structurii de vanzare, vor fi depozitate separat, iar comercializarea acestora va fi organizata intr-
un raion/spatiu distinct.
22. In termenul de 15 zile pana la inceperea vanzarii de lichidare notificate in conformitate cu prevederile art.
21 alin. (1) din ordonanta, comerciantul poate reveni asupra deciziei sale si poate anula vanzarea de lichidare
astfel:
a) in cazul in care vanzarea de lichidare a fost precedata de publicitate, cu respectarea urmatoarelor conditii
cumulative: anuntarea anularii vanzarii de lichidare prin aceleasi mijloace prin care a fost promovata - mass-
media, anunturi publicitare in exteriorul sau interiorul structurii de vanzare; instiintarea primariei la care s-a
facut notificarea despre anularea vanzarii de lichidare;
b) in cazul in care vanzarea de lichidare nu a fost precedata de publicitate, se va instiinta primaria la care s-a
facut notificarea despre anularea vanzarii de lichidare.
In ambele cazuri primaria va fi instiintata in scris printr-o adresa depusa la sediul acesteia sau prin scrisoare
recomandata cu confirmare de primire; instiintarile se vor adresa primarului. Dovada/confirmarea de primire va
fi pastrata la sediul structurii de vanzare respective pentru prezentarea acesteia la cererea organelor de control
abilitate.
ORDONANTA:
ART. 22
(1) Pe durata vanzarilor de lichidare se pot lichida numai produsele inscrise in lista de inventar aferenta
notificarii si aflate in stocul unitatii comerciale la data depunerii/transmiterii notificarii. Stocul este format din
produsele expuse in spatiile destinate vanzarii si cele aflate in depozitele structurii de vanzare; produsele
detinute in antrepozite si/sau depozite situate in afara structurii de vanzare pentru care a fost facuta notificarea
nu intra in componenta stocului de lichidat.
(2) Pot face obiectul vanzarilor de lichidare numai produsele care fac parte din stocul structurii de vanzare si a
caror contravaloare a fost achitata de comerciant la data depunerii/transmiterii notificarii sau a emiterii hotararii
judecatoresti prevazute la art. 20 lit. b) sau la data evenimentelor prevazute la art. 20 lit. g).
ART. 23
In afara cazurilor prevazute la art. 20 lit. b) si g), orice vanzare de lichidare trebuie sa aiba loc in structura de
vanzare in care produsele au fost vandute in mod obisnuit.
ART. 24
Vanzarea de soldare este orice vanzare insotita sau precedata de publicitate si anuntata sub denumirea
"soldare/soldari/solduri" si care, printr-o reducere de preturi, are ca efect vanzarea accelerata a stocului de
marfuri sezoniere dintr-o structura de vanzare cu amanuntul.
ART. 25
Vanzarile de soldare se pot efectua numai in cursul a doua perioade pe an, cu o durata maxima de cate 45 de
zile fiecare, cu conditia ca produsele propuse pentru soldare sa fie achitate furnizorului de catre comerciant cu
cel putin 30 de zile inaintea datei de debut a perioadei de vanzari de soldare si oferite spre vanzare in mod
obisnuit inaintea acestei date.
ART. 26
Stocul de produse propus pentru soldare trebuie sa fie constituit in prealabil in structura de vanzare respectiva,
in spatiile de vanzare si depozitele structurii de vanzare, precum si, dupa caz, in unul sau mai multe depozite ale
comerciantului, cu cel putin 15 zile inainte de data de debut a vanzarii de soldare, si nu va fi reinnoit dupa
constituire sau in cursul vanzarilor de soldare.
NORME METODOLOGICE:
23. Vanzarile anuntate sub denumirea "soldare/soldari/solduri" se definesc prin desfacerea accelerata, la pret
redus, a stocului de marfuri sezoniere noi sau folosite/de ocazie dintr-o structura de vanzare cu amanuntul,
precedata sau insotita de publicitate.
24. Pot fi supuse operatiunilor de soldare numai produsele nealimentare a caror desfacere are caracter
sezonier. In aceasta categorie se incadreaza grupe de produse, cum ar fi, dar fara a se limita la: confectii,
inclusiv blanarie, pielarie, produse de marochinarie si galanterie, tricotaje, tesaturi, incaltaminte, articole sport-
turism, cosmetice, aparate de incalzire si climatizare, ventilatoare, precum si alte produse similare.
25. Marfurile ce fac obiectul soldarii vor fi depozitate separat de celelalte produse si vor fi vandute fie in
raioane/spatii special amenajate pentru aceasta operatiune, fie in cadrul acelorasi raioane, caz in care vor fi bine
individualizate.
ORDONANTA:
ART. 27
Vanzarea de soldare trebuie sa aiba loc in structurile de vanzare in care produsele respective erau vandute in
mod obisnuit.
ART. 28
Documentele legale justificative care atesta ca stocul de produse propus pentru soldare a fost constituit cu cel
putin 15 zile inainte de data de debut a vanzarii de soldare si achitat cu cel putin 30 de zile inainte de aceasta
data vor fi pastrate pentru a putea fi prezentate, ori de cate ori este nevoie, organelor de control abilitate. Dovada
achitarii contravalorii produselor supuse vanzarii de soldare rezulta din examinarea actelor contabile.
ART. 29
(1) Perioadele de soldari prevazute la art. 25 se stabilesc de comerciant intre urmatoarele limite:
a) perioada 15 ianuarie - 15 aprilie inclusiv, pentru produsele de toamna-iarna;
b) perioada 1 august - 31 octombrie inclusiv, pentru produsele de primavara-vara.
(2) Comerciantii au obligatia sa notifice la primaria in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea
perioada in care efectueaza vanzarile de soldare cu cel putin 15 zile inainte de inceperea operatiunilor.
NORME METODOLOGICE:
26. Formularul notificarii vanzarilor de soldare si al listei de inventar pentru marfurile propuse pentru soldare
sunt prevazute in anexa nr. 3 si, respectiv, anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.
Formularul notificarii vanzarilor de soldare se prezinta primarului; formularul se poate completa si depune la
sediul primariei localitatii in a carei raza teritoriala este amplasata structura de vanzare, iar in cazul municipiului
Bucuresti, la sediul primariilor de sector, dupa caz, sau se poate transmite prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire.
Lista de inventar pentru marfurile de soldat va fi completata si pastrata la sediul structurii de vanzare
respective pentru a putea fi prezentata la solicitarea organelor de control abilitate.
Comerciantul sau persoana imputernicita de acesta va completa cate doua formulare de notificare. Un
exemplar din notificare se depune/se transmite la sediul primariei, iar al doilea exemplar, impreuna cu
dovada/confirmarea de primire, se pastreaza la sediul structurii de vanzare respective.
ORDONANTA:
ART. 30
(1) Este interzis sa se anunte o vanzare de soldare in alte cazuri si conditii decat cele prevazute la art. 25.
(2) Orice anunt sau alta forma de publicitate privind soldarea trebuie sa specifice obligatoriu data de debut a
vanzarii de soldare si durata acesteia, precum si sortimentul de marfuri supus soldarii in cazul in care
operatiunea de soldare nu se refera la totalitatea produselor din structura de vanzare.
ART. 31
Vanzarile efectuate in structuri denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica sunt vanzarile din
productia proprie, efectuate direct consumatorilor de catre producatori, acestia indeplinind obligatiile ce revin
oricarui comerciant care desfasoara comert cu amanuntul. Vanzarile cu pret redus prin magazin sau depozit de
fabrica nu sunt supuse notificarii.
ART. 32
In cadrul vanzarilor definite la art. 31, cu exceptia produselor alimentare, producatorii pot practica vanzari cu
pret redus pentru acea parte din productia lor care indeplineste urmatoarele conditii asupra carora consumatorii
au fost informati:
a) nu a fost anterior oferita spre vanzare din cauza defectelor de fabricatie;
b) face obiectul retururilor din reteaua comerciala;
c) reprezinta stocul din productia sezonului anterior ramas nevandut.
NORME METODOLOGICE:
27. Vanzarile sub denumirea "magazin de fabrica" sau "depozit de fabrica" se refera la vanzarile realizate de
producatorii industriali pentru produsele care nu sunt oferite spre vanzare prin reteaua comerciala.
Vanzarile efectuate sub una dintre aceste denumiri sunt realizate de producatori care desfac produsele lor
direct catre consumatori, in absenta unui intermediar. Produsele vizate sunt cele care nu au fost anterior oferite
spre vanzare din cauza defectelor de fabricatie, cele care fac obiectul retururilor din reteaua comerciala, precum
si stocul din productia sezonului anterior ramas nevandut.
28. Daca vanzarile sunt efectuate in magazinele de prezentare si desfacere ale producatorului, deschise
publicului, stocul de marfuri vandut sub aceste denumiri trebuie sa fie bine individualizat, produsele respective
fiind comercializate in raioane/spatii special amenajate, separat de celelalte produse oferite consumatorilor. In
acest caz producatorul trebuie sa indeplineasca obligatiile care ii revin oricarui comerciant cu amanuntul.
Producatorii pot organiza astfel de vanzari si in depozitele sau spatiile special amenajate in acest scop din
cadrul unitatilor de productie, cu conditia ca acestea sa fie deschise publicului, in masura in care vanzarile nu
sunt organizate numai pentru angajatii producatorului.
In ambele cazuri consumatorii trebuie sa fie informati in limba romana, corect, complet si fara echivoc despre
natura produselor oferite spre vanzare, respectiv in ce categorie se incadreaza acestea in conformitate cu
prevederile lit. a) - c) ale art. 32 din ordonanta.
ORDONANTA:
ART. 33
Orice producator care vinde cu pret redus o parte a productiei sale, conform prevederilor art. 32, este obligat
sa puna la dispozitie organelor de control abilitate toate documentele legale care justifica originea si data de
fabricatie a produselor care fac obiectul acestor vanzari.
ART. 34
(1) In sensul prezentei ordonante, vanzarile promotionale sunt vanzarile cu amanuntul/vanzarile cash and
carry/prestarile de servicii de piata care pot avea loc in orice perioada a anului, fara sa faca obiectul notificarii,
cu conditia ca:
a) sa nu fie efectuate in pierdere;
b) sa se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum si la servicii vandute ori, dupa caz,
prestate in mod curent;
c) produsele si serviciile promovate trebuie sa existe la vanzare pe durata intregii perioade anuntate a
vanzarilor promotionale sau comerciantul va informa consumatorii ca oferta este valabila numai in limita
stocului disponibil.
(2) In sensul prezentei ordonante, nu sunt considerate vanzari promotionale:
a) actiunile de promovare efectuate de producatori;
b) actiunile de lansare de produse/servicii noi pe piata.
NORME METODOLOGICE:
29. In cazul produselor, vanzarile promotionale pot avea loc in tot timpul anului si se deruleaza in mod liber,
fara sa faca obiectul notificarii, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) vanzarile sa se faca la pret redus, dar nu in pierdere;
b) sa nu tinda la o vanzare accelerata a unui stoc de marfuri pe care comerciantul nu il va mai reaproviziona,
ca in cazul lichidarilor sau soldarilor;
c) sa se refere la produse disponibile sau care pot fi reaprovizionate; comerciantul care doreste sa relanseze
vanzarile dintr-un raion sau sa promoveze intr-o anumita perioada o categorie de produse, trebuie sa-si
reinnoiasca stocul si sa-l reasorteze in scopul satisfacerii cererilor consumatorilor pe intreaga perioada anuntata
sau sa informeze consumatorii ca oferta este valabila numai in limita stocului disponibil.
In cazul promovarii prestarilor de servicii, acestea trebuie sa fie disponibile pe durata intregii perioade
anuntate ca "vanzare promotionala".
In situatia in care comerciantul nu anunta consumatorii despre practicarea unor "vanzari promotionale" sau
preturi reduse pentru anumite produse/servicii, acestea pot fi efectuate in orice perioada a anului, cu respectarea
prevederilor art. 19 din ordonanta.
ORDONANTA:
ART. 35
(1) Vanzarile cu pret redus prevazute la art. 18, astfel cum sunt definite de prezenta ordonanta, atunci cand
consumatorii sunt anuntati despre o reducere de preturi care comporta o comparatie exprimata in cifre, sunt
supuse urmatoarelor reguli de fixare si publicitate a preturilor:
a) Orice comerciant care anunta o reducere de pret trebuie sa o raporteze la pretul de referinta practicat in
acelasi spatiu de vanzare pentru produse sau servicii identice. Pretul redus trebuie sa fie inferior pretului de
referinta. Pretul de referinta reprezinta cel mai scazut pret practicat in acelasi spatiu de vanzare in perioada
ultimelor 30 de zile, inainte de data aplicarii pretului redus.
b) Orice anunt de reducere de preturi, indiferent de forma, modul de publicitate si motivatia reducerii, trebuie
sa se adreseze ansamblului consumatorilor si sa indice in cifre o reducere in raport cu preturile de referinta,
exceptie facand:
- publicitatile comparative de pret;
- anunturile publicitare exclusiv literare, care nu contin cifre;
- anunturile de pret de lansare a unui nou produs pe piata;
- anunturile publicitare orale efectuate exclusiv in interiorul magazinului pentru reduceri de preturi la un
anumit raion, pentru o foarte scurta perioada a unei zile de vanzare.
c) Publicitatea prin catalog si ofertele de reducere de preturi, lansate de comerciantii care practica vanzarea
prin corespondenta, pot fi valabile numai pana la epuizarea stocurilor, cu conditia ca aceasta mentiune sa
figureze vizibil si lizibil in catalog.
d) Orice anunt de reducere de pret exprimata in valoare absoluta sau in procent trebuie efectuat vizibil, lizibil
si fara echivoc pentru fiecare produs sau grupa de produse identice:
- fie prin mentionarea noului pret langa pretul anterior, barat;
- fie prin mentiunile "pret nou", "pret vechi" langa sumele corespunzatoare;
- fie prin mentionarea procentului de reducere si a pretului nou care apare langa pretul anterior, barat.
e) Se interzice ca o reducere de pret pentru un produs si/sau serviciu sa fie prezentata consumatorilor ca o
oferta gratuita a unei parti din produs si/sau serviciu.
f) Toate documentele justificative legale care atesta veridicitatea pretului de referinta trebuie sa fie pastrate
pentru a putea fi prezentate ori de cate ori este nevoie organelor de control abilitate.
g) Orice anunt de reducere de preturi ce nu corespunde reducerii practicate efectiv in raport cu pretul de
referinta este considerat o forma de publicitate inselatoare si este sanctionat conform reglementarilor legale in
vigoare.
(2) Aceste reguli nu se aplica atunci cand reducerile de pret pe produs rezulta din cresterea cantitatii de
produs continuta in ambalajul utilizat in mod uzual in comercializarea acestora sau din cresterea numarului de
produse identice oferite spre vanzare intr-un ambalaj colectiv.
NORME METODOLOGICE:
30. Orice anunt de reducere de preturi, indiferent de: forma - afise pe vitrine, prospecte, anunturi in presa,
radio, televiziune sau orice alta forma; modul de publicitate - scrisa, orala sau orice alt mod; motivatia reducerii
- soldari, lichidari sau orice alta motivatie, care se adreseaza consumatorilor si care comporta o comparatie
exprimata in cifre, indiferent daca acesta se realizeaza in afara sau in interiorul structurii de vanzare, trebuie sa
precizeze:
a) reducerea efectiva in raport cu pretul de referinta care reprezinta cel mai scazut pret practicat in aceeasi
suprafata de vanzare, pentru produse sau servicii identice, in perioada ultimelor 30 de zile calendaristice inainte
de data aplicarii pretului redus;
b) produsele sau serviciile ori categoriile de produse sau servicii la care se refera anuntul publicitar;
c) perioada pentru care produsele sau serviciile respective sunt oferite la pret redus; in cazul lichidarilor si
soldarilor aceasta conditie poate fi inlocuita de mentiunea: "pana la epuizarea stocului". Aceasta mentiune poate
fi folosita si in cazul vanzarilor promotionale.
31. Indicarea, respectiv marcarea sau, dupa caz, afisarea preturilor pentru produsele cu preturi reduse care
intra sub incidenta prevederilor legale in vigoare cu privire la indicarea preturilor pentru produsele oferite
consumatorilor spre vanzare va indica pretul de referinta al produsului, pretul redus anuntat si pretul pe unitatea
de masura corespunzator pretului redus.
32. Orice produs/serviciu comandat in perioada indicata in anuntul publicitar privind pretul sau reducerea de
pret trebuie sa fie livrat/prestat sau furnizat la pretul indicat in anuntul respectiv chiar daca livrarea/prestarea sau
furnizarea se face dupa terminarea perioadei din anuntul publicitar respectiv.
33. Nici o publicitate de pret sau reducere de pret care se adreseaza consumatorilor nu poate fi efectuata
pentru produse care nu sunt disponibile la vanzare sau pentru servicii care nu pot fi prestate/furnizate in timpul
perioadei la care se raporteaza aceasta publicitate, cu exceptia lichidarilor si soldarilor, caz in care perioada de
reduceri este considerata terminata la epuizarea stocului de marfuri declarat, in limita perioadei de reduceri
anuntate si notificate.
ORDONANTA:
ART. 36
Vanzarea la distanta este acea forma de vanzare cu amanuntul care se desfasoara in lipsa prezentei fizice
simultane a consumatorului si a comerciantului, in urma unei oferte de vanzare efectuate de acesta din urma,
care, in scopul incheierii contractului, utilizeaza exclusiv tehnici de comunicatie la distanta.
Articolele 37 - 41 se abroga. (Legea nr. 650/2002)
ART. 42
(1) Vanzarea directa este acea practica comerciala prin care produsele sau serviciile sunt desfacute de catre
comerciant direct consumatorilor, in afara spatiilor de vanzare cu amanuntul, prin intermediul vanzatorilor
directi, care prezinta produsele si serviciile oferite spre vanzare.
(2) Vanzarea prin retele (multilevel marketing) este o forma a vanzarii directe prin care produsele si serviciile
sunt oferite consumatorilor prin intermediul unei retele de vanzatori directi care primesc un comision atat pentru
vanzarile proprii, cat si pentru vanzarile generate de retelele de vanzatori directi pe care i-au recrutat personal.
ART. 43
Sunt considerate practici comerciale interzise:
a) vanzarea piramidala, vanzarea practicata prin procedeul denumit "bulgare de zapada" sau orice alte
procedee similare care constau in special in a oferi produse/servicii consumatorilor facandu-i sa spere ca le vor
obtine fie cu titlu gratuit, fie la un pret redus fata de valoarea lor reala si conditionand vanzarile de plasarea
contra plata de bonuri, tichete, cupoane ori a altor titluri similare catre terti sau de colectarea de adeziuni sau
subscrieri;
b) faptul de a propune unei persoane sa colecteze adeziuni sau sa se inscrie pe o lista, facand-o sa spere
castiguri financiare rezultate din cresterea numarului de persoane recrutate sau inscrise.
ART. 44
(1) In cazul retelelor de vanzare constituite prin recrutarea aderentilor sau afiliatilor este interzis sa se solicite
aderentului sau afiliatului retelei plata unei sume aferente dreptului de intrare in retea, cu exceptia contravalorii
materialelor sau a serviciilor de natura pedagogica, formativa, demonstrativa ori de vanzare sau a oricarui alt
material sau serviciu similar.
(2) In cadrul aceleiasi retele este, de asemenea, interzis sa se impuna unui aderent sau afiliat achizitionarea
unui stoc de produse destinat vanzarii ulterioare, fara obligatia ca stocul de produse nevandute de aferent/afiliat
sa fie reprimit de titularul retelei.
ART. 45
(1) Vanzarile in afara spatiilor comerciale sunt acele vanzari directe realizate de comercianti in urmatoarele
situatii:
a) in timpul unei deplasari organizate de comerciant in afara spatiilor sale comerciale;
b) in timpul unei vizite efectuate de comerciant, daca aceasta nu a avut loc la solicitarea expresa a
consumatorului:
- la locuinta unui consumator, unde pot fi incheiate contracte si cu alte persoane prezente;
- la locul de munca al consumatorului sau in locul in care acesta se gaseste, chiar temporar, pentru motive de
lucru, studiu sau tratament;
c) in orice alte locuri publice sau destinate publicului, in care comerciantul prezinta o oferta pentru produsele
sau serviciile pe care le furnizeaza, in vederea acceptarii acesteia de catre consumator.
(2) Comerciantii care efectueaza vanzari in afara spatiilor comerciale raspund civil fata de efectele activitatii
vanzatorilor directi.
ART. 46
Comerciantii sunt obligati sa elibereze legitimatii pentru vanzatorii directi, angajati in acest sistem de
vanzare. Legitimatiile trebuie sa contina numele, prenumele si fotografia vanzatorului, denumirea si sediul
comerciantului, semnatura administratorului/directorului si vor fi vizate trimestrial. Legitimatiile vor fi retrase
imediat ce detinatorii acestora isi pierd calitatea de vanzatori directi.
ART. 47
Vanzatorii directi, angajati in acest sistem de vanzare, sunt obligati sa se legitimeze inaintea prezentarii
produselor/serviciilor oferite, precum si la solicitarea consumatorilor.
ART. 48
(1) Loteria publicitara este acea practica de promovare a produselor/serviciilor care tinde sa stimuleze in
randul participantilor speranta unui castig prin tragere la sorti.
(2) Loteriile publicitare sunt admise numai in conditiile in care participantilor nu le este impusa in
contrapartida nici o cheltuiala directa sau indirecta, suplimentara achizitionarii produsului/serviciului.
(3) Cheltuielile efectuate de catre participanti pentru achizitionarea de efecte si servicii postale si pentru
tarifele telefonice normale, referitoare la participarea la loteria publicitara, nu intra sub incidenta alin. (2).
ART. 50
(1) In privinta castigurilor puse in joc in cadrul unei loterii publicitare, anunturile de prezentare a acesteia vor
preciza natura, numarul si valoarea comerciala a respectivelor castiguri, precum si urmatoarea mentiune:
"regulamentul de participare/desfasurare este disponibil in mod gratuit oricarui solicitant". In acest scop se va
mentiona adresa sau numarul de telefon la care solicitarea poate fi transmisa, respectiv facuta.
(2) In regulament se va preciza obligatia organizatorului loteriei publicitare de a face publice numele
castigatorilor si castigurile acordate.
ART. 51
(1) Regulamentul si/sau orice alt document in baza caruia urmeaza sa se desfasoare loteria publicitara trebuie
sa fie autentificat si depus la un notar public inainte de inceperea operatiunii. In scopul prevenirii desfasurarii
unor jocuri de noroc deghizate organizatorul va depune un exemplar al regulamentului si/sau al documentului
autentificat, dupa caz, la Directia generala de administrare a veniturilor publice si a monopolurilor din
Ministerul Finantelor Publice, pana la data inceperii loteriei publicitare.
(2) Pentru a verifica corecta desfasurare a loteriei publicitare respective reprezentantii Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor, Ministerului Finantelor Publice si Ministerului de Interne pot solicita
organizatorilor de loterii publicitare regulamentul de desfasurare a acestora, precum si un exemplar al
anunturilor adresate publicului, caz in care organizatorii vor prezenta aceasta documentatie in termen de 5 zile
de la data solicitarii.
ART. 52
Prezenta ordonanta nu exclude controlul actiunilor de promovare a vanzarilor prin acest gen de operatiuni
publicitare de catre asociatiile profesionale cu rol de autoreglementare in domeniul publicitatii, precum si
dreptul persoanelor, care se considera induse in eroare in cursul desfasurarii acestor operatiuni, de a se adresa
direct acestor asociatii.
ART. 53
Se considera publicitate inselatoare acele fapte prin care organizatorul unei loterii publicitare sugereaza
destinatarului, prin anuntul publicitar efectuat, ca:
a) a intrat in posesia marelui premiu, desi tragerea la sorti pentru atribuirea castigurilor se va desfasura
ulterior;
b) a intrat in posesia unui castig important, in realitate fiind insa vorba de un premiu de o valoare minima sau
de un premiu de consolare.
ART. 54
Nu sunt asimilate loteriei publicitare concursurile in cadrul carora premiile sunt castigate exclusiv datorita
abilitatii, cunostintelor si perspicacitatii participantilor, castigatorul fiind desemnat in functie de valoarea
prestatiei sale.
ART. 54^1
Nu este asimilata loteriei publicitare si este considerata practica comerciala permisa alocarea de premii in
mod aleator, inainte de oferirea la vanzare a produselor/serviciilor si atribuirea castigurilor la achizitionarea
produselor/serviciilor, chiar daca intrarea in posesie a premiilor are loc la o data ulterioara.
ART. 55
Vanzarea cu prime este acea practica comerciala prin care la vanzarea sau oferta de vanzare de
produse/servicii se ofera consumatorului, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, prime sub forma unor
produse/servicii.
ART. 56
Este interzisa orice vanzare sau oferta de vanzare de produse sau orice prestare sau oferta de prestare de
servicii facuta catre consumator, care da dreptul acestuia, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, la o
prima sub forma unor produse/servicii, in afara cazurilor in care acestea sunt identice sortimental cu
produsele/serviciile cumparate.
NORME METODOLOGICE:
34. Vanzarile cu prime sub forma unor produse/servicii identice sortimental cu produsele/serviciile cumparate
sunt considerate practici comerciale admise. Urmatoarele practici, precum si alte cazuri similare constituie
exemple de vanzari cu prime legale:
a) "pentru un set de ciorapi cumparat primiti gratuit o pereche";
b) "pentru 5 ciocolate cumparate primiti o ciocolata";
c) "pentru developarea a doua filme foto si eliberarea fotografiilor, oferim gratuit developarea unui al treilea
film".
ORDONANTA:
ART. 57
Nu sunt considerate prime:
a) ambalajele produselor;
b) produsele sau serviciile indispensabile utilizarii normale a produsului sau serviciului cumparat;
c) produsele sau serviciile a caror valoare este de pana la 10% din preturile de vanzare/tarifele
produselor/serviciilor achizitionate de catre consumatori;
d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtand mesaje publicitare, inscriptionate in mod vizibil si care
nu se regasesc ca atare in comert;
e) serviciile postvanzare;
f) facilitatile de stationare oferite de catre comercianti consumatorilor.
NORME METODOLOGICE:
35. Nu sunt considerate prime si pot fi oferite cu titlu gratuit consumatorilor:
a) ambalajele produselor: ambalarea produsului/produselor dupa ce acesta/acestea a/au fost achitat/achitate de

consumator;
b) produsele sau serviciile indispensabile utilizarii normale a produsului sau serviciului cumparat: CD-urile cu
sistemul de operare a calculatorului, cablul de alimentare pentru un produs electrocasnic sau alte cazuri similare;
c) produsele sau serviciile a caror valoare este de pana la 10% din preturile de vanzare/tarifele
produselor/serviciilor achizitionate de catre consumatori, altele decat cele prevazute la lit. b) si, respectiv, la
prezentul punct. Valoarea produselor/serviciilor oferite gratuit consumatorilor este reprezentata de preturile de
vanzare/tarifele practicate in structura de vanzare respectiva, in cazul in care acestea sunt comercializate in acea
structura, iar in cazul in care produsele/serviciile nu sunt comercializate in structura de vanzare respectiva si
sunt aprovizionate/furnizate de comerciant special pentru a fi oferite gratuit consumatorilor, valoarea acestora
este reprezentata de costurile de achizitie ale produselor si, respectiv, de tarifele serviciilor;
d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtand mesaje publicitare, inscriptionate in mod vizibil si care
nu se gasesc ca atare in comert: tricouri, brichete sau pixuri inscriptionate cu marca producatorului ori a
distribuitorului sau alte cazuri similare;
e) servicii postvanzare: transportul la domiciliu si instalarea unei masini de spalat rufe, retusurile la un costum
pentru barbati efectuate in cadrul structurii de vanzare, precum si alte asemenea servicii;
f) facilitatile de stationare oferite de comercianti consumatorilor: parcarea autoturismelor clientilor in locuri

special amenajate de catre comercianti, fara plata taxei de stationare.
ORDONANTA:
ART. 58
Este interzisa conditionarea vanzarii catre consumator a unui produs de cumpararea unei cantitati impuse sau
de cumpararea concomitenta a unui alt produs sau serviciu. De asemenea, este interzisa prestarea unui serviciu
catre consumator, conditionata de prestarea altui serviciu sau de cumpararea unui produs.
ART. 59
Nu sunt considerate vanzari conditionate:
1. vanzarile la un pret global pentru produse sau servicii diferite, care constituie un ansamblu, precum si
pentru produse identice preambalate oferite intr-un ambalaj colectiv, cu conditia ca:
a) fiecare produs si fiecare serviciu sa poata fi achizitionat si separat la pretul practicat in cadrul aceleiasi
suprafete de vanzare;
b) cumparatorul sa fie informat despre aceasta posibilitate si despre pretul de vanzare aferent produsului sau
serviciului;
2. vanzarile de produse in loturi sau ambalaje consacrate de uzantele comerciale si de nevoile de consum.
NORME METODOLOGICE:
36. Pretul global pentru un ansamblu de produse sau servicii, identice ori diferite, nu este obligatoriu sa fie
egal cu suma preturilor individuale pentru fiecare produs sau serviciu component, vandut separat.
ORDONANTA:
ART. 60
Prin vanzare fortata se intelege:
a) expedierea unui produs catre o persoana, fara o cerere prealabila din partea acesteia, solicitandu-i
cumpararea acelui produs sau returnarea lui catre expeditor, chiar si fara taxe, in cazul refuzului de cumparare;
b) prestarea unui serviciu catre o persoana, fara o cerere prealabila din partea acesteia, solicitandu-i
acceptarea acelui serviciu prin achitarea contravalorii.
ART. 61
Orice vanzare fortata este interzisa. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu catre o persoana se
face numai in baza unei comenzi prealabile din partea acesteia.
ART. 62
Nu sunt considerate vanzari fortate ofertele efectuate in scopuri filantropice. In cazul acestor oferte, pe
documentele insotitoare va fi inscriptionata, in mod clar si vizibil, urmatoarea mentiune: "destinatarul nu are nici
o obligatie de a plati sau de a returna produsul".
ART. 63
Se interzice a se refuza consumatorului fara un motiv justificat, conform prevederilor legale in vigoare,
vanzarea unui produs sau prestarea unui serviciu.
CAP. 6
Reguli generale de comercializare a produselor si serviciilor
ART. 64
(1) Producatorii si importatorii sunt obligati sa introduca pe piata numai produse sigure pentru viata, sanatatea
si securitatea consumatorilor.
(2) Aceeasi obligatie revine si oricarui comerciant care, pe baza informatiilor obtinute de la
producator/importator si a cunostintelor profesionale, trebuie sa se asigure ca produsele oferite spre
comercializare sunt sigure si sa informeze consumatorii asupra factorilor de risc in utilizarea/consumul acestora.
(3) Se interzice introducerea pe piata a produselor, daca acestea nu sunt insotite de documentele de angajare
ale producatorului/importatorului referitoare la calitatea si securitatea acestora, emise conform reglementarilor
legale in vigoare.
ART. 65
Produsul care este conform reglementarilor cu caracter obligatoriu, prin care sunt definite caracteristicile de
securitate ale acestuia si modalitatile de control al conformitatii cu caracteristicile parametrilor definiti, este
considerat sigur.
ART. 66
Daca securitatea produselor nu este determinata conform prevederilor art. 65, un produs va fi considerat sigur
atunci cand, utilizat in conditiile normale sau previzibile, nu prezinta riscuri pentru viata, sanatatea si securitatea
consumatorilor.
ART. 67
Pentru evaluarea securitatii unui produs vor fi luate in considerare urmatoarele elemente:
a) proprietatile produsului, inclusiv compozitia, instructiunile de montare si punere in functiune, de utilizare,

de intretinere si de depozitare, service-ul necesar pe durata medie de utilizare a produsului;
b) prezentarea produsului, informatiile furnizate de producator prin etichetare, marcare si/sau ambalajul
acestuia, precum si orice alta informatie furnizata de producator;
c) influenta produsului asupra altui produs sau produse, cand in mod justificat se presupune ca acesta va fi
utilizat impreuna cu alt produs sau produse;
d) categoriile de utilizatori carora li se adreseaza, o atentie deosebita fiind acordata grupei de consumatori cu
grad de risc major.
ART. 68
Prevederile art. 65 - 67 sunt aplicabile in egala masura si serviciilor de piata.
ART. 69
Prevederile art. 65 - 67 nu se aplica in cazul produselor care necesita reparatii sau reconditionari inaintea
utilizarii, cu conditia ca despre acest fapt consumatorii sa fie informati de catre comercianti in momentul
cumpararii.
ART. 70
In aplicarea prevederilor art. 65, 67 si 68 se vor avea in vedere reglementarile legale in vigoare privind
activitatea de standardizare, acreditare si infrastructura pentru evaluarea conformitatii.
A. Reguli privind etichetarea si ambalarea
ART. 71
La vanzarea produsului sau la prestarea serviciului comerciantul ori, dupa caz, prestatorul trebuie sa aduca cu
buna-credinta la cunostinta consumatorului, la solicitarea acestuia, pe langa informatiile furnizate prin
etichetare, marcare si ambalare si informatii corecte si utile privind caracteristicile produsului sau serviciului,
conditiile de vanzare si modul de utilizare.
ART. 72
(1) Informatiile furnizate prin etichetare, marcare, ambalare vor respecta prevederile legale referitoare la
etichetare.
(2) Pentru unele categorii de produse, in scopul asigurarii protectiei consumatorilor si pentru mentinerea unui
mediu concurential normal, Guvernul poate elabora reglementari specifice de etichetare.
(3) Pentru a informa consumatorul despre impactul unor produse asupra mediului inconjurator, precum si
pentru a promova productia si utilizarea acelor produse care, pe toata durata lor de viata, au efecte
nesemnificative asupra calitatii apei, aerului si solului, se va institui un sistem national de etichetare ecologica.
ART. 73
Ambalajele produselor trebuie sa asigure integritatea si protectia calitatii acestora, sa fie usor de manipulat, sa
promoveze vanzarea produselor, fiind totodata conforme prevederilor legale referitoare la protectia muncii,
mediului si a securitatii consumatorilor.
B. Obligatia indicarii preturilor/tarifelor
ART. 74
(1) Comerciantul care in reteaua de distributie ofera spre vanzare produse/servicii trebuie sa indice pretul de
vanzare/tariful practicat si pretul pe unitatea de masura, conform reglementarilor legale in vigoare.
(2) Preturile de vanzare, preturile pe unitatea de masura si tarifele practicate se indica in mod vizibil, lizibil si
fara echivoc prin marcare, etichetare si/sau afisare.
(3) Cand livrarea produsului sau prestarea serviciului se face ulterior platii unui acont, comerciantul este
obligat sa elibereze consumatorului, la plata acontului, un document fiscal conform legislatiei in vigoare sau,
dupa caz, un contract scris si sa respecte conditiile contractuale.
(4) Comerciantii care, potrivit legislatiei in vigoare, sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice
fiscale vor elibera bonuri fiscale cumparatorilor de produse/servicii.
C. Reguli privind indicarea cantitatii
ART. 75
(1) In functie de tipul si caracteristicile produsului, pe ambalajul acestuia se vor indica vizibil, lizibil si fara
echivoc dimensiunile sau numarul de articole (bucati) continute, cantitatea neta continuta, exprimata in unitati
de masura recunoscute de autoritatea statului roman in materie de metrologie.
(2) Obligativitatea indicarii acestor date revine producatorului, ambalatorului sau, dupa caz, importatorului.
ART. 76
In cazul vanzarilor la distanta prin corespondenta, orice comerciant care informeaza consumatorul asupra
ofertei sale de produse prin intermediul cataloagelor, brosurilor sau al altor publicatii tiparite este obligat ca
pentru produsele preambalate sa mentioneze cantitatea neta continuta de fiecare ambalaj, pretul de vanzare,
precum si pretul pe unitatea de masura, conform dispozitiilor legale in vigoare.
ART. 77
(1) Pentru produsele comercializate in vrac, care sunt cantarite sau masurate in prezenta consumatorului,
dispozitiile art. 75 alin. (1) nu se aplica.
(2) Informatiile furnizate de aparatele de masura utilizate pentru determinarea cantitatii produselor vandute in
vrac trebuie sa fie clare si vizibile pentru consumator.
NORME METODOLOGICE:
37. La cantarirea produselor comercializate in vrac, vanzatorii sunt obligati sa scada greutatea materialelor
utilizate pentru ambalarea produselor.
ORDONANTA:
D. Clauze abuzive
ART. 78
In calitate de parte contractanta consumatorii pot refuza incheierea contractelor care cuprind clauze definite ca
abuzive, conform prevederilor legale in vigoare.
ART. 79
Pentru unele categorii de produse/servicii, in scopul asigurarii unui echilibru intre obligatiile si drepturile
partilor contractante si pentru a promova un mediu concurential normal, Guvernul poate stabili contracte-tip cu
caracter obligatoriu.
CAP. 7
Sanctiuni
ART. 80
Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie
infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
1. desfasurarea oricarui exercitiu comercial cu incalcarea prevederilor art. 5 alin. (1), cu suspendarea
activitatii comerciale pana la data autorizarii si cu amenda:
a) de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei pentru structurile de vanzare cu suprafata mica;
b) de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru structurile de vanzare cu suprafata medie;
c) de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru structurile de vanzare cu suprafata mare;
d) de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei pentru comerciantii ambulanti;
e) de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru comerciantii care practica vanzari in afara spatiilor comerciale
si pentru cei care practica vanzari directe;
2. nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (2), cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei;
3. comercializarea de produse si servicii de piata, altele decat cele inscrise in autorizatia de functionare, cu
amenda de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei;
4. nerespectarea prevederilor art. 11, cu amenda de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei;
5. oferirea spre vanzare a produselor in pierdere in alte cazuri decat cele prevazute la art. 19, cu amenda de la
20.000.000 lei la 100.000.000 lei, in masura in care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurentei nr. 21/1996,
cu modificarile ulterioare;
6. vanzarile de lichidare efectuate in alte cazuri decat cele prevazute la art. 20 lit. a) - g), cu amenda de la
20.000.000 lei la 100.000.000 lei si cu sistarea operatiunilor de lichidare;
7. nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (1) si art. 29 alin. (2), cu privire la notificare, cu amenda de la
2.000.000 lei la 10.000.000 lei;
8. neprezentarea la solicitarea organelor de control abilitate a documentelor legale privind justificarea situatiei
care a motivat lichidarea, conform dispozitiilor cuprinse in art. 21 alin. (2), cu amenda de la 20.000.000 lei la
100.000.000 lei;
9. nerespectarea prevederilor art. 22, 25 si 26, cu amenda de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei si cu sistarea
vanzarilor de lichidare sau de soldare, dupa caz;
10. realizarea vanzarilor de soldare in alte perioade decat cele prevazute la art. 29 alin. (1), cu amenda de la
20.000.000 lei la 100.000.000 lei si cu sistarea vanzarilor de soldare;
11. neprezentarea, la solicitarea organelor de control abilitate, a documentelor legale justificative, conform
prevederilor art. 28 si 33, cu amenda de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei;
12. nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (3) si art. 30 alin. (2), cu amenda de la 5.000.000 lei la 30.000.000
lei;
13. utilizarea denumirii "soldare/solduri/soldari" sau a sinonimelor acesteia, in cazuri in care aceasta nu este
in legatura cu o operatiune de soldare astfel cum este definita de prezenta ordonanta, cu amenda de la
20.000.000 lei la 100.000.000 lei si cu interzicerea practicarii acestei denumiri;
14. practicarea de vanzari sau de orice alte procedee prevazute la art. 43, cu amenda de la 100.000.000 lei la
500.000.000 lei, iar veniturile realizate din aceste practici se confisca si se fac venit la bugetul de stat;
17. nerespectarea de catre organizatorii de loterii publicitare a prevederilor art. 48 alin. (2), cu amenda de la
20.000.000 lei la 50.000.000 lei, iar veniturile realizate ilicit din aceasta practica se confisca si se fac venit la
bugetul de stat;
18. neprezentarea in termen a documentelor solicitate conform prevederilor art. 51 alin. (2), cu amenda de la
10.000.000 lei la 20.000.000 lei;
20. nerespectarea prevederilor art. 58, 61 si 63, cu amenda de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei;
21. nerespectarea prevederilor art. 77 alin. (2), cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei;
22. exercitarea de activitati de comert cu ridicata si comert cu amanuntul in aceeasi structura de vanzare,
respectiv suprafata de vanzare, cu amenda de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei si cu interzicerea uneia dintre
cele doua activitati;
23. desfasurarea oricarui exercitiu comercial in perioada suspendarii activitatii comerciale, cu amenda
prevazuta la pct. 1 lit. a) - e), caz in care limitele minime si maxime se dubleaza, iar veniturile realizate ilicit in
perioada dintre data suspendarii activitatii comerciale si momentul constatarii contraventiei se confisca si se fac
venit la bugetul de stat.
ART. 81
Sanctiunile prevazute la art. 80 se pot aplica si persoanelor juridice, caz in care limitele minime si maxime ale
amenzilor se dubleaza.
ART. 83
Impiedicarea sau obstructionarea sub orice forma, de catre comerciant sau de oricare alta persoana, a
organelor autoritatilor administratiei publice in exercitarea atributiilor lor privind controlul respectarii
prevederilor prezentei ordonante constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 20.000.000 lei la
50.000.000 lei.
ART. 84
Contraventiile prevazute la art. 80 se constata si se sanctioneaza de catre:
a) organele de control abilitate ale primariilor, pentru cele prevazute la pct. 1 - 4, 6 - 11, 13 si 21 - 23;
b) organele de control abilitate ale Ministerului Finantelor Publice, pentru cele prevazute la pct. 5, 6, 8 - 11,
13, 14, 17 - 19 si 22;
c) organele de control abilitate ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, pentru cele
prevazute la pct. 4, 12, 18, 20 si 21;
d) organele de control abilitate ale politiei, pentru cele prevazute la pct. 15, 16 si 18.
ART. 85
Prevederile prezentei ordonante referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 180/2002, cu exceptia art. 28 si 29.
ART. 86
In cazul repetarii contraventiilor prevazute la art. 80 pct. 1, 3, 6 - 11, 13, 22 si 23 intr-un interval de 12 luni,
chiar daca amenda a fost platita, precum si in cazul in care se incalca in mod repetat dispozitiile legale privind
linistea si ordinea publica, primariile vor suspenda activitatea comerciala pe o perioada de pana la 30 de zile
pentru structura de vanzare respectiva.
ART. 86^1
Sanctiunile aplicate de organele de control abilitate, conform prevederilor prezentei ordonante, vor fi aduse la
cunostinta primariilor in termen de 48 de ore de la aplicarea acestora.
CAP. 8
Dispozitii finale
ART. 87
In cazul vanzarilor de lichidare si de soldare, atunci cand acestea se efectueaza in pierdere, conform
prevederilor art. 19, costul de achizitie este deductibil din punct de vedere fiscal.
ART. 87^1
In termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante comerciantii care desfasoara activitati
de comercializare a produselor si serviciilor de piata sunt obligati sa solicite autorizarea exercitiilor comerciale
in conformitate cu prevederile prezentei ordonante.
NORME METODOLOGICE:
38. In termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a ordonantei comerciantii care desfasoara activitati de
comercializare a produselor si serviciilor de piata in zone publice in structuri de vanzare cu sediu fix ori
ambulant, permanent sau, dupa caz, sezonier sunt obligati sa solicite acordul desfasurarii exercitiilor comerciale
in conformitate cu prevederile pct. 1 lit. d) din prezentele norme metodologice.
ORDONANTA:
ART. 87^2
Ministerul cu atributii in domeniul comertului interior, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, va elabora
norme metodologice de aplicare a prezentei ordonante, in termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante. Normele metodologice vor fi supuse
spre aprobare Guvernului.
ART. 88
Ministerul cu atributii in domeniul comertului interior, in baza consultarii cu alte organisme abilitate ale
administratiei publice, precum si cu organizatiile neguvernamentale, elaboreaza reglementari specifice cu privire
la comercializarea produselor si serviciilor de piata.
ART. 88^1
Pentru realizarea unei baze de date privind reteaua de distributie si de prestari de servicii de piata autoritatile
administratiei publice locale vor transmite ministerului cu atributii in domeniul comertului interior informatii
privind reteaua de distributie, conform normelor stabilite de catre acesta.
ART. 89
(1) Anexa nr. 3 face parte integranta din prezenta ordonanta si poate fi actualizata prin hotarare a Guvernului.
(2) Valoarea amenzilor prevazute la art. 80 si 83 se va actualiza prin hotarare a Guvernului.
ART. 90
(1) Organele abilitate in aplicarea prevederilor prezentei ordonante vor stabili modalitatile concrete de
colaborare.
(2) Administratiile publice locale vor intreprinde actiunile necesare in vederea aplicarii dispozitiilor prezentei
ordonante si a normelor metodologice de aplicare a acesteia.
(3) La solicitarea autoritatilor administratiei publice interesate, Oficiul National al Registrului Comertului
sau, dupa caz, oficiile registrului comertului de pe langa tribunale vor pune gratuit la dispozitia acestora
informatiile cu privire la inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor.
ART. 91
Prezenta ordonanta intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2003.
Anexele nr. 1 si 2 se abroga. (Legea nr. 650/2002)
NORME METODOLOGICE:
39. Anexele nr. 1 - 4 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.
ANEXA 1
la normele metodologice
NOTIFICAREA VANZARILOR DE LICHIDARE
Comerciantul .............................................................,
(persoana juridica/persoana fizica/asociatia familiala)
inregistrat la Oficiul registrului comertului sub nr. ........................, cod unic

....................................................................., cu sediul social in ...........................................................
(adresa)
Numele persoanei responsabile si functia acesteia
...............................................................................
(asociat unic, asociat, administrator, manager sau orice alta persoana
desemnata de acestia)
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
CNP |_||_||_||_||_||_||_||_||_||_||_||_||_|
In conformitate cu prevederile art. 20 - 23 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea
produselor si serviciilor de piata, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 650/2002, si ale normelor
metodologice de aplicare a ordonantei mentionate, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 333/2003, notific
organizarea unei vanzari de lichidare pentru produsele specificate in lista de inventar anexata la prezenta
notificare, in perioada
...............................................................................,
(se va mentiona perioada)
si declar pe propria raspundere ca ma incadrez in situatia de mai jos*1) si indeplinesc cerintele prevazute de
lege:
- incetarea definitiva a activitatii comerciantului |_|
- schimbarea proprietarului/chiriasului/locatarului/mandatarului, |_|
dupa caz, care exploateaza structura de vanzare
- incetarea din proprie initiativa a activitatii comerciantului in |_|
structura de vanzare
- anularea/incetarea contractului de inchiriere/locatie/mandat, |_|
pentru structura de vanzare
- intreruperea activitatii comerciale sezoniere in structura de |_|
vanzare pentru o perioada de cel putin 5 luni dupa terminarea
operatiunilor de lichidare
- schimbarea profilului structurii de vanzare |_|
- suspendarea sau inlocuirea unei activitati comerciale |_|
desfasurate in structura de vanzare
- modificarea conditiilor de exploatare a suprafetei de vanzare |_|
_
- modificarea conditiilor de exercitare a activitatii comerciale in |_|
structura de vanzare
- vanzarea stocului de produse din structura de vanzare de catre |_|
mostenitorii legali ai comerciantului defunct
- deteriorarea grava, din cauza unor calamitati sau acte de |_|
vandalism, a produselor nealimentare din structura de vanzare
Vanzarea de lichidare va avea loc la urmatoarea locatie:
Denumirea structurii de vanzare ..........................................
Adresa amplasamentului ................................................*2)
Completez prezenta notificare cunoscand ca falsul in declaratii este pedepsit de legea penala.
Data ........................................
Semnatura autorizata ........................
Acest formular se poate completa si depune la sediul primariei localitatii in a carei raza teritoriala este
amplasata structura de vanzare, iar in cazul municipiului Bucuresti, la sediul primariilor de sector, dupa caz, sau
se poate transmite prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
------------
*1) Se marcheaza cu X una dintre situatiile din formular.
*2) Se completeaza in cazul in care vanzarea are loc la alt amplasament decat structura de vanzare in care
produsele au fost vandute in mod obisnuit.
ANEXA 2
Comerciantul ..........................................................
Inregistrat la Oficiul registrului comertului sub nr. .................
Cod unic ..............................................................

LISTA DE INVENTAR PENTRU MARFURILE DE LICHIDAT
_________________________________________________________________________
|Nr. | Denumirea produselor/ | U.M. | Cantitatea | Documentul |
|crt.| articolului de lichidat| (kg, l, | existenta in| emis de |
| | | preambalate | stocul | furnizorul |
| | | in diverse | structurii | produsului |
| | | cantitati, | de vanzare | (denumire, |
| | | mp, buc., | | numar, data) |
| | | seturi etc.) | | |
|____|________________________|______________|_____________|______________|
| 0| 1 | 2 | 3 | 4 |
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
Data ...........................................
Semnatura autorizata ...........................
ANEXA 3
NOTIFICAREA VANZARILOR DE SOLDARE
Comerciantul .............................................................,
inregistrat la Oficiul registrului comertului sub nr. ........................, cod unic

....................................................................., cu sediul social in ......................................................... .
(adresa)
Numele persoanei responsabile si functia acesteia
...............................................................................
(asociat unic, asociat, administrator, manager sau orice alta persoana
desemnata de acestia)
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
CNP |_||_||_||_||_||_||_||_||_||_||_||_||_|
In conformitate cu prevederile art. 24 - 30 din Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea
produselor si serviciilor de piata, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 650/2002, si ale normelor
metodologice de aplicare a ordonantei mentionate, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 333/2003, notific
organizarea unei vanzari de soldare in perioada
.............................................................................. .
(se va mentiona perioada)
Declar pe propria raspundere ca stocul de produse a fost constituit cu cel putin 15 zile inainte de data de debut
a vanzarii de soldare si a fost achitat cu cel putin 30 de zile inainte de aceasta data si nu va fi reinnoit dupa
constituire sau in cursul vanzarilor de soldare.
Vanzarea de soldare va avea loc la urmatoarea locatie:

Denumirea structurii de vanzare ...........................................
Adresa ....................................................................
Completez prezenta notificare cunoscand ca falsul in declaratii este pedepsit de legea penala.
Data ........................................
Semnatura autorizata ........................
Acest formular se poate completa si depune la sediul primariei localitatii in a carei raza teritoriala este
amplasata structura de vanzare, iar in cazul municipiului Bucuresti, la sediul primariilor de sector, dupa caz, sau
se poate transmite prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
ANEXA 4
Comerciantul ..........................................................
Inregistrat la Oficiul registrului comertului sub nr. .................
Cod unic ..............................................................
LISTA DE INVENTAR PENTRU MARFURILE DE SOLDAT
_________________________________________________________________________
|Nr. | Denumirea produselor/ | U.M. | Cantitatea | Documentul |
|crt.| articolului de soldat | (buc., | existenta in| emis de |
| | | seturi, mp | stocul | furnizorul |
| | | etc.) | structurii | produsului |
| | | | de vanzare | (denumire, |
| | | | | numar, data) |
|____|________________________|______________|_____________|______________|
| 0| 1 | 2 | 3 | 4 |
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
|____|________________________|______________|_____________|______________|
Data ...........................................
Semnatura autorizata ...........................
In baza prevederilor art.9 alin(6) din Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit a fost elaborat actul
normativ pentru aprobarea normelor privind limitele legale de perisabilitate la marfuri in procesul de
comercializare.
ORDIN Nr. 259/980/65 din 24 noiembrie 2003pentru stabilirea condiiilor minime obligatorii la
comercializarea produselor agricole i agroalimentare n pieele de gros
EMITENT: AGENIA NAIONAL PENTRU NTREPRINDERI MICI I MIJLOCII I COOPERAIE
Nr. 259 din 24 noiembrie 2003
MINISTERUL AGRICULTURII, PDURILOR, APELOR I MEDIULUI
Nr. 980 din 3 decembrie 2003
MINISTERUL SNTII
Nr. 65 din 28 ianuarie 2004

PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 106 din 4 februarie 2004
n baza Hotrrii Guvernului nr. 753/2003 privind organizarea i funcionarea Ageniei Naionale pentru
ntreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie i n temeiul art. 88 din Ordonana Guvernului nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor i serviciilor de pia, aprobat i modificat prin Legea nr. 650/2002,
n baza Hotrrii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea i funcionarea Ministerului Agriculturii,
Pdurilor, Apelor i Mediului i n temeiul art. 30 alin. (2) din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 97/2001
privind reglementarea produciei, circulaiei i comercializrii alimentelor, aprobat cu modificri prin Legea nr.
57/2002,
n baza Hotrrii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea i funcionarea Ministerului Sntii,
vznd referatul de aprobare ntocmit de Direcia strategii, politici i programe pentru comer interior din
cadrul Ageniei Naionale pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie,
preedintele Ageniei Naionale pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie, ministrul agriculturii,
pdurilor, apelor i mediului i ministrul sntii emit prezentul ordin.
ART. 1
(1) Pieele de gros pentru produse agricole i agroalimentare, denumite n continuare piee, sunt structuri de
vnzare, altele dect cele cu amnuntul, care asigur condiiile necesare pentru comercializarea legumelor i
fructelor proaspete, a unor produse agroalimentare, precum i produse industriale specifice, cum ar fi unelte i
echipamente agricole, n conformitate cu reglementrile legale n vigoare.
(2) Stabilirea condiiilor minime obligatorii la comercializarea produselor agricole i agroalimentare n piee
are ca scop:
a) sprijinirea productorilor agricoli organizai n exploataii agricole, asociaii profesionale i

interprofesionale;
b) valorificarea potenialului agricol din zon;
c) creterea consumului de legume i fructe proaspete;
d) creterea calitii i competitivitii acestora;
e) crearea condiiilor de transparen i concuren loial ntre participanii la pia;
f) asigurarea unei protecii mai mari a consumatorilor i satisfacerea cerinelor acestora la nivel superior.
ART. 2
(1) Pentru buna desfurare a tranzaciilor i meninerea calitii produselor n procesul de comercializare,
condiiile tehnice minime pe care piaa trebuie s le pun la dispoziie utilizatorilor si constau n spaii, servicii
de uz general, servicii obligatorii de securitate i paz, precum i unele aparate i echipamente, dup cum
urmeaz:
a) spaii pentru expunerea, vnzarea i pstrarea produselor;
b) spaii pentru depozitarea produselor;

c) spaii pentru splarea i sortarea produselor;
d) spaii pentru circulaia i parcarea autovehiculelor;
e) spaii pentru conducerea i administraia societii piaa de gros;
f) spaii pentru serviciul de control al calitii produselor, controlul sanitar, fitosanitar i sanitar-veterinar;
g) spaii pentru stocarea ambalajelor de transport recirculabile i a celor scoase din uz;
h) spaii amenajate pentru colectarea deeurilor rezultate din activitatea comercial;
i) grupuri sanitare cu ap curent potabil pentru utilizatorii pieei;
j) servicii de uz general pentru electricitate, nclzire, ap, canalizare, salubritate;
k) servicii pentru paza i securitatea bunurilor i de paz contra incendiilor;
l) mijloace i echipamente de transport intern pentru manipularea mrfurilor i ambalajelor;
m) echipament pentru nregistrarea intrrii i ieirii mrfurilor i persoanelor, precum i pentru ncasarea
taxelor.
(2) Spaiile sunt nchiriate, concesionate sau date spre folosin sub alt form legal productorilor agricoli,
asociaiilor de productori, importatorilor i comercianilor de gros, n baza condiiilor stabilite de administraia
pieei; serviciile generale i cele obligatorii sunt incluse n taxele de folosin aferente spaiilor.
ART. 3
(1) Pentru optimizarea condiiilor n care se deruleaz activitatea de comercializare, piaa trebuie s ofere
utilizatorilor si, dup caz, i alte servicii i utiliti, cum sunt:
a) servicii specifice unor grupe de produse, pentru: climatizare, coacere, refrigerare;
b) camere de frig sau cu atmosfer controlat;
c) servicii pentru porionarea i ambalarea produselor;
d) echipamente pentru transportul mrfurilor n interiorul pieei;
e) ateliere pentru repararea sau recuperarea ambalajelor;
f) aparate pentru cntrirea sau msurarea produselor;
g) servicii financiar-contabile, servicii bancare, punct vamal;
h) ATM - ghieu automat de banc i automate comerciale;
i) puncte de alimentaie public;
j) echipament pentru nregistrarea, prelucrarea i diseminarea informaiilor privind preurile i tranzaciile

pieei.
(2) Costurile acestor servicii i utiliti sunt suportate, dup caz, de utilizatorii interesai s le foloseasc, prin
tarife stabilite de administraia pieei.
ART. 4
Piaa de gros i spaiile nchiriate de utilizatorii care comercializeaz produse alimentare de origine animal se
autorizeaz, din punct de vedere sanitar i sanitar-veterinar, de ctre autoritile competente, conform
reglementrilor n vigoare.
ART. 5
(1) Comercializarea produselor n pia se face cu respectarea legislaiei n vigoare, precum i a

regulamentului intern al pieei.
(2) Regulamentul intern al pieei se elaboreaz n baza Regulamentului intern-cadru pentru comercializarea
produselor agricole i agroalimentare prin pieele de gros, prezentat n anexa care face parte integrant din
prezentul ordin.
(3) Regulamentul intern al fiecrei piee trebuie s cuprind punctele de reper ale regulamentului intern-cadru,
prin adaptarea i particularizarea acestora la condiiile i cerinele pieei respective, i se aprob de ctre
Consiliul de administraie al pieei de gros.
ART. 6
(1) Nerespectarea de ctre societatea piaa de gros a condiiilor tehnice minime nscrise la art. 2,
nesupravegherea de ctre administraia societii piaa de gros a respectrii regulamentului intern al pieei i
nerespectarea de ctre utilizatorii i clienii pieei a reglementrilor privind funcionarea pieei se constat i se
sancioneaz de ctre organele de control abilitate din localitile unde funcioneaz pieele de gros.
(2) Nerespectarea normelor sanitare veterinare privind transportul, depozitarea i comercializarea produselor
alimentare de origine animal se constat i se sancioneaz de ctre reprezentanii autoritii naionale sanitare
veterinare teritoriale, conform legislaiei n vigoare.
(3) Nerespectarea normelor sanitare privind transportul, depozitarea i comercializarea produselor alimentare
se constat i se sancioneaz de ctre reprezentanii autoritilor locale de sntate public, conform legislaiei
n vigoare.
ART. 7
Prezentul ordin intr n vigoare la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Preedintele Ageniei Naionale pentru
ntreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie,
Eugen Ovidiu Chirovici
Ministrul agriculturii,
pdurilor, apelor i mediului,
Ilie Srbu
Ministrul sntii,
Ovidiu Brnzan
ANEXA 1
REGULAMENT INTERN-CADRU
pentru comercializarea produselor agricole i agroindustriale prin pieele de gros
1. Domeniul de aplicare
1.1. Regulamentul se aplic tuturor activitilor desfurate n incinta pieei de gros, denumit n continuare
piaa, pentru protejarea intereselor tuturor participanilor la actul de vnzare-cumprare.
1.2. Prevederile regulamentului pot fi completate prin regulamente specifice anumitor servicii generale sau
comune, administrate sau concesionate de pia.
2. Tipuri de activiti desfurate n pia
2.1. Activiti specifice:
2.1.1. nchirierea sau concesionarea de spaii comerciale;
2.1.2. nchirierea de spaii frigorifice;
2.1.3. facilitarea accesului utilizatorilor la instalaiile tehnice din dotarea pieei;
2.1.4. facilitarea accesului utilizatorilor la serviciile generale i utilitile pieei.
2.2. Activiti i servicii complementare:
2.2.1. activiti de ntreinere a instalaiilor, echipamentelor tehnice i a serviciilor de utilitate public;
2.2.2. activiti ale ageniilor pentru curenie i paz;
2.2.3. activiti specializate: banc, vam, alimentaie public, ncrcare-descrcare mrfuri, transport intern.
2.3. Servicii i echipamente puse la dispoziie de pia:
2.3.1. servicii generale pentru: ap, canalizare, electricitate, nclzire, depozitarea temporar i transportul
deeurilor, curenie i paz, al cror cost este cuprins n taxa de intrare i n contractele ncheiate cu utilizatorii;
2.3.2. servicii particulare pentru: transport intern, recuperare ambalaje, servicii financiar-contabile, puse la
dispoziie de pia contra unor taxe suportate de utilizatori;
2.3.3. echipamente, instalaii i servicii comune, cum sunt: camere de frig sau cu atmosfer controlat,
instalaii de coacere, prjire, mcinare, sortare, ambalare, oferite de pia n cadrul contractelor de
nchiriere/concesiune sau prin taxe percepute special.
3. Utilizatorii pieei
3.1. Operatorii pieei, care pot fi: productori agricoli i asociaii ale acestora, comerciani de gros i cu
amnuntul, consumatori colectivi, prelucrtori industriali.
3.2. Utilizatorii de servicii, amenajri i instalaii aparinnd pieei sau situate n incinta acesteia, care sunt
admii n pia numai n baza autorizaiilor de funcionare sau a avizelor prevzute de legislaia n vigoare.
3.3. Agenii comisionari i mandatarii autorizai, care au obligaia de a pune la dispoziie administraiei pieei
documentele referitoare la tranzaciile efectuate pentru clienii lor.
4. Alocarea suprafeelor pentru standuri
4.1. Alocarea suprafeelor pentru standuri se face la cererea scris a solicitantului, prin ncheierea contractelor
de nchiriere sau concesionare sau prin completarea unor formulare-tip, pentru perioade de timp determinate sau
pentru utilizarea ocazional a pieei.
4.2. Stabilirea zonei de amplasare se face n funcie de natura produselor i frecvena utilizrii standurilor; se
pot acorda prioriti pentru utilizatorii pieei care comercializeaz cantiti mari de produse.
4.3. Deintorii de amplasamente (suprafee, spaii, standuri, camere de frig etc.) au obligaia de a monta n
faa fiecrui amplasament un panou sau o firm cu datele de identificare a societii sau a persoanei deintoare.
4.4. Utilizatorii amplasamentelor pot face amenajri ale acestora, pentru asigurarea condiiilor specifice
produselor, pe cheltuiala proprie i n baza unor planuri avizate de ctre administratorul pieei i de ctre
autoritatea local de sntate public; amenajrile urmeaz a fi dezafectate la ncetarea activitii, de ctre
utilizatorii respectivi;
4.5. Utilizatorii amplasamentelor n care se depoziteaz sau se comercializeaz produse alimentare de origine
animal i pot desfura activitatea numai dup obinerea autorizaiei sanitare veterinare de funcionare, emis
de direciile sanitare veterinare judeene sau a municipiului Bucureti, conform legislaiei n vigoare.
5. Mrfuri comercializate n pia
5.1. Legume i fructe proaspete, n principal
5.2. Produse alimentare, n special agroalimentare
5.3. Produse nealimentare, din grupele de mrfuri solicitate de productorii agricoli.
6. Programul de funcionare
6.1. Programul de funcionare a pieei trebuie s indice: zilele de funcionare, orele ntre care este deschis
piaa i orele n care sunt admise tranzaciile.
6.2. Programul se aprob i se modific de ctre conducerea pieei.
6.3. Programul de funcionare se afieaz vizibil, la intrarea n pia.
7. Accesul n incinta pieei
7.1. Intrarea i ieirea persoanelor din pia se realizeaz pe baza permisului sau ecusonului de acces.
7.2. Documentul de identificare pentru utilizatorii pieei, respectiv ecusonul, trebuie s conin: fotografia,
numele i prenumele deintorului, funcia sau calificarea n cadrul pieei.
7.3. Activitile de aprovizionare comercial sunt permise utilizatorilor numai n timpul programului de
funcionare a pieei.
7.4. La intrarea n incinta pieei, orice lot de marf trebuie s fie nsoit de documentele de provenien.
7.5. Loturile minime admise pentru intrare sunt stabilite periodic de conducerea pieei.
8. Vnzarea produselor
8.1. Operaiunile de vnzare a produselor se efectueaz personal de prile interesate sau de reprezentani ai
acestora.
8.2. Vnztorii trebuie s dein documente de provenien a mrfurilor oferite i s ntocmeasc documentele
de livrare a mrfurilor vndute.
8.3. Este admis vnzarea numai pentru produsele a cror calitate este corespunztoare standardelor de
comercializare i reglementrilor n vigoare.
8.4. Sunt interzise vnzarea i depozitarea produselor contrafcute, alterate sau care duneaz n orice fel
sntii i securitii consumatorilor.
9. Ieirea mrfurilor din pia
9.1. Livrarea mrfurilor vndute n interiorul pieei se face n timpul programului de funcionare a pieei.
9.2. Ieirea mrfurilor din pia, n afara programului de funcionare, este permis numai cu acordul
administraiei pieei.
9.3. La ieirea din incinta pieei, orice lot de marf trebuie s fie nsoit de documentele de provenien.
10. ncrcarea, descrcarea i cntrirea mrfurilor
10.1. Tarifele pentru plata serviciilor de ncrcare/descrcare sunt fixate de conducerea pieei.
10.2. Operaiile de cntrire sunt efectuate i suportate de vnztor.
10.3. Aparatele pentru cntrire trebuie s fie meninute curate i n stare de funcionare, reglate i verificate
n incinta de utilizare, puse la vedere pentru cumprtori.
11. ntreinerea standului
11.1. Fiecare utilizator are obligaia s pstreze ordinea i s curee standul propriu i spaiul comun nvecinat.
11.2. Ambalajele deteriorate trebuie strnse i predate la locul de colectare, amenajat sau stabilit n incinta
pieei.
11.3. Gunoaiele i deeurile se depun n containere speciale.
11.4. Spaiile publice trebuie utilizate cu grij i pstrate curate.
12. Circulaia pe teritoriul pieei

12.1. Drumurile de acces, aleile, spaiile cu trafic i cele de parcare din incinta pieei sunt considerate drumuri
publice.
12.2. Circulaia pe teritoriul pieei este reglementat prin marcaje i semne de circulaie.
12.3. Spaiul destinat circulaiei n incinta pieei poate fi utilizat numai pentru activitile pieei.
13. Curenia, ordinea public, paza i securitatea pieei
13.1. Piaa asigur curenia spaiilor comune i de circulaie.
13.2. Operatorii pieei sunt rspunztori pentru efectuarea i pstrarea cureniei n spaiile
nchiriate/concesionate.
13.3. Este interzis utilizatorilor i vizitatorilor pieei s aduc deeuri sau reziduuri, de orice tip, pe teritoriul
pieei.
13.4. Utilizatorii pieei sunt obligai s respecte normele fitosanitare privind combaterea duntorilor.
13.5. Participanii la activitile pieei trebuie s pstreze ordinea public.
13.6. Piaa asigur permanent paza i securitatea utilizatorilor pieei, inclusiv n afara programului de
funcionare.
14. Controlul pieei i autoritile competente
14.1. n pia se vor desfura activiti de control de ctre toate instituiile care au atribuii n controlul
comercializrii produselor: vamal, fiscal, igienico-sanitar, sanitar veterinar, concuren, protecia
consumatorilor, protecia mediului, protecia muncii, paza i securitatea incendiilor etc.
15. Informarea pieei
15.1. Piaa asigur utilizatorilor date statistice i informaii de preuri, prin culegerea de date referitoare la
sortimentele, cantitile i preurile produselor comercializate n pia.
15.2. Piaa ntocmete i editeaz rapoarte referitoare la cantitile i preurile produselor comercializate, pe
care le pune la dispoziie utilizatorilor si i instituiilor interesate.
15.3. Piaa pune la dispoziie utilizatorilor panouri de afiare, amplasate n locuri vizibile pentru oferte
speciale de produse, cantiti, preuri.
16. Sanciuni aplicabile utilizatorilor pieei
16.1. Pentru nclcarea grav sau repetarea nclcrii dispoziiilor regulamentului, administraia pieei aplic
sanciunile prevzute n clauzele din contractele de pentru standuri sau alte spaii acordate prin contract
utilizatorilor pieei, cu avertisment, suspendare, revocarea acordrii spaiului.
16.2. Pentru nclcarea normelor sanitare veterinare privind transportul, depozitarea, expunerea i
comercializarea produselor alimentare de origine animal, organele sanitare veterinare de control pot aplica
sanciuni n conformitate cu legislaia sanitar veterinar n vigoare.
16.3. Pentru nclcarea normelor sanitare privind transportul, depozitarea i comercializarea produselor
alimentare, autoritile locale de sntate public pot aplica sanciuni conform legislaiei n vigoare.
17. Dispoziii finale
17.1. Aprobarea i intrarea n vigoare a regulamentului
17.2. Aducerea la cunotin a regulamentului
17.3. Afiarea regulamentului
17.4. Completarea i codificarea regulamentului
17.5. Alte prevederi specifice pieei.

Bibiografie
1. Balasescu M,Balasescu S,Economia Comertului,ed Univ.Transilvania BV,2011
2.Balasescu M,Distributia bunurilor de consum final.Teorie si studii de caz,ed
Infomarket,Brasov,2005.
3.Berman Barry, Evans R. Joel Retail management a strategic approachTenth
Edition,Pearson ,Prentice Hall,2007
4.Costea C. Firma de comert in economia de piata Editura Uranus ,Bucuresti 2004
5..Dayan A: Manuel dela distribuion, Ed.d'Organisation, Paris, 1987.
6.Jones R P, I.L.Holiday: Comerce, Ed.Pan Books, London and Sydney, 1980.
7. Patriche Dumitru: Tratat de economia comerului, Ed. Eficient, Bucureti, 1998.
8. Patriche D.: Economie comercial, Ed.Economic, Bucureti 1998.
9. Patriche D.: Meseria de comerciant, Ed.Did. i Pedag., Bucureti, 1996.
10. Patriche D. (coord. general) i autoriiComer i dezvoltare, Ed.Europa Nova, Bucureti,
2000.
11. PATRICHE D,Bazele Comertului,ed. Economica,Buc 2004.
12..PATRICHE D,Economia Comertului, ed. Economica,Buc 2004
13.H.G. 333/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantai

Guvernului 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata ( MO
235/2003).

Curs Ec Comert 2017

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Ec Comert 2017

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ECONOMIA COMERTULUI

11..LLooccuull,,rroolluull ssii iim

2. Implicaiile mecanismului de pia n activitatea comercial

3. Piaa bunurilor i serviciilor

4. Consumul, structura i legile sale economice

8. Abordarea tipologica in activitatea comerciala de gros

9.Abordarea tipologica in comertul cu amanuntul

11.Sisteme de organizare a aparatului comercial

H.G. 333/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantai

I. LOCUL, ROLUL I IMPORTANA COMERULUI N ECONOMIE

1.1. Comerul, form a schimburilor n economie ( abordare macroeconomic)

1.1. Comerul, form a schimburilor n economie

1.2. Comerul- ramur a economiei naionale

- circulaia mrfurilor cu ridicata;

Definirea comerului n accepiune clasic: Comerul reprezint o funcie economic ce

Actul de comer reprezint o aciune realizat n procesul exercitrii unei profesiuni

1.3. Comerciantul. Definire. Restricii cu privire la libertatea de exercitare a activitii

Stabilirea restriciilor privind realizarea actelor de comer genereaz o serie de obligaii cu

II. IMPLICAIILE MECANISMULUI DE PIA N ACTIVITATEA

2.1.Coninutul mecanismului de pia

2.2.Exigenele mecanismului de pia

2.3.Implicarea statului n cadrul mecanismului de pia

Intervenia statului n economie reprezint o problem extrem de controversat n

2.3.1.Motivaia interveniei statului n economie

Principalele motive pentru care statul intervine n economie sunt:

1) Intervenia statului n materie de pre. Un pre nu este aproape niciodat un simplu

Crearea i organizarea unor uniti productoare de bunuri marfare (energie electric,

2.4. Agenii economici care acioneaz n cadrul pieei

III. PIAA BUNURILOR I SERVICIILOR

Organizarea schimbului de mrfuri n realizarea cruia este antrenat comerul

OBS. Coninutul pieei examinat ca i o categorie dinamic nu poate fi limitat la suma

3.2 Structura pieei

Complexitatea structurilor de pia este dat n principal de:

3.3. Elementele care influeneaz dinamica pieei bunurilor i serviciilor

1. Producia de bunuri industriale i agricole. Este considerat ca unul dintre factorii

legtura dintre evoluia pieei i cea a autoconsumului populaiei. n legtur cu acest

3.4. Principalele categorii de parteneri prezeni n cadrul pieei

Aceti parteneri pot fi structurai n 6 categorii:

Cumprtorii apar ca o categorie distinct n cadrul pieei inndu-se seama c sunt

3.5.Mondializarea sau globalizarea pieei

Economia contemporan se confrunt cu o veritabil maree a comerului mondial.

IV. CONSUMUL, STRUCTURA I LEGILE SALE ECONOMICE

3. dup natura valorilor de ntrebuinare care asigur satisfacerea diverselor nevoi:

consum de produse de lux: o palet larg de produse din grupa aparaturii

4.3. Limitele consumului

1. propensiunea medie a consumului (c)

a sporului de venit (are n vedere comportamentul consumatorului n funcie de variaia

X=venituri X=sporul sau diminuarea veniturilor

2. bunuri superioare (de lux) Ec >1. O cretere a veniturilor de un procent determin o

4. dup gradul n care mrfurile particip la satisfacerea trebuinelor:

c. structura pe vrste, sexe i profesii care influeneaz n principal structura

VI. OFERTA DE MRFURI

6.2. Structura ofertei de mrfuri

vi. nlocuirea lor se face cu anumite reineri din partea consumatorilor

a. Dezvoltarea ofertei de servicii genereaz chiar o concuren cu oferta

VII. PREURILE N COMER

7.1. Preul. Coninut i utilizri.

Ca aspecte macroeconomice ale economiei de pia trebuie avute n vedere libertatea

comerciale ce importul i exportul de mrfuri nu se opereaz cu noiunea de adaos

Funciile adaosului comercial:

PA pre de achiziie; TVA tax pe valoare adugat.