Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cristea
Dumitru
Comunitatea studetilor din camine este formata din grupuri secundare, in cadrul
carora pot fi identificate mai multe grupuri primare, naturale, intrucat iau nastere in mod
spontan, aspect datorat existentei unor preconditii care conduc catre dezvoltarea unor relatii
stabile intre membri; informale (nu exista un cadru institutional anterior, dinamica proceselor
este determinata de prezenta factorillor socioafectivi spontani, precum si din cei ce rezulta in
urma formarii grupului). Aceste grupuri primare sunt, la randul lor, conform clasificarii lui
Cooley, grupuri de vecinatate. Totodata, in cadrul comunitatii studentilor din camine pot fi
identificate si grupuri de apartenenta (membrii apartin in mod natural sau prin activitatea pe
care o desfasoara), de referita (intrucat se imprumuta valorile, normele, precum si atitudinile
considerate a fi de referinta datorita prestigiului capatat de catre acestea), insa, exista si un
anume grup de presiune constituit de catre reprezentatii structurilor de putere (administrator,
paznic, seful de camin, etc.). Acestia din urma detin o capacitate de a exercita o influenta
importanta asupra unor persoane sau asupra altor grupuri datorita pozitiei detinute, a
prestigiului si a resurselor de care dispun.
Rolul acestei structuri a autoritatii este acela de a mentine grupul ca sistem unitar prin
crearea sentimentului de apartenenta (coeziunea, prin intremediul autoritatii pe care o detine,
a controlului pe care detinut). Principalul efect al acestei coeziuni este conformismul de grup.
In urma presiunii psihosociale, conduitele membrilor grupului tind sa se uniformizeze, iar
aceste uniformitati capata treptat statutul de norme si modele, valoarea acestora fiind
simbolica. Nerespectarea acestor norme si modele adoptate in mod tacit este sinonim cu
respingerea valorilor colective si este privita ca o contestare a valorilor, sau, chiar ca un atac
la principiile de baza ale grupului. Trebuie mentionat si faptul ca reactia membrilor in urma
acestor incalcari majore ale regulamentului determina o serie de reactii, dintre cele mai
diverse, in functie de importanta acelor norme, de frecventa incalcarilor, etc. Conformismul
poate fi perceput ca o garantie a acceptarii, a functionarii si a mentinerii existentei grupului;
creaza totodata un sentiment de securitate. Opusul conformismului este dat de prezenta
deviationismului, care defineste tendinta individului de a se indeparta de la valorile si
normele considerate de catre grup ca fiind firesti, normale, putand imbraca diverse forme (de
la a nu respecta intimitatea colegului sau a colegilor de camera prin folosirea lucrurilor ce le
apartin, pana la a-i deranja pe ceilalti in timpul noptii).
Cele mai importante componente ale vietii de grup sunt reprezentate de planificarea,
coordonarea si controlul activitatilor, acestea fiind intr-o stransa legatura cu procesele de
influenta si de modul in care puterea este distribuita. Astfel, ajungem la problematica data de
ceea ce reprezinta leadershipul (aceste defineste ansamblul relaiilor pe baza carora o
persoan ori un grup de persoane reuseste sa influeneze comportamentul de grup, dirijand,
supraveghind i controland activitile, asigurnd meninerea grupului ca sistem organizat).
Leadership-ul vizeaza trei aspecte esentiale. Mai exact: aspectul functional (rolul pe care
conducerea in are in desfasurarea activitatilor, iar aici se pot oferi cateva exemple precum:
organizarea unor grupuri care in preajma sarbatorilor de iarna sa mearga la colindat,
strangerea de fonduri pentru amenajarea/reabilitarea/repararea sau achizitionarea de bunuri,
etc.); aspectul relational (modul in care persoana lider-ului se evidentiaza in cadrul
raporturilor cu ceilalti membri ai grupului in contextul exercitarii functiei sale) si aspectul
aptitudinal (care face referire la calitatile pe care acest lider le are in ceea ce priveste
mentinerea unui echilibru, solutionarea conflictelor, asigurarea coeziunii, etc.).