Sunteți pe pagina 1din 3

Comunicarea reprezint schimbul de mesaje ntre cel puin dou persoane, din care una emite

(exprim) o informaie i cealalt o recepioneaz (nelege), cu condiia ca partenerii s


cunoasc codul (s cunoasc aceeai limb).
Capacitatea de a comunica reprezint o premis a procesului de construire a relaiilor
interpersonale i de integrare social.
Muli oameni consider procesul comunicrii ca fiind un proces simplu, deoarece la majoritatea
persoanelor el decurge uor. Dac ne gndim totui ce anume reprezint comunicarea, vom fi
surprini de ct de complex este acest proces n realitate.
Cei mai multi oameni considera ca a vorbi despre tot si toate cu cei din jur inseamna ca au o
comunicare buna cu acestia. Confunda vorbirea fara substanta si scop, cu comunicarea. Sau
auzirea cu ascultarea. Si apoi, sunt nedumeriti ori de cate ori nu se fac intelesi sau se instraineaza
de cele mai dragi fiinte din viata lor.

Fiecare fiinta umana doreste sa fie ascultata, iar cand nu este, are senzatia ca nu este importanta
si isi intareste convingerea ca nu este sufiecnt de buna, de importanta, etc. Toti avem nevoie sa
fim ascultati. Si atunci, de ce foarte putini ascultam?
Iat deci c exist o distincie clar ntre a asculta i a auzi n sensul c a asculta presupune
a auzi i a nelege simultan. Diferena poate fi mai bine neleas prin raportare la efectul
cocktail conversaii numeroase, simultane, n acelai spaiu, de care suntem contieni, dar
crora le atribuim cu dificultate semnificaii, pentru a le asculta fiind necesar un efort contient.
Pornind de la aceast distincie, putem deduce dou forme ale ascultrii: ascultarea pasiv (1)
receptarea mesajelor asociat cu absena rspunsurilor i a ntrebrilor din partea interlocutorului
i ascultarea activ (2) mod de a reaciona prin care partenerul este stimulat s continue s
vorbeasc i care v permite totodat s avei certitudinea c nelegei ceea ce vi se comunic.
Cel mai important este sa invatam sa ascultam. O buna comunicare incepe cu o buna ascultare.

Sa fim prezenti, cand cineva vorbeste cu noi. Adica sa ascultam activ, sa fim atenti la mesajul pe
care doreste sa ni-l comunice .
Sa pastram contactul vizual. Asta ne ajuta sa fim efectiv parte din conversatie si sa cream un
spatiu, care-i confera incredere iterlocutorului.
Sa evitam sa-l intrerupem pe cel care vorbeste , iar cand dorim sa o facem, sa cerem
permisiunea.
Sa ne oprim din orice activitate care ne-ar putea distrage atentia si sa inlaturam orice stimul
perturbator (ex. inchidem televizorul)
Sa fim creativi in conversatie, adica, in timp ce ascultam, sa renuntam la judecati si prejudecati,
idei fixe sau manipulare si sa fim in lumea celui care ne vorbeste, acceptand punctul lui de
vedere.
Sa fim oglinda celui care vorbeste, reformuland ceea ce am inteles.
Sa avem curajul de a amana conversatia, in cazul in care suntem preocupati de altceva si nu
putem fi prezenti suta la suta .
Sa oprim fluxul gandurilor proprii, pentru a putea fi acolo, total, pentru cel care ne vorbeste.

Voi ncheia cu un citat din Carl Rogers, cel care a utilizat pentru prima dat termenul de ascultare
activ: Cnd am fost ascultat i neles, am devenit capabil s privesc cu ali ochi lumea mea
interioar i s pot merge mai departe. Este surprinztor s constai c sentimente care erau de-a
dreptul nspimnttoare devin suportabile de ndat ce ne ascult cineva. Este stupefiant s vezi
c probleme care preau imposibil de rezolvat i gsesc soluia atunci cnd cineva ne nelege.
S tii s asculi este o competen pe ct de rar, pe att de preioas !

Le roi Franois Ier dcide la construction du chteau de Chambord en 1519 sur des terres
marcageuses, au bord de la rivire Cosson et au centre dune fort trs giboyeuse, pour en faire
un grand, bel et somptueux difice . Un difice qui doit lui permettre dassouvir sa passion
pour la chasse.
Fortement fascin et influenc par les arts et les artistes italiens, il fait construire un chteau o
se mlent la fois les influences franaises et italiennes.
Le chteau est construit sur le modle des chteaux forts du Moyen ge, avec un btiment carr
central, le donjon, dot de quatre tours chacun de ses angles. l'intrieur du donjon, on trouve
cinq niveaux habitables construits sur le mme modle : quatre appartements carrs et quatre
appartements dans les tours rondes par niveau.
Lescalier double est au centre de ldifice, il donne accs au premier tage (tage des
appartements historiques), au deuxime tage (tage consacr la thmatique de la chasse et lart
animalier) et la grande terrasse, avant dtre couronn par la tour-lanterne et la fleur de lys,
symbole de la monarchie de France.

Cest une curiosit architecturale qui a contribu la renomme de Chambord. Le principe est
la fois simple et tonnant : deux escaliers qui tournent dans le mme sens mais qui ne se croisent
jamais. Ainsi, on peut monter ou descendre les tages sans croiser les personnes qui utilisent
lautre escalier.
On aime penser que Lonard de Vinci est lingnieur et architecte de ce double escalier. En
effet, Franois 1er et lartiste italien avaient lun envers lautre un attachement trs fort. Ils se
sont rencontrs Bologne en Italie, avant que le roi Franois Ier ninvite Lonard de Vinci
sjourner en Val-de-Loire, et plus prcisment au manoir du Clos Luc Amboise, o lartiste
meurt en 1519.

Le Domaine National de Chambord est un ensemble architectural et naturel unique en France qui
est inscrit au patrimoine mondial de lUnesco depuis 1981. Cest aussi une rserve nationale de
faune sauvage et de chasse qui hberge de nombreux animaux reprsentatifs de la faune de
Sologne, dont les populations de sangliers et cervids, et ce depuis 1947.
Environ 800 hectares sont accessibles toute lanne au public, pour profiter des sentiers pdestres
baliss ou des pistes cyclables amnages.

Le chteau de Chambord est situ dans la commune de Chambord, dans le dpartement du Loir-
et-Cher. Il est le plus prestigieux des chteaux de la Loire. Il est constitu dun jardin ainsi que
dun parc de chasse class monument historique

S-ar putea să vă placă și