Sunteți pe pagina 1din 245
La urmatoarele intrebari raspundeti dupa urmatoarea cheie: A - Daca réspunsurile 1, 2, 3 sunt corecte B - Daca raspunsurile 1, 3 sunt corecte; C - Daca raspunsurile 2, 4 sunt corecte; D - Daca raspunsul 4 este corect; E - Daca toate raspunsurile sunt corecte sau toate sunt false: Al. Sinteza intracelular& de proteine implica participarea: 1, Nucleului 2. Reticulului endoplasmic rugos 3. Mitocondriilor 4. Lizozomilor 2. Mioglobina este o proteina: 1. Sarcoplasmic& 2. Reglatoare 3, Necontractila 4. Care leaga Ca** 3. Muschif toracelui sunt: 1, Muschi pectorali 2. Muschii dintati 3, Muschii intrecostali 4. Muschi trapezi x4. Stabilirea frecventel stimulilor care produce tetanos complet depinde de: - Durata fazei de relaxare a secusei : 2. Durata fazei de contractie a secusei 3. Intensitatea stimulului declansator 4. Perioada refractar& a muschiului = Ww 5. Urmatoarele oase se formeaza prin osificarea de membrana: 1. Frontalul 2. Corpul claviculei 3. Parietalul 4. Vertebrele 6. Sinapsa neuromusculara: 1. Este componenta a unit&tii motorii 2. Este mediaté de catre acetilcolin& 3. Este o sinapsa excitatorie 4. Este o sinapsa inhibitorie 7. Neuronii pot fi: 1, Intranevraxiali we 2. Extranevraxiali c 3. Motori 4. Micsti x8. Energia eliberata prin hidroliza ATP poate fi utilizaté pentru: 1. Cuplarea excitatie- contractie 2. Influxul celular de Ca2+ 3. Inactivarea neurotransmit&torului din sinapsa neuromusculara 4, Relexarea muschiului 9. Unmatoarele substanfe se aflé in concentraftie mai mare extracelular dec&t intracelular: 1. Nat 2. Glucoz 3. Car 4. K 10. Urmétoarele celule sunt polinucleate: 1. Celula gliala -2. Limfocitele ~- 3. Neuronul 4. Fibra musculara striat& Ae 1. Muschii spatelui si cefei sunt reprezentati de : 1. M. trapezi 2. M. dintati 3. M. mari dorsali 4. M. sternocleidomastoidieni 12. Teaca Henle: y/1. Este prezenté in axonii nemielinizati +2. Contine fibre de colagen 3. Acopera celulele Schwann 4. Are rol in conducerea potentialului de actiune “13. Epiteliul cilindric stratificat se aft Ja nivelul: 1. Canalelor de secrete salivare 2. Mucoasei veziculei biliare 3. Esofagului “74. Canalelor de excretie salivare x4. Epitelille cubice simple : «1, Se afl la nivelul bronhiolelor 2. Formeazi mucoasa gastricé “3. Constituie epiteliul canalelor de secretie ale glandelor exocrine 4. Se aff la nivelul mucoasei trompelor uterine X15. Fibra muscular’ striatd: 1. Prezinta diametrul de 5 microni 2. Contine ribozomi liberi in citoplasma «3, Prezint& cel mult 4 nucleoli 4. Poate avea hungimea de100 mm 16, Celulele glandelor endocrine: 1. Pot fi celule epiteliale 2. Pot fi organizate in structuri morfologice secretorii (foliculi) 3. Pot fi celule nervoase «._ x4. Intra in structura stromei 17. Atonia apare in urmatoarele conditit: 1. Contractura fiziologic& ~-2. Somn 3. Stimularea cerebelului 4. Sectionarea radacinii anterioare a nervilor spinali 1. Influxul de Na* 2. Influxul de’Ca?* 3, Influxul de K* 4. Efluxul de K* 19, Miofilamentele de actin& din fibra musculard striats: 1, Sunt in numar mai mare decat cele de miozina 2. Se inseré pe membrana Z 3. Sunt componente ale discului clar 4. Se scurteaza in timpul contractiei 20. Mioglobina: 1. Contine Fe** 2. Este o proteina miofibrilaré 3. Leag’ oxigenul 4. Leaga Ca** 21. Urmatoarele formatiuni prerezinté membrana dubla: 1, Mitocondriile 2. Lizozomii 3. Nucleul 4. Reticulul endoplasmic 22, Placa motorie: 1. Se afla in fusul neuromuscular 2, Prezint& ca mediator acetilcolina 3. Contine Na+ in spatiul sinaptic 4. Trasmite impulsuri inhibitorii 23. Sinteza proteica are loc la nivelul: 1, Ostoblastului 2. Osteocitului 3, Osteoclastului 4, Osteoplastului 24. Precizati pentru care dintre regiunile vertebrale prezentate, numarul vertebrelor nu este corect: 1. Cervical - 7 2. Toracicé - 10 3. Lombaraé - 5 4. Coccigian’ -3 é 25. Frecvenfa stimutilor ce determin& tetanos complet depinde de: 1. Perioada de latent& a muschiului 2. Faza de relaxare a secusei 3. Durata potentialului de actiune 4. Intensitatea stimulului 26. Perioada refractara : 1. Are o duraté dependenta de durata potentialului de actiune 2. Este dependenta de intensitatea stimulului ce produce potentialul de actiune 3. Determin’ numarul de stimuli la care 0 celulé poate raspunde in unitatea de timp A fibrei musculare striate are 0 durat&’ mai mare dec&t faza de contractie a secusei. 27. Canalele Havers: 3A. Se afl la nivelul epifizei femurului 2. Contin m&duv’ hematogena, la tineri 3. Contin fibre nervoase vegetative 4. Sunt perpendiculare pe canalul medular 28, Fibra musculard striat&: 1. Este izolata electric prin ’ perimisium, 2. Contine in citoplasma ribozomi liberi 3. Prezint& cel mult 4 nucleoli y 4, Poate avea lungimea de10 mm | 29, Conducerea saltatorie a potentialului de actiune se realizeazé ip nivelul: 1 1, Sarcolemei 2. Prelungitilor periferice ale neuronilor din ganglionii spinali gm 3. Sinapselor axo-somatice 1 4. Fibrelor mielinice 30. Care dintre urmatoarele epitelii este/sunt permeabile pentru apé: 1. Epiteliul ureterelor 2. Epiteliul canalelor de excretie ale glandelor salivare 3. Epiteliul vezicii urinare 4. Epiteliul veziculei biliare i 31. Osteogeneza de membrana este caracteristic& pentru: 1, Cresterea in grosime a oaselor lungi 2. Dezvoltarea claviculei 3. Dezvoltarea occipitalului 4. Dezvoltarea tuturor oaselor neurocraniului 32, Tomusul muscular: . Este controlat prin c&ile piramidale i Este controlat prin sisternul extrapiramidal 3. Depinde de numérul de fibre musculare din unitatea vote 4. Depinde de motoneuronii gai N 33. Muschi toracelui sunt: 1. Muschii trapezi 2. Muschii dintati "48. Muschii santurilor vertebrale 4. Muschi intercostali 34, Mioglobina: 1. Este proteina miofibrilara: 2. Este proteina reglatoare 3, Leaga Ca** 4. Contine o grupare hem identic& cu cea din hemoglobin& 35. Sinapsa neuromuscularé: 1. Are acetilcolina ca mediator 2. Se aflé la nivelul fusului neuromuscular 3. Este o sinapsa excitatorie 4. Este o sinapsa inhibitorie 36. Neuronii pot fi: 1. Senzitivi 2. Localizati intramural 3. Secretori de substante cu functie de hormon 4, Autoexcitabili 37. Miofilamentele de miozina din miofibrila striata: 1. Sunt de natura proteic& 2. Se scurteaza in timpul contractiei x3. Sunt componente ale benzii H 4. Se insera pe membrana Z 438. Energia eliberat& prin hidroliza ATP poate fi utilizat pentru urmatoarele procese: 1. Influxul celular de K* 2. Transportul Ca2* din reticul spre miofibrile 3, Influxul Ca® in reticulul endoplasmic 4. Influxul de Na* 39. Din grupa muschilor capului fac parte: 1. Mm. trapezi 2. Mm. hioidieni 3. M. sternocleidomastoidieni 4. M. masticatori M40. Fosfatidele: 1. Sunt enzime sarcoplasmice 2. Sunt proteine reglatoare sarcoplasmice 3. Se afla in spatiul sinaptic 4. Sunt componente ale mitocondriilor 41. Glicogenul: . Costituie incluziuni citoplasmatice neuronale 2. Este bogat reprezentat in sarcoplasma 3. Intré in structura sarcolemei 4. Reprezint& principalul material energogenetic al muschiului 442. Centrozomul lipseste din: 1. Osteoclast 2. Celula gliala 3. Fibra musculara striata 4. Hematie, 43, Urmatoarele celule contin mal mult de doi nuclei: 1. Osteoclastul 2. Neuronul 3. Fibra musculara striaté 4. Celula epitelialé cheratinizaté 44. Axoplasma confine: 1. Incluziuni de glicogen 2. Mitocondrit i 3, Miofibrile 4, Lizozomi 45. Fibrele amielinice: 1. Pot fi somatice sau vegetative 2. Constituie fibrele vegetative postganglionare 3. Sunt inconjurate de celule Schwann 4. Au viteza de conducere mai mic& decat fibrele mielinice 46. Celulele gliale: 1. Prezinté un singur_nucleu 2. Se pot divide (inmulti) 3, Prezint& numeroase prelungiri 4, Participa la sinteza de mielina 47. Muschiul circular al irisului: 1. Este inervat de fibre simpatice 2. Este relaxat prin stimularea n, oculomotor 3, Prin contractie creste diametrul pupilar “M4. Prezint& automatism 48, Tesutul osos indeplineste urmatoarele roluri in organism: 1. Depozit de saruri fosfocalcice 2. Prin m&duva rosie din canalul medular, la fat, genereaz& megacariocite Participa la protectia unor organe de importanta vitala 4. Fiind un tesut conjunctiv participa la nutritia tesutului epitelial. 49, Epiteliul cilindric stratificat se afla Ja nivelul: 1, Canalelor de secretie ale glandelor salivare 2. Veziculei biliare 3. Esofagului 4. Bronhiolelor » 50. Oseina: 1. Reprezint& 66% din Gihatanta fundamentala a tesutului osos 2. Este secretaté de catre osteocite 3. Este sintetizaté in cantitate mai mare sub actiunea parathormonului 4. Este sintetizata in cantitate mare in timpul osteogenezei “51. n> neted visceral const fh: 1. Declansarea potentialului de actiune cand muschiul din peretele unui organ cavitar, este destins . Imposibilitatea wal contractei tetanice 3. Declansarea spontan’ a potentialului de actiune 4, Mentinerea constant a presiunii intracavitare al unui organ al cArui volum variaz’ in mite fiziologice 52, Sinapsa neuromuscularé: 1. Poate fi mediaté de adrenalina 2. Este mediat& de catre acetilcolina 3, Realizeaza transmiterea sinaptica in m, striat, in functie de concentratia plasmatica de parathormon 4. Este o sinapsa excitatorie 53. Acidul lactic: 1. Scade pH-ul intracelular 2. Nu poate fi metabolizat de catre celula miocardicé 3. Este un produs al glicolizei 4,Este un produs al ciclului Krebs w (54, Refacerea ATP-ului in fibra muscular strial& necesita participarea urmatoarelor organite: 1. Complexului Golgi 2. Reticulului endoplasmatic neted 3. Reticulului endoplasmatic rugos 4. Mitocondriilor 58. Perioada retractara: 1. Are o durat& mai mare in fibra miocardica decat in cea striata 2. Este dependenta de intensitatea stimulului 3, Are o durat& comparabilé pentru neuronii unui are reflex 4. Are durata mai mare decAt suma duratei primelor doua faze ale secusei muschiului striat 56. Miotibrilele: 1. Examinate la microscopul optic pot prezenta striatii 2. Contin proteine reglatoare 3. Contin microfilamente de miozina, 4. Se afla la nivelul fibrei musculare intrafusale 57. Tonusul muscular: 1. Scade in timpul somnului 2. Este controlat, in special, prin sisternul extrapiramidal 3. Depinde de aferentele de la fusurile neuromusculare 4. Depinde de numarul de fibre musculare din unitatea motorie » 58, Muschi supinatori ai piciorului: 1. Se afla la nivelul gambei . 2. Ridicé marginea interna a piciorului 3. Coboara marginea externa a piciorului 4 4. Sunt inervati de neuroni alfa si gama 59. Fibra muscularé netedé se caracterizeazé prin: 1. Are potentialul de actiune mai mic decat fibra musculara striata Comunica electric cu celulele vecine prin punti intercelulare 3. Viteza maxima de transmitere a impulsului de ordinul cm/sec 4. Contine miofibrile organizate in sarcomere 60. Precizati care dintre urmatoarele procese din fibra musculara striat& orespund consumulyi de oxigen minim si, respectiv, maxim: 1. Mentinerea potentialului de repaus 2. Depolarizarea sarcolemei 3. Contractura fiziologica 4. Contractia izotonica . Brecizati pentra care dintre Linhatoni parametrii ai secusei m. striat valoarea duratei este corecta: 1. Periodei de latent - 100 msec. 2, Faza de contractie - 400 msec. 3. Faza de relaxare - 500 msec 4, Durata medie a secusei- 0,1sec. 62. In timpul coniractiei musculare se modifica urmatoarele dimensiuni: 1, Lungimea miofilamentelor de N miozina 2. Lungimea discului intunecat 3. Lungimea miofilamentelor de actina 4, Lungimea discului clar 1. Tubulare simple 2. Tubulare ramificate 3. Acinoase 4. Tubulo-acinoase 64. Tesutul cartilaginos: 3g 1. Este bogat in saruri de sodiu 2. Contine fibre elastice 3. Prezinta celule sferice 4, Este bogat vascularizat 65. Urmatoarele tipuri de celule sunt polinucleate: 1. Fibra muscular’ neted’ 2. Osteoclastul 3. Fibra musculara cardiaca 4. Fibra musculara striat 66. Epiteliile cubice 1. Se aflé la nivelul bronhiolelor 2. Se afla la nivelul mucoasei gastrice 3. Formeaza peretele canalelor de secretie ale glandelor 4. Se afla la nivelul mucoasei trompelor uterine 67. Muschii pronatori ai picic 1. Se afl la nivelul gambei-—- 2. Ridic& marginea interna a piciorului 1 3. Sunt inervati de neuroni alfa si gama 4. Coboard marginea externa a piciorului 68. Fibrele tesutului conjunctiv sunt: 1. De elastina 2. De reticulina 3. De colagen 4. De fibrina 69. Microfilamentele de actin&: 1.Contin un singur tip de proteina| contractilé . 2 Au diametrul mai mic decat 0,11 3. Se inser& pe membrana Z 4. Sunt in numar dublu fata de microfilamentele de miozina 70. Glicogenul: 1. Formeaza incluziuni in neuroplasma, 2. Este bogat reprezentat in sarcoplasma 3. Se aflé in structura sarcolemei 1 4. Este un polimer al glucozei 71. Celulele gliale: 1. Au capacitate de fagocitoz’ 2. Sunt in raport de 10/1 fat& de | numérul neuronilor 3. Sunt implicate in controlul schimbului de substante nutritiv dintre s&nge si celule nervoase 4. Prezinté membrana celularé polarizata electric 72. Tonusul muscular; 1, Este dependent de starea de | veghe 2. Este crescut in timpul starilor emotionale puternice * 3, Depinde de aferentele de la | fusurile neuromusculare 4. Depinde de aferentele de la organele tendinoase Golgi | 2. Cresterea concentratiei de Ca” in reticulul sarcoplasmic 3. Influx de K* 4. Influx de Na* 74. Placa motorie: 1. Poate avea in alc&tuire butoni terminali ai neuronilor gama 2. Se afla in fusul neuromuscular ¥ 3. Prezinta perioada refractaré 4. Prezinta adrenalina ca mediator 75. Cronaxia: 1. Este un parametru al excitabilitatii celulelor nervoase 2. Poate avea o durata de 0,1 ms pentru o celula al c&rei timp util este de 2 ms 3. Are valoarea invers proportionalé faté de excitabilitatea unei celule - 4. Are aceeasi valoare pentru toate componentele unui arc reflex. 76. Din grupa muschilor capului fac parte: 1. M. frontal 2. M. masticatori 3. M. occipital 4. M. pielosul gatului 77. Maschial croitor: 1. Este situat pe fata lateralé a coapsei 2. Este-un muschi scheletic <3. Prin contractie determina extensia coapsei 4. Este situat in plan superficial 78. Din grupa muschilor tranchiului fac parte muschii: vd. Trapezi 2. Marii dorsali 3. Intercostali 4. Oblici externi 79. Scheletul corpului uman confine urmétoarele case nepereche: 10 1. Etmoid 2. Sacra 3. Sfenoid 4. Patela 80. Neurocraniul este alc&tuit din urmatorele oase: 1. Parietale 2. Etrmoid 3. Frontal 4. Maxilarul 81. Tesutul cartilaginos hialin se afl Ja nivelul: 1. Meniscurilor articulare +2. Ultimelor doua coaste 3. Epiglotei 4. Cartilajelor laringeale 82, Tesutul conjunctiv moale de tip fibros intré in structura: 1. Ligamentelor +2. Capsule renale 3. Tendoanelor 4. Hipodermului 83. Neurilema: 1. Permite influxul pasiv de Na* in timpul depolarizarii f 2. Este permeabila pentru glucozd 3. Permite efluxul pasiv de K", in timpul repolarizarii + 4. Permite efluxul pasiv de Ca 84. Pe langa functia locomotorie, prin contractie, muschii striafi indeplinesc urmétoarele roluri: 1. Favorizeazé intoarcerea venoas& 2. Participa la termoreglare 3. Realizeaza inspiratia in conditii bazale ~ A. Realizeaz& expiratia in conditii bazale 85. Neuronii motori gama: 1. Se aflé in nucleul motor al nervului trigemen 2. Sunt stimulati simultan cu neuronii motori alfa in contratiile voluntare Formeaza sinapse, mediate de acetilcolina, in fusurile neuromusculare 4. Se afla in coarnele anterioare ale maduvei spindrii 86. Precizati pentru care dinire urm&toarele perechi de oase numaral Jor este corect: 1. Carpiene - 7 2. Coaste - 10 3. Tarsiene - 8 4, Falange - 15 87. Care dintre urmatorii me inserd pe aponevroze: 1. M. marele dorsal 2. M. trapez 3. M, fesieri 4. M. stermocleidomastoidieni 88. Proprietatile fundamentale ale muschiului striat sunt: 1. Excitabilitatea 2. Contractilitatea 3. Elasticitatea 4. Plasticitatea 89. Precizati care dintre urmatorit muschi, prin contractie, pot participa Ah desfasurarea expiratiei: 1. M. drepti abdominal 2. M. stemmocleidomastoidieni 3. M. oblici externi 4. M. diafragm 2 i 90. Contractura fiziologic& reprezinta: 1. Cea mai puternica contractie a muschiului striat 2. Cresterea excitabilitatii neuromusculare determinata de hiposecretia de parathormon 3. Un mecanism de termoreglare 4. O forma de obosealé musculara caracterizaté prin sc&derea Ca°* * intracelular 91. Curburile fiiologice ale coloanei vertebrale, cu convexitatea anterioaré sunt: 1. Cervical # 2.Toracala ~ 3. Lombara. 4. Sacralé He 92, Conducerea impulsului in fibrele nervoase se caracterizeaza prin: 1. Posibilitatea conducerii potentialului de actiune, in ambele sensuri, prin prelungirile unui neuron 2. Transmiterea impulsului intre fibrele nervoase alaturate este impiedicata de catre perinerv 3. Transmiterea unidirectionala se realizeazs la nivelul sinapselor chimice Viteza de conducere este constanté pentru prelungirile unui neuron 93. Osificarea de membrand este caracteristicd urmatoarelor oase: 1. Oaselor de la baza craniului 2. Claviculei 3. Femurului 4. Oaselor boltii craniului + 94. Omoplatul: 1. Este un os lat 2. Se formeaza prin osificare de cartilaj 3. Impreuna cu clavicula particip’ la formarea centurii scapulare 4. Este localizat in partea anterioara a toracelui 95, Scheletul corpului uman: 1, Este alcdtuit din aproximativ 200 case 2. Reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotie 3. Reprezinta partea_pasiva a aparatului locomotor 4, Este alcatuit din oase lungi, scurte si late 96. Aponevroza lombara: 1. Are raport anatomic cu vertebrele lombare 2. Este loc de insertie pentru muschit marii dorsali 3. Are forma romboida 4. Este loc de insertie pentru muschii drepti abdominali 97. Rezistenja tesutului osos este asigurata de : 1, Impregnarea substantei funda- mentale cu saruri fosfo-calcice . Numarul mare de fibre elastice . Orientarea fibrelor conjunctive sub -influenta fortelor mecanice care actioneaza asupra osului Cantitatea mare de substanta fundamental 98. Substanta osoasa a diafizei: 1. Este dispusa intre periost si canalul medular 2. wo 4. 12 2. Este formata din osteoane 3. Este strabatuta longitudinal de canale Havers 4. Este strabatuta transversal si oblic de canale care fac legatura intre canalele Havers 99. Reteritor la canalele osoase care fac legatura intre osteoane, urmatoa- rele afirmatii sunt adevarate: 1. Contin vase de sange 2. Au trdseu transversal 3. Se gasesc intre periost si canalul medular 4. Centreaza osteonul 100. Areolele: 1. Se intalnesc in tesutul osos spongios 2. Contin m&duva rosie hematogené 3. Sunt de forme si marimi diferite 4. Confera osului spongios aspectul unui burete 101. Osificarea endoconjunctiva: . Se realizeaza intr-o membrana conjunctiva fibroass Este caracteristica oaselor lungi Determina formarea oaselor boltii craniene . Se interconditioneaz’ cu osificarea endocondrala in caz de fracturi ‘Nanismul se poate instala in urmétoarele condifii: 1. Absenta congenitala a glandei tiroide 2. In hipofunctie paratiroidian’ 3. in hipofunctie de STH 4. in hiperfunctie de STH 2 rs 102. ae ¥03. Alegeti formulétrile false referitoare la osteogenez3: 1. Incepe din a 6-a s4ptamana a vielii embrionare. 2. Osul primar rezult& prin inlocuirea tesutului conjunctiv. 3. Osteoblastele se hipertrofiaza si se distrug. 4. Remanierea osoasa are loc prin osteoliza. 104. Hipofunctia tiroidiana este Insofité de: 1. Deformiri osoase. 2. Defecte ale dentitiei. 3. Nanism 4, Exoftalmie. 105. Hormonii care controleazi procesul de crestere sunt: 1. Tiroxina 2. Triiodotironina 3. Testosteronul 4. Hormonul somatotrop 106. Fibrele musculare de la nivelul esofagului sunt: 1, Netede 2. Dispuse circular 3. Striate 4. Dispuse longitudinal 107. Tesutul conjunctiv al muschiului striat: 1. Este organizat in mai multe teci 2. Este reprezentat de tesut moale in care predomina componenta celulara 3. Formeaz la capetele muschiului tendoane si aponevroze. 4. Variaz&, cantitativ, in raport cu activitatea fiziologicA muscularé tb { 108. fn alc&tuirea unitajii functionale amuschiului intra: 1. Un neuron motor 2. Un neuron senzitiv 3. Fibre musculare inervate de | axonul neuronului motor. 4. Fibre musculare inervate de dendritele neuronului servitiv. 109. Muschiul raspunde prin contracfie la stimuli: 1. Electrici 2. Termici | 3. Chimici 4. Mecanici 110. Dupis acfiune muchilticeps 2. Pronator al mainii 3. Flexor al antebratului pe brat 4. Extensor al antebratului pe brat. 111. fh timpul contractiei muschithui striat se produce: 1. Scurtarea muschiului 2. Scurtarea fibrelor musculare 3. Scurtarea miofibrilelor ~ 4. Scurtarea miofilamentelor 112, Osteogeneza poate fi stimulats de : 1. Factori metabolici 2. Vitamine WW 3. Tiroxina +4. Cortizol 113. Muschiul neted Se affa in structura: 1. Peretelui capilarelor limfatice 2. Glandelor gastrice 3. Epidermului ve 4. Nervului 14. Sternul: 11. Este localizat pe fata anterioaré a toracelui in plan median. 2. Se articuleaza cu claviculele in partea lui superioaré 3. Se articuleaz’ pe marginile laterale cu primele 7 perechi de coaste prin cartilajele costale 4. Se formeaza prin osteogeneza endocordsala * 115. Excitabilitatea musculard- 1. Poate fi demonstrat pe un preparat neuromuscular prin aplicarea unui stimul cu valoare prag- 2. Creste in timpul oboselii musculare. 3. Variaza in raport cu tipul fibrei musculare. 4. Nu se modifica in raport cu ‘travaliul muscular. -HI6. Spre deosabire de fibra muscu- lara scheleticd, fibra musculard cardiac: 1. Contine multe mitocondrii 2. Are sarcolema subtire 3. Contine un reticul endoplasmatic bogat. 4. Are sarcoplasma abundenta. “117. Osificarea de membrané: 1 Se face pe model de tesut ronjunctiy fibros. _2 5c intalneste la c#sele late * ptimana a % Tape ila 4 hy, Caracterizeaz pee in lungime @ > 14 18. fa muschit somatici se aff urma- toarele fipuri de fibre nervoase: 1. Somatosenzitive 2. Visceromotorii cu origine tn nucleul dorsal at vagului 2. Asigura formarea de jesut osos spongios inspre diafiza. 3. Asigura cresterea in lungime a oasetor fungi. 4. Se intalneste la toate tipurile de case. 120. Pe fata posterioar’ a coapsei se gasese: 1. Muschii fesieri 2. Muschiul triceps sural 3. Muschiul cvadriceps femural 4, Muschiul biceps femural 121. Epimisiumnrul: 1. Inveleste muschiul la exterior 2. Este alc&tuit din fesut conjunctiv 3. Din el se formeaza perimisiumul 4. Este alc&tuit din tesut conjunctiv . cu substanta fundamentalaé “ semiduré 122. Scheletul gambei: 1. Este alc&tuit din tibie si fibula 2. Tibia se gaseste medial de fibula 3. Se interpune intre scheletul coapsei si scheletul piciorului. 4. Este format din oase alcatuite, predominant, din tesut osos spongios 123. Oasele au urmatoarele rahuri: 1. Formeaza structuri ce adapos- tesc organe de importanfa vital 2. Intervin in masticatie. 3. Depozit de substante minerale 4, in transmiterea undelor sonore. 124. Neuronul poate fi: 1. Piriform 2. Fusiform 3. Rotund 4. Piramidal 125. Apendicele xifoid: 1. Este segmentul inferior al sternului 2. R&mane multé vreme cartilaginos 3. Se dezvolt prin osificare de cartilaj 4. Cu el se articuleaza ultimele perechi de coaste, 126. Femurul: Formeaza scheletul coapsei . Epifiza proximal se articuleazi ¢u osul coxal formand articulatia coxofemurala. 3. Este cel mai hing os al scheletului. 4. Se formeaza numai prin osificare de cartilaj. 127. Forma corpului celular al Neuronului este determinaté de: 1. Numérul mare de neuroni din tesutul nervos 2. Prezenta sau nu a tecii de mieling la nivelul axonului 3. De numérul de axoni 4. De numé&rul de dendrite ce emerg din corpul celular bee ae 15 [2 4128. Centrul celular : 1. Este prezent in toate celulele organismului 2. Este situat la periferia citoplasmei 3. Este format din carioplasma 4. Este format din doud formatiuni cilindrice perpendiculare una pe cealalta. 129. Periostul: 1. Provine din transformarea pericondrului. s 2. Inveleste diafiza eotge 3. Contine o zona intern’ ¥ osteogena care produce + osteoblaste. ¥ 4. Asigura cresterea in grosime a oaselor si reparatia osoasa in caz de fracturi. 130.. Corpul celular al neuronuhsi contine urmétoarele organite celulare: 1. Mitocondrii 2. Incluziuni de glicogen 3. Corpi tigroizi ” 4, Miofibrile 131. Permeabilitatea selectivé a smembranei celulare: 1. Este responsabila de repartitia inegala a ionilor de Na* si K* de © parte si de alta a membranei celulare. 2. Este datorata fosfolipidelor 3. Neuronale permite efluxul pasiv de K* 4. Este conditionata de transportul ionic activ 132. Neurilema: 1. Are structura trilaminaté 2. Poate reprezenta membrana segmentului postsinaptic 3. Are permeabilitate selectivé 4. Este polarizata electric , 133. Neurofibrilele: 1. Traverseaza intreaga neuroplasma si axoplasma. 2. Au rol in transportut proteinelor specifice neuronale 3. Apar ca a retea omogend 4. Auo structura striata 134. Derdtritele: 1. Sunt un numar variat in functie de tipul de neuron 2. Au rol in sintezele proteice neuronale. 3. Sunt extrem de ramificate 4. Sunt delimitate de neurilem& “35. Axonul : 1. Este o prelungire multipl 2. Este prelungire ramificata 3. Pe toaté lungimea lui este invelit de cele trei teci 4. Contine vezicule pline cu mediator. 136. Teaca Schwann: . Este o teaca continua . Lipseste in portiunea terminal axonicé Apare si pe colateralele desprinse de la nivelul axonului Este implicata in apararea 43. 4. si nutritia axonului 137. Referitor la celulele gliale, urmatoarele afirmatié sunt corecte: 1, Ocupa spatiile ramase libere in 16 urma distrugerii neuronilor 2. Produc teaca de mielina 3. Participa la controlul transporte lui de substante nutritive dintre sAnge si tesutul nervos 4. Au rol de sustinere. 138. Lizozomii se g&sesc foarte bine dezvoltafi in urmatoarele celule, cu exceptia: 1. Monocitelor 2. Neutrofilelor 3. Osteoclastelor **4. Limfocitelor M39. Urmétoarele organite celulare sunt implicate th procesul de sintezi proteicé: 1. Ribozomii 2. Corpusculii Niss 3. Mitocondriile 4. Aparatul Golgi 140. Membrana celulara confine: 1. Ribozomi 2. Proteine 3. ADN 4, Fosfolipide _JA141. Tesutul conjunctiy contine:: 1. Fibre de colagen 2. Substanta fundamentala 3. Celule fixe 4. Celule provenite din sange 142 Coloana cervical: 1. Este alcatuité din 7 vertebre. 2. Adaposteste umflatura cervicala medularé 3. Se afla posterior de faringe 4. Formeaza scheletul capului si gatului 143. Formatiunile secretorii ale glandelor endocrine sunt organizate sub forma de: 1. Acini 2. Foliculi 3. Ducte 4, Cordoane Tesutul conjunctiv Jax nu se ‘gaseste In: Ame 1. Adventicea tubului digestiv 2. Periteliul capilar. 3. Submucoasa tubului digestiv. 4, Stroma conjunctiva din zona medulara a ovarului 9445. Tesutul conjunctiv seridur al c&rui substanté fundamentalé pare omogend, are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: ANY 1. Substanta sa fundamentala ¥ste denumita condrina. 2. Fibrele conjunctve din structura lui sunt foarte fine 3. Foloseste drept model pentru osificarea de membrana. 4. Contine fibre conjunctive dispuse intr-o impletitura dens& in jurul condroplastelor M146. In procesul osificérii de cartilaj: %@ 1. Osteoblastele se formeaza din celulele cartilaginoase 2. Un rol important il are zona intema osteogenetica a pericondrului 3. Osteoclastele intervin inca din primele stadii ale osteogenezei 4. Celulele cartilaginoase, se inmultesc, se hipertrofiaza si se distrug 7 \ \s \ eat . 147. Care dintre celulele enumerate mai jos prezint& diménsiuni mai mari decat 20-30 inicroni: 1. Fibra musculara striata. 2. Neuronul 3. Spermatozoidul ¢ 4. Osteoclastul 148. Inctuziunile celulare de glicogen nu sunt prezenté in : 1. Fibra musculara nodal& 2. Celulele hepatice 3. Fibra musculara striata 4. Neuron 149. Mitocondniile, organite celulare comune, se caracterizeazA prin: 1 Capacitatea de sintezA a ac. grasi 2. Sunt dispuse ih retea in jurul miofibrilelor striate. 3. Se dispun in intreaga citoplasma celular, att in apropierea nucleului c&t si aproape de membrana celulara. Genereaza energie prin reactii de oxidoreducere. ce se desfasoara in hipoxie. | 3150. Fibrele conjunctive sunt dispuse in refea in: 1, Tesutul conjunctiv care formeaz§ cartilajele costale | 2. Tesutul conjunctiv dens (fibros) 3. Tesutul conjunctiv elastic 4. Tesutul conjunctiv care formeazé fascille. 151. Tesutul reticulat se gasesie in: 1. Maduva rosie hematogené 2. Ganglionii lirmfatici 3. Timus 4, Splina 152. Din enumerarea de mai jos, alegeti glandele tubuloacinoase: 1. Glandele mamare 2. Glandele duodenale 3. Prostata —~4. Glandele sudoripare. 153. Enzimele oxidoreducatoare sunt Jocalizate la nivelul: 1. Membranei externe a mitocondriilor 2. Membranei interne a mitocondriilor 3. Spatiului delimitat de cele dous membrane mitocondriale. 4, Crestelor mitocondriale 154. Sunt rezerve metabolice incluziunile de: 1. Glicogen 2. Melanina 3. Lipidice 4. Nici una din variante 155. Cilii: 41. Au rol in procesele de absorbtie. 2. Au rol in sensibilitatea senzoriala ¥3, Formeazé marginea in perie a celulelor din tubul urinifer 4. Maresc suprafata de contact a celulelor. © 456. Celule pavimentoase se intélnesc in structura: 1. Endocardului 2. Ansei Henle 3. Pericardului 4. Canalul de secretie al glandelor 157. Care dintre urmitoarele celle prezint& mecanisme membranare de transport ionic activ: i 1. Celulele tubului contort proximal 18 2. Celulele fasciculului His 3. Fibrele musculare netede din peretele ureterelor 4. Celulele gliale 158. Ribozomii: - Sunt atasati de membrana extern& nucleara. . Sunt liberi in citoplasma fibrei usculare striate. 3. Sunt atasati de membranele canaliculelor reticulului endo- plasmatic, din corpul neuronal 4. Sunt formatiuni stelate cu rol in sinteza proteinelor specifice 159. Epitelii cu celule dispuse in mai multe straturi se gdsesc in: 1. Uretere 2. Mucoasa bucal& 3. Epiderm 4. Trahee 160. Citoplasma fundamental’ prezint& urmé&toarele caracteristici, cu excepfia: 1. Se prezinta ca un sistem coloidal 2. In alcdtuirea ei intra incluziunile celulare si organitele celulare specifice. 3. Se numeste hialoplasm’ ~ 4. in alcatuirea ei intra organitele celulare comune 161. Precizafi care sunt celulele cu un confinut mare de inchuziunt de glicogen: 1. Celulele hepatice 2. Neuronii din ganglionii previscerali 3. Fibrele musculare striate 4. Celulele adipoase - N M162, Alegeti localizarile corecte ale “"jesutulué conjunctiv (densffibros: 1. Hipoderm 2. Albugineea testiculului 3, Capsula conjunctiva a ovarului 4, Sub seroasa peritonealé 163. Urmtoarele tipuri celulare pot prezenta componente cu rol de a creste suprafata de contact 1. Celulele epiteliale cilindrice Celulele epiteliale ale tubului contort proximal 3. Celulele epiteliale senzoriale*” 4. Neuronii 5. 164, Sunt celule fuziforme: 1. Neuronii pseudounipolari Fibra muscularé intrafusalé 3. Fibra muscularé cardiaca adult& nN . Fibra musculara neteda. 165. Ih structura unui nerv periferic © pot fi identificate urmétoarelé structuri: 1. Fibre periferice mielinizate care conduc impulsul centripet ~ de la receptor spre corpul neuronal 2. Fibre vegetative postganglionare, in special, simpatice, cu rol in controlul aportului substantelor 19 3. Conduc influxul nervos centrifug 4. Sunt prelungiri citoplasmatice foarte ramificate ce contin neurofibrile si corpusculi Nissl 167. Terminatille axonice ale neuroni- Jor\centrali bontribuie la formarea: 1. Sinapselor axo-dendritice 2. Placii motorii 3, Sinapselor axo-somatice 4. Receptorilor 468. Forfa de contractie muscularé depinde de: 1, Suprafata de sectiune a‘futuror fibrelor musculare 2 2. Numarul de fibre/unitats motorie P 3. Lungimea mugschiului 4. Eferenta neuronilor gamma 169. Ositicarea endocondralé caracterizeazé: 1, Formarea humerusului 22. Refacerea osoasa dupa fractur& 3. Formarea tibiei 4. Formarea osului frontal 170. Tonusul muscular este controlat de: 1. Nucleul rosu 2, Impulsuri provenite de la motoneuronii medulari nutritive. 3. Paleocerebel 3. Celule gliale 4. Impulsuri provenite de la fusul 4. Terminatii nervoase libere neuromuscular 166. Care dintre urmatoarele afirmafii 171. Oasele nepereche ale Privind dendritele sunt corecte: neurocraniului sunt: 1. Sunt prelungiri unice 1. Mandibula 2. Se ramificé in portiunea 2. Occipital terminala sub forma de butoni 3. Temporal terminali 4. Sfenoid 472. Care dintre urmatoarele elemen- te se alfa in sarcoplasma fibrei muscu- dare striate: 1, Tuburi transversale ~ 2. Mitocondrii 3. Miofibrile 4. Reticul endoplasmic 373. Travaliul muscular este direct proportional cu: 1. Grosimea muschiului 2. Forta de contractie 3. Intensitatea contractiei 4, Lungimea muschiului 174, Care dintre urmétoarele afirmatii cu privire la structura fibrelor muschiului striat sunt adevarate: . Membrana Z este situata in mijlocul discului intunecat 2. Intre doud membrane Z succesi- ve se aflé o unitate motorie 3. Discul clar contine o altemanta de miofilamente subtiri si groase 4. Membrana Z se inser pe partea interna a sarcolemei 175. In faza de scurtare a fibrelor musculare striate se produce: Apropierea membranelor Z Scurtarea discului intunecat 3. Diminuarea lungimii discului clar 4. Diminuarea lungimil atat a discu- lui car, cat si a discului intunecat 176. Ih constitutia miofibrilelor se afl urinétoarele tiguri de proteine: 1. Protein reglatoare 2. Actina 3. Miozina 4, Mioglobina dy 2 ~ 20 177. Fibra muscularé striata contine: 1. Mitocondrii 2. Numerosi nuclei asezati periferic 3. Miofibrile 4. Capilare sanguine 178. Sarcomeral este unitatea morfofunctionalé a: 1. Muschiului striat 2. Fibrei musculare striate 3. Muschiului neted x 179, La formarea perefilor tranchiului 1, Muschiul dintat 2. Muschiul trapez # 3. Muschiul mare dorsal 4. Muschiul diafragm 180. Activitatea musculaturii striate este controlata prin: 1. Caile piramidale (2: Nucleul rogu { 3. Ganglionii bazali . Hipotalamus 181. Alegoti caracteristicile ‘contractiilor musculare izometrice: 1. Variaza tensiunea muscular 2. Lucrul mecanic este nul 3. Sunt specifice muschilor care realizeaza postura 4. O parte din energie trece in forma calorica 182, in timpul contractiei musculare creste concentratia de Ca’ in: * 1. Sarcoplasma 2. Reticul endoplasmic 3. Jurul miofibrilelor 4, Mitocondrii 183. in timpul contractiei musculare calciul intervine direct ih: 1. Legarea actinei de mioziné 2. Desfacerea actinei de miozina * 3. Cuplarea fenomenelor electrice cu cele mecanice 4, Hidroliza ATP-ului 184. In structura miofibrilelor se intalnesc: 1. Mioglobina 2. Proteine contractile 3. Ribozomi 4. Proteine reglatoare 185, In cursul efortului fizic de scurté durata, in conditii anaerobe, refacerea creatinfostatului utilizeazd ca sursé de energie: 1. ADP 2. ATP 3. Ciclul Krebs 4. Glicoliza 186. Tonusul musculaturii scheletice are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: 1. Se realizeaza prin reflexe somatice 2. Este controlat numai de c&tre ~ cortexul cerebral 3. Creste dupa distrugerea nucleului rosu 4. Dispare in somn 187. Indicati rolurile tonusului muscular: 1. RealizeazA expresia fetei “ 2. In termogenezé 3. Fixeaza articulatiile * 4. Intervine in mentinerea pozitiei corpului 21 188. Membrana nuclearé: 1.Este continua 2. Contine o retea de filamente subtiri formate din granulatii fine de cromatina 3. DelimiteazA citoplasma la periferia celulei 4. Delimiteaza carioplasma 189. Urmditoarele fesuturi mu sunt vascularizate: 1. Tesutul epitelial secretor din / structura glandelor salivare 2. Tesutul conjunctiv lax 3. Tesutul cartilaginos elastic . Tesutul conjunctiv reticular ), Urmatoarele fesuturi se nes prin difuziune: 1. Endoteliul vascular 2. Epiteliul vezicii urinare 3. Tesutul cartilaginos din structura pavilionului urechii 4. Tesutul din structura discurilor intervertebrale 191. In cursul repolarizérii au loc urmatoarele modificari: 1. Scade CI intracelular 2. Scade K* intracelular 3. Creste Na* intracelular 4. Scade permeabilitatea membranei pentru Na* 192. Neuronif prezint& urmétoarele functit: t 1. Generarea de impulsuri electrice sub actiunea unui stimul prag 2. Sinteza de mielina 3. Conducerea impulsurilor in sens centrifug si centripet 4. Fagocitoz’ 193, Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: y 1. Axonii reprezinta prelungiri neuronale lungi, fara ramificatii Colateralele axonale prezint& axolema . Dendritele contin corpi Nissl, dar nu si neurofibrile Butonii terminali prezinté axolema 194. Tesutul conjunctiv moale de tip fibros este localizat in: 1. Meniscurile articulare 2. Cartilajele articulare 3. Tunica medie a arterelor 4. Capsulele diferitelor organe 198. Cartilajul hialin formeaza: 1. Epiglota 2. Cartilajele traheale 3. Pavilionul urechii ‘4. Cartilajele bronsice 96. Cu privire la tecile axonului, sunt adevarate urmatoarele afirmatil: 1. Teaca de mielina insoteste ramificatiile axonului pana la terminarea acestora 2. Teaca Henle este o teac& conjunctiva - n > 3. Teaca de mielina este, din punct ~ de vedere chimic, fosfo-proteica Fibrele postganglionare ale neuronilor din ganglionii intra~ murali vegetativi sunt amielinice 197. In celula excitabild, restabilirea potentialului membranar de repaus, se face prin: 1. Cresterea influxului de K* 2. Sc&derea. influxului de Na” 4. 22 3. Cresterea influxului de Na* 4. Cresterea efluxului de K* we 98. Mediatonu! chimic desc&rcat in ae sinaptic&: 1. Este activat de substante membranare specifice Difuzeaza tn 0, 5 - 0,7 ms Este de natura enzimatica Este inactivat de enzime specifice 199. Urmétoarele afirmafii sunt ade- varate referitor la aparatul Golgi: 1. Se afla in citoplasma 2. Este un rezervor de Ca”* 3. Este situat aproape de nucleu 4. Are ral in procesul de transport al CO, rezultat din metabolism ). Corpusculil Nissi: 1. Sunt alcatuiti dintr-un sistem de canaliculi simpli 2. Prezint& mitocondrii 3. Au atasati pe pereti lizozomi 4, Sintetizeaza proteine 201. Urmétoarele organe sunt protejate la exterior de o capsula fibroasé: 1. Rinichi 2. Plaman 3. Ficat. 4, Pancreas 202. Urmitoarele organite celulare au rol in transportul intracelular al unor substante: ®) Corpii tigroizi 2. Reticulul endoplasmatic 3, Neurofibrilele 4. Miofibrilele 2 3. 4. 203. Care dintre urmatoarele organite celulare prezinta o cantitate mare de enzime: 1. Lizozomii 2. Aparatul Golgi 3. Mitocondriile 4. Ribozomii 4 204. Care dintre urmatoarele structuri * nw prezinté membrana bazala: 1. Canalele de excretie ale glandelor salivare 2. Fasciile muschilor 3. Mucoasa rectala 4. Cartilajul pavilionului urechii 205, Urmitoarele structuri primesc substante nutritive prin difuziune: 1. Epidermul 2. Meniscurile articulare 3. Epiglota 4. Mucoasa ureterelor si a vezicii urinare 206. Neuronul nu contine: 1. Lizozomi 2. Miofibrile 3. Corpi Nissl 4. Centrozom 207. Urmatoarele celule nu formeazi fesuturi: © 1. Neuronul 2. Fibra musculara striaté 3. Celule gliale 4. Ovulul 208. Urmatoarele celule prezinta relungiri: Mf 1. Neuronul 2. Osteocitul 7 3. Celulele reticulare -” i 4. Celulele gliale 23 209 Care dintre urmétoarele epitelii are rol de absorbtie: 1. Epiteliul tubilor contorti proximali Epiteliul segmentului distal al nefronului Epiteliul ce c&ptuseste vezicula biliaré 4. Epiteliul ureteral 210. Care dintre urmatoarele glande sunt tubulo-acinoase: 1, Glanda mamaré 2. Glandele gastrice 3. Prostata 4. Veziculele seminale 211. Unmatoarele celule conti diploid de cromozomi: 1. Nefrocitul 2 .Hematia adulté 3. Enterocitul 4. Ovulul 212. Urmatorii muschi se prind pe aponevroza lombara: 1. Marele dorsal 2. Croitor 3. Fesierii 4, Dintatii 213. Sunt muschi abdominali: 1. Dreptii abdominali 2. Oblicii externi 3. Oblicii intemi 4. Dintatii 214. In sarcoplasmé se gasesc urmétoarele componente: 1. Mitocondrii 2, Enzime 3. Ribozomi 4. Mioglobina ize 3 Saale un set 215. Care din urmatorii muschi se prind pe claviculé: 1, Deltoid_ 2: Mare pectoral - tf 3; Stemocleidomastoidian {__ 4. Oblic extern 216. Miofibrilele: 1. Sunt caracteristice muschilor puternici.( 2. Contin actina si miozina 3. Se g&sesc doar in muschii scheletici 4. Realizeaza scurtarea muschiulut 217. Unmatoarele afirmatii sunt adevarate: 1, Unitatile motorii care contin mai putine fibre musculare realizeaz misc&ri grosiere 2, Mitocondriile sunt organite celulare la nivelul c&rora se descompune ATP in timpul contractiei musculare 3. Mioglobina este o proteind miofibrilaré 4, Sinapsa dintre fibrele gamma si fibrele musculare intrafusale este colinergic& 218, Muschiul néted: 1. Are activitate motorie spontan& \\\ 2. Este relaxat de adrenalind \\ 3. Regleaza calibrul cailor aeriene \ miei 4. Prezint& placi neuromusculare 19. Rezervele de creatin fosfat se pot reface prin metabolizarea: 1. Glicogenului : 2. Glucozei 3. Acizilor grasii 24 4, Acid lactic 220, Urmitoarele afirmatii referitoare af ila osteoplaste sunt adevarate, cu exceptia: 1. Se afla in tesutul conjunctiv dur 2. Intra in structura tesutului conjunctiv hialin 3. Comunica cu osteoplastele invecinate 4. Reprezinta celule ale sistemului osos 221. Urmatoarele oase se formeazd prin acelasi tip de osteogeneza: 1. Vertebrele toracale 2. Femurul 3. Humerusul 4. Osul parietal 222, Acetilcolina: . Este eliberata din terminatiile nervoase preganglionare simpatice 2. Reprezint& mediatorul chimic al SN parasimpatic 3. Determina o depolarizare local& de plac& 4, Este mediatorul_placii motorii 223. Membrana nuclear& dublé ce constituie invelisul nuclear se continué cu urméatoarele organite celulare, cu exceptia: 1. Membranele care formeaz& canaliculele complexului Golgi 2. Organitele care contin enzime hidrolitice 3. Membrana extema mitocondrialé 4. Reticulul endoplasmatic rugos 224. Mioglobina: 1. Circula libera in singe 2. Legata de O, se afla in plasma in concentratie de 97,5% 3. Este principala substanta energogenetica a muschiului 4. Contine Fe” 228. Irisul: 1. Contine fibre musculare a cAror contractie este de tip tetanos neregulat 2. Central, prezint& un orificiu 3. Este scaildat in umoarea apoas& 4. Contine fibre musculare cu /~ _Pproprietatea de automatism 226. )Tonusul muscular se afl sub ofitrolul urmétoarelor formatiuni 11. Maduva spinarii 1/2. Nucleul rosu ||. Substanta neagra ‘4, Ganglionti bazali (227) Tonusul muscular este infuenjat er’ 1. Impulsuri provenite de la nivelul motoneuronilor alfa medulari 2. Aferente de la fusurile neuromusculare 3. Stress 4. Integritatea radacinilor motorii si senzitive ale nervilor spinali 228. Unmétoarele afirmatii despre potentialul de membrana, sunt edevarate: 1, Potentialul membranar de cf Fepaus al fibrei musculare striate este de aprox. (-50) ~ (-70) mV 2 | 2. Eliberarea de acetilcolina in fanta sinaptica creste permeabilitatea membranei postsinaptice pentru Na’ 3. Potentialul de actiune se Y/ declanseaza la o valoare a potentialului de membrana de aprox. (35) - (55) mV 4. Potentialul de actiune se propaga prin reticulul | endoplasmic 229, Toate coastele se articuleazA cu: | 1. Vertebrele cervico-toracale 2. Sternul | 3. Clavicula 4. Vertebrele toracale 230. Maduva hematogend, la adult, se | afl in: 1. Tesutul osos compact -Z, Tesutul osos spongios 3. Diafiza femurului . Interiorul oaselor scurte Mecanismele de control ale ‘osteogenezei sunt dependente de: 1, Sistemul nervos 2. Hipofiza 3. Glanda tiroidé 4, Gonade 232. Uimatoarele afirmatii, referitoare [a triceps sural, sunt adevarate: Este situat pe fata posterioara a coapsei 2. Contine receptori Pacini > 3. Este un muschi al membrelor superioare Contine fusuri neuromusculare o = 233. Vertebrele: 1. Prezinta posterior corpul vertebral 2. Toraco - lombare se articuleazé cu cele 12 perechi de coaste 3. Prezinté anterior arcul vertebral 4. Prin suprapunere delimiteazé canahul vertebral »34. Ih cazul unei fracturi de radius se urmitoarele fenomene: 1. Cresc cartilajele de crestere 2. Apar noi osteoblasti 3. Se multiplic’ condroblastii 4. Incepe un proces de osificare de membran& 235. Osificarea endocondrali caracterizeaza: 1. Formarea humerusului 2. Repartitia osoasé dupa fracturi 3. Osificarea arcurilor vertebrale 4. Formarea osului frontal 236. In sarcoplasma fibrei musculare proteinele contractile se afli la 1. Mitocondriilor 2. Reticulului endoplasmatic 3. Ribozomilor 4, Miofibrilelor La urmatoarele intrebari un singur raspuns este corect: 237, Actiunea unut stimul subliminar asupra unui corp neuronal induce: A. Influxul K* B, Effuxul Na* 26 (C. Scéderea locela a diferentei de {potential de membrana “D: Potential postsinaptic excitator E. Nici un raspuns nu este corect 238. Muschi indeplinesc urmatoarele functil, cu exceptia: A. Termoreglare B. Mentinerea pozitiei corpului —C. Sinteza de proteine pentru intregul organism D. Favorizeaza intoarcerea venoasd E. Nici un raspuns nu este corect 239, Eliberarea acetilcolinei in placa motorie este urmata de urmétoarele modificari ionice: A. Influxul Na* in butonul terminal B. Eflucul K* din butonul terminal C. Influxul K* in sarcolema D. Efluxul Ca®* din fibra musculard E. Influxul de Na* in segmentul Postsinaptic 240. Care dintre urmétoarele sub- stanfe nu participa la producerea ener- giel, in contractie, in condifii fiziologice: A. Glucoz B. Acizi grasi C. Creatinfosfat /D. Ac. lactic E. Glucagon £241. Lungimea_fibrei musculare netede poate fi: A.12cm B. 0,3 mm C. 15-25 p D. 50-75 . E, Nici un raspuns nu este corect 242, In condifit de repaus, pentru celula nervoasd, cel mai intens transport ionic transmembranar este pentru: A.Nat } B.Ccr ek D. Ca? re E. Fe 243, Aplicarea unui stimu! electric subliminar asupra unui corp neuronal induce: A. Influxul Kt B. Influx Na* C. Eflux Kt D. Eflux Na* E. Eliberarea unei cantitati mici de neuromediator la nivelul sinapselor axonice 244. Canalele de excretie ale glandelor salivare sunt cdptusite cu fesut epitelial: A. Cubic simplu B. Cilindric stratificat C. Pseudostratificat D. Cilindric simplu E. Pavimentos stratificat 245. Efectul imediat indus de un ‘stimul electric prag asupra fibrei musculare este: A. Influxul Nat B. Influxcul Cl” C. Influxul K* D. Efluxul Nat E. Efluxul Ca?+ wy 27 246, Reticulul endoplasmic lipseste din: ~A:Neuron B. Reticulul endoplasmic neted C. Lizozomul D. Centrozomul _o®. Nici un rspuns nu esle,porect { 248,)Incluziunile celulare: A. Prezint& migcare browniané B. Sunt componente ale hialoplasmei C. Lipsesc din fibra muscularé D. Sunt de glicogen E. Sunt depozite de Ca2+ 249, Tesutul reticulat se aflé tn: A. Corpul vertebral B, Tendoane C. Fascii D. Epiderm E. Diafizele oaselor la adult 250. Potentialul de actiune: A. Se realizeaza prin transportul. ionic activ B. Se formeazé numai la nivelul segmentului postsinaptic C. Este transmis exclusiv prin axoni D. Se formeaza echisiv sub actiunea unui mediator E. Poate fi declangat de c&tre un stimul electric