Selectie Aplicatii PT ID Buzau

GESTIUNE BANCARA ID Buzau TC - Turcan Ciprian Sebastian - Pag 1
Selectia mai multor aplicatii reprezentative pentru

STUDENTII ID Buzau GESTIUNE BANCARA
Seminar 1: Performante bancare relatia intre profitabilitate si risc
1.Se cunosc urmtoarele informaii cu privire la activitatea unei bnci comerciale:

~u.m.~
Rata medie a Rata medie
Activ Valoare dobanzii Pasiv Valoare a dobanzii
Depozite ale altor banci
Numerar 200 0% comerciale 300 12%
RMO 2500 2% Conturi curente 4000 0.50%
Depozite la alte banci
comerciale 500 10% Certificate de depozit 1500 10%
Titluri de stat 200 8% Depozite la termen 3500 12%
Credite persoane juridice 3000 17% Capitaluri proprii 1800
Credite ipotecare 2300 14%
Credite de consum 2400 25%
TOTAL 11100 TOTAL 11100
Banca nregistreaz venituri din comisioane n valoare de 5% din veniturile din dobnzi i cheltuieli de comisioane egale cu 3% din
cheltuielile cu dobnda, iar profitul din tranzactii cu titluri este 100 u.m.. Cheltuielile de funcionare reprezint 50% din veniturile nete din
dobnzi iar cota aferenta impozitului de profit este de 16%. n cadrul sistemului financiar, rentabilitatea financiar medie este 16%,
rentabilitatea economic medie este 3%, iar spread-ul de dobnd este n medie 6,00%. Determinai:
a) Rentabilitatea financiar, economic, parghia financiara i spread-ul de dobnd;
b) Cum apreciai profitabilitatea bncii fa de cea a sistemului bancar?
c) Prezentai sistemul de descompunere al ratelor Du Pont.
Rezolvare:
Rata Rata
medie a medie a
ACTIV Valoare dobanzii PASIV Valoare dobanzii
A1 Numerar 200.0 0.00% P1 comerciale 300.0 12.00%
A2 RMO 2,500.0 2.00% P2 Conturi curente 4,000.0 0.50%
Depozite la alte banci
A3 comerciale 500.0 10.00% P3 Certificate de depozit 1,500.0 10.00%
A4 Titluri de stat 200.0 8.00% P4 Depozite la termen 3,500.0 12.00%
A5 Credite persoane juridice 3,000.0 17.00% P5 Capitaluri proprii 1,800.0
A6 Credite ipotecare 2,300.0 14.00%
A7 Credite de consum 2,400.0 25.00%
A8 TOTAL ACTIV 11,100.0 P6 TOTAL PASIV 11,100.0
Venituri din dobanzi 1,548.00
Cheltuieli cu dobanzi 626.00
Venituri nete din dobanzi 922.00

Venituri din comisioane echiv 5% din v din
dob 77.40
Cheltuieli din comisioane echiv cu 3% din
ch cu dob 18.78
Venituri nete din comisioane 58.62

Profit din titluri si op fin 100
Rezultat operational 1,080.62
Cheltuieli de functionare (50% din v nete

din dobanzi) 461.00
Profit brut 619.62
Impozit brut 16% 99.14
Profit net 520.48
Active purtatoare din dobanzi 11,100.0 sum(A1:A7)
Pasive purtatoare de dobanzi 9,300.0 SUM(P1:P4)
(Venituri din dob / Active purt de dob) - (Cheltuieli cu

Spread mediu de dobanda 7.21% dobanzi / Pasive purtatoare de dob)
(Venituri din dob - Cheltuieli din dob) / Active purtatoare de
Marja de dobanda (interest margin) 8.31% dobanzi
ROA 4.69% Profit net / total activ
ROE 28.92% Profit net / total capitaluri proprii
Parghia financiara (Equity multiplier) 6.17 Total activ / capitaluri proprii
DUPONT
Rata utilizarii activelor 15.54% (Venituri din dob + V com + V trading) / Total active
Rata profitului 30.17% Profit net / (Venituri din dob + V com + V trading)
ROA = rata profitului x rata utilizarii activelor 4.69%

ROE = ROA x Equity multiplier 28.92%
2. Bilantul unei banci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor si pasivelor cu rata fixa sau variabila, se prezinta astfel:
Activ Rata de Valoare Venituri din Pasiv Rata de Valoare Cheltuieli
dobanda * dobanzi dobanda* cu dobanzi
Depozite la ROBID 1W 1.000 Imprumuturi ROBOR 1W 500
alte banci = 8,6% primite de la = 8,85%
comerciale alte banci
comerciale
Credite de ROBOR 1M 15.000 Conturi 0,5% 20.000
trezorerie + 5pp = curente
13,14%
Credite 6% 20.000 Depozite la 5% 22.000
ipotecare termen
Credite de 8% 18.000 Oligatuni ROBOR3M 3.500
consum emise + 1pp =
10,11%
Obligatiuni ROBOR6M 2.000 Capital - 10.000
corporative + 2pp = propriu
11,12%
*in cazul activelor si pasivelor cur ata fixa, rata de dobanda prezentata in tabel este rata medie activa, rspectiv rata medie pasiva calculata
pentru respectivul post bilantier.
Se cunoaste faptul ca cheltuielile administrative generale reprezinta 25% din capitalul propriu. Cunoscand ratele de dobanda de pe piata
interbancara (tabelul2 ) si cota de impozit pe profit (16%), sa se determine:
a) Profitul net al bancii
b) In urma cresterii ratei de dobanda de politica monetara, toate ratele de dobanda de pe piata cresc cu 0,5puncte procentuale.
Determinati modificarea profitului net.
Tabel 2
ROBID ROBOR
ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M ON TN 1W 1M 3M 6M 9M 12M
8,06 8,05 8,06 8,14 8,14 8,07 7,86 7,83 8,83 8,88 8,85 9,04 9,11 9,12 9,00 9,00
Rezolvare:
3. Bilantul unei banci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor si pasivelor cu rata fixa sau variabila, se prezinta astfel:
Activ Rata de Valoare Venituri din Pasiv Rata de Valoare Cheltuieli
dobanda * dobanzi dobanda* cu dobanzi
Depozite la ROBID 1W 1.000 80,60 Imprumuturi ROBOR 1W 500 44,25
alte banci = 8,06% primite de la = 8,85%
comerciale alte banci
comerciale
Credite de ROBOR 1M 15.000 2.106 Conturi 0,5% 20.000 100,00
trezorerie + 5pp = curente
14,04%
Credite 6% 20.000 1.200,00 Depozite la 5% 22.000 1.100,00
ipotecare termen
Credite de 8% 18.000 1.440,00 Oligatuni ROBOR3M 3.500 353,85
consum emise + 1pp =
10,11%
Obligatiuni ROBOR6M 2.000 222,40 Capital - 10.000 0
corporative + 2pp = propriu
11,12%
Venituri din dobanzi = 80,60 + 2.106 + 1200 + 1440 + 222,40 = 5.049 lei
Cheltuieli cu dobanda = 44,25 + 100,00 + 1.100 + 353,85 = 1.598,1 lei
Cheltuielile administrative = 0.25 * 10.000 = 2.500 lei
Profit brut = venituri din dobanzi cheltuieli cu dobanzi cheltuieli administrative = 5.049 1.598,1 2.500 = 950,90
Profit net = profit brut x (1-16%) = 798,76 lei
b) Profitnet = ( Venituri din dobanzi - Cheltuieli cu dobanda - chletuieli administrative ) x (1-16%) = (90 20) X 0,84 = 58,8 lei
Venituri din dobanzi = (0.005 x 1,000) + (15.000 x 0,005) + (2.000 x 0,005) = 5+ 75+ 10 = 90
Cheltuieli cu dobanda = (500 x 0,005) + (3.500 x 0,005) = 2,5 + 17, 5= 20
chletuieli administrative = 0
4. Fie urmatoarea situatie bilantiera:

Rata medie Rata medie
Activ Valoare Pasiv Valoare
dob dob
Numerar 688 0,00% Depozite atrase
Imprumuturi de la banca
RMO 825 1,50% centrala 825 8,50%
Credite preluate prin scontare 4.813 8,50% Imprumuturi interbancare 2.063 5,50%
Credite IMM 6.600 7,25% Alte pasive 550 0,00%
Credite ipotecare 2.200 6,50% Capitaluri proprii 2.200 0,00%
Credite de consum 11,25%
Alte active 2.613 0,00%
Imobilizari corporale 1.513 0,00%

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
Banca obtine venituri nete din comisioane reprezentand 7% din nivelul veniturior din dobanzi. Cheltuielile de functionare
reprezinta 15% din nivelul capitalurilor prooprii. Cota de impozit pe profit este de 16%. Stiind ca investitorii cer o rata de
rentabilitate financiara de 5,15865% si o rentabilitate economica de 0,5826%, sa se determine rata dobanzii la depozitele atrase.
Rezolvare:
Daca ROE = 5,15865% 5,15865% = Profit net / 2.200 Profit net 113,4903
Daca ROA = 0,5826% 0,5826% = 113,4903 / Total active Total active = 19.479
Activ = Pasiv = 19.479
Valoarea depozitelor atrase = 19.479- 825- 2.063 550 2.200 = 13.842
Credite de consum = 19.479 688 -825 4.813 6.600 2.200 2.613 1.513 = 229
Rata medie Rata medie

Activ Valoare Pasiv Valoare
dob dob
Numerar 688 0,00% Depozite atrase 13.842 3,58%
Imprumuturi de la banca
RMO 825 1,50% centrala 825 8,50%
Credite preluate prin scontare 4.813 8,50% Imprumuturi interbancare 2.063 5,50%
Credite IMM 6.600 7,25% Alte pasive 550 0,00%
Credite ipotecare 2.200 6,50% Capitaluri proprii 2.200 0,00%
Credite de consum 229 11,25%
Alte active 2.613 0,00%
Imobilizari corporale 1.513 0,00%
TOTAL ACTIV 19.479 TOTAL PASIV
Venituri din dobanzi = (688 x 0) + (825 x 1,50%) + ... (229 x 11,25%) = 1.068,72
Venituri nete din comisioane = 7% x 1.068,72 = 74,81
Cheltuieli de functionare = 15% x 2.200 = 330 lei
Celtuieli cu dobanzi fara ch cu dobanzi la depozitele atrase = (825 x 8,50%)+(2.063 x 5,50%) = 184
Se doreste un profit net de 113,4903
Adica un profit brut de 113,4903/0,84 = 135,1075
Cuantumul cheltuielilor totale cu dobanzi = 1068.72+74.81-135,1075 184 330 = 494,86
Adica o rata medie a dobanzilor de 3,58% (494,86/13.842)
Seminar 2: Riscuri bancare Gestiunea riscului de credit
Aplicatii
5.Un client se prezinta la BetaBank in vederea obtinerii unui imprumut, avand urmatoarea situatie:
- salariul incasat prin cont de card deschis la BetaBank de 18 luni;
- vechime la ultimul loc de munca: 7 luni
- vechime totala de munca: 12 ani
- domeniu de activitate: companie de aviatie personal non-navigant
- profesie: contabil economist
- situatie locativa: apartament locuinta proprietate personala de cca 2 an
- studii: superioare economice si post-universitare
- situatie familiala: casatorit un copil
- venit lunar propriu (media ultimelor 3 luni): 2.600 lei
- venit lunar sotie (media ultimelor 3 luni): 1100 lei + 230 lei drepturi de autor (veniturile pentru drepturi de autor fiind luate in calcul
in proportie de 60%)
- cheltuieli minime de subzistenta: 1.400 lei
- nu are alte credite contractate
- proprietati: locuinta proprietate personala achizitionata in urma cu 2 ani
- garantii: nu este cazul decat angajamentul de plata ce va fi semnat in cazul acordarii creditului
- avans: nu este cazul
- Caz 1: rambursarea creditului e va face prin rate de principal egale (sume lunare de plata descrescatoare)
- Caz 1: rambursarea creditului e va face prin rate de principal crescatoare (sume lunare de plata egale)
Cerinte:
a) Conform exemplului de mai sus, sa se intocmeasca fisa de evaluare a clientului (credit scorting), si sa se stabileasca ratingul de
credit si daca se incadreaza la contractarea unui credit de 15000 RON pe o perioada de 3 ani (36 luni).
b) Stabiliti gradul maxim de indatorare si aprobarea / sau nu a socilitarii sumei totale a creditului
c) Calculati suma lunara de plata ce urmeaza a fi platita lunar pe toata perioada de rambursare a creditului, daca ultima cotatie
ROBOR 6M considerata de banca este de 4,5% - atat in cazul in care opteaza pentru sume lunara de plata egale cat si pentru
sume lunare de plata descrescatoare.
Rating de credit Marja de risc de credit Grad maxim de indatorare Categorie de performanta
financiara
Intre 2,30 si 2,92 3,25 puncte procentuale 60% A
Intre 1,32 si 2,39 3,75 puncte procentuale 50% B
Intre 0,91 si 1,31 4,50 puncte procentuale 40% C
Intre 0,65 si 0,90 N/A N/A D
Sub 0,65 N/A N/A E
Rezolvare
Nr.crt Pondere Denumire indicator Punctaj Nr puncte Punctaj

obtinut
1 7% Locuinta clientului Vila / casa proprietate personala, inclusiv 3 2
mai multe locuinte
Apartament proprietate personala 2
Locuieste cu parintii 1
Locuinta cu chirie, alte situatii 0
2 3% Durata rezidentei la aceeasi adresa Peste 5 ani 3 2
Intre 1 si 5 ani 2
Mai putin de 1 an 0
3 5% Situatie familiala Casatorit 1 1
Necasatorit / vaduv / divortat 0
4 3% Numarul de persoane aflate in intretinere Nici o persoana 2 1
1-2 persoane 1
Peste 2 persoane 0
5 5% Durata lucrata la ultimul loc de munca Mai mare de 5 ani 3 0
Intre 3 si 5 ani 2
Intre 1 si 3 ani 1
Pana la un an 0
6 20% Studii Doctorale, certificari profesionale 3 2
prestigioase
Studii superioare si post universitare 2
Studii medii 1
Studii gimnaziale 0
7 10% Vechimea cumulata in munca Peste 10 ani 3 3
Intre 3 si 10 ani 2
Intre 1 si 3 ani 1
Mai putin de un an 0
8 12% Referinte bancare (experiente avute cu banca Istoric de credit bun, depozite plasate, 3 3
pana in acest moment) domicilierea veniturilor
Cont curent / card de debit 2
Nici o referinta 0
9 25% Venit net al solictantului (debitor + codebitor) Peste 4000 lei 3
Intre 2000 si 4000 lei 2 2
Intre 1100 si 1999,99 lei 1
Sub 1099,99 lei 0
10 10% Garantii aduse Depozite colateral / garantii ale 3 0

administratiei publice centrale / locale
Garantii personale acceptate de banca 2
Garantii reale 1
Fara garantii sau alte garantii neagreate 0
de banca
TOTAL 1,84
a) RATING-UL CLIENTULUI ESTE DE 1,84 puncte din maxim 2,90, adica se incadreaza in categoria de performanta B:
o Rata dobanzii practicate: ROBOR 6M + 3,75pp Adica: 4,5% + 3,75% = 8,25%
b) Gradul maxim de indatorare = (venituri eligibile ch subzistenta) x 50% = (3.838 -1.400)x 50% = 1.219 lei
Venituri eligibile totale = 3.838 lei
Venituri eligibile debitor = 2.600 lei
Venituri eligibile codebitor = 1.100 + (60% x 230 lei) = 1.238 lei
Cheltuieli de subzistenta = 1.400 lei
suma maxima lunara ce poate fi achitata = 1.219 lei
c) Var 1: sume lunare de plata descrescatoare (rate egale si dobanzi descrescatoare)

o Rata principal = Principal / Perioada = 15.000 / 36 = 416,17 lei
o Dobanda aferenta primei luni: 15.000 x 8,25% x = 103,125
o Suma lunara de plata prima luna (presupunand a fi 30 de zile lucratoare in prima luna) = 103,125+416,17 = 519,30 lei
Var2: sume lunare de plata constante (rate de principal crescatoare si dobanzi lunare descrescatoare)
o Anuitatea = = = = 471,78 lei
6.Pentru stabilirea ierarhiei debitorilor banca utilizeaz 1000 dosare de credit din trecut, care cuprind 900 clieni solvabili i 100
clieni insolvabili. Convenional se consider c un client solvabil aduce o unitate profit, iar un client nesolvabil 9 uniti pierdere.
Punctajele care s-ar obine, pe o scal de 100 puncte, sunt:
Note obinute 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90 90-100
Nr clieni solvabili 0 23 35 86 153 225 114 100 102 62
Nr clieni 11 15 21 14 13 8 8 6 4 0
insolvabili
Cel putin Cel putin Cel putin Cel putin Cel putin Cel putin Cel putin Cel putin Cel putin Cel putin
0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90 90-100
puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte
Nr
cumulat
clienti
solvabili 900 900 877 842 756 603 378 264 164 62
Nr
cumulat
clienti
insolvabili 100 89 74 53 39 26 18 10 4 0
Venituri 900 900 877 842 756 603 378 264 164 62
Cheltuieli 900 801 666 477 351 234 162 90 36 0
Rezultat 0 99 211 365 405 369 216 174 128 62
Pentru clienii ce au punctaj de pn la 40 de puncte banca ar suferi o pierdere de 405 u.m. Renunnd la aceti clieni, banca obine 405
u.m. profit. Renunnd la clienii cu punctaj sub 50 de puncte profitul ar fi de doar 369 u.m.
7.Compania Alfa, care detine controlul asupra companiei Beta, a beneficiat de un credit in suma de 150.000 lei din partea Bancii Theta.
Compania Beta solicita o finantare din partea Bancii Theta in suma de 85.000 lei. Fondurile proprii ale bancii sunt de 800.000 lei. Stabiliti
suma maxma ce poate fi acordata companii Beta de catre banca Theta.
Rezolvare:
Conform normelor prudentiale in vigoare, Banca Theta poate avea o expunere maxima de 25% din fondurile proprii pe cele doua companii
(avand in vedere faptul ca sunt considerate a fi un singur debitor).
Asadar expunerea maxima a bancii poate fi: 800.000 x 25% = 200.000 lei.
In conditiile in care deja compania Alfa beneficiaza deja un credit de 150.000, expunerea pe compania Beta poate fi de cel mult inca 50.000
lei.
8.Stabiliti o prognoza a fluxurilor de numerar pentru perioada martie iulie 20XX, in vederea identificarii miscarii numerarului in cadrul
companiei Beta si determinarii necesarului de credit. Mai jos sunt redate incasarile estimate a se realiza in acest interval:
Luna Incasari Plati

Exploatare Dobanzi Exploatare Dobanzi
Martie 725.000 1.000 1.061.000 4.000
Aprilie 1.300.000 4.000 1.566.000 15.000
Mai 1.400.000 4.000 1.566.000 14.000
Iunie 1.700.000 15.000 1.568.000 21.000
Disponibilul aferent lunii precedete a fost de -450 (valoare negativa) iar rata impozitului pe profit a fost de 25%.
Rezolvare:
Fluxurile de numerar aferente companiei Beta:
I. Activitatea de investitii MARTIE APRILIE MAI IUNIE

A. Total intrari - - - -
B. Total iesiri - - - -
C. Excedent / deficit de flux de lichiditati (A-B) - - - -
D. Rambursari la creditele pe termen lung - - - -
E. Flux de lichiditati net (C-D) - - - -
II. Activitatea comerciala MARTIE APRILIE MAI IUNIE
F. Incasari din exploatare 725.000 1.300.000 1.400.000 1.700.000
G. Incasari din activitatea financiara 1.000 4.000 4.000 15.000
I. Total incasari (F+G+H) 726.000 1.304.000 1.404.000 1.715.000
J. Plati pentru activitatea de exploatare 1.061.000 1.566.000 1.566.000 1.568.000
K. Flux brut exclusiv impozite (I-J) -335.000 -262.000 -162.000 +147.000
L. Plati pentru impozite si taxe - - - -
M. Rambursari credite pe termen scurt si dobanzi 4.000 15.000 14.000 21.000
N. Plati exceptionale - - - -
O. Flux net (K-L-M-N) -339.000 -277.000 -176.000 126.000
III. Flux de lichiditati (cash flow) MARTIE APRILIE MAI IUNIE
P. Flux de lichiditati al perioadei (O+E) -339.000 -277.000 -176.000 126.000
R. Disponibil al lunii precedente -450.000 -789.000 -1.066.000 -1.242.000
S. Disponibil / necesar curent (P+R) -789.000 -1.066.000 -1.242.000 -1.116.000
Prin urmare, necesarul de finantat in prima luna este de 789.000 lei, crescand la 1.242.000 lei in luna mai, dupa care acesta se reduce
progresiv, pe seama cresterii incasarilor din vanzarea marfurilor. Asadar un imprumut de cel putin 1.242.000 lei ar trebuie sa fie suficient
pentru finantarea activitatii companiei.
Seminar 3 Provizioane pentru deprecierea creditelor provizioane specifice riscului de credit
9. Sa se determine nivelul provizioanelor aferente riscului de credit constituite de BetaBank la sfarsitul lunii mai 2014, pentru doua credite
acordate SC Florelia SA, astfel:
- Creditul nr 1- in suma de 1.000.000 lei contractat pe 22 martie 2012 cu o rata a dobanzii de 8,5% p.a., performanta financiara A,
rambursarbil in doua transe de capital anuale, cu scadenta pe 22 martie 2013 respectiv 22 martie 2014. Creditul A fost garantat
cu un depozit colateral constituit la BetaBank. Ultima rata de principal si dobanda nu a fost rambursata pana la finele lunii mai
2014 (70 zile de intarziere) si nu au fost initiate proceduri judiciare pentru recuperarea sumelor datorate.
- Creditul nr 2 contractat in suma de 440.000 lei contractat cu o rata a dobanzii de 9,9% p.a.., rambursabil in 6 rate de principal
lunare egale, ultima rata de principal plus dobanda aferenta nefiind achitate. Nici in cazul acestui credit nu au fost initiate
proceduri judiciare. Creditul a fost acordat fara garantii dar pana in prezent nu sunt zile de intarziere la plata ratelor.
Rezolvare:
Provizion necesar = Baza de calcul a provizionului x Coeficientul de provizionare
a) Baza de calcul a provizionului = capital nerambursat + dobanzi aferente = 500.000 + 42.500 = 542.500 lei
Dobanzi: 500.000 x 8,5% = 42.500 lei
Datorita faptului ca serviciul datoriei este sub 90 de zile si nu s-au initiat proceduri judiciare, din baza de calcul a provizionului se poate
deduce valoarea garantiei ponderata cu coeficientul nr 1
Baza de calcul a provizionului = (500.000 + 542.500)x (1-1) = 0
Coeficientul de provizioanare 70 zile Performanta A = 0,5

Provizion necesar = 0 x 0,5 = 0 (nu este nevoie sa fie constituite provizioane)
b) Desi nu inregistreaza intarzieri la plata, pe principiul contagiunii si al doilea credit va fi incadrat la categoria INDOIELNIC
Baza de calcul = rata restanta + dobanda aferenta = ( ) ] = 88.000 + 726 = 88.726 lei
Creditul nu este acordat cu garantii Baza de calcul = 88.726 lei iar Creditul este clasificat (prin contagiune) a fi INDOIELNIC
Provizion necesar = 88.726 x (0,5) = 44.363 lei
10. Determinati nivelul necesar al provizioanelor specifice riscului de credit constituite de BetaBank pentru un credit de investitii, acordat
societatii SC SIMCOR SA, la data de 31 decembrie 2014, cunoscand urmatoarele informatii:
- valoarea nominala a creditului: 200.000 lei
- scadenta: 24 de luni
- creditul se ramburseaza in sume lunare constante de plata (anuitati lunare)
- rata dobanzii este de 7,77%
- in prezent nu sunt intarzieri la rambursarea ratelor dar ai mai ramas 10 rate lunare de plata la data constituirii provizionului
- performanta financiara a companiei SIMCOR este C si nu au fost initiate proceduri judiciare
- garantiile aduse la acest credit reprezinta titluri emise de Banca Europeana de Investitii (Coeficient maxim de deducere 0,8)
Rezolvare:
Suma lunara constanta de rambursat = = = 9.024,49 lei
Baza de calcul a provizionului = (10 rate lunare + dobanzii aferente) x (1-0,8)= 90.244,90 lei x 20% = 18.048,98 lei
Provizionul necesar de constituit = 18.048,98 lei x 0,2 (substandard) = 3.609,796 lei
11. Determinati necesarul total de provizioane in cazul urmatoarelor plasamente si credite interbancare realizate de BetaBank:
a) Credit acordat SigmaBank in valoare de 5.000.000 lei pe baza unui portofoliu de titluri emise de administratia centrala a statului roman,
avand serviciul datoriei de 3 zile
b) Credit de 3.500.000 ei acordat ThetaBank acordat fara garantii avand serviciul datoriei de 5 zile
c) Credit acordat OmegaBank 2.000.000 lei acordat cu garantii sub forma unor titluri emise de Banca Europeana de Investitii serviciul
datoriei de 12 zile
d) Plasament de 10.000.000 la ZigzagBank fara garantii fara intarzieri de plata.
e) Plasament de 500.000 la o organizatie cooperatista de credit fara garantie dar cu intarzieri de 45 de zile
Nu s-au inregistrat proceduri judiciare in nici un caz din cele de mai sus.
Rezolvare:
a) 5.000.000 lei standard Provizoane = 5.000.000 x (1-1) x 0% = 0
b) 3.500.000 lei standard Provizioane = 3.500.000 x (1-0) x 0 = 0
c) 2.000.000 lei pierdere Provizioane = 2.000.000 x (1-0,8) x 1 = 400.000 lei
d) 10.000.000 lei standard Provizioane = 10.000.000 x (1-0) x 0 = 0
e) 500.000 lei piedere Provizioane = 500.000 x (1-0) x 1 = 500.000 lei
Total provizioane de constituit: 900.000 lei
12.Soldurile in lei la finalul lunii (principal si dobanda) ale creditelor acordate de BetaBank sunt urmatoarele:
a) 400.000 lei pentru un debitor persoana fizica, incadrat in categoria de performanta financiara A, credit acordat cu garantii emise
de un fond de garantare din Romania (0,5) si serviciul datoriei de 9 zile
b) 50.000 lei pentru un alt debitor persoana fizica, categoria de performanta financiara B, garantii depozit colateral la BetaBank si
serviciul datoriei de 75 de zile
c) 325.000 lei pentru o companie incadrata in categoria de performanta financiara B, serviciul datoriei de 5 zile si garantii sub forma
certificatelor de depozit emise de BetaBank
d) 500.000 lei pentru o alta companie incadrata in categoria de performanta financiara C, fara intarzieri si cu garantii emise de
fondurile de garantare
Rezolvare:
a) [400.000 x (1-0,5)] x 0 = 0
b) [50.000 x (1-1)] x 1 = 0
c) [325.000 x (1-1)]x 0,05 = 0
d) [500.000 x (1-0,5)] x 0,2 = 50.000 lei
Total provizioane de constituit: 50.000 lei
13. Determinati nivelul provizioanelor ce sunt constituite la finalul lunii iunie 2014 in cazul urmatorilor clienti ai BetaBank:
1) Compania Florelia debit total 126.736 lei garantii emise de Banca Europeana pentru Investitii fara intarzieri de plata Cat B
2) Ionescu Marcel debit total 18.694 fara garantii 96 zile intarziere la plata Categoria A
3) Mihai Mihai - debit total 3.155 lei fara garantii 15 zile intarziere la plata Categoria B
4) Compania Simbeton debit total 188.968 lei scrisori de garantie emise de ThetaBank Romania 88 zile intarziere la plata
Categoria B
5) Marius Viorel Marin debit total 55.242 fara garantii eligibile 77 zile intarziere la plata Categoria C
Rezolvare:
1) [126.736 x (1-0,8)] x 0,05 = 1.267,36 lei

2) [18.694 x (1-0)]x 1 = 18.694 lei
3) [3.155 x (1-0)] x 0,05 = 157,75 lei
4) [188.968 x (1-0,8)] x 1 = 37.793,36 lei
5) [55.242 x (1-0)]x 1 = 55.242 lei
Total provizioane necesare: 113.154,47 lei
14. Care este nivelul necesar al provizioanelor de constituit la data de 31 decembrie 2014, daca banca a acordat la data de 05 ianuarie
2014 un credit in suma de 300.000 lei, rambursabil in 6 transe trimestriale egale (anuitati constante), percepand o rata anuala a dobanzii de
6% pe an. Creditul a fost acordat pe baza unor garantii emise de un fond de garantare, categoria de performanta financiara este A dar
ultima rata de capital si dobanda (scadenta la 05 octombrie 2014) nu a mai fost achitata.
Rezolvare:
Numarul de zile de intarziere = 31 decembrie 2014 05 octombrie 2014 (ACT) = 87 zile intarziere
Provizioane neceare = (4 rate de principal plus dobanda acumulata) x (1-0,5)x 0,5 = (50.878,64)x0,5 x 0,5 = 50.878,64 lei
Anuitate = = = 50.878,64 lei
14.Calculati nivelul provizioanelor ce trebuie constituite de banca la data de 30 septembrie 2014 pentru creditele acordate SC Constructii
Bihor SA companie aflata in categoria A de performanta financiara:
- Un credit de investitii constractat pe 10 iulie 2013 in suma de 700.000 lei, dobanda perceputa de 8% pe an, rambursabil in rate de
capital egale garantat cu garantii emise de fonduri de garantare. Pana la 30 septembrie 2014 nu a fost rambursata nici o transa
de principal si dobanda dar nici nu au fost initiate proceduri judiciare de recuperare a debitelor.
- Un credit de trezorerie contractat pe data de 10 aprilie 2014,in suma de 200.000 lei rambursabil in 12 transe lunare (sume lunare
egale de plata), 11% rata anuala a dobanzii pentru care nu au fost constatate intarzieri de plata. Clientul nu ofera garantii explicite
pentru acest credit.
Rezolvare:
a) Rata 1 = (700.000 / 4) + (700.000 ) x 8% = 175.000 +56000 = 231.000 lei

Rata 2 = (700.000 / 4) + (525.000 ) x 8% = 175.000 +42.000 = 217.000 lei
Rata 3 = (700.000 / 4) + (350.000 ) x 8% = 175.000 +28.000 = 203.000 lei
Rata 4 = (700.000 / 4) + (175.000 ) x 8% = 175.000 +14.000 = 189.000 lei
Total: 840.000 82 de zile intarziere CREDIT
Necesar de provizioane: [840.000 lei x (1-0,5)] x 0,5 = 210.000 lei
b) Prin contagiune Credit indoielnic

Desi sunt platite la zi debitele au mai ramas de rambursat 7 sume lunare egale de plata:
Anuitate = = = 17.676,33163 lei

Debite de recuperat: 17.676,33163 x 7 luni =123.734,3214 lei
Baza de calcul: 123.74,32 x (1-0) x 0,5= 61.867,16
Total provizioane necesare; 210.000 + 61.867,16 = 271.867,16 lei.

Seminar 4: Riscul de rata a dobanzii (I)
Modelul Gap-urilor dintre activele si pasivele sensibile la modificarea ratei dobanzii
Activele sau pasivele sensibile la modificarea ratei dobanzii se reevalueaza in functie de rata dobanzii practica pe piata in cadrul unui
anumit interval de timp. Gap-ul se poate calcula pe fiecare banda sau interval de scadenta cat si cumulat.
1-7 7 zile - 1 1 luna - 3 3 luni - 6

zile luna luni luni 6 luni - 1 an 1 an - 3 ani peste 3 ani
Active sensibile (mil.
lei) 80 118 133 170 240 345 500
Pasive sensibile (mil.
lei) 67 124 125 155 260 310 440
GAP scadenta i (mil.lei) 13 (6) 8 15 (20) 35 60

GAP cumulat scadenta
i (mil.lei) 13 7 15 30 10 45 105
Gap scadenta i = Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i

Gap cumulat scadenta i = (Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i) + Gap cumulat scadenta precedenta
GAP Pozitiv situatia cand activele sensibile sunt mai mari decat pasivele sensibile (valoarea activelor se modifica mai rapid / mult decat
in cazul pasivelor)
Gap Negativ situatia cand activele sensibile sunt mai mici decat pasivele sensibile (valoarea pasivelor se modifica mai rapid / mult decat
in cazul activelor)
Modificarea venitului net din dobanzi = (GAP scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii aferente scadentei i)
= (Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii
aferente scadentei i)
Obs! In practica, ratele de dobanzi active pot evolua diferit decat ratele de dobanzi pasive chiar daca tendinta se pastreaza. Necorelarea
perfecta a dobanzilor active si pasive duce la asa numitul basis risk.
Modificarea venitului net din dobanzi = [(Active sensibile scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii ACTIVE aferente scadentei
i)] [(Pasive sensibile scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii PASIVE aferente scadentei i)]
Cand GAP-ul este pozitiv, exista o relatie pozitiva intre modificarea ratei dobanzii si venitul net din dobanda
Cand GAP-ul este negativ, exista o relatie negativa intre modificarea ratei dobanzii si venitul net din dobanda
Cand nu exista o corelatie perfecta intre modificarea ratelor active si pasive de dobanda, veniturile din dobandzi cresc / scad mai
mult / mai putin in functie de marja de dobanzi active si pasive (efectul de marja).
In ciuda faptului ca este usor de utilizat, acest model prezinta mai multe dezavantaje: nu ia in calcul efectul modificarii valorii de piata a
activelor urmare a cresterii / scaderii dobanzilor, nu ia in calcul costul de reinvestire a fluxurilor de numerar si nici nu tine cont de distributia
elementelor bilantiere si extrabilantiere in interiorul unei benzi de scadenta.
Aplicatia 15:
a) Cum se modifica veniturile nete din dobanzi pe banda de scadenta 1luna 3 luni daca rata dobanzii scade cu 0,75 puncte
procentuale?
b) Cum se modifica veniturile nete din dobanzi pe banda de scadenta 6 luni 1 an daca rata dobanzii active creste cu 0,75 puncte
procentuale iar rata dobanzii pasive creste cu 45 basis points?
Rezolvare:
a) Veniturile nete din dobanzi (1M-3M) = GAPA/P 1M-3M x %r = 8 mil. lei x (-0,75%) = -0,06 mil. lei
b) Veniturile nete din dobanzi (1M-3M) = (Active sensibile 6M-12M x %rAS) - (Pasive sensibile 6M-12M x %rPS) = (240 mil. x 0,75%)
(260 mil. lei x 0,45%) =
= 1,8 mil. lei 1,17 mil. lei = +0,63 mil. lei
Modificand rata dobanzii mai mult la active decat la pasive, veniturile nete din dobanzi se imbunatatesc pe banda de scadenta
6M-12M.
Aplicatia 16:
Fie urmatorul bilant simplificat al unei banci comerciale:
Active mil. lei Pasive mil. lei

Credite pana la 1 an 2.500 Depozite la vedere 700
Credite pana la 3 ani 550 Depozite la termen (scadenta 1 luna) 1.100
Credite pana la 5 ani 700 Certificate de depozit (scadenta 3 luni) 1.300
Titluri detinute pentru tranzactionare 150 Depozite la termen (scadenta 1 an) 700
Depozite la termen (scadenta cel putin
Titluri detinute pana la scadenta 350 3 ani) 250
Credite ipotecare scadenta 10 ani
(dobanda fixa) 1.200 Datorii subordonate (scadenta 5 ani) 1.700
Credite ipotecare scadenta 25 de ani
dobanda variabila ajustata semestrial) 1.400 Capitaluri proprii 1.100
Total active 6.850 Total pasive 6.850
a) Care va fi evolutia venitului net din dobanzi in cazul activelor cu scadenta de pana la un an, daca rata dobanzii va creste cu 1,25
puncte procentuale?
b) Care va fi evolutia venitului net din dobanzi in cazul activelor cu scadenta de pana la un an, daca rata dobanzii active creste cu
1,00 puncte procentuale iar rata dobanzii pasive creste cu 1,15%?
Rezolvare:
a) Total active sensibile cu scadente de pana la un an= credite pana la un an + titluri detinute pentru tranzactionare = 2.500 + 150 =
2.650 mil. lei
Total pasive sensibile cu scadente de pana la un an = depozite la vedere + depozite la termen cu scadenta de o luna + certificate
de depozit + depozite la termen scadenta 1 an = 700 + 1.100 + 1.300 + 700 = 3.800 mil. lei
Diferenta intre active si pasive sensibile = 2.650 3800 mld. lei = - 1.150 mil. lei
Venit din dobanzi = GAP A si P cu scadente de pana la 1 an x 1,25 % = - 1.150 x 1.25% = -14,375 mil.lei
b) Total active sensibile cu scadente de pana la un an= credite pana la un an + titluri detinute pentru tranzactionare = 2.500 + 150 =
2.650 mil. lei
Total pasive sensibile cu scadente de pana la un an = depozite la vedere + depozite la termen cu scadenta de o luna + certificate
de depozit + depozite la termen scadenta 1 an = 700 + 1.100 + 1.300 + 700 = 3.800 mil. lei
Venit din dobanzi = (Active sensibile scadenta pana la un an x %rAS) - (Pasive sensibile scadenta pana la un an x %rPS) = 2.650 mil. lei
x(1,0%) 3.800 mil. lei x (1,15%) = 26,5 mil. lei 43,7 mil. lei = -17,2 mil. lei
17. Fie o obligatiune cu o valoare nominala de 1.000 lei, rata cuponului (anual) de 3,5% pe an in conditiile unui randament mediu cerut de
piata de 3,5% pe an. Calculati valoarea actualizata neta (valoarea de piata) a obligatiunii cu scadenta peste 5 ani.
Comparati valoarea de piata a obligatiunii daca rata dobanzii pe piata ar fi de 5% dar cu scadente de:
a) 5 ani
b) 4 ani
c) 3 ani
d) 2 ani
e) 1 an
Rezolvare:
Valoarea de piata a unei obligatiuni = valoarea actualizata neta a fluxurilor de numerar a obligatiunii
Valoarea de piata = + + + = 1.000 lei
(Calculator TA BaII Plus 2nd +CLR Work 2nd CLR TVM 2nd BOND SDT = 12.31.1990 CPN = 3,5 RDT = 12.31.1995
RV = 100 ACT 1/Y YLD = 3,5% => COMPUTE PRICE = 100,00000
a) Valoarea de piata 5 ANI= + + + = 935,0578499 lei ( -64,9421 lei sau -6,494215%)

b) Valoarea de piata 4 ANI = + + + = 946,8107424 lei ( -53,1892576 lei sau -5,318926%)
c) Valoarea de piata 3 ANI = + + = 959,1512796 lei ( -40,84872 lei sau -4,084872%)
d) Valoarea de piata 2 ANI = + = 972,1088435 lei ( -27,89116 lei sau -2,7892 %)
e) Valoarea de piata 1 AN = = 985,7142857 lei ( -14,2857143 lei sau -1,985714286%)
Previzibil influenta modificarii ratelor dobanzii este mai mare cu cat scadenta activelor este mai mare!
18.Fie un credit in valoare de 10.000 lei acordat pe o perioada de 5 ani, acordat cu o rata a dobanzii de 9%. Raspundeti la urmatoarele
cerinte:
a) Care este valoarea de piata a acestui credit daca in prezent in piata se practica dobanzi de 7.5% la credite similare?
b) Care va fi valoarea de piata in cazul in care rata dobanzii practicate pe piata urca de la 7,5% la 8%?
c) Calculati durata acestui credit
d) Determinati modificarea valorii de piata a creditului utilizand conceptele de durata si sensibilitate
Rezolvare:
a) Valoarea prezenta r7,5% = + = 10.606,88274 lei

b) Valoarea prezenta r8,0% = + = 10.399,271 lei
- 207,611174 lei sau -1,95733%
c) Durata 7,5% = =
=
= = 4,26386621 ani
- = - 210,35550182 lei
Adica: valoarea de piata noua = 10.396,52772 lei
Obs! Comparand cu rezultatul obtinut la punctul b) diferenta provine din faptul ca mai devreme am calculat doar o aproximare a
modificarii valorii de piata.
19.Fie un credit acordat initial pe o perioada de 20 de ani, la o rata a dobanzii de 8% pa, rambursabil in anuitati trimestriale constante egale
cu 700 RON. Creditul mai are 1 an si jumatate (6 trimestre) ani pana la maturitate, iar rata de dobanda la credite similare este de 6%pa.
Care este valoarea de piata a acestui credit? Dar durata?
Rezolvare:
Valoarea prezenta r7,5% = + = 3.988,031016 lei
Durata = =
= = 0,864145204 ani
Seminar 5: Riscul de rata a dobanzii (II)
20.Sunteti trezorierul unei companii farmaceutice si doriti sa va protejati compania de o eventuala crestere a ratelor dobanzii in cazul unui
credit deja contractat la o alta banca (cu o rata a dobanzii variabile EURIBOR + 0.75 puncte). In acest sens, ati contactat o banca care va
poate oferi protectia printr-un aranjament pe rata dobanzii (FRA) pe 6 luni (180 zile), cu rata contractuala de 4.44% p.a. la suma de
8.000.000 EUR. In ipoteza ca la data reglementarii (fixing date) contractului FRA, EURIBOR-ul ar fi 5.55%, care va fi valoarea contractuala
a FRA-ului? Datorati sau veti avea de primit o suma de bani din partea bancii care va este contrapartida? Dar in ipoteza in care EURIBOR
ar fi 3.33%?
Rezolvare:
Varianta A: EURIBOR = 5.55% p.a.
Valoarea contractual a unui FRA = principal x (

( )
Valoarea contractual a unui FRA = 8.000.000 x ( = 8.000.000 x = - 43.201,18 EUR

( )
Rezultatul fiind negativ, inseamna ca trezorierul corporatiei va incasa de la banca suma de 43.201,18 EUR
Varianta B: EURIBOR = 3.33% p.a.
Valoarea contractual a unui FRA = principal x (

( )
Valoarea contractual a unui FRA = 8.000.000 x ( = 8.000.000 x = 43.672,85 EUR

( )
Rezultatul fiind pozitiv, inseamna ca trezorierul corporatiei datoreaza suma de 43.672,85 EUR bancii sale care ii este
contrapartida
21.Se consider un contract FRA 3v9 tranzacionat pe data de 12 martie n urmtoarele condiii: valoarea noional 10 mil USD, rata FRA
3,5%, rata de referin LIBOR6M. S se analizeze situaia n care rata dobnzii LIBOR6M la data fixing-ului este 3,7% i situaia n care
aceasta este 3,1%. S se precizeze care este data decontrii, data maturitii i data fixingului.
Rezolvare:
Data decontrii este 3 luni dup ncheierea contractului adic 12 iunie. Data maturitii este 9 luni dup ncheierea contractului adic 12
decembrie. n ceea ce privete data fixingului, aceasta este 2 zile naninte de decontare adic 10 iunie.
- dac LIBOR6M=3,7% rFRA 3,5% atunci cumprtorul primete de la vnztor diferena
= = 9.979,011459 USD
dac LIBOR6M=3,1 rFRA 3,5% atunci cumprtorul pltete vnztorului diferena
= = 20.017,88483 USD
22.Un investitor a cumprat 500 de contracte futures cu suport un depozit pe 3 luni cu valoarea noional de 1 mil USD la un pre de 96,5%.
n ultima zi de tranzacionare rata dobnzii aferent depozitului este 3,35%. Ce sum va fi decontat?
Cotaia de la scaden este egal cu 100%-3,35%=96,65%. Investitorul a achiziionat contractele la 96,5% i le-a vndut la 96,65% deci
ncaseaz:
Rezolvare:
90
500ctr 1000000USD / ctr (96,65% 96,5%) 187500USD
360
23.O banc comercial are nevoie de finanare n valoare de 1.000.000 EUR pe o perioad de 6 luni peste 3 luni. Banca alege s se
mprumute n momentul apariiei nevoii de finanare, dar pentru a-i acoperi poziia ncheie un contract FRA 3v9 la o rat FRA de 5%,
valoarea contractului 1.000.000 EUR, rata variabil LIBOR6M. Stabilii ct a ctigat sau a pierdut din contractul FRA banca comercial
dac la data fixing-ului LIBOR6M este 4,5%, respectiv 5,5%
Rezolvare:
banca cumpr un contract FRA.
Dac LIBOR6M=4,5%, atunci banca comercial pltete 2445.
Deoarece: =
Dac LIBOR6M=5,5%, atunci banca comercial primete 2433.

=
24.O banc comercial anticipeaz c va avea un deficit de resurse de 2 mil USD pe 3 luni peste 3 luni i un excedent de resurse de 1 mil
USD pe 3 luni peste 6 luni. Banca alege s se acopere mpotriva riscului de rat a dobnzii prin contracte FRA cu urmtoarele caracteristici:
a) FRA 3v6, rata fix 3%, rata variabil LIBOR, b) FRA 6v9, rata fix 3,35%, rata variabil LIBOR. Determinai ct ctig sau pierde banca
comercial dac LIBOR la data fixing-ului este 2,9% peste 3 luni i 3,2% peste 6 luni.
Rezolvare:
banca cumpr un contract FRA 3v6 i vinde un contract FRA 6v9
=
( )
=
( )
Net: -124,3772 USD
n contractul 3v6, banca pltete rata fix adic 3% i primete rata variabil 2,9%, deci pltete o sum egal cu 496,4 USD.
n contractul 6v9, banca primete rata fix adic 3,35% i pltete rata variabil 3,2%, deci primete 372 USD
25. O banc comercial ncheie un contract swap din poziia de cumprtor cu un dealer care are afiat cotaia 2,75%-3%. Contractul
swap este incheiat pe 2 ani, rata variabil este EURIBOR6M, decontrile se fac semestrial, iar valoarea noional este egal cu 10 mil EUR.
Precizai ce sume se deconteaz la fiecare scaden, dac EURIBOR6M la cele 4 date de fixing a fost egal cu: 3,25%, 3%, 2,75%,
respectiv 2,5%.
Dac banca comercial este cumprtoare de swap, atunci dealer-ul este vnztor de swap la cotaia ask (offer) de 3% - aceasta este rata
fix din swap. Rata variabil este EURIBOR6M.
Rezolvare:
1. Prima scaden dupa 6 luni de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la data fixing-ului
este egal cu 3,25%). Deci banca primete (implicit dealer-ul pltete) o sum egal cu
6
(3, 25% 3%) 10.000.000 12.500 EUR .
12
2. A doua scaden dupa 1 an de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la data fixing-ului
este egal cu 3%). Nu se schimb nici un flux de numerar.
3. A treia scaden dupa 1 an i jumtate de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la
data fixing-ului este egal cu 2,75%). Deci banca pltete (dealer-ul primete) o sum egal cu
6
(3% 2,75%) 10.000.000 12.500 EUR .
12
A patra scaden dupa 2 ani de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la data fixing-ului
este egal cu 2,5%). Deci banca pltete (dealer-ul primete) o sum egal cu
6
(3% 2,5%) 10.000.000 25.000 EUR
12
26. Banca A se finaneaz de la banca X prin mprumuturi la o rat variabil a dobnzii pe termen de 5 ani cu dobnda LIBOR6M+0,15%.
Banca anticipeaz o cretere a ratelor dobnzii n urmtorii ani i dorete transformarea dobnzii variabile n dobnd fix. Acest lucru l
poate face pltind anticipat datoria i contractnd simultan un mprumut la rat fix. Plata anticipat a datoriei cu rat variabil se poate
dovedi foarte costisitoare. O soluie alternativ este acoperirea mpotriva riscului de rat a dobnzii utiliznd un swap cu rata variabil
LIBOR6M. Un dealer de swap i ofer urmtoarele cotaii: 4,25%/4,5%. Ce poziie va lua banca A n contract i ce rat fix va obine?
Rezolvare:Deoarece banca A pltete o rat variabil de dobnd n contractul de mprumut, va alege s primeasc din swap o rat
variabil de dobnd i s plteasc o rat fix, deci va fi cumprtoare de swap. n consecin, dealer-ul de swap va fi vnztor la o rat
a dobnzii de 4,5%.
4,5%
Banca A Dealer de swap
LIBOR6M
LIBOR6M+0,15%
Banca X, creditorul
lui A
Costul strategiei mprumut+swap pentru banca A va fi:

-4,5%+LIBOR6M-(LIBOR6M+0,15%)=-4,65%, adic va plti o rat fix de 4,65% indiferent de ceea ce se va intmpla cu LIBOR6M
Seminar 6: Riscul de rata a dobanzii (III) - APLICATII

Acoperirea extrabilantiera a riscului de rata a dobanzii cu ajutorul instrumentelor financiare derivate
Forward Rate Agreement / Futures pe rata dobanzii / SWAP pe rata dobanzii / Optiuni pe rata dobanzii (II)
27.BetaBank a contractat o datorie in suma de 10.000.000 EUR cu o rata a dobanzii exprimata sub forma EURIBOR 6M+ 300bp.
Anticipand creterea ratei dobanzii, negociaza cumpararea unui contract FRA 3v9 de a GammaBank, cu o rata a dobazii FRA de 4% si rata
de referinta EURIBOR 6M. Sa se precizeze suma decontata FRA (din perspectiva BetaBank) in cazul in care la data decontarii
EURIBOR6M este de 3,75%. Dar pentru 4,5%?
a) In cazul in care EURIBOR 6M = 3,75%

Suma decontata FRA = EUR
b) In cazul in care EURIBOR 6M = 4,5%

Suma decontata FRA =
28.O banca comerciala incheie un contract IRS (Interest Rate Swap) avand ca notional 10.000.000 USD, din poziia de cumprtor cu un
dealer care are afiat cotaia 4,1% / 4,2%. Contractul swap este incheiat pe 1 an, rata variabil este LIBOR 3M, decontarile facandu-se
trimestrial. Precizai ce sume se deconteaz la fiecare scaden, dac LIBOR 3M la cele 4 date de fixing a fost egal cuastfel: 15 iulie (91
zile): 4,17%, 15 octombrie (92 zile): 4,13%, 15 ianuari e(92 zile): 3,97%, 15 aprilie (90 zile): 4,27%.
Rezolvare:
Scadenta 15 iulie:
Banca plateste: 10.000.000 x 4,2% x 91/360 = 106.166,67 USD
Banca primeste: 10.000.000 x 4,17% x +91/360 = 105.408,33 USD
Decontare neta: Banca plateste 758,34 USD
Scadenta 15 octombrie:
Decontare neta: Banca plateste 1.788,89 USD
Scadenta 15 ianuarie:
Banca primeste: 10.000.000 x 3,97% x +92/360 = 101.455,55USD
Decontare neta: Banca plateste 5.877,78 USD
Scadenta 15 martie:
Banca plateste: 10.000.000 x 4,2% x 90/360 = 105.000 USD

Decontare neta: Banca PRIMESTE 1.750 USD
29.Fie BetaBank o banca ce are nevoie de o finantare in suma de 5.000.000 EUR si are la dispozitie doua alternative: fie un imprumut
contractat pe o perioada de un an cu o rata de dobanda fixa de 5,00% pe an, fie la o rata variabila LIBOR 12M + 0,5pp. Banca anticipeaza
o scadere a dobanzilor motiv pentru care alege imprumutul cu dobanda variabila. Din motive de prudenta, ia totusi o pozitie long pe 1 un
contract CAP (notional 5.000.000 EUR) cu pret de exercitare de 4,5% pe an, prima fiind de 0.1% Sa se determine costul finantarii bancii
(rezultat din CAP si imprumut la rata variabila LIBOR12M+ 0,5pp) atat in cazul in care optiunea este exercitata cat si atunci cand se
exerciteaza.
Rezolvare:
a) LIBOR <4,5% optiunea nu este exercitata Cost total de finantare = -LIBOR 0,5pp (prima) = - LIBOR 0,6pp
b) LIBOR > 4,5% optiunea este exercitata Cost total de finantare = 4,5%- LIBOR + LIBOR + 0,5% + 0,1% = 5,1%
30.Fie GammaBank o banca ce doreste sa realizeze un plasament in suma de 1.000.000 EUR si are la dispozitie doua alternative: fie un un
plasament pe doi ani cu o dobanda fixa de 10.00% pe an, fie la o rata variabila LIBOR 12M. Banca anticipeaza o crestere a dobanzilor,
motiv pentru care alege plasamentul cu dobanda variabila. Din motive de prudenta, ia totusi o pozitie long pe 1 contract FLOOR (notional
1.000.000 EUR) cu pret de exercitare de 10.00% pe an, prima fiind de 1.00%. Sa se determine suma incasata de banca reprezentand
rezultatul cumulat din optiunea FLOOR si plasamentul efectuat la rata de dobanda variabila.
Rezolvare:
a) LIBOR >10% optiunea nu este exercitata Profitul = +LIBOR (prima) = LIBOR 1,00%
b) LIBOR < 10% optiunea este exercitata Profitul total al plasamentului = 10% + LIBOR LIBOR -1% = 9%
31.Gamma Bank solicita o finantare pe o durata de 4 ani, la rata dobanzii LIBOR. Pentru a se proteja evolutiei nefavorabile a ratei dobanzii,
banca ia o pozitie long pe o optiune CAP (rata dobanzii plafon fiind de 5%) platind o prima anuala de 0,2%. Concomitent se ia o pozitie
short pe 1 optiune FLOOR (rata dobanzii FLOOR fiind de 3,75%) incasandu-se o prima anuala de 0,2%. Determinati rezultatul final al bancii
(rezultat imprumut LIBOR + rezultat CAP + rezultat FLOOR) daca ratele de referinta in piata pentru LIBOR pentru primii 4 ani sunt
urmatoarele: 4%, 5%, 6% si 2%.
AN 1 AN2 AN3 AN4

Cost finantare LIBOR existent -4% -5% -6% -2%
in piata
Rata negociata CAP 5% 5% 5% 5%
Se exercita optiunea CAP? NU NU DA NU
Rezultat CAP -0,2% -0,2% +6% - 5% - 0,2% = -0,2%
0,8%
Rata negociata FLOOR 3,75% 3,75% 3,75% 3,75%
Se exercita optiunea FLOOR? NU NU NU DA
Rezultat FLOOR +0,2% +0,2% +0,2% -3,75%+2% +
0,2% = -1,55%
Rezultat total (imprumut + -4%-0,2%+0,2% =- 4% -5%-0,2%+0,2% = -5% -6% +0,8% + 0,2% = - -2 -0,2% - 1,55%=
cele doua optiuni) 5% -3,75%
Deci costul finantarii ramane intre 3,75% si 5% cu ajutorul COLLAR.
32.Compania Florelia imprumuta o suma de bani pe o perioada de 5 ani la o rata a dobanzii EURIBOR 6M+0.50%. Rata dobazii aplicabile
va fi acualizata la fiecare 6 luni si platita la finalul fiecaror 6 luni. Compania Florelia anticipeaza cresterea ratelor dobanzilor, motiv pntru care
cumpara o optiune de tip CAP pe 5 ani (EURIBOR 6M), cu pretul de exercitare de 5,25%. Pentru aceasta optiune, compania Florelia este
nevoie sa achite o prima de 0,37%.
Care este costul maxim de finantarie al companiei Florelia?
Rezolvare:
Florelia plateste creditorului sau (semestrial) EURIBOR6M + 0,50%

Plateste in cazul optiunii CAP 5,25% daca o exercita
Primeste din CAP mereu EURIBOR
Costul platit cu prima CAP = 0,37%
Costul maxim al finantarii -EURIBOR 0,50% + EURIBOR -5,25% - 0,37% Costul maxim = 6,12% pe an.
Seminar 7: Gestiunea riscului valutar
Riscul valutar reprezinta un risc de piata si apare ca urmare a evolutiilor adverse ale pietei valutare raportate la expunerea bancii.
Expunerea bancii la riscul valutar se reflecta in pozitia valutara (PV) bilantiera si extrabilantiera a bancii.
Daca PV > 0 pozitia valutara este lunga (Long)
Daca PV <0 pozitia valutara este scurta (Short)
Pozitia valutara individuala reprezinta pozitia valutara a bancii in deviza (i) exprimata in echivalent moneda nationala (RON utilizand cursul
de referinta al BNR din ziua pentru care se face raportarea respectivei pozitii).
Dimensiunea expunerii unei banci fata de riscul valutar este data de produsul intre pozitia individuala ajustata si volatilitatea
cursului de schimb.
Pozitia valutara individuala ajustata se detemina reducand din valoarea pozitiei valutare individuale, echivalentul in lei actualizat al
capitalului social subscris si varsta si al primelor de emisiune platite in devia respectiva, calculat in functie de diferentele de curs valutar
aferente.
La nivelul unei banci expunerea agregata fata de riscul de curs de schimb este masurata prin pozitia valutara totala. Pozitia valutara totala
reprezinta pozitia cu cea mai mare valoare (luate in modul) dintre totalul pozitiilor valutare scurte si totalul pozitiilor valutare
scurte.
Pozitia valutara totala Lunga (Long) totalul pozitiilor valutare individuale ajustate lungi este mai mare decat totalul pozitiilor
valutare ajustate individual scurte
Pozitia valutara totala Scurta (Short) totalul pozitiilor valutare individuale ajustate scurte este mai mare decat totalul pozitiilor
valutare ajustate individual lungi
Conform reglementarilor BNR, la finalul fiecarei zile bancare lucratoare, pozitiile valutare ale unei banci din Romania sunt supuse
urmatoarelor limitari:
a) Maximum 10% din fondurile proprii ale bancii pentru oricare dintre pozitiile valutare individuale ajjustate, si
b) Maximum 20% din fondurile proprii ale bancii pentru pozitia valutara totala.
Pozitia valutara a bancii induce castiguri sau pierderi in functie de evolutia cursului valutar:
- In cazul unei pozitii valutare lungi banca castiga daca cursul creste si pierde daca cursul scade
- In cazul unei pozitii valutare scurte banca pierde daca cursul creste si castiga daca cursul scade
Riscul valutar sau riscul de curs de schimb se opate maura si cu ajutoruL metodologiei Value at Risk (VaR). VaR masoara
pierderea potentiala pentru un instrument sau portofoliu de instrumente financiare, iar utilizarea acestei metodologii presupune
alegerea a cel putin doi parametri: orizontul de timp (perioada de detinere a instrumentelor financiare) si nivelul de incredere sau
relevanta. Sunt recomandate utilizarea nivelului de relevanta de 1% respectiv orizontul de timp de 10 zile. Utilizarea metodelor de
calcul pentru VaR depinde de diferiti factori cum ar fi: instrumentele financiare analizate, nivelul de acuratete dorit a rezultatelor, posibilitatile
de implementare, sistemele informatice necesare si modalitatea de diseminare a informatiilor.
Aplicatii
33.Fie o banca comerciala ce are active denominate in EUR in valoare de 10.000 000 EUR si pasive in valoare de 16.000.000 EUR.
Calculati diferentele favorabile sau nefavorabile urmare a deprecierii cursului EURRON de la 4,1050 la 4,2435.
Pierderea = (ActiveEUR Pasive EUR) x (Curs final EURRON - Curs initial EURRON) =
(10.000.000 16.000.000)x(4,2435 4.1050) = -831.000 RON
34.Fie o banca comerciala ce are active denominate in CHF in valoare de 7.000 000 CHF si pasive in valoare de 4.500.000 EUR.
Calculati diferentele favorabile sau nefavorabile urmare a deprecierii cursului CHFRON de la 3,7150 la 3,9880.
Castigul = (ActiveCHF Pasive CHF) x (Curs final CHFRON - Curs initial CHFRON) =
(7.000.000 4.500.000)x(3,9880 3,7150) = 682.500 RON
35.Fie Betabank o banca din Romania despre care cunoastem urmatoarele informatii:
- fonduri proprii 100.000 mii lei
- active totale = 225.000 mii lei
- creante in EUR = 2.070 mii EUR
- datorii in EUR 1.410 mii EUR
- creante in USD = 5500 mii USD
- datorii in USD = 1.450 mii USD
La data realizarii calculelor, cursurile de schimb EURRON si USDRON erau de 4,4200 si 4,0500 RON.
Calculati:
a) Pozitiile valutare in EUR si USD
b) Valoarea vanzarilor sau dupa caz, a cumpararilor pe piata la vedere (spot) de EUR sau USD, astfel incat sa fie respectate
limitarile impuse de BNR privind pozitiile valutare.
Rezolvare:
a) Pozitia valutara individuala in EUR este: = total creante in EUR total datorii in EUR =
= 2070 mii EUR 1410 mii EUR= 660 mii EUR
Pozitia valutara individuala in USD este: = total creante in USD total datorii in USD =
= 5500 mii USD 1450 mii USD = 4050 mii USD
Pozitia valutara individuala ajustata in EUR = 660 mii EUR x 4,4200 EUR/RON = 2.917,2 mii RON
Pozitia valutara individuala ajustata in USD = 4050 mii EUR x 4,0500 EUR/RON = 16.402,5 mii RON
b) In conditiile in care fondurile proprii sunt de 100.000 mii lei, vom calcula raportul dintre Pozitiile valutare individuale ajustate in
EUR si USD la total fonduri proprii ale bancii pentru a vedea daca sunt respectate limitarile BNR:
= 2,92 % < 10% este respectata limitarea BNR

= 16,4 % >10% NU este respectata limitarea BNR
Trebuie vanduti USD astfel incat pozitia valutara individuala ajustata in USD sa nu depaseasca echivalentul a 10.000 mii RON
sau 2.469,14 mii USD
Trebuie vanduti 4050 2.469,14 = 1.580,87 mii USD
Ulterior vanzarii acestor dolari americani, pozitia valutara totala ar urma sa fie de 2.917,2 mii RON + 10.000 RON = 12.917,2 mii RON <
20% din valoarea fondurilor proprii conform limitarilor BNR.
36. Fie BetaBank o banca din Romania despre care cunoastem urmatoarele lucruri la data de 31.12.20XX:
- Fonduri proprii 40 mil. RON
- Pozitie valutara bilantiera USD = 1 mil USD, Pozitie valutara extrabilantiera USD = -0,3 mil USD
- Pozitie valutara bilantiera EUR = -0,7 mil EUR, Pozitie valutara extrabilantiera EUR= -0,2 mil EUR
- Pozitie valutara bilantiera GBP = -0,1 mil GBP, Pozitie valutara extrabilantiera USD = +0,2 mil GBP
- - Curs de schimb EURRON = 4,4200 USDRON = 4,0500 GBPRON = 6,0700
- Echivalentul in lei actualizat al capitalului social subscris si varsat al primelor e emisiune platite in USD, calculat in functie de
diferentele de curs valutar aferente este de 0,85 mil. RON.
Determinati pozitiile valutare individuale ajustate pentru fiecare valuta in parte, pozitia valutara totala si stabiliti masura in care
sunt respectate limitarile BNR privind expunerile valutare individuale si totale.
Rezolvare:
- Pozitia valutara bilantiera individuala in USD = +1 mil USD
- Pozitia valutara extrabilantiera individuala in USD = - 0,3 mil USD
- Pozitia valutara individuala = 1 mil USD + (-0,3 mil USD) = 0,7 mil USD
- Pozitia valutara individuala USD exprimata in RON = 0,7 mil USD X 4,05 = 2,835 mil RON
- Pozitia valutara individuala USD in RON ajustata cu capitalul social ... = 2,835 mil RON 0,85 mil RON = 1,985 mil RON (LONG)
- Pozitia valutara bilantiera individuala in EUR = -0,7 mil EUR

- Pozitia valutara extrabilantiera individuala in EUR = - 0,2 mil EUR
- Pozitia valutara individuala = -0,7 mil EUR + (-0,2 mil EUR) = -0,9 mil EUR
- Pozitia valutara individuala EUR exprimata in RON = -0,9 mil USD X 4,42 = -3,978 mil RON (SHORT)
- Pozitia valutara bilantiera individuala in GBP= -0,1 mil GBP

- Pozitia valutara extrabilantiera individuala in GBP = +0,2 mil GBP
- Pozitia valutara individuala = -0,1 mil GBP + (+0,2 mil GBP) = +0,1 mil GBP
- Pozitia valutara individuala GBP exprimata in RON = 0,1 mil GBP X 6,07= 0,607 mil RON (LONG)
-
Pozitia valutara totala = max {totalul tuturor pozitiilor valutare individuale ajustate lungi si totalul pozitiilor valutare individuale ajustate
scurte luate in modul} = max {(1,985 mil RON + 0,607 mil RON),|-3,978 mil RON|} = 3,978 mil RON (pozitie scurta)
Verificarea respectarii limitarilor BNR:
Ponderea pozitiei valutare individuale ajustate pentru USD = 4,96% <10%
Ponderea pozitiei valutare individuale ajustate pentru EUR = 9,94% <10%
Ponderea pozitiei valutare individuale ajustate pentru GBP = 1,52% <10%
Total pozitie valutara = = 9,94% <20%
37.Fie StudentBank o banca din Romania despre care cunoastem urmatoarele lucruri la data de 31.12.20XX:
- Fonduri proprii 90 mil. RON
- Pozitie valutara bilantiera USD = +2 mil USD, Pozitie valutara extrabilantiera USD = -1,2 mil USD
- Pozitie valutara bilantiera EUR = -1,0 mil EUR, Pozitie valutara extrabilantiera EUR = +4 mil EUR
- - Curs de schimb USDRON = 4,0000 EURRON= 4,5000
- Ajustare capital social Nu este cazul
Determinati pozitiile valutare individuale ajustate pentru fiecare valuta in parte, pozitia valutara totala si stabiliti masura in care
sunt respectate limitarile BNR privind expunerile valutare individuale si totale.
Rezolvare:
- Pozitia valutara bilantiera individuala in USD = +2 mil USD
- Pozitia valutara extrabilantiera individuala in USD = -1,2 mil USD
- Pozitia valutara individuala = +2 mil USD + (-1,2 mil USD) =+0,8 mil USD
- Pozitia valutara individuala USD exprimata in RON = 0,8 mil USD X 4,00010 = 3,2 mil RON (LONG)
- Pozitia valutara bilantiera individuala in EUR= -1 mil EUR

- Pozitia valutara extrabilantiera individuala in EUR = +4 mil EUR
- Pozitia valutara individuala = -1 mil EUR + (+4 mil EUR) = +3 mil EUR
- Pozitia valutara individuala EUR exprimata in RON = 3 mil EUR X 4,5000= 13,5 mil RON (LONG)
- Pozitia valutara individuala EUR in RON ajustata cu capitalul social ... = 0
Pozitia valutara totala = max {totalul tuturor pozitiilor valutare individuale ajustate lungi si totalul pozitiilor valutare individuale ajustate
scurte luate in modul} = max {(+16,7 mil RON),0} = +16,7 mil RON (pozitie LUNGA)
Verificarea respectarii limitarilor BNR:

Ponderea pozitiei valutare individuale ajustate pentru USD = 3,56%
Ponderea pozitiei valutare individuale ajustate pentru EUR = % >10% NU SE RESPECTA LIMITA BNR
Total pozitie valutara = = 15% <20%
Avand in vedere marimea fondurilor proprii de 90 mil RON expunerea maxima pe EUR ar trebeui sa fie de cel mult 9 mil RON, ori in
realitate ea este de 13,5 mil RON. In acest caz, se impune reducerea expunerii valutare individuale ajustate pe USD cu 4,5 mil RON
(echivalent 1.000.000 EUR la cursul EURRON de 4,5000). In acest caz, se impune vanzarea a 1.000.000 USD pe piata (4,5 mil RON /
4,5000 EURRON = 1.000.000 EUR).
38: Fie urmatoarele cotatii pentru urmatoarele perechi valutare:

- EUR/USD 1.3387-1.3388
- USD/JPY 93.36- 93.37
- GBP/USD 1.5419-1.5421
- USD/CHF 0.9228-0.9230
- USD/RUB 30.0669-30.0845
- AUD/USD 1.0366-1.0368
- NZD/USD 0.8487-0.8488
Calculati urmatoarele crossuri valutare: EUR/JPY, GBP/CHF, GBP/RUB, CHF/JPY, GBP/AUD ...
Rezolvare:
Reguli de calcul a tranzactiilor cross in functie de perechile valutare in discutie, si anume:
Cazul 1: o pereche valutara cotata direct (moneda de baza USD) si o pereche valutara cotata indirect (moneda de baza non-USD) cotata
fata de USD: se inmultesc partea stanga cu stanga iar partea dreapta cu dreapta.
Cazul 2: ambele valute sunt cotate fata de USD (moneda de baza este USD): se impart partile opuse
Cazul 3: ambele valute sunt cotate indirect fata de USD (fata de o baza non-USD): se impart partile opuse.
EUR / JPY si Cazul 1: Bid: 1.3387 x 93.36 = 124.98 Ask: 1.3388 X 93.37 = 125.00
GBP/CHF si Cazul 1: Bid: 1.5419 x 0.9228= 1.42286 Ask: 1.5421X 0.9230 = 1.42336
GBP/RUB si Cazul 1: Bid: 1.5419 x 30.0669 = 46.3602 Ask: 1.5421 x 30.0845 = 46.3933
CHF/JPY si Cazul 2: Bid: 93.36 : 0.9230 = 101.15 Ask: 93.37 :0.9228 = 101.18
GBP/AUD si Cazul 3: Bid: 1.5419 : 1.0368 = 1.4872 Ask: 1.5421 : 1.0366 = 1.48765
39.Calculati cursul forward outright EURUSD avand in vedere ca rata dobanzii la 31 zile la EUR este de 3.25% iar la USD (31 zile)
este de 2.75. Cursul Spot este de 1.3218.
Rezolvare:
Forward outright = spot x = 1.3218 x = 1.3218 x
Forward outright = 1.32123
40.Pentru exemplul de mai sus, calculati punctele swap:

Rezolvare: Punctele forward swap = cotatia forward outright spot = 1.3212-1.3218 = - 6 puncte
( )
Sau: Punctele forward swap = spot x = 1.3218 x
( )
( )
1.3218 x =
( )
= -5.6752 puncte = aprox minus 6 puncte
41. Calculati rezultatul tranzactiei in cazul cumpararii a 1.000.000 USD contra CHF daca cotatia spot USDCHF este de 1.5835 si inchiderii
spre finalul zilei a pozitiei prin vanzarea a unului 1.000.000 USD contra CHF la cotatia de 1.5835.
Raspuns:
Rezultatul este dat de urmatoarele fluxuri de lichiditati:
USD CHF
Deal 1: +1.000.000 - 1.583.500
Deal 2: -1.000.000 +1.583.600
+100 CHF
Sau Long 1.000.000 USDCHF @ 1.5835 si inchiderea pozitiei prin Short 1.000.000 USDCHF @ 1.5836 1 pip profit la un tichet de
1.000.000 din moneda de baza (USD) profit de 100 unitati din moneda cotata (CHF)
42. Calculati pozitia dealerului, rata medie de schimb valutar si rezultatul urmatoarelor tranzactii:
Vanzarea a 4 milioane USD contra CHF la cotatia de 1.6723 (Short 4.000.000 USDCHF @ 1.6723)
Cumpararea a 1 milion USD contra CHF la cotatia de 1.6732 (Long 1.000.000 USDCHF @ 1.6732)
Cumpararea a 5 milioane USD contra CHF la cotatia de 1.6729 (Long 5.000.000 USDCHF @ 1.6729)
Cotatia de inchidere USDCHF la finalul zieli este de 1.6730 (sau cursul de reevaluare)
Rezolvare:
-4.000.000 USD @ 1.6723 + 6.689.200 CHF
+1.000.000 USD @ 1.6732 - 1.673.200 CHF
+5.000.000 USD @ 1.6729 - 8.364.500 CHF

Pozitia: +2.000.000 -3.348.500 CHF
Rata medie = = 1,67425

Pierdere: pozitie long 2.000.000 @ diferenta negativa de 12,5 pipsi (1,6730 1,67425) = - 100 CHF x 2 x 12,5p = - 2500 CHF.
Seminar 8: Riscul de lichiditate
Prin lichiditatea unui activ sau instrument financiar se intelege capacitatea acestuia de a fi transformat rapid si cu un efort minim in
bani sau echivalent banesc (numerar, disponibilitati in contul curent). Bancile sunt nevoite sa gestioneze adecvat riscul de lichiditate prin
gestiunea activelor si pasivelor, altminteri se pot confrunta cu reducerea / imposibilitatea capacitatii de a isi onora datoriile.
Riscul de lichiditate reprezinta riscul neindeplinrii obligatiilor de plata, datorita unuia sau mai multor factori:
- Dependenta bancii fata de finantarile pe termen scurt
- Dependenta finantarii bancii fata de un numar limitat de clienti sau fata de un numar limitat de categorii de finantare
- Dependenta fata de un singur debitor / un grup de debitori
- Creditarea / plasamentele orientate pe termen lung in timp ce atragerea resurselor se realizeaza pe termen scurt, creeand un
mismatch intre scadente
- Deterioarea reputatiei si increderii clientelei / investitorilor in banca
- Necorelarea pe benzi de scadenta a fluxurilor financiare ale bancii
- Deterioarea conditiilor macroeconomice
- Influenta zvonurilor
Gestiunea lichiditatii bancare are ca obiectiv principal asigurarea fondurilor financiare corespunzatoare pentru acoperirea
obligatiilor financiare pe care le inregistreaza banca la un moment dat.
Pe baza gruparii pe benzi de scadenta reziduala a activelor, datoriilor si elementelor extrabiantiere in intrari si iesiri de lichiditate, bancile pot
masura riscul de lichditate prin intermediul a doi indicatori:
1. Gap-ului de lichiditate
2. Indicatorul de lichiditate
Gapul de lichiditate
Conform reglementarilor BNR, benzile de scadenta rezduala sunt: (0 luni 1 luna], (1 luna 3 luni],(3 luni 6 luni], ( 6 luni 1 an] si peste
un an.
Gapul de lichiditate pe scadenta t este dat de diferenta intre totalul intrarilor de lichiditate pe banda de scadenta (t) si totalul iesirilor de
lichiditate pe banda de scadenta (t).
Gapul cumulat de lichiditate pe banda de scadenta t = gap cumulat de lichiditate pe banca de scadenta (t-1) + gap de lichiditate (t)
Obiectivul urmarit de baca este: gap-ul cumulat pe lichiditate (t) >=0, pe fiecare dintre benzile (t). Este difiicil de obtinut un gap de lichditate
pozitiv pe fiecare banda de scadenta (t), fara a realiza o cumulae a lichiditatii nete (a gap-ului de lichiditate pe fiecare banda de scadenta).
Indicatorul de lichiditate
Indicatorul de lichiditate =
Obiectivul urmarit de banca este ca limita minima pentru acest indicator de lichditate sa fie de 1, in conditiile in care indicatorul de lichiditate
se determina pe benzi de scadente reziduale (scadenta ramasa de curs din scadenta initiala).
Lichiditatea efectiva se masoara prin insumara pe fiecare banca de scadenta reziduala, a activelor bilantiere 1 ale bancii si
angajamentele primite de banca si evidentiate in afara bilantului.
Daca pe una dintre benzile de scaenta reziduala exista un excedent de lichiditate, atunci acest excedent se transfera pe banda de
scadenta imediat urmatoare, adaugandu-se la nivelul lichiditatii efective de pe aceasta din urma banda. Excedentul sau deficitul de
lichiditate reprezinta diferenta pozitiva sau negativa dintre lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara.
In cazul primei benzi, lichiditatea efectiva este egala cu totalul intrarilor de lichiditate (active si dobanzi de incasat). In cazul celorlalte
benzi de scadenta, lichiditatea efectiva se calculeaza pe baza:
1 Activele pot fi ajustate (diminuate) dupa caz, cu provizioanele constituite

Caz a) total intrari de lichiditate + gap cumulat pozitiv din banda de scadenta anterioara
Caz b) total intrari de lichiditate, daca gap-ul cumulat din banda de scadenta anterioara este negativ
Lichiditatea necesara se masoara prin insumarea obligatiilor bilantiere si a angajamentelor date de banca si evidentiate in afara
bilantului si este egala cu totalul iesirilor de lichiditate pe fiecare banda de scadenta.
Pe benzile de scadenta unde se inregistreaza un gap de lichiditate negativ (active insuficiente pentru onorarea obligatiilor bancii) se
poate recurge la imprumuturi pe piata interbancara, lichidarea inainte de termen a unor plasamentele respectiv accesarea unor finantari de
la banca centrala sau grupul mama (daca este cazul).
In cazul unui excedent de lichiditate mult peste limita admisa (1), banca il poate diminua prin restructurarea activelor si pasivelor
bancare pe benzile de scadenta si / sau cresterea sau diminuarea elementelor bilantiere dupa caz.
Modalitati de diminuare sau eliminare a riscului de lichiditate:

- Diversificarea resurselor pasive ale bancii, reducerea concentrarii pe una sau cateva categorii de clienti
- Reducerea dependentei de fondurile atrase de pe piata interbancara
- Metinerea unui nivel corespunzator de active lichide si participarea la o schema autorizata de garante / asigurare a depozitelor in
sistemul bancar
- Corelarea scadentelor activelor si pasivelor
- Atragerea depozitelor de la companii si populatie pentru a obtine o baza cat mai stabila a resurselor
- Majorarea fondurilor proprii si detinerea unor titluri de stat eligibile unor eventuale finantari primite de la banca centrala
- Diversificarea portofoliului de credite acordate
- Cresterea reputatiei bancii intre clientela nonbancara si clientela bancara (prezenta activa pe piata interbancara)
- Previzionarea corespunzatoare a principalelor fluxuri de lichiditati pe termen scurt si mediu
- Monitorizarea continua a lichiditatii bancare si realizarea unor scenarii alternative
Aplicatii
43.Incadrati pe benzile de scadenta un credit aflat in derulare, scadent peste 12 luni in conditiile in care rata dobanzii de 7% pe an se
plateste trimestrial iar principalul de 50.000 RON este achitat la final.
Dobanda incasata de banca trimestrial = 50.000 * 7% * 3/12 = 875
0-1 luna inclusiv 1-3 luni inclusiv 3 luni 6 luni inclusiv 6 luni 1 an inclusiv Peste 1 an
+875 +875 51.750
44. Cum puteti incadra pe benzile de scadenta un depozit de 10.000 RON constituit pe 9 luni dar scadent peste 7 luni ce are o rata a
dobanzii de 6% pe an si plata lunara a dobanzii.Dar daca plata dobanzii s-ar realiza integral la scadenta?
Dobanda platita lunar de catre banca = 10.000 * 6% * 1/12 = 50 lei lunar

Dobanda si principalul platit la scadenta = 10.000 + 50 = 10.050 lei
0 -1 luna inclusiv 1-3 luni inclusiv 3 luni 6 luni inclusiv 6 luni 1 an inclusiv Peste 1 an
-50 -100 -150 -10050
Sau in ipoteza in care plata dobanzii sar realiza de catre banca integral la scadenta,
Dobanda si principalul platit la scadenta = 10.000 + (10.000 x 6% x 7/12) = 10.350 lei
+10.350
45. Incadrati pe benzi de scadenta un titlu de stat (VN = 100.000 RON), rata cuponului fiind fixa de 10% pe an (platitible anual), in conditiile
in care pretul curent este de 106,77, pana la scadenta mai sunt 8 luni iar titlul face parte din portofoliul de tranzactionare. Cum ati fi incadrat
pe benzile de scadenta titlul daca facea parte din portofoliul de investitii (categoria de titluri pastrate pana la scadenta)?
a) in ipoteza in care titlul face parte din portofoliul de tranzactionare:
Pret curent in piata = 106,77x 10.000= 10.677 RON.
Titlul poate fi oricand vandut pe piata deoarece face parte din cele mai lichide active. Din acest motiv, el va fi inclus pe prima banda de
scadenta exact la valoarea pretului de piata de 106,77% x valoarea nominala = 10.677 lei
+10.677 RON
b) In ipoteza in care titlul ar face parte din portofoliul de investitii, atunci:
cuponul si valoarea nominala a titlului s-ar inregistra pe intervalul de scadenta intre 6 si 12 luni, cu suma de 10.000 lei + cuponul 1000 lei
= 11.000
0 -1 luna inclusiv 1-3 luni 3 luni 6 luni 6 luni 1 an Peste 1 an

+11.000 lei
46.Grupati pe benzile de scadenta cunoscute un credit acordat unei companii, ce mai are 5 luni pana la scadenta. Rata dobanzii practicate
la credit este fixa de 10% p.a. platibila lunar, iar principalul total rambursat integral la scadenta este de 45.000 RON.
Intrarile de lichdiitate rezultate din rambursarea creditului sunt dobanda aferenta de 45.000 x 10% x 5/12 = 375 RON / lunar respectiv
principalul de 45.000 RON in luna a 5 a.
+375 +750 45.750 LEI
47.Soldul total al conturilor curente ale clientelei nebancare sunt in valoare de 20.000.000 lei. In urma unor analize statistice realizate pe o
perioada relevanta de timp, se poate observa faptul ca partea stabila (soldul total constant de-a lungul timpului (compensarea retragerilor
clientilor cu depunerile altor clienti) este de 70%.Calculati partea stabila si cea volatila a conturilor curente si incadrati-le pe bandele de
scadenta potrivite.
Parte stabila =20.000.000 x 70% = 14.000.000 lei
Parte volatila = 20.000.000 x 30% = 6.000.000 lei
-6.000.000 lei -14.000.000
48. Fie urmatoarea situatie a activelor si pasivelor pe scadente:

Post bilanier 0-1 luna 1 luna- 3 luni 3 luni- 6 luni 6 luni- 1 an Peste 1 an
Disponibilitati la BNR
270.00 - - - -
Imprumuturi acordate altor bnci
33.75 13.50 - - -
Credite i avansuri acordate clientelei
6,750.00 4,590.00 4,455.00 3,375.00 8,640.00
Portofoliu de titluri
202.50 337.50 135.00 67.50 270.00
Alte plasamente pe termen lung
1,620.00
Dobanzi de incasat
500.00 400.00 320.00 270.00 1,100.00
Numerar
270.00
(20.25) - - - -
Depozite ale clientelei
(2,700.00) (5,400.00) (7,425.00) (5,400.00) (675.00)
Conturi curente
(2,025.00) (6,075.00)
Alte obligaii i provizioane
(13.50) - (27.00) - (135.00)
Dobanzi de platit
(120.00) (600.00) (700.00) (100.00) (50.00)
Cunoscandu-se elementele bilantiere ancare din tabelul de mai sus, determinati gap-ul de lichiditate pe benzi de scadente, gap-ul cumulat
de lichidiate, lichiditatea efectiva, lichiditatea necesara si indicatorul de lichiditate. Precizati ce masuri trebuie sa sadopte banca astfel incat
sa fie gestionat adecvat riscul de lichiditate.
Post bilanier 0-1 luna 1 luna- 3 3 luni- 6 6 luni- 1 an Peste 1 an

luni luni
Disponibilitati la BNR
270.00 - - - -
Imprumuturi acordate altor bnci
33.75 13.50 - - -
Credite i avansuri acordate clientelei

6,750.00 4,590.00 4,455.00 3,375.00 8,640.00
Portofoliu de titluri
202.50 337.50 135.00 67.50 270.00
Alte plasamente pe termen lung
1,620.00
Dobanzi de incasat
500.00 400.00 320.00 270.00 1,100.00
Numerar
270.00
TOTAL intrari de lichiditate
8,026.25 5,341.00 4,910.00 3,712.50 11,630.00
(20.25) - - - -
Depozite ale clientelei
(2,700.00) (5,400.00) (7,425.00) (5,400.00) (675.00)
Conturi curente
(2,025.00) (6,075.00)
Alte obligaii i provizioane
(13.50) - (27.00) - (135.00)
Dobanzi de platit
(120.00) (600.00) (700.00) (100.00) (50.00)
TOTAL iesiri de lichiditate
(4,878.75) (6,000.00) (8,152.00) (5,500.00) (6,935.00)
GAP 3,147.50 (659.00) (3,242.00) (1,787.50) 4,695.00
GAP Cumulat 3,147.50 2,488.50 (753.50) (2,541.00) 2,154.00
Lichiditate efectiva 8,026.25 8,488.50 7,398.50 3,712.50 11,630.00
Lichiditate necesara 4,878.75 6,000.00 8,152.00 5,500.00 6,935.00
Indicatorul de lichiditate 1.65 1.41 0.91 0.68 1.68
Banca are excedent de lichiitate pe prima scadenta (0-1 luna), (1-3 luni) si pe ultima banda de scadenta (peste 1 an), in schimb
are deficit de lichidtate pe celelalte benzi (3-6 luni si 6 luni un an).
Banca poate decide in ce instrumente pot fi plasate excedentul de lichiditate si cum (instrumente si cost) va finanta deficiitul de
lichiditate. Banca trebuie sa-si acopere deficitul de lichiditati prin cresteri de active si / sau reduceri de datorii.
Pe benzile de scadenta unde se inregistreaza un gap de lichiditate negativ (active insuficiente pentru onorarea obligatiilor bancii)
se pot recurge la imprumuturi pe piata interbancara, lichidarea inainte de termen a unor plasamentele respectiv accesarea unor
finantari de la banca centrala sau grupul mama (daca este cazul).
In cazul unui excedent de lichiditate mult peste limita admisa (1), banca il poate diminua prin restructurarea activelor sipasivelor
bancare pe benzile de scadenta si / sau cresterea sau diminuarea elementelor bilantiere dupa caz.
Bibliografie orientativa:
Dedu Vasile, Gestiune si audit bancar, Editura Economica, 2008

Dedu Vasile, Bistriceanu Gabriel, Gestiune bancara Culegere de aplicatii, Editura Economica, 2010, pp 9-17
Lupulescu Grigore, Gestiunea interna a profitabilitatii bancilor comerciale, Editura Economica, 2011
Moinescu, Bogdan, Codirlasu Adrian, Strategii si instrumente de administrare a riscurilor bancare, Editura ASE, 2009
Nicolae Danila, Lucian Anghel Marius Danila, Managementul lichiditatii bancare, Editura Economica 2002
Olteanu Alexandru, Olteanu Florin Manuel, Leonardo Badea, Management bancar caracteristici, strategii, studii de cazDareco
2003

Selectie Aplicatii PT ID Buzau

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Selectie Aplicatii PT ID Buzau

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GESTIUNE BANCARA ID Buzau TC - Turcan Ciprian Sebastian - Pag 1

Selectia mai multor aplicatii reprezentative pentru

1.Se cunosc urmtoarele informaii cu privire la activitatea unei bnci comerciale:

A8 TOTAL ACTIV 11,100.0 P6 TOTAL PASIV 11,100.0

Venituri din dobanzi 1,548.00

Cheltuieli cu dobanzi 626.00

Venituri nete din dobanzi 922.00

Venituri nete din comisioane 58.62

Profit din titluri si op fin 100

Rezultat operational 1,080.62

Cheltuieli de functionare (50% din v nete

Profit brut 619.62

Impozit brut 16% 99.14

Profit net 520.48

Active purtatoare din dobanzi 11,100.0 sum(A1:A7)

Pasive purtatoare de dobanzi 9,300.0 SUM(P1:P4)

(Venituri din dob / Active purt de dob) - (Cheltuieli cu

ROE 28.92% Profit net / total capitaluri proprii

Parghia financiara (Equity multiplier) 6.17 Total activ / capitaluri proprii

ROA = rata profitului x rata utilizarii activelor 4.69%

4. Fie urmatoarea situatie bilantiera:

Imobilizari corporale 1.513 0,00%

Rata medie Rata medie

Seminar 2: Riscuri bancare Gestiunea riscului de credit

Nr.crt Pondere Denumire indicator Punctaj Nr puncte Punctaj

10 10% Garantii aduse Depozite colateral / garantii ale 3 0

c) Var 1: sume lunare de plata descrescatoare (rate egale si dobanzi descrescatoare)

o Anuitatea = = = = 471,78 lei

Luna Incasari Plati

I. Activitatea de investitii MARTIE APRILIE MAI IUNIE

Seminar 3 Provizioane pentru deprecierea creditelor provizioane specifice riscului de credit

Coeficientul de provizioanare 70 zile Performanta A = 0,5

Provizion necesar = 88.726 x (0,5) = 44.363 lei

Suma lunara constanta de rambursat = = = 9.024,49 lei

Provizionul necesar de constituit = 18.048,98 lei x 0,2 (substandard) = 3.609,796 lei

e) 500.000 lei piedere Provizioane = 500.000 x (1-0) x 1 = 500.000 lei

Total provizioane de constituit: 900.000 lei

Total provizioane de constituit: 50.000 lei

1) [126.736 x (1-0,8)] x 0,05 = 1.267,36 lei

Total provizioane necesare: 113.154,47 lei

Anuitate = = = 50.878,64 lei

a) Rata 1 = (700.000 / 4) + (700.000 ) x 8% = 175.000 +56000 = 231.000 lei

Necesar de provizioane: [840.000 lei x (1-0,5)] x 0,5 = 210.000 lei

b) Prin contagiune Credit indoielnic

Anuitate = = = 17.676,33163 lei

Baza de calcul: 123.74,32 x (1-0) x 0,5= 61.867,16

Total provizioane necesare; 210.000 + 61.867,16 = 271.867,16 lei.

Seminar 4: Riscul de rata a dobanzii (I)

Modelul Gap-urilor dintre activele si pasivele sensibile la modificarea ratei dobanzii

1-7 7 zile - 1 1 luna - 3 3 luni - 6

GAP scadenta i (mil.lei) 13 (6) 8 15 (20) 35 60

Gap scadenta i = Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i

Fie urmatorul bilant simplificat al unei banci comerciale:

Active mil. lei Pasive mil. lei

Credite pana la 3 ani 550 Depozite la termen (scadenta 1 luna) 1.100

Credite pana la 5 ani 700 Certificate de depozit (scadenta 3 luni) 1.300

a) Valoarea de piata 5 ANI= + + + = 935,0578499 lei ( -64,9421 lei sau -6,494215%)

a) Valoarea prezenta r7,5% = + = 10.606,88274 lei

Adica: valoarea de piata noua = 10.396,52772 lei

Valoarea prezenta r7,5% = + = 3.988,031016 lei

Seminar 5: Riscul de rata a dobanzii (II)

Valoarea contractual a unui FRA = principal x (

Valoarea contractual a unui FRA = 8.000.000 x ( = 8.000.000 x = - 43.201,18 EUR