DICTIONAR ILUSTRAT FIZICA Corinne Stockley, Chris Oxlade si Jane Wertheim Editor: Kirsteen Rogers Grafica: Karen Tomlins si Verinder Bhachu llustratii: Fiona Johnson Consultant stiintifici: Dr. Tom Petersen, John Hawkins gi Dr. John DurellDESPRE FIZICA se ocupa cu studiul proprietatilor si naturii materiei, a diferitelor forme de energie si a metodelor prin care materia gi energia interactioneazi in lumea care ne inconjoara. In aceas carte, fizica este impartitd in sase sectiuni marcate prin diferite culori, Domeniile acoperite de aceste sectiuni sunt explicate mai Mecanica si Electricitatea si @ fizica generala S magnetismul Acopert conceptele Explica formele, intre~ principale ale fizicii, de buingarile si conditiile in exemplu forfele, energia care apar ac si proprietatile materiei fenomene. @ Caldura Fizicé atomica si nucleara Se ocupa cu studiul energici calorice, cu Studiaza structura atomu- misurarea ei, precum gi lui gia nucleului, energia cu efectele transferului atomic’, radioactivitatea, de caldura. Include fisiunea si fuziunea. legile gazelor. @ Undele e Informatii generale de fizicd Face referire la proprie- titile si efectele undelor energetice si studiazi in detaliu undele sonore, electromagnetice si luminoase. Material general grafice gi tabele, pre- cum gi informatii despre tratarea rezultatelor experimentale.CUPRINS Mecanica si Electricitatea si magnetismul fizica generala 56 Blectrostatica ‘Atomii si moleculele 58 Potenfialul electric Forjele 60 Curentul electric Energia. 62 Legile circuitului electric 10 Migcarea 65 ‘Semiconductori 12 Dinamica 66 Electroliza 14 Forte de rotatie 68 Elemente galvanice 16 Miscarea periodiea 70 Magnet 18 Gravitatia 72 Campuri magnetice 20° Masini simple 74 Electromagnetismul 22. Molecule (Propritati) 77 Aparate electrice 24 Densitata si presiunea «de misurat ai Inductia electromagnetica 80. Radiatiile catodice Caldura 26 Temperatura Fizica atomica si nucleara 28 Transferul de ealdura 30 Bfectele transferului de caldur’ 2 Structura atomului 32 Dillatarea la caldurat 84 Energia atomicd si nuclear 33 Studiul gazelor 86 Radioactivitatea 88 Detectarea si mAsurarea radioactivitatii 91 Utilizarile radioactivitagii Undele 92 Fisiunea si fuziunea nucleard 94 Energia data de reactiile nucleare 34 Undele 36 Reflexia, refractia gi difractia 38 Interferenta undelor 40 Undele sonore 42. Perceperea sunetului 44 Undele electromagnetic 46 Lumina 47 Reflexia luminit 50 Reffactia tuminii 54 Instrumente optice Informatii generale de fizica 96 Mirimi si unitayi 98 Ecuatii, simboluri si grafice 100 Masuritori 102 Precizie si eroare 104 Campuri si forte 108 —Vectori si scalari 109 Cifrele 110 Simbolurile circuitelor electrice ILL Tranzistoare si porti (gates) 112 Proprietatile substantelor 113 Constante si valori utile 114 Elemente chimice 115 Glosar 116 IndexATOMII $1 MOLECULELE precum teoria cinetica a mol stanfelor. Materia exista in trei stiri fi schimbarea starii, pagina 30) Atomul ‘Cea mai mich particull a unui element pistreazt proprietiile clementului respectiv Structura atomului este explicata la paginile 82 83, Atomii sunt extrem de mici, avand raza de circa 10" m yi mase de aproximativ 10°°ky. Prin pierdere sau aeceptare de electroni* (vezi ce por form ioni® «yar cule incarcate electric) ‘iagramh prerantind mele relative le wr on 2 e Moleculele Cea mai mica particuki care mai pastreaz’ proprietitile chimice ale substanjei. Mole- culele pot si contina orieiti atomi, de la unu {de exemphi neon} la mai multe mii (le ‘exemplu proteinele), fiind legatiintre ei prin fortele clectromagnetice”, Toate moleculele tune’ mostre pure de substanta contin aceiasi ‘atomi in acelayi aranjament Refineti cd exist substanfe care nu au pild avon compu oie eee ee a) ecii antici credeau cA materia este aleatuita din particule mici, pe care le-au numit atomi, De atunci, aceasté conceptie a evoluat si s-au dezvoltat teorii culelor, ce poate fi folosita Ja studiul detaliat al naturii fizice si al proprietatilor sub- ice diferite. Starea substantei depinde de natura substanfei, de temperatura ei gi de presiunea exercitata asupra ei. Schimbarea stitilor este cauzata de schimbarile de presiune san de temperaturi (vezi vet ator 309 Elementul © substanta care, printt-o reaetie chimed, mu se poate descompunne in substanje mai simple Toji ato lor acelasi numar de protoni® (vezi nu Atomic, pagina 82) Compusul 0 subs {sau ionii*) a doua sau mai multe elemente unite prin Kezitur chimice care se pot des ‘vompuine in substanfe mai simple. Amesteeut ru prezinta legaturi chimive si de accea no este un compus. iceluiasi element aut in muclecle* sirul 1 ale cirei molecule contin atomii iement 1 Etoment 2 Conpanore semen | (22 oon age be yh LF Se 3 |: be B//, 2 Rw 2 wp al lptoss? “Anionl, Cation. 85 Yenizarea): For electromagnetics, 6: Electron 8 toni, 88 lonizarea); Nuolew, Proton. 62.Starile de agregare Starea s "Starea in care o substan are & form si un volum defint gt care revit la aetiunea fortelor eare incearc si le modifice. “Starea lichida Starea in care substangs eurge siia forma vasului care o eon line, Este etapa dintre starea solid gi cea yazoasa. ‘Stare soi - Starea gazoasit _ Starea in care substana se dilata « ocupe volumul vasului in cary se afl. In aceasta stare sufstanjele au o densitate relatiy mica Gam ~ Substanta in stare gazoasa care se afld la 0 ‘emporatur’ mai mare decat temperatura sa critica si astiel, nu se poate transforma in "jichd doar prin cresterea presiuni ~ prima di se seade temperatura, pentru obginerea ‘aporilor. MECANICA $1 IZICA CEMERALA Motul ors yn pn com tr events ener potentials molec frp enrga notes ae vai: S59, 330) 3 it (hts cer nears penta rapeo9 octet reno erp cota 0 use a ov imtoo 9 pa rage a a eseta wi omargie inet de ansapi {Sr de rote nena motels eco oe era sur ‘Spun ca molec Inca 58, ovat ae rmatoroe osu se despa mare mutes mse {wna apport nek att dees forse intermolecine op 8. Energia neu mec mt mt mare (econ nessa pa og ematocuae YVaporul Substanfa in stare gazoasa la temperaturd mat joasi dovat temperatura sa criti (¥e7i ‘gazee), care se poate transforma in lichid {oar prin eresterea presinih~ nu este neee- sara screa teraperauri Teoria cinetica ‘Teoria cinetiea explica existenta diferitelor stati de agregare legate de migcarea molecu- IWlor, Pe scurt en sustine ¢4 moleculcke sub- ‘sanjclor solide sunt mai apropiate, au ener ‘ie minim gi deci se miget mai putin, cele ale substantelor lichide sunt mai indepartate, cu energie mai mare, iar cele ale substante- Jor gnzoase sunt cele mai indepartate si au oa mai mare energie (vezi sus, dreapta). Migearea brownianat Migcarea haotied, dezordonanti a particule- locmici din pit sau aer. Ea sustine teoria ci- nicl, deoarece puiem spune ca se datorea- 74 ciocniri cu moleculele de api sau aer. i Migcaes orm ‘an ote ‘afr aan ‘orto mot er cs Cail Difwziunea Amestecul @cowa gaze, vapor! sau lichide Ino periouda de timp. Dovedeste teoria cinetie8, deoareve particulele rebuie s8 se miste pentru ca si se amestece, iar pazcle difuzeaza mai repede decatlichidele. In tne, molecule dous gate dea Bre %ereF Frs7s* =.) Gu gar etutera nel ope do re Legea difuziunii a lui Graham Susfine cf la temperaturi gi presiune constan- ‘a, cata difuziumil unui gaz este invers propot- ia plitrati a densitii sale. ‘Forte Intermoleculare, 7; Enargle potonialt molecular, ‘Enotgle enetich de rota, de translate sl de vibratie © (Energia netics).FORTELE Forma si migcarea unui corp este influentata de o fort. O singuri fortd ii va schimba viteza (adica il aeeelereaza™ sau il incetineste) si poate si-i modifice forma, Doua forte egale si de sens contrar pot si-i schimbe forma sau marimea. Forta este o marime vectoriala*, avand marime, directie gi sens gi se masoara in newtoni. Princi- palele tipuri de forte sunt: gravitationala, magneti nucleara. Pentru compararea primelor trei, vezi paginile 104-107. , electried gi thir Scena Sarrofe rere ote Sep Porta gravitational sau gravitatia aoe ar pein eon rgmseseres Fora de atacie dine duh corps cae a _mitines or siete sensi. ‘asd (vezi si paginile 18-19), Este foarte mi- Ea) citi scram totes, Chinato de eazulin care nl inte or Flot tompanonuteuree*® puri este foarte masiv. Fons W dscomp o Canporons pata Newtonul (N) Unitatea de misurd a fortei in SI. Un newton Forta eleetromagnetica este egal cu mirimea fortei necesare acecle Combinarea forjelor eleetrice si magnetice. rari unui corp cu masa de 1kg, cu 1m s care se afla in strans’ legiturd si sunt grew de separat CAmpul de forta si Sint ees fagierass ac” Fara letra say "serena ne a forlei, CAmpurile de forts sunt re- electrostatica, prezentate prin lini orientate, namite Hinii de —__Fortadintre dows particule cmp, si araté intensitatea si directia actiunii tesa tee eee a @ @ (vezi si paginile 58 gi 72), ‘gina ERE “ ® pingere daci au acecasi sareind electrica gi este dle Fo teeta wo arecte Camp afore atractie dac& am sarcin) rh ‘np una emogot clectrice diterite Sona Forta magneticd Siratt cower sete! Fora dine dnt stein clcerice in migcare, anes Aceste sarcini in miscare pot fi eurenti elee- triei (vezi si pagina 60) sau electroni care se ‘mise’ in propriul invelis, Fenele magnetize dn fal lctice sneer ane curt oo eft ts fie, 1T-Cirent, 60; Electron, velar electronics, 83: Uniti SI 9; Marime vectorial 108,i i Forfele intermoteculare Forfele electromagnetice dinire dou mole cule. Intensitatea gi sensul fortelor vatiaza in Funcjie de distanta dintre molecule (veri dia- rama de mai jos). Fors emotes Forte egale si opuse care, ednd sunt apli- cate la capetele uni corp, i marese lun simea, Ele se opun iinderis prin fort intermolecular de ‘trae, ‘orca Compresiunea Fore egale si opuse sare scad lungimea—_ ™" eameeciene unui corp. Ele se ‘pun prin forta intermolecular de v respingere, se pings oie fn ao reprgoe. Forta de conta Forta intermoleculara de respingere dintre mo- leculele a dowi corpuri in momentul atingeri lor. X39 = OQ obewurs ose “Electron, 83; Neutron, Nucleu, Proton) 82. Forta nucleara Forfa de atractie dintve ‘oute particulele unui uclew" atomic (protonii* si neutronii®). Aceasta invinge forta electriea de respingere dinire pro: toni, menfinand stabilitatea nuclew lui (vezi 51 pagina 84), Parca aaron cu tom sb ors Forta de freeare Forla care se opune deplasarii a dou supra- Fee care se ating, find cauzatd de forta inter ‘moleculara de alractie dintre molceulele sui pratetelor. Exist doud tipur: forta de freeare statied si dinamied, Forfa de frecare statica Forya aplicata pe una din doua suprafete care se ating, dar care sunt in repaus, Valoarea ma- xima at forfe de frecare statice este atins& atunei cifind cle sunt pe punctul de a aluneea una pes fe cealalta, Aceasta se numeste forta limita, Forta de frecare dinamied sau forta de freeare la alunecare Valoarea fortei de frecare end una dintre su piafeye alunecs peste cealalti, ew 0 vitezdi con fi. Aceasta este putin mai mied deat for= (farta de frecare statied maxima) Forde hecwe Fora limits ss Fort de care Sale aunaoc tune nd ew Ged to ops fenibrawsa fora aaepe unc de ce Boa ae ‘ses ae ooaae8 enwseacsv0 Contctin punt ate oer tines sia ty Supt atomor ‘Subtle meta Coeficientul de frecare (LU) Raportul dintre forta de freeare dintre doutt suprafete 5i forta de apasare normala. Exist lout valori, coeficientul freca coeficientul frecari dinaCand 0 fort’ deplaseazt un corp, se ef acesta primeste si codeaz8 ener fectue Energia reprezinti capacitatea de a efectua lucru meea se efectueaza lucru mecanic asupra unui corp sau de cdtre tn comp, ic. Energia are diferite forme ca re se pot schimba intre ele (energia de conversie sau de trans, formare), dat nu poate fi creat sau distrusd (legea conservitrii energiei). Unitatea* de masurai a energiei in SI este joule (J). Energia unui vorp ce se datoreaza pozitici sale intr-un edmp de forta*, energie pe eare aces {8 0 are deoarece, pentni aducerea fui in aceas- {8 pozitic, s-a efectuat lucra mecanic, Energia 8 fost ,acumulats”, Cele tei forme de energie potentiali sunt: energia potentiala gravitas tionala, energia potentiala electromagnetica i energia potengial nuclear (in funetie de forta implicata), Energia potentiala gravitational Energia potential datorits pozitei unui corp in raport cu © musi care exercith asupra aces. tuia o fort gravitationali®, Daca eorpal este {ndepartat de masa (de exemplu, un corp rid? cat pe Plimant), lucrul mecanic se efeetwears ‘supra corpului si energia potentiata gravi- ‘ationala creste coast cea ts) Energia potential nucleara Energia potential acumulatd intrun nueleu® atomic. fn timpul dezintegrarii radioactive” se elibereaza energie potentiala nuclear 8 gravitstionals,@ £ aerial de areal, 8; Compresiane 7. Fort electromagnetics, Camp defo te intermolecular, 7 Nuciou ES: Deciniograre nancer Energia potentiali (B.P. Energia potential electromagnetica Energia potentials datonin porter coe cep aflat in-an edmp de orld” creat de fone slectromagnetica® ergia potential molecular Energia potentials electrom se atoreaza pozitiei moleculetor intre ele. Fa reste cand se efectue ‘impotriva fortet int Energia potentiala elastics sau energia de deformare Un exemplu de energie poten Jara, acumulati ea urmare a intinderii san Compresiunii unui corp. Acesta Imecanic efectuat impotriva fort leculare Energis potenti ets, unite hes a Tonstunes* ‘stamears ene / potent molars Pesghngeos aie par eat el er Se ocunalera erage Energia chimic: Energia acumulati in substanfele din combusti- bili, hana si bateri, Este eliberata in timpul reactiilor chimice, de ex. caldura la arderea combustibilului, cand energia poten. {ial electromagnetic’ a atomilor sia moleculclor se modifies Polearm ents ola ‘unin ord rae ‘eenegie chineergia po- tenfiald grayitagionall a unui corp. (het se nogach ga exter) csty te Eris in: ‘eens moreno et Visions ‘eigowtte ‘x rant ‘je chetcs svete fs, roa poems wromatorta Energia interna sau termica Suma dinue energia einetic’ si energia potential molecular a unui corp. Duct iemaperatura uni corp ereste, la fel si energia lui interna, Tea Energi ri, i) moteur oe tata fade rope nag int ie ransote nrg cine Fevwcted Tempers Energia caloried sau eildura Energia care se propaga dintr-un loc in altul, datoni diferenfei de t A, energia interna a acestuia ygtama de mai sus). Unngp St 96 Tering Ho MECANICA $1 FIZICA CENERALA Energia de undi Energia asociata cu actiunea undei, De exem> plu, energia unei unde de aps este compust din energia potential gravitational si energia eineticd a moleculclor de aps. Energia electried si magneti Tipurile de energie asociate eu incarcarea cleciricd si miscarea continua a sarcinilor electrice (curentul). Impreuna, ele formeaz’ energia electromagnetica. Radiatia Orice enengie sub forma de unde eleetro- magnetice® sau scurgere de particule (vezi si paginile 29 gi 86-87). Puterea Rata lucrului mecanic sau rata schimbului de energie. Unitatea SE” pentru putere este watt ual (W), cate este egal cu 1 joule pe secunda. ‘emnstormorea energie Imire conrals lected Clit ese od ca ‘ten seit dint fo ‘ea ao ris cre ov ata (to toate mut rome, ap ist pace se onargie imies, ovr dea Soar fond de cl ect ‘ror combed fore a ‘25, ong chanea oo Poteet Enon gab se (ronorats¥ anergi ie eee ots tes pari ae etre, bec {echooroite ee ander ‘nae acct enerie (tote, urin (energie Sn 9 sorta oo vec,MISCAREA rea este schimbarea de pozitie gi de orientare a unui corp fafi de altul Miscarea unui corp rigid (care nu-si schimbii form te aledtuitd din migcare translational sau tran- slatie, adied miscarea centrului masei dintr-un loc in altul, si din miseare rotational sau rotatie, adi- Miscarea liniara Migearea liniard sau reetilinie este misearea in Jinie droapta si este cea mai simpls forma de miscare de translatie (vezi introducerea), Mis cearea liniard a oricirui comp rigid este descrist 1a miscarea eentrului siu de greutate Centrul de greutate Punctul care se comporta ca si cind intrea ‘masi a corpului s-ar concentra in acel punct Centrul de greutate al unui corp rigid (vezi introducerea) coincide cu pozitia centrului de gravitafie (punctul prin care actioneaza forla gravitational 8 Pandntului asupea corpulu), Deplasarea Distanja si pozitia unui eorp fata de un punet de roferinti dat. Este o marime veetoriali* Pozitia unui corp se poate exprima prin depla sarea fui dintr-un pant speci ict | aia caminats= 200 red arto \ imate deta nord oe. migearea in jurul centrului masei sale Viteza Distanfa parcursa de un corp pe 0 perioada de timp dati, Daca viteza unui corp este constan acesta se deplasea7 cv o viteza uniform’ Viteza medie a unui corp pe un interval de ‘imp este distanfa pareursa de corp, impartits Ja intervalul de timp. Viteza instantanee es RS ewe cam s0 dls co awe (00 Kn) mde cr corres ass 8 Vectorul (vitezi) Viteza si pozitia unui corp fat de un at com (adica deplasarea lui in perioada de timp da 1g), Este marime vectoriali®, Viteza un forma, viteza medie si vitera instantanes sunt definite ca si viteza uniform: ‘roata doa Ala 8 5 rapa As clelnenwlez)Vitesa retativa Viteza pe care 0 are un eorp faa de un obser ‘ator in miscare, Aceasta este cunoscuta ea viteza corpului in rapost cu observatorul sireulara") Frdnarea intr-o dircetie e Migcarea de rotatie Miscarea unui corp in jurul eentrului sau de masa, in mi fiecare parte sopului se lungul unei alte foci, ash cul, corpull mu tonsidera o robuic considerat in parti mici si twebuie luata in considerare sepa. ral migearea a fieciei parti. Aga ¥e poate obser lobald a eorpulus a ar ie fer ere mio | | rosnesaies eves soe || erate reco trae) cas oeDINAMICA Dinamica studiazi legitura dintre migcarea unui corp si forfele care actioneazi asupra acestuia, O singuri for{a care actioneaza asupra unui corp produce schimbarea vitezei si directia (adiea se misc accelerat*) Dac actioneaza doua sau mai multe forte si nu exista forja rezultanta corpul poate si-si schimbe forma 4 4h ga ‘etre fo ete Masa Masur imertiei unui corp. Forta necesara accelerarit unui corp depinde de masa aces- fia ~ 0 mas mai mare necesita 0 torta mai Impulsul meeanic Masa unui corp inmuli cu viteza® acestuia a este 0 mirime vectorial, la fel va fi si impulsul. Vezi si legea conser Inc Un asoram sofa Tendinja corpului de a arses roman) dope rezistenth chime armen tet o e bir de vitera* (adic Sansone 5 pune 0 fot), Es sees visu e2 o'ma Impulsi Fora care actioneazat asupra unui coep innval- {i eu durata de timp in eare actionea fora Din principiul 1 al lui Newton, variatia ime pulsului ure seeeasi valoare eu impulsul forte corpulu. O variatie egal a impulsului mec nic se poate obyine eu o fort mie’ pe o peri oa lung’ de timp sau eu o fora mare pe 0 drat south, ‘eae (ve pi ‘Spur at hs newton Ee Principiile mecanicii lui Newton ‘Trei principii formulate de Newton la stir situl anilor 1670, referitoare la fort si miseare, a mai ut apa Primul prineip acd un corp se afla in repaus sau dated viteza si directia lui sunt com Sante, fora rezultanta ce ) Se as este 7010, Foo ae ae ponte (ste) eB “Anecelertic, 11; Marime vectorial 108; Vite, 10. Principiul al doi Dac impulsul mecanic al usui comp varivza adici daca se mise’ accelerat®, tuned asupra lui trebuie si actioneze o fort rezultanta. In ‘mod obisnuit, masa unui corp este constant deci fort este proportional eu acceleralia cor pului, Directia si sensul acceleratici sunt ace leasi eu ditectia gi sensul forteCioenirea fenomen care se petreee intre 2 sau mai nlte comput, inire care se exereita forte re tiv mari, pe © perioada de timp relativ seurta Aceasta nu este 0 definiie rigid a eioenitii eoarece corpurile nu trebuie si fie in eontaet. conservarii impulsului liniar Cand dow sau mai multe corpuri exereita fore unul asupra celuilalt (se cioenese), pulsul total rimne constant, fra actiunea frjelor externe. Dac’ durata pentru cigenire ste foarte mica si se ia in considerare sis: teaul inainte si dupa ciocnire, fortele de tre care pot Hi negate, tse cette, so conse opt O- @7 ~Y Motorul de rachetit Un motor care produce prin oritieiul de iesite tun jet de yur de mare vitezi* prin arderea combustibilului de la bord, Masa gazului este mic&, dar viteza lui mare demonstreaaa eX are tun impuls crescut. Racheta primeste un impuls egal in sens opus (vezi legea cos servi Isului liniar), Motoarele de racheti sunt folosite in spatiu, deoarece alte ‘upuri de motoare necesita ser. Motor do rch i ee pa ec maton pe rte sat Motorul cu reactie Un motor in care acrul este eaptat in fata pe (ru arderea combustibilului, prodiacand un je de gaze de mare vitez’*, Principiul este ace lagi ca al motorului de racheta, dar motoral nu poate fi folosit in spatiu, necesitand aer Prineipiul al treilea Fortele actioneaza intotdeauna in perechi gale 5i opune, numite forte de actiume si de De aceea, duct corpul A exerciti 0 fort asupra corpulué B, corpul B exercita 0 dar opus’ asupra corpului A, Aceste forje nu se anuleazii reeiproe edn aejioncaza pe corpuri diferite Exempls pentru principiut 7 ‘nok, acoso In ecto opus _ watepeiiwime’ = - apes ayO singura forta produce o gina 12). intr-o migcare linia- T&*, aceasta este 0 acceleratie liniard. In migcarea de rotatie*, . acceleratia unghiulari* (roti-.-/” rea mai rapida sau mai incea- 8) este dati de o fort de rotatie sau omentul fortei care actioneaz’ in jurul axei de rotatie (axa de rotatie) Momentul fortei si rotatia isura capacititi unei forte de a roti un eorp in jurul unei axe (axa de rotatie). Accasta este produsul dintre forta si perpendiculara distantei de ln axi ta linia de-a lungul caireia actioneaza forta (veri diagrama de mai jos) Unitatea SI* a momentulvi fortel este Newton metrul (Nm). Fea apts (oon eo Cand se ia in eonsiderare momentul fortei, tre: buie stabilitt axa in functie de care este consi- drat si trebuie utilizat un semn conventional pentru a distinge momentele care sunt in ‘orar si antiorar Momentul fortei rez te singurul care are acelasi efect, deoareee toa te momentele individuale action, Praia as FORTE DE ROTATIE EL celeratie* (vezi dinamica, pa- £ I~ | { ‘Accelerate, 11; Acceleratio unghlulars, 17; Contru de masa, Migcate linia, 10; ( Fora de apararo normals, 7 (Cosfciontul do trocar, genre de rotafie, Sern conventional, 11; Unit Si, 96 Impl ero opto Cuptul de forte oui forte paralele care sunt egal si de sens contrat, dar nu actioneaza de-a ngul acelelasi direeti. Ele produe doar un efect de rote, ‘rt acceleratia rezultantt a eentrulul de ma- si, Momentul forfelor rezultante prosias cc tun cuplu de forfe este suma momentelor pro dise si este egal eu produsuldintre distanta perpendiculara dintre direciile de-a lungul cd fora actioneazi forjele si mfrimea une forte Faro egt sn cant Risturnarea Un fenomen care are loc dav’ linia verticala prin eentrul de mas&® al unui corp mu tece prin baza corpului. Daca are loc acest fenomen, eu plul fortei de greutate gi al fortei de apasare normal” rotese obiectul mai departe, nea aa — caput “4 ie etc pr ent de he vacaj Echilibrul BE ind un corp nu se mica acceterat, se spune I sla este in echilibru, Poate fin echilie FP brutiniae centrut de masa nu se mised (nu aie in jural centrului de mast) hilibrul poate fi statie (nu se miged) sau dinam J) sccelerat)s/sau in echilibru de ro} Mai mult, in ambele cazuti (se Echilibrul Starea unui corp cnd centrul sau de masa nu se miged accelerat; viteza gi dire miscure Fim neschimbate, Forfa rezultanta ssupra eorpului trebuie sh fie mull end acesta este in echilibru linia comp efind nu exist ind avesta Se 8 corp se afl in echilibru de rotafie, mo ‘mental rezultantel (vezi momentul forte) Cs 18-de axi este nul (prineipiul momentelor). ae a rds shred rota sab, dnc 20 0,75 300 08 Echilibrul stabil care daci un corp este migeat pe © dlistanta mica fafa de pozitia de echilibra, Tucru are loc cand Ide masi* urc net em Conta ce Stood mond rh Echilibrul instabil area in care daci un corp este miycat pe 0 dlistanya mica fay de pozitia de echilibru, a cesta nu se intoarce in acea pozitie. Acest joc efnd eentrul de masa* Echilibrul indiferent tang mici fu n comp este migcat pe 0 dis ‘de echilibru, acesta re loc efind cen- imfndnd in pozitia nou trul de masi* inane In aeceas!inaljime. “Accelerate unghiulra, Vest unghluler, 17 Conteu de masd, 10, Frinars, 18 (Viteza final,MISCAREA PERIODI Miscarea periodiea este orice migcare care se repeti la intervale egale de timp. Exemple de migcare periodica sunt cor purile care se mised circular (migcare ei culara), oscilatia pendulului si vibrarea in oscilatia particulelor sau a cimpurilor: moleculelor. Propagarea undelor® consti cA é plese masin et amos, Duratec | te oporoeat | Cielul Migcarea efectuati de la un puntet pind in ave. {asi punet, cand migcarca se repeti. De exer plu.o rotatie a unui corp pe a cireumferinga Oscilati Miscar deex. o greutate atienata de un are se mis in sus si in jos. intr-un sistem oscilatoriu, (@.un schimib continuy intre energia cineticy si energia potentiala*. Energia (otal a unui sistem (Suma energiei cinetice si potentiale) imine constanta daca mu exista amortizay periodictt dintre dowa punete extreme Perioada de timp necesari efectuteii unui eielw complet, de ex. perioadla de rotatie a Pimin- 24 de ore Julai in jurul axei sale este d Freeventa (1) Numarul de eieluri ale unei anumite migeari cfectuate intr-mn arumit interval de timp. Uni tafea in SI* pentru frecventi este Hertz. (Hz) loeb “U@seewer Punetul de echilibru Pozitia in jurul cirefa oselleaza un comp si in re se inioarce dupa oscilatie, de ex. pozitia de echilibru a unui pendul este cand acesta se affa in pozitia verticali, De abieei, acest punt ste consideral pozitia inital, Amplitudinea Deplasarea maxim a unei particule sei fia de pumetul de eehitibr Amortizarea Procesul in care, datorité pierderii de energie. oseilatiile incetinesc, de ex. socutile preluate peste deniveliri eatz 24 oscilaji care ulterior se amortizeara de masini ta trecere ‘mortar intr sistem de oabe unui sistem care este las hber «dup pomire. Perioada si freeventa sistema lui se numese perioada si freeventa oscilatiei libere (acestea ramn egale, atéta timp eat amortizarea nu este pren mate). agar eeveraosctad er da pare Oscilatia fortata Oscilatia unui sistem dupa aplicarea periodic’ ‘ unei forte exterioare (fort aplicata sisternu lui) Sistemul va oscila cu frecventa impri- mati de Forta exterioara, fra a tine seama de Ireeventa oscilatiei libere Bfeetul prezentat de un sistem in care freeventa fore exterioare (0 forla aplicata sistemului) este aproximativ egala cu freeven: re a sistemului, Asti ‘emul are o amplitudine mare, Miscarea circulara Misearea circulara uniforma Migcarea unui corp pe un cere, cu o viter constamti. Deoarece dineetia (gi totodata vie teza) se schimba, corpul are o aeceleratie constant spre centru (acceleratie centripe- ti), deci exist o fort care actioneaza spre ccentrul cereului. Miscarea circular se poste ‘considera in functie de viteza u ee unl si ‘Seimioord rac pe sect centripeta (a) Accelerafia unui corp in migcare cireulard (vezi mai sus), care acjioneaza spre centeul -ntripeti Forta care aetioneaza asupra unui corp spre centrul unui cere pentru a produce accelera tia centripeta ora conse je coe ‘S Dieta aeceerapi cnt pete stone como) Accelero unghrd ita ‘roti ace nghlre Forta centripeti are pet © reactiume egal gi ee de sens contrar (vezi inne principiul al H-lea wee al lui Newton, pa gina (2), numiti fort’ centrifuga, Pentru un observa tor ferestru ea nu setioneaza asupra corpului cate ‘ruler. J “Aecslorli, 11 Vitex. 10.GRAVITATIA Gravitatia este efectul forte’ gravi atractie (vezi si pagina 104), care actioneazi intre toatg) corpurile din univers. Se observa in cazul corpurilor, masive ca planetele, care datoriti ci rimén pe orbi Forfa gravitafionala dintre un corp $i o planet ca atrage corpul este numiti groutatea corpulu. Legea gravitational a Iui Newton 4 Sustine cd intre oricare 2 eorpuri care au ‘masa exista o fort gravitayionald care depin- de de mascle corpurilor si de distanta dintre ele, Constanta gravitational (G) are valoa- rea de 6,7 * 10°" Nun’ kg®; vatoarea sa mic ara 1 cd forfele gravitational sunt neglijabile, cu Acceleratia gravitational (g) Acccleratia presi de fovta de atactie ura vitationala, Valoarea sa este constanta pentru orice mast intr-um loc dat, La suprafata Pa Greutatea iintului este do aproximatiy 9,8 m 8° i, com Atructia gravitationale a unui comp masiy form legit gravitatii formutate de Newton (exemple o planet) asupra unui alt corp. deasupra acestei supralete ea seade, Valoarea Greutatea corpurilor nu este constant, ei 9,8 ms” este Folosit ea nitate de ne depinde de distanta Ja care se aflt de planet’ si de masa planetei. Deci, desi masa unui eorp ceste independent de pozitia sa, ereutatea acestuia mi este Don tagoa grav cb- bec 9 fora Grewatea mse’ 2 10g 50 eran a ° "ass Losapateta Part. ‘gett ma oo Jp 1 Ha esto soa orovote Pe cpt Link gusto sss 06 Foon een et 1000 tn cee se SS i Pana gr ‘oe moo! “00 i ote 2, 11; Forfa gravitajionala 6 Hea al Iu Newton, 12,Viteza finala Viteza® maxima eon sana, aiinsa de un corp care cade intr-un az sau lichid, Cu eat Viteza ereste, cu ata rezistenta ‘pasa de aer sau de lichid Uunmd,fr grout 8 compu, lar viteza acestuia nu mai crest ~ Viteza de ,,scpare” t Viteza minima pe care trebuie s-0 atinga un comp pentru a seapa de atractia gravitalionala ‘nei plante, fir sa mai necesite propulsie. Pe Pamant, aceasta este de aproximativ 40.008 km/h, Caderea libera Migearea unui corp ciind asupra acestuia ‘cfioneaz numai forta gravitafionala (ind au actioneaz® nici o fort de rezistenga sau alte forte, de ex. rezistenta aerului) Imponderabilitatea Starea in care corpul nu exereita niet o fort asupra mediului in care se afl Imponderabilitatea real Imp fatea unui corp aflat intro zon’ far gravitatic Imponderabilitatea aparenti Corpul se comport ea gi e&ind nu ar uetions nici o Fortd wravitationala, Are loe cind dou corpuri acceleraza* independent in acceasi sirectie Se aa cs gra ade recy 9d msc were Orbit geostationara sau de stationare Drumul parcurs de un satelit eare gravit in jurul Pamantului in aceeasi direetie eu rota tia Pamantului, astiel incat el rimane intotdea una deasupra aveluiasi punet de pe supr Satelitul are o perioada® de 24 de oreSpear, MASINI SIMPLE Masina simpld este un dispozitiv utilizat in scopul de a invinge for- {a rezistenti, Aceasti fort este aplicatd intr-un punct, iar masina functioneaza prin aplicarea intr-un alt punct a unei alte forte nu- mite efort. De exemplu, un efort mic exercitat asupra franghiei unui scripete invinge greutatea corpului, acesta putand fi ridicat. ‘Slo despot ~ exempts de magi Greutatea inutili Forfa necesar invingerii forfei de frecare* dintze componentele i i dis pozitiv gi ridicaii orietreia din pantie mobile Masina perfect Un disporitiv teoretie, cu m: Disporitivele Ia care masa tiv cu masa, este n masini perfect A inutile li, compara lijabili, pot f considerate sey ten let ie pte eens Perrone algal ces eee ‘Sipsuulcr bara ce ‘ep setter croame es ee na oo Avantajul mecanic (A.M.) Raat dine setae fort (6). Un vantaj mecanic mai mare decét altul in- seamna 3 efortul depus pentru invingerea ‘greutilii este mai mic, Avantajul mecanic al oriearei masini perfecte imine acelayi, chiar daet groutatea creste. Avantajul me canic al orieizei masini reale date ereste usor o data cu greutatea, deoarece masa inutili devine mai putin semnifieativa end ssreutatea cresle, exec a i i 2 poas Gnas" Raportul vitezei (R.V.) Raportul intre distania parcursd de efort si distanja parcursi de greutate, Nu are unitii n port vitezei este mai Randamental Raportul dintre luerul mecanie efeetuat (for {a * distanja — vezi pag. 8) asupra greutati (lucrul mecanie util) si lucral meca tuat de efort(luerul mecanie absorbit), in pr: cente, Dispozitivele reale au un tandament sub 100%, datorita greuratit inutile. Dispo- ‘ele perfecte au randament de 100%, ror eeExemple de masini Presa hidraulica Un cilindru mare si unul mie, legat peiau-un tub si umplufi cu lichid folosit pentru a pro- duce forte uriase nampa ancond,supepa oso rend Parghia Orice comp rigid care este pivotat in jurul unut pone! numit punet de sprijin (F). C siefortul pot fi aplicate deo parte side alta, cat si pe aceeagi parte. Exist trei clase de prghii, prezentate mai jos. Roata dingatt Combinarea unor roi din tate Folosite pentru trans miverea migearii inte axele rotite, ‘eo reooet e ‘atl RN. prt rami oe para prnspot Sistemul de seripeti Un dise (sau combinajic de discuri $i un cablu, eenturt ssa Tan care transmite Sate de seria Planul inclinat Suprafata plana care formeaza un unghi cu orizontala. Un corp se ridied mai uyor pe © suprafays inclinata decit pe vertical Plan nts Cri Sistemul in care pentru ridivarea unei grewiau se risueeste filetul unui surub (de ex. erieul de masind). Distanta dintre zimfi se mumeyte pas, “iliory, 16; Momentul fora, 14Materia are numeroase proprietati care pot fi explicate in functie de comportarea moleculelor, mai ales datorata actiunii fortelor dintre ele (forte intermoleculare*). Dintre toate aceste proprietaifi, pe aceasta pagina dubli sunt explicate elastici- tatea, tensiunea superficiala si vas- cozitatea (vezi si paginile 4-5 gi 24-25). Elasticitatea Proprietatea unui corp de a reveni la forma si marimea initials dupa incetarca fortelor de dformare (fensiune® sau compresiune*), Corpurile care au aceasta proprietate sunt elastice; cele care nu previnta aceasti proprietate sunt plastice. ra i ete psi (004s 0 Blasticttatea este rezultatul fortelor intermole- wlare* — la intinderea sau comprimarea unui corp. moleculele aeestuia se indeparteas Tespectiv se apropie mai mult. Aceasta revulta inte-o fort de atractie (in primul caz) sau de respingere (in al doilea ¢az), astfel moteculele revin la starea lor inijiala efind forta de defor- Imare ineeteaz. Aceasta se intmplit intot- deauna cand marimea fortei este sub © anumita valoare (diferita pentru fiecare material), dar coave materialele elastice devin plastice daca forja depigeste aceastit valoare (vezi limita clasticitatii si poner de rupere). MOLECULE (PROPRIETATI) Legea lui Hooke Sustine ci atunei cand se plied o fort unui corp. de- formarea este proportionald eu tensiunea, Totus, dact miirimea fore’ exeste, se linge limita roportionalititi (sau limita de proportio- nalitate), moment dupa care Jegea lui Tooke ‘nu mai este valabila (veri graficul, pag. 23) Seis eget Hooke prin att 30 et sia ‘com Limita elastici Punctul situat imediat dupa limita de Proportionalitate (vezi legen lui Hooke), ‘dupa care corpal inceteaza si’ mai fic elastic {in sensul 8 dupa incetarea fortei de deforma: Fo, aeesta nu-yi mai revine la forma si marimea inigiala. Revine la o forma si matime similar dar a suferit o alungire permanent (daca se aplica noi forte, acesta va reveni la nous. for ‘mA, adic& in acest sens rinmine elastic) ‘Caliorare, 115; Comprasiune, Forte inormolecular, 7| Punctul de rupere 7 Punctul situat imediat dupa limita clasticitafii, Tensiunea superficials in care forta de deformare provoaca 0 schim- Proprietatea unei suprafeje de lichid ce | bare majora intr-o substanja. Intr-o substantia rezulti din fortele intermoleculare* care fac tetas structre mertur nota ca lichidul Be contracteint-un volum eu | egiturile dintre sraturile moleeutate se up, | 62 ma nied suprafaga posibila ] int stratuile se sour un peste celalale ou romped nine spate Aceast schimbare se numeste deformare ! plastica (substanta devine plastica). Daca Torta aplicata creste, deformarea contin, iat substanta se poate rupe. In mod contrar, un ‘comp inelastie se va rupe in punetul su de = o5, | rupere, Tensiumea de rupere a uni material 3S tert cits ee cate valoarea t in puneul s 9 sre | rupete, Vezi graficul de mai jos, Lu suprafata, moleculele sunt uyor mai inde partate decat cele interioare, iar la indep’ larea lor ele se alrag (veri fortele intermole- culare, pagina 7). Moleculele nu se pot apro- a mai mult din cauza fortelor ele. Moleculele de la suprafaa sunt intr-0 stare de tensiune constants, dnd suprafete: proprietifi elastice anecimeonet ZR | Adeziunea © fora intermoleculara de atracte intre mole- cculele diferitelor substante nse intre Aeftrea capo’ sau capa este ‘eeu acto so coer ‘Aellne capa rei indrimea yi de forta de freeare® dintre di- “oe j feritele staturi de molecu unele peste altele ‘cts mt cosa | Usurinja eu care eurge un lied. Depinde de e care alunect pa so acting (adn mole de 08 | sip toate vicos, Coeziunea O fort intermolecular de ateactie inire moleculele aceleiagi substan. } | atime capa ota in os I anise sine Mears senso stom sites ram te ntman | | ie ers pe zane Sper: Recaro e006 fh OD ea Reticatn "Elastic 15; Fort de frecar, Fora Intermoleculaa, 7; Mens, 116. @ }DENSITATEA SI PRESIUNEA Densitatea (p) unui corp depinde atat de masa moleculelor lui, eat gi de volumul acestuia (vezi formula, dreapta). De ex., daci o substantai are o densitate mai mare decat alta, atunei aceleasi volume de substanje Vor avea mase diferite (prima masa fiind mai mare deat a doua). La fel, aceleasi mase au volume diferite. Densitatea relativa Densitatea unei substange in raport cu densi- tatea apei (care este de 1,000 kg m°), Aceasta indied cu cat este mai densi sau mai putin densi o substanti tn raport cu apa, deci rezul- tatele nu necesita unititi, de ex. 1,5 (de 1.5 on ‘mai densa). Se calculeaza prin impirtirea me tune? substanfe de orice volum ew masa unui volum egal de apf. Paharul Eureka Un pahar folosit 1a determinarea volumului ‘unui corp solid cu forma neregulata, in seopul de a-i calcula densitatea. Volumul de apa ez locuit este egal eu volumul corpului, Densita tea corpului este raportul dintre masa si voli mnt su Utara pore const ets em Paharul pentru Paar masurarea densititii ey Un pahareare, tunes Sema ‘ind este complet plin, congine un volum de liebid (la temperatur constants) doterminat, Se uilizeara la misurarea densitaii lichidelor «prin mésurarea masei paharului si lchidi- bode se ao lui, seizand masa pahara- 2m me tb ota, Iuigimparind-o fe vol. Sempegetent ee mul de lichid) Se nas om a Densimetrul Un instrument de miisurare a densititi ich dului prin nivelul la care se ridiea in ace Ii chid. Daca lichidul este foarte dens, densime- tral pluteste aproape de suprafag pentra ca este necesara dezlocuirea unei miei cantitati de Jichid pentru a egala greutatea densimetculu| | aT A Presiunea Presiunea este forfa care acjioneazi perpendi- cular, exercitati de un solid, lichid sau gaz pe Lonitatea de suprafaya a unei substant. Desrog e supmta scat vaso ‘out otra mae do apd ce ‘Foss injos de xt og (a) "edo o prt ish Matos oxen | Irmo mobo do apa, esto o ote -/ (esa me proie at mr — ‘ntact ofa eanan, cv it roaurea ase Imlcd Copi at al ncn congo ce Ing cocns mesg gran pore, 5 Beserea po 2p ct spat pe care jonah of coats Seema it meee ‘lm. Ocal asc pe Barometrul a ferice — cauzati de greutatea deasupra Pamantului. Existi tipuri obignuite SSyp=— van Un tub in forma de U umplut cu lichid, cu ea re se masoara diferenyele de presiune ale lichi delor citeva nui nt ne 8 8 8 Obiecte in lichid ‘Un comp intr-un lichid este supus unei forte ‘tumite de impingere. Conform legii lui Arhimede, aceasta este egali cu cantitatea de lichid dezlocuit de acel corp. Principiul de plutire sustine c& dact un corp pluteste, canftatea lichidului dezlocuit (forfa de im- pinger) este egala cu propria sa greutate. Se poate arita (vezi jos) c& un corp se scufun- Ai, se ridicd la suprafa sau pluteste fntr-un lichid in fumefie de densitatea acestuia. Sibnaral 0 spun gl Aimee. Schinbare de “Uniti, 6, Lengo tl aimeeTEMPERATURA ‘Temperatura unui corp masoara starea termict a acestuia. Se masoard cu termometrul care poate fi ealibrat* si arate valorile diferitelor seati de, ye ereeae ns temperaturii. Scarile acceptate la nivel international sunt ayy. 4nperatrs ete seara temperaturii absolute si scara Celsius Pragee ceri: Termometrul Tormonetr! mesial 0 temomeins Instrument utilizat pentru miisurarea tempera 480M. Foot erty marae emprses Fags a aT el eo Lu compa 0 cs te feces py fusii, Exist: numeroase tipuri di racoinmrodor camry — fff) Funcyionene 'mometrice ~ proprietate care se schimha 0 iat cu temperatura. De exempl, termome- Oc enw tole eu lichid masoari volumul unui Hehid bere sg {cle sunt astelealibrate* en la eresteren de ‘Seo cate volum si indice eresterile de temperatura. } pessoa LY feenenipas a errs } jars angers i A rrecrdsy Termometrul eu lichid $2207 | 7) / peri prin eestindedea wnat lchie aad agate Ay Inn ub de dimeta mic (ub epia), Un 7 aif bulb de sticlé este rezervorul de lichid, care orate a de obicei este fie mercur, fie alcool colorat Beds eee Aceste substante raspund foarte repel la schimbarile de temperatura ~ mereurul se foloseste pentru temperaturi mai inalte, ia alcoalul pentru eale mai joase, imepreae | ff ta mck ge tem tra ‘mupoesbascd ap rece mere > eo ese ctr fr tr oct escorts ot Scale de temperatura Cotta pe un trot Punetul fix Temperatura la care au foc (in condijii date) anumite schimbari observabile si: poate da o valoare fafa de care pot fi imiisurate toate celelalte temperaturi. Ast de exemple sunt punctul de topire (tempe- ‘psemins | ratura fa care se topeste gheala pura) si pesca | punctul de fierbere (temperatura vaponului | de deasupra apei care fierbe la presiune Bice eter | osFeriea® normal), Peso cantany | | Pentru calibrarea” termometralui se folo- orga sese dou puncte fixe - punetul fix inferior me EEA Sicctseperor. sesrtee Distanta dintre aceste repere este denumit "ere | interval fundamental a | oe: 25 {Baromettl) Calibre, 115: Manometra, 25. fru‘Termometre cu temperaturi maxime si minime Termometre speciale eu lichid care masoara temperatura maxima sasi minima, tins intt-0 anumita perioada de timp, Ele sunt aledtuite dine-un index de metal si stield (Vez imaginea de mai jos), care este ‘mpins in sus, respoctiv tras in jos de me- hriseul* fichid, Indexul ramane la pozitia Imaxiind sau minima pe care o ating Se poate nul foarte usor prin uti {nui magnet, Alte tipuri de termometre ‘Termometrul cu rezistenth 2s Serres Misoara temperature prin schim~ mabe hr hares reristenfel® provocata in. “underana tt bobind, Dispocitive similare. Sta" de ex. sub aripile avioanelor, fo fosesc modificarile de rezistenya clin termistori? Termometrul cu cristale lichide Termometru care contine cristae lichide eare iyi schimba culoarea edind sunt incalzite Termometrul digital eta erbartn Termometru cu component Afpoj aca electrica sensibili la eildura, "Festa 2 ‘Termocuplul Un dispozitiv care pentru masurarca diferente’ de tempera- tur foloseste 8 octane lonpetin X ene apteat x ce ‘Seara temperaturii absolute sau: termodi Seara de temperaturl standard, care foloseste unital de masur’i mumite grade Kelvin (1). Valoarea zero este dati cele} mai joase tempe ‘ari posibile teoretie, numita zero absolut. Objinerea uneitemperaturi mai joase este imposibila, deoaroce ar necesita un volum negatiy (vezi graficul din dreapta) care nu sexist Scara Celsius (°C) Seara de temperaturi standard, identied in radatie cu scara temperaturii absolute, car eu valorile de zero si o suri date punetelor de sirespectiy de flerhere (vezi punetele fren. pro- [omen peieu misrraa Fe mein sipein [f= "cern conte Pesan oc ape metalice, Cee tat See tale mous Rryeeone qa ee) ee tare Aoyama OK Br roe Scara Fahrenheit °F) seara veche cu punetul de topire la va- loarea de 32°F gi cel de fierbere la 212°F (vezi repere fixe). in lucriile stinttiee se foloseste rarTRANSFERUL DE CALDURA Cand exist o diferenta de temperatura, energia calorie’ din locul mai cald spre locul sau radiatie. Acesta a atomilor mai reci, cresedindu-le temperatura, si scade energia atomilor mai calzi, scizan- du-le temperatura, Acest fenomen se continua pani echilibru termic (vezi pagina 9) este transferat2 mai rece prin conductie, convecti creste energia interna’ Peraturile se egaleazai — stare mumiti Conductia sau conductia termiea Modul in care se transfer’ eSlcura substan- Jelor solide (si, intr-o proportie mult mai mica, a lichidelor si gazelor). In conduetorié buni, transferul de energie este rapid, fein ddu-se prin miscarea electronilor* liberi (elec troni care se pot misca in jurul lor), dar gi prin vibratia atomilor ~ vezi izolatari mai jos eondveer vel Sobirdes oer Iolatori Materiale ca lemnul si majoritatea lichidelor $i gazelor, in cate procesul de conducere esic foarte lent (ele sunt eonduetori slabi). Deoarece cle nu au electroni* liberi, energia caloried este transferata doar prin conductia data de vibratia si ciocnirea dintre atomii invecinat ind tem, Conductivitatea sau conductivitatea term Masura calititii de conductor de ctldurd a substanjei (veri si pagina 112), Transferul de energie calorie’ pe unitatea de suprafata printr-un corp depinde de material si de gradientul de temperaturi. Acesia este iatia de temperaturd cu lungimea sub- Stantei, Cu eat conductivitatea este mai cres- ccuta si gradientul este mai mic, eu atat trans nul de energie are loc mai rapid ee corr i eandtr D case engi Grace de omporstrh rv abape sand ce ‘earacondcta men rn Enterienes Convectia Modul in care se transfer energia caloried in lichide si gaze. Daca un lichid sau un gaz este incalzit, else dilati si se ric. Lichidul sau gazul mai dens si mai rece coboar& pentru a-i Ia locul, Astfel se formeaz8 un curent de con- Yeetie. Figura din dreapta prezinta modul in care ccutenfii de convectie produc briza de coasta pe timpal zilei si reversul pe timpal noptii ‘Be nga se: pam "Electron, 83, Enorpl interns, Energie einetcd, ©Radiatia Modul prin: care se tive tnansterul de energie caloried dintr-un loc mai eald fate-unul mai rece, iri. ca mediul* si participe la acest pro- 8. Spre deoscbire de eonduetie si de eon Veetie, acest proces se poate produce in vid. Termenul de radiatie este folosit adesca si Pentru denumirea energiei calorice, cunoscuta altfal si sub denumirca de energie ealoried radiant. Aceasta ia forma undelor electro- magnetice*, mai ales radiatia infrarosie* Cand aceste unde ead pe un corp, o anumita parte a energici lor este absorbita, eresedind energia imterna* a corpului si deci si tempe- ratura lui, Vezi si cubul lui Leslie, dreapt. ier ado ca sus dea caida Pavan te ep soar oo le she ne se erate te actos, a ben ces, Goo we chon "une roraroms oa eo renee Un instrument pentru masurarea nivelelor de radiati. Este aleatuita din dou’ sau mai multe termocupluri* (in mod norenal peste 50), unite la ambele capete, Radiatiile cad pe contactele alice do pe o part ralurd dintre contacte iar diferenja de tempe- alde gi cele reci de pe Partea ccalalta produce prin pila termoeleetriet feam.*, a cdrei marime indied ce eantitate de radingie este absorbita NN 7 Se ¢ feed aay tempor ere cate cola me Cubul fui Lestie Un cub gol, cu pereti subj (conductor bun). cu supratete exterivare diferte. Se utilizeazi pentru a arata capacitates diferité a supra- fotelor de a emite si de a absorbi energia Aceste capacititi sunt comparate eu un ideal urnit eorp negra, care absoarbe toate radi tile care ead pe el este si cel mai bun radiator eooaed (3 30 "ara purge adi Pras ra sae ei Supa cesar ae) OE) Termosul Termos Un flacon care be (rca pastreazai confinutul la {emperaturd const Este alciuit dinte-un rezervor de sticli cu vid* intre peretii dubli (impiedicand transferul energie’ ea loriee prin €or suprafete Tueioase (¢miinimalizaind transted ul prin radi eu pot ies prin sticli, Dioxidul de earbo din atmosfert formeaza o b rare, 118, Unde electromagnetic, 44, Forts stvctomotoare (6.4389 Gal Rodi irarogio #0; Enargle emma; Meds, 115, Termocupin 27 VigEFECTELE TRANSFERULUI ~~. 8 DE CALDURA Cand un corp absoarbe sau emite energie calorici, energia sa fa are ca rezultat internit* creste sau seade. Acea schimbarea starii de agregare. Schimbarile starii de agregare Schimbarea starii de ag te modificar de lao stare fizieH (solida, Tichida sau gazonsa) la alta (pentru detalii despre stivile fizice, vezi pagina 5). Temperatura nu se schimba in timp schimbari de stare, De fap, toata energia pri ni Sau codath este folositi la crearea sats nie perea legiturilor moleculare, Aceasta se numeyte edldura latent’ (L) _ vezi ‘eraficele de la paging 31, Caldura latent Specified (1) a unci substante este o valoare sta adic& energia calories primita san codata de Tkg de substanta, Evaporarea ‘Transformarea unui lichid in vapori prin iesirea moteculelor de la suprafaja acestuia. Are loc ka toate temperaturi femperaturi, cresterea ariei de suprafaya sau seiderea presi Se aceen: tueaza daca vaporul este indepartat in imediats vecinitate a lichidului, prin aducerea unui curent de aer a Tatent& (vezi mai sus), ecesara pentru evaporare, este preluata tocmai de la lichidul care se riceste si, in schimh, raceyte si mediul ineonjuriter iecelerdndu-se cu cresterea ‘Sehintsistin de are Energie oka trout ert ocd inal onporatur) ste parties moe | ‘at de peraturs numiti punct de fierbere, De asemenea, acest termen este folosit mai general pentru orice schimba: re care are ea rezultal un gaz sau vapor. adie’ include evaporarea si sul Condensarea Schimbarea de In staren gazonsa san de vapor Ia starea lichida Topirea Schimbarea stiri solide in stare Tichida, la 0 temperatura numiti punt de topire a soft Solidifiearea Schimbarea seri lichide in stare solid la puntul de solidific: a4 punctului de top e (aceeagi temperaiurd Sublimarea Transformarea unci substanfe din stare solidi direct in stare gazoasa sau vieeversa, Riri a mi trece prin stares carbon sunt don substante care se subli lichida. lodul si dioxidul deTemperate eto co ‘tat are soir (etter) exe festa crea “erp ae cau Porta go dura latent specified de vaporizare primita ednd 1 ky de substanyi ‘orm din stare liehidat fn stare zazoas tu! si de firbere. Este egal cu céldue slat Ia reversul procesulul Cildura latenta de topire Tnergia caloricd primité cind 1 ky de sub stan se transforma din stare solida in stare Ichi la punetul sau de topire. Este eval cu cildura cedati la reyersul procesului (vez ‘Capacitatea ealoriea (©) Enetgia caloric primis sau vedata de un corp, end teruperatura acestuia se ‘modified eu 1K. Este o proprietate a cor purilor si depinde de materialul din care Sunt fabricate (precum gi de temperatura si presiune), deci valoarea sa este diferts pn fieeare comp Unite SI eapaera cloew at jp Av (1) Capacitatea calorie’ specifica (e) Energia calorica primita sau cedata cand 1 kg de substanfa isi modifica temperatura cu 1K, Este proprietatea substanfe, adic este 0 valoare stabiliti pentru fieeare sub- stanta (desi aceasta se schimba cu tempe- ratura gi presiunea) (vezi si pagina 112), SE ees) “Unites SP ¢ especté eaorce specie este owe pes ha pert tea) ‘ass oa 2440 an capac {ata caer species 300 (Ri nsintea prea dee 3K 4) 8 307K 2 (eacua nen = Be sao (207-203) bei = 10 ‘Ast ee, do tora as be Supe tigress Aeweay carta vo eno cla) at un rae de 28g doc ‘Sep angers) ees capocese enone spoctea apr ete cto 0089culele lor se mis. dila culare* La aceeasi c: pentru ci altele si posedai ce Banda bimetalica Un dispozitiy care arata dilatarea solidelor la cAldurd. Este aleatuit din dou benvi metalice iferite, umite pe fun, galt). La inedlzire sau ricire, ambele metale se dilata respectiv se contract, dar la valori termice diferite, astfel, banda se indoaie, Acest tip de benzi se folosesc la termostate. Termostat reir de tomar) a ton 0 dat os modo Jiro and vin ao il. BF jeap pis de ma a crc en. Dilatarea liniara (a) Variasia lungimii sale initiale cu care un sotid se dilata la 9 crestere a temperaturii cu 1K. Dilatarea superficial sau de suprafass (B) Variafia suprafejet sale initiate eu care un solid se dilntd la 0 eregtere de temperatura eu 1K. | Imcitere in (unin, peered ca aT pesca rs fo aan ron) | Oo Feats daliear gee) | Piste aan ae weomned onan set to yteninte ncaa ee DILATAREA LA CALDURA Majoritatea substantelor se dilata cand sunt inealzite mai repede gi se indeparteaza. Capacitatea are (expansiunea) depinde de fortele inte ntitate de caldur& aplicata (Ia presiune constanta), solidele se dilat& mai putin, moleculele lor sunt mai apropiate unele de mai puternici forja intermoleculara. mole. mole- ~ Dilatarea cubied sau de volum (7) Variatia volumului inital, prin eare un solid se dilata la o crestere de temperatura cu 1K. Cand se presupune ca se comporta ca gazele ideale, are acceasi yaloare pentru toate gazele (la presitmme constanta), Deoarece dilatd foarte mult, volumul initial este consi drat intotdeauna Ta O°C, asifel ined 88 se oata face comparafii potrivite (mu este n sar la solide sau lichide, dec sunt mici). ce variatiile ae tere ego voter ] eee Sato anos cra Dilatarea in yolum absoluta s Dilatarea in volum aparenti Variajia volumului cu care un lichid se dilata Ja crestere de tomperaturi de LK. ‘Yariatia volumului cu care se dilaté aparem. un lichid lao orestere de temperaturs de 1K, De fapt, caldura absorbita produce si o usoara dilatare a vasului care contine lighidul, deci cealeulele nu mai sunt valebile. farea anormal Fenomenul in cate unele lichide, in oe sa se dilate la o amumit® restore de temperatura, se ccontractd (de ex, apa intre 0°C. $1 4°C),Studiul gazelor Toate gaz semanator se comport it mn 1 legi ale gazelor care descriu comportarea lor (vezi jos si dreapta). Gazut prin definite se supune cu exactitate legii lui Boyle, Ia toate ‘emperaturile i presiunile, dar se supune si celorlalte dows lexi slexista cit ideal esto un gaz teoratic ca Cand gazele reale se gisese la temperaturi gi presiuni normale, ele prezinta cu aproximalie gazului ideal (cu eat temperatura este mai tidi aff si presiunea mai sc&zuta, cu att aproxi- ile se pot apli mmurea este mai corect), deci I ‘Gas a tomparatrs, press Legea presiunii Presinnea unei mase de sz date, eu un youm tonstant, variaz’ direct proportional cu tempera- {ura absoluti*, De exem- plu, dad temperatura treste, car volumul este constant, presiunea din gaz cteste proportional moleculele se misca mai rapid si lovese mai freevent peretii continatorulu, Retineti © peniry a mentine volumul constant, presiunes norcitath asupra gazului trebuie sf ereasc’ Lee presi Legea lui Boyle Volumul unei mase d ratura constant, variaza invers proportional ‘cu presiunea, De exemplu, dact presiunea supra gazului ereste, volumul descreste proportional - moleculele se apropie unele de altele. Refineyi ch presiunea exercitati de gaz creste (moleculele lovese perefii vasului mai frecvend, Legea volumelor YVolumul unei mase de gaz date, la 0 presiune constant, varia direct proportional cu temperatura absoluti*. De exemplu, daca temperanira reste gi Se pastreaza acceasi presiune, volumul ereste direct proportional (continstor expandabil) ~molcculele se despart mat mult si mai rapid. Retineti ea presiunea exercitata de gaz dmane constanta (moleculele loves peretii cu acecasi ‘au spain mai mult, dar enerie mai mare)UNDELE Toate undele transport’ energia Para sa deplaseze punctele mediului® prin care se propagil. De asemenea, cle se mai numesc unde pragresive, deoarece energia se propaga de la o sursii la punctele inconjuratoare (vezi si unda stationard, pag. 43), Exist doud tipuri principale ~ unde mecanice, cum sunt undele acustice, si unde electromag- netice (vezi pag. 44). In toate cazurile, propagarea undelor este o migcare periodied ~ (vezi pag. 16) sub forma oscilatiilor ~ modificari periodice intre doua extreme. in cazul undelor mecani: ulele (moleculele) sunt cele cazul undelor cimpul electric gi cel ce, part care oscileaza, iar electromagnetice, magnetic. raul dplasareing pent acini une partcule npu noes ne cscs roe poi We p79. Unde transyersale Undele ale caror oseitayii sunt perpendieulare pe directia propagirii cnergici (und), de exempluundele de apa (oscilajia particulelor) si toate undele electromagnetice campurilor — vezi intrdv Ventre si maxime Punetele in care undele produe deplasarea po. 7itivil maxim a punctelor mediului*, Propage rea unor unde este vizibila (undele de apa, Ventre si minime Punetele in care undele produc deplasarea ne- gativti maxima a punetelor mediului?, Mini ‘mele unor unde sunt vizibile, de exempl. in miscarea undelor cle ap ‘rat dplasraatans panty particle dint sectiine Miscaree——Langimes oe uns (et Poni de Foe gon As¥e do ga ia 9 Fronturi de unde Oriee linie sau suprafagi objinut prin unirea ‘umturor punetelor atinse de oscilatie dupa acelasi timp de propagare. De abices fronturile de unde Formea7i imghi drept cu directia de sare a undelor si pot Forma, de exem plu fronturi de unde cireulare sau planeUndele tongitudinale Undele in care oscilaiile se produe de-at lun direct de propagare & undei, de exemple Uundele sonore. Ele sunt unde meeanice (vezi infroducerea), adiea particulele sunt cele care oxeileaza, +e Ea Ae ODE $3 S$ eae se ¢ o bo thodoweetod 3 Pape rt ramon haa, gs car uk ds cont ee rata ut poser ui (ae hyene [Po Pm te rine mpre ‘eas Az wtb ponte do refer ont se pe. 90) femmes sanguin —! Comprimirile Ke a longitudinal, unde presiu teas densitatea moleculelor sun mai mari decit atunei cind nu se propagt nicto und Dilatarile Reviuni din unda longitudinala, unde pre sunea si densitatea moleculelor sunt mai mics decat atunei cand nu se prop Cie pres sau densi atari pont ou Viteza de propagare a undei Distanla parcursa de und intro Secunda Depinde de mediul* prin eare se propaga anda, ee aes a anes eee Freeventa (0) Numarul de oscilati care au loc inte-0 secund i printe-un punct dat (vezi si pag.16). Este egala cu numirul de Tungimi de unda (vezi al doiles agralic, pay db-pe secunds, ciind umdele se props Atenuarea Seaderea treptata a amplit cand aceasta se propa’ printr-o substanta y pierde energie. Amplitudinile oseilatilor care au loc dup taversarea substanfei sunt mai mici decat cele apropiate de sursi, Acest lucra se poate concepe ca o franare* slobalé = peters isa oe frail Intensitatea undei Caracterizeaza energia tansportaté de o anda, A fost caleulati ea find c engi care cade asuprt unit de suprafata intro secunda. Depinde de freeventa §i amplitudi- nea undlei, precum si de viteza de propagare. titatea de erREFLEXIA, REFRACTIA $1 DIFRACTIA Un obstacol sau o schimbare a mediului* fac ca unda si treaca pi reflexie, refractie sau difractie, Acestea sunt schimbiiri in directia undei gi adesea au ca rezultat schim- barea formei fronturilor de unde* Pentru mai multe informatii despre reflexia si refractia luminii, vezi paginile 47-53 Bazinul cu valuri Un bazin de apa folosit pentru demonstrarea proprietailor undetor de api (veri dreapta), peu oe 98 p= ‘hc fone nce ‘rere ett do nao plone wo poe an mare no le ‘opt 01 ene pi Reflexia Schimbarca directiei unei unde, datorita intalnirit ei cu suprafiya de separare a dow ‘medii*. Unda care a suferit 0 reflexie se hnumeste unda reflectati., Forma fronturilor de unda depinde de fronturile de unde inei- dente 5i de forms supraietei de sepsrare, Pentru mai multe informatii despre reflesia undelor luminoase, ve7i paginile 47-49. Unda incident Unda care se propa’ spre suprafata de se parare dintre doua medii®. Fronturile ei de unde se nurmese fronturi de unde incidente. Exompl de forme de unde rots 1 tn co tune rte de unde crate cv vee 0 orf oe tena ens pode Hoc enc Sere Frente de ante pfano cae ove «snr oe ae ‘an ae Sot et rs Inet) Siro fone Spins namo mde hmoase cde Le ian oteRefractia Schimbarea dinceyies un intr-un alt mediu* care o face si se propage cu 0 viteza diferita. Unda care a suferit © refractie se sumeste unda refractata. O dati ca schimbarea vitezei de propagare, lungimea de unda* creste ei nu se modifica, Pentru mai multe informatii despre refractia unde’ luminoase, vezi paginile 50-53 unde eal avcasta ese ‘romur de and niente SFE rete nt nara [aap dn en dead Fes do uss arate Andicele de refractie (n) Un numar care indica puterea de retrace a Uunuti mediu® dat in raport eu un at medius Se obtine prin raportul dintre viteza undei incidente din primul mediu si viteza undet refractate din mediul dat (se folesese numere subscrise — vezi formula), Indiccle de refractie abyolut il unui mediv jl reprezinta viteza luminii in vid (sau, in gene. ral in aer), impargits In viteza lunsini in acel medi Difractia Fenomenul de ocolire aparentii care are loe nd 0 unda intilneste un obstacal sau trece printr-o deschidere. Acest lueru depinde de Imrimea obstacolului sau a desehiderii de mirime comparabil cu Iu Cu cit obstacolul sau deschiderea sunt mai ‘ici, cu atat unda se difracta mai raul itachi undoior (unde sonore nj batalla | staal me capac gine Gouna agin 0 ura = suet ee mat 2 m= acts prom eatin on 3 ars nade np creme ‘ent aati, dec 3 ran cava ‘iran rc a on digi Jawrce g ‘ose gad oseeare Jeena ma at feats sa at ore ‘Frecrena, 35. Mediu, 115: Lungime de unde, 34 echcere go campave Sriingines de onal” oaie estore de mies hgent ‘souras paw aac re on esp eal de fac hn re ages 50INTERFERENTA UNDELOR CAnd doua sau mai multe unde se propagi in aceeasi dite ‘au in direetii di- ferite intr-un mediu dat, in punctele de intalnire au loc variagii in marimea per- turbarii rezultate (vezi prineipiul suprapunerii sau al superpozitic feet bazin cu valuri easi lun ). Acest e numeste interferenta. Pentru demonstrarea interferentei, de ex. intr-un , se utilizeaza intotd ime de unda si frecventa si in faz sau cu diferenta de faz constant (vezi faza). Astfel se asigura faptul ca interferenta produce un model de int a unde cu ace: ferenti de perturbare regulat si identificabil (vezi imagine, pag. 39). Folosi rea undelor noncoerente ar avea ca revultat doar unde nestationare Faza Dou unde sunt in cent si daca wi dack au aceeasi pul oscilatilor lor (de exemplu ambele la ‘maxim*). Sunt in opozitie de faza daca nu se ‘ntémpla aya si migcarile Jor sunt exact apuse (exemplu un maxim sun mi de faza dintre dou unde este ealculata ca unghiul dintre un punt al unei unde affat in fata sau dup’ punctul corespunzator de pe cea Tales und’, Difere de faz este de 180 este 0" ppentry undele in far in acelasi moment, punetele lor corespunzitoare se aft in aelasi loc in tim im*). Diferenta "la undet in opovitic cama a mare | [heehee ahaa aes 4 Senoatl | ena ht ae weer Sanaa || | See cas aap tae) Seto Try ae So See 38) "Maxime, 34 Ditratie, 47: Bazin de alu. 26; Minime, Deschideri youn suecesiune de deschideri inguste, paralele folosite pentru crearea a dow’ izvoare de lumina coerenta (vezi introducerea), Undele Juminoase coerente nu pot fT produse (pentra studiul interferentei) la fel de usor ea si cele late unde coerente, deoaree luminoase este, de obicei Interferenta lumini difraet deri este vizuti pe ecran ea niste benz’ lumi= je de inter- misia de unde nplioare (e* prin deschi- nnoase gi Inlunecate numite ferenta, rea a doua sau mai multe unde (eeea ce in seamna 4 dou sau mai multe unde se unese) imigcares rezulta gala eu suma mis- clrilor (pozitive san negative) fieedUNDELE SONORE Undele sonore, numite si unde acustice, sunt unde longitudinale*, unde formate din particule care os- cileazit de-a lungul directiei care coincide eu directia de propagare, credindu-se astfel zone de imaltd sau joasi presiune (comprimari* sau dilatiri*). Ele se pot propaga prin medii solide, lichide sau gaze si au limite mari de freeventa*. Urechea uman: percepe pe cele cu freeventa cuprins’ intre 20 si 20.000 de Hertz*(limita sonied) si tot acestea sunt cele Ia care se fuce referire cand se vorbeste despre sunet (pentru mai multe informatii privind perceperea sunetului, vezi paginile 42-43). Celelalte unde cu frecvente mai inalte sau mai joase sunt numite ultra sunete si infrasunete, Cu studiul undelor sonore se ocupa acustica, Ultrasunetul Boom sonic Sunetul format din unde ultrasonice — unde Zgomotul putemic auzit ednd unda de cu freevente® peste limita de percepfie a ure produsii de un avion care se deplaseazi eu vie chii umane, adiea peste 20,000 de Hlertz* yersonicd trece pe King un ascultator Ultrasunent are o muljime de utilizar Cand aos Awe doptseone rat reson eomprinae 9 ot) (argo avon 9 nep 8 3 peste Urasunotl zo osaten ecanarea wrasonies 9 cg gt Undele utssonion Sees oes mie onde de Infrasunetul fos) ce one pas nts Sunetul format din unde infrasonice — unde : ee ee cu freevente® sub limita perceptici umane vs von an Spanair at ped cee adic& sub 20 Hertz. in prezent, undele infra- cna snp cee) sonore au putine uilizat tehnice, deoarece cut ou a produc senzafie de diseontfort ka oameni fn Beom sn ost ten Studiul undelor sonore Viteza sunetului Viteza subsonica Viteza de deplasare a sunctului depinde de Viteza mai mic’ decat viteza sunetulu natura si temperatura mediului* prin care se jatr-un mediu® si in accleasi conditi propaga undele sonore. Viteza undelor so. nore care se propaga prin acrul useat la 0°C Viteza supersonics este de 331 ms, dar, o data cu eresterea Viteza mai mare diecit viteza sunetu- emperaturii aerului,creste gi viteza sau, cu Iu intr-un mediu* si in aceleasi sciiderea temperaturit nerolui, en scade condi Comprimsti, Frocvon{s. 95; Hertz, 16 Frecyonts) Unde longituainale 35 Mediu, 115 ilatarl 38: Frontur de unde, 2noe virasonre wis do forma dea cstets y ‘reste evloca Ecoul Unda sonora cure s-a refleetat de Pe o suprafata si se pereepe dupa sunetul original. Ecourile — de obieei ecle ale undelor ultrasonore — sunt adesea utilizate la localizarea corpurilor gi la determinarca pozi- {ici lor exacte (prin masurarea duratei de tein- ‘oarcere la sursi a ecoului), Aceasté tehnict are numeroase denumiri, cu toate ea diferen- tele dintre ele sunt nesemnificative, Un exem pli este Seanarea ultrasonora. Altele ar f Sonda cu ecouri si sonarul, ambele avin! uti- liziri marine (sonda cu ecouri se refer la uti lizarea ecoului pentru masurarea adincimii apel de sub vas, iar sonarul foloseste ecourile pentru detectarea corpurilor aflate sub apd), Keolocatia descrie modul prin care ai Uilizeaza ecouri pentru wasirea prizi sau pen- ttw evitarea obstacolelor in intunerie), Sar Sun mason anon ees crt sa sa es ‘dele toca de ce wn “Froevenl, 36; Front de und, 24, 7 uNpE Reverberatia Fenomenul de persisteny unui sunet intr-un Spatiuinchis, Are oe atunei cand duratn {toarceri ecoufut la sursa ese aat de seus inca undoe iniiae gi ecle eflectate nu se pot distnge, Dac unda se reflect de pe mai tulle suprafete,sunetul se intensified ‘mult seater ni en Secaaty | ) sic “9 seo 8 sori Efeetul Doppler Schimbasea freeventet sunetului auc end ascultatorul sau sursa se deplaseaza. Daca diy tanta dintre acestea este in seddere, se aude un sunet de freeventa mai mare decat cen pro- lust in realtate. Daci distanja creste, se aude tun sunet de freeven{a mai joasa ar ae deiseac nto ce peavce uc saree. pan {61X30 sree cs revert al ats. Sete de hoe ‘lon Se var carter oePERCEPEREA SUNETULUI este periodic’, sunetul este considerat ca fiind zgomot. Fiecare sunet in parte are putere si armonie proprie i in special sunetele muzicale sunt produse de unde | stationare. EE | Putin diferita sunt auzite Fezultatul interferentei® unde, | direct proportion | Nivel de trie se misoars in decibel | dar cu precizie mai mare in fo | considera faptul ci urechea pu exe Ta fel | sensibila la sunetele de toate freeventele™) ‘sunt mai rare, en | ‘Tonul Percepia freeventei® bine determinate a unei | tunde sonore, Sune ea tom inal are Ie Fara mate Sunetcle percepute de ureche pot fin cua 4 egala mi e sau neplacut err i Cand forma (vezi pagi- nile 40-41) se repet periodic, sunetul | este considerat, de obice ut CAnd forma undei nu se repetdi si mu Sunetelor este mai anrapiata. eu atat bitte _ae SS a i) nts son 5 — Reewanf 12 Here urd) Forma do undo - ea LM ies UW) ‘Frecvonta 35 Intrferent, 8; Intensitatea unde 35Unda stationara Unda care nu se deptaseaza, Este aledtuna tin dou unde de aeeeasi viteza si freeventa care se deplaseaza continuu in ditectié opuse inte dowd puncte fixe (de exemplu, intre ca- petele unui fir sau ale unei sirme intinse). Din suprapunerea repetata a undelor rezulta in terferenta® ~ cand undele sunt in fazii*, am plitudinea* rezultanta este mare, iar cin sunt in opozitie de fa74*, este mica sau mula In anumite puncte (in noduri), este intotdeau na zero, Amplitudinea si freeventa unei unde sMationare dints-un fir saw sxe le determina Sipe cele ale undelor sonore pe eare le pro- feet a en ones under stapanar. Er as Fores unl tone a ae PIMOS = ] POTNSOSG sear: yt eg Ameituanen roe anne ade marae ser acl un ras mine” ee {de ce0oas! am. “Ampttuding, Max pcre de fact 35 (Faza), Minima 3 Sunetele muzicale Toati muzica se bazea7a pe un fel de seala (sunete cu tonuri specifice), aranjate de la ton jos la ton inal, eu imervale intre ele (un nterval muzical este intervalul de freeven- {@* si nu de timp). Notele sunt astfel aranjate incl si se obtina sunete plicute. Aceasta depinde de cultura ascultiterului an i Bote cpa ae enna) cls bovscat pe sala dtoncs. spe oma ssi romaves Moduri de vibratis Acceasi nota cantata la instrumente diferite, desi poate fi recunoscuti ca flind aeceasi, are © calitate a sunetului (timbru) caracteristica instrumentului. Aga se explica faptul ea, degi ‘cea mai putemnied vibratie este aceeasi pen- tu fiecare nota, indiferent de instrument (freeventa* sa este freeven{a fundame fala), in acclagi timp se produe vibratii de alte freevente (armonici superioare). Seva de vibrati specifice fiecdirul instrum modul de vibratie Freon propre co os oven unsamentt o ‘octets amano sper sop up hao id ‘annons supercars, acd fecvei ‘hn 1,34. Fracvent, 35; In fazb, 26 (Foza), nterferents 36,\ UNDELE ELECTROMAGNETICE Undele electromagnetice sunt unde transversale*, find alcdiuite din eim- puri electrice si magnetice* oscilante Ele au un interval mare de freevente*, Pot traversa majoritatca mediilor, in- clusiv vidul, si, c”ind sunt absorbite, produc o crestere de temperatura (vezi radiatia infrarosie). Undele radio 5 unele raze X sunt emise atunci cand ¢lectronii* liberi se misca accelerat sau se ineetinesc, de ex. in urma unei cioc- niri. Celelalte tipuri apar edind molecu- Iele isi schimba starea energeticd (vezi pag. 84) si se prezint& sub forma unor fotoni (vezi teoria cuantiea, pag. 84) Pentru informatii despre lungimile de unda si frecventele diferitelor tipuri de unda (spectrul electromagnetic). vei tabelul de la pagina 113 Radiatiile Gamma (raze 7) Unde electromagnetice emise de substante radioactive® (vezi si pag. 86). Ele se easese pe aceeasi handli de und si au aceleasi propri et ea si radiatiile X, dar se produc intr mod diferit si se gisese la capital henzit in ceea ce priveste energia, Radiatiile X lectromagnetice care ianizeazi® gazele prin care tree, produe fosforeseenta si reali- zeaz modificari pe pla cile fotografice. Ele sunt rod bburi de vadiatii X° slau nume roase aplicati Ralograe ev rare X dice ‘nag rao) ssp ‘espn Redttie Xe Rat X a cat pr scot Son aoa ten ae Gap elect. £8; Electra, €8,Elctoni, 89; Tub Muoraseont, 20 (Tub de descatcao) Frecvonl. $6 on ‘imp magnet, 72'Medi. 115, Rauiesetivtate 8% Cone g pect electromagnet cw ob eeronaontie) reser su test cn Beto ws coe {lid de na snoen Met cesar e Uns cecomagnatcs ‘Soe ect Radiatia ultravioletd (radiag Unde electromagnetice produse, de exe ind un curenteloorie tree prin gaz io 2at® dint doi electrozi®. le sunt emive side Soate, dar In suprafata Panintulu ajng door Jn canititi mici, Aceste miei eanttai sunt esentile vet cand rol important in fotos teza plantelor, dar cantitle mai mari sumt pe siculoase, Radiata ultraviolet are rol in produ Auorescentei, de ex. cand se produce n {uburi fuorescente®, si, de asemenca, into vatretate de react chimmce, cum at fi bronsaea Fosforescenta Fenomen prezentat de anumite substan (fox: for) eind absorb unde electromagnetice eu Iungimi de unde scurte, de exemplu, rad fille gamma sau X. Fosforul absoarbe undele si emite lunvind vizibils, adiet unde cu lun- imi de unda mai mare. Aceasti emisie poate ontinua si dupsi oprirea razelor gamma Sau X. upa oprirea lor, radiatile apar sub forma unor slip rapide, care se numiese seintitati (veri si contort pag. 90) 2 8 transversal, Lungime de unds i Tub de raat Xf<= Freevengn score Fluorescenta Fenomen prezentat de anunnte subsuinje, ‘Ele absorb radiatia ultraviolet Viribili, adic’ unde luminoase de lungime de Uundi® mai mare, Aceasti emisie se oproste o data cu oprirea radiaiet ultraviolere. Lumina vizibild Unde electromagnetice pe care ochiul le poate percepe. Fle sunt produse de Soare, de tub rile de desedreare® yi de orice substanja in- calzta pana se royeste (emisia luminii prin incilzire se numeste incandescent), Ele pro- sue modificari chimice, de exemplu, pe filmul fotografi, iar diferitele lungimi de undii* de pe banda de unde sunt prezentate eu diferite culori (vezi pag, $4). Radiafia infrarogie (radiatia IR) Cele mai obignuite unde electromagnetive procuse de corpurile fierbingi si de aceea ele Sunt e2a mai frecventa cauzi a ridiesrii de lemperatura (vezi introducerea si radiatia, pug. 29). Fle pot fi utilizate pentru formarea imaginilor termice pe filmul spectal, sensibit le radia inttarosit, care sunt expuse prin cal «urd si ou prin lumina, terri ‘wal aetonnse airaaea re ‘eosin. (aren gue “Tub de desctrcare, 80; Camp elect, 58; Electron, 83: Frueven. 35; Enorae Intern, 5; onizar, "et dare re gin emt le faceamasdae oe west tsar rere ‘eters, carn energie Ines nas re Se da Microundele Unde radio foarte scurte, utilizate la radar {radio detection and ranging) pentru deter minarea pozitiei unui corp prin timpul neces: intoatcerii unei unde reflectate la sursa (vezi $1 sonarul, pag. 41 [Eeoul]|), Cuptoarele eu microunde utilizeaza microundele la prelu- crorea termicé rapida a alimentelor, Undele radio c electromaunetice produse cid elee- i* liberi din antenele radio sunt Ricuyi sa ‘oscileze (si deci sunt acceleraji) de citre un ‘cmp electrie*. Faptul ca frecventa os ilor este impusd de cmp inseamnna e& undele par ca un curent electric, {a cistante mar Und x angi do ‘erate va ‘as dowdLUMINA Lumina este format din unde elec tromagnetice* de freeventa* si lungime de undi* specifice (vezi paginile 44-45), dar se face referire i la reprezentarea grafica a radiatiilor. astfel de radiatie este reprezentat de fapt printr-o linie (siveata) care dicd directia in care este transportata energia. Umbra Zona in ile Iuminouse nu po st ajungs din cauza unui obstacol aed radiati- ile provin dint-un punet, ele sunt oprite de acel obstacol, ere smi umbri Producerea umtes er rags (© sursi mai mate, Daca lumina provine de in jurul umbrei se formeaza o zona de semi umbra, numit penumbri. ere emo Care Eelipsa Blocarea” total sau partial 4 Iuminii emise de o sursi. Acest fenomen are loc edind un corp pro- duce umbrs, treedind inire sursi obseryator Kelipsa d ‘vizuta de pe Paint efind Luna ajunge intre Pamant si Soare, iar eclipsa de Luna se vede atunci ‘find Pamantul se afi fntre Soare si Lona, Inactpea ae nro Eclpea de SoareREFLEXIA LUMINII Reflexia este schimbarea direcjiei de propagare a unei unde cand intalneste tun obstacol (vezi pag. 36). Pentru a studia reflexia luminii (vezi mai jos si paginile 48-49), de obicei se folosesc ~ oglinzi. Trebuie remareat o& la for- marea imaginii unui corp in diagrame oglinda (si lentile*), se presupune c gi corpul reflect radiatii Luminoa: Intr-adevar, razele provin de la o sur- si, de exemplu de la Soare, gi sunt reflectate de pe corp. Legile reflexiei luminii 1, Unda reflectata, unda ineidenta si normala in pumetul de ineidenta se gisese in aclasi plan, 2. Unghiul de reflexie (1) unghiut de Reflexia regulati Retlexia razelor imcidente paralele (vezi mai sus) de pe o suprafaté pland eare face ca toate razele reflectate si fie paralele. Aceasta are Joo cind suprafetele sunt foarte lucioase, de exempla, supratefe bine slefuite, ea oplinzile. onl, 52. Rash relractata,Rotractie. 50, Imagine viwala. 45 (imaginoa}, Lungimo de unde, 2 Reflexia difuza Reilexia razelor ineidente paralele (vezi stén- ga) de pe © suprafaté mati care face ca razele Tellectate si difuzeze in diferite direc ‘mina si se impristie, Aceasta este teflexia cea Imai frecventa, deoareve majoritatea suprafeie- lor sunt nereyutate in comparatie cu reflexia Oglinda plana © valind’ cu supratata plana (veci oglinzt sferiee, pag. 48-49), Imaginea pe care o for ‘eae are aeceayi marime ca si obiectul la Aacgeasi distan{a in spatele ogtinaii (win olin= 163), ca gi obiectul din fata acestcia yi simetriea cued Refols tr ogra pian “ise asa rR nano sp ee oad fata 4 Soma poec Cie pr 8 rein ae eee pee: ‘oto image esa, ‘is vs a ones B.Denus resus ch ‘pein eal ‘ctr carpus Ostona ag Paralaxa Deplasarea aparcntt a unui corp datorti per~ ceperiidferte a luminii de ochiul stang st rept, De exempta, 1m corp observat initial cu ‘chil sting, apoi cu ochiul drept, pare si'se fi deplasat. Primul punct de observare esteReflexia luminii (continuare) Conform legii reflexiei ( de pe suprafetele curbe, vezi pag. 47), razele luminoase at si de pe suprafetele plane. Imaginea formata de reflexia oglinzilor sferice se observa deosebit de uor. Exis unt reflectate atat 4 dou’ tipuri de oglinzi sferice ~ oglinzi concave si convexe, Se presupune ca sursa de lumin’ (vezi reflexia luminii, pagina 47) este corpul, iar la construirea traiectoriei parcurse de razele reflectate se folosese anumite puncte Puneto oles contin dma Cont crt (6) Care stoi ‘in creo pare opie srs | > 08 logit coneavel sau fae ‘Geena ona aman sate 1 BARS] are cubur san com curs pot Desciceren Zane pn care bacon ‘pan singe sora Oglinda concava sau convergent Oslinda a care’ supratatd de reflexie este partea imterioata a unci slore. Cand razele luminoase paralele cu ava prineipala cad pe o astfel de nnd, ele sunt reflectate astiel ea ele sa con in focarul prineipal din fata ogiinei poritia § ipul imaginil formate dlepind de distants comput deo Oginda cones Focar principal pant focal) Uy ene ‘stp a prea junsaia ctf te onde comment mf peso pt Oglinda convexd sau divergent Oplinda a cdirei supratatti de reflexie este par tea exterioari a unei sfere. Cand razcle hum noase paralele cu axa principals cad pe o ast fel de oglinda, ele sunt reflectate ase! ea ele si fie divergente in focarul prineipal din spatele (.interioru!”)oglinzi. Imaginile for mate sunt fntotdeauna drepte si micsorate si tale (ve7i in Fae eo ee ose oar pep) (Otros Or Raza tuminoate pate SeImaginea Imaginea unvat vbiect forw th oglinda Aga ‘umm un obiect este observat doar datorita raislor luminoase poraite de la el (vezi refle nii, pagina 47), tot asa si imaginea se in locul in care se intilaese ruzele c (imagine reall), respectiv razele divergente (imagine virtual. i sau a Lentilel Di relajiadintre distanja unui ebicct de solul oelinzi sterice sau tentilei®, distanta imaginit sole de avelasi punct $i distanta focal a etinzi sau lentilei. Imaginea se poate forma de care parte a oglinzii sau lentile gi, de aceea, psiru definirca pozitiei se foloseste un sema conventional" Marirea liniara Raportul dintre indltunes unagini formate de © oglinda sau lentil indljimea obiectului Prineipiul reversibilitagit luminii Sustine ¢& pentru 0 raza luminoasi ce urmeaea tun drum dat de reilexie, refraetie® sau dif fie*, raza luminoasa din direcyin opusa, in ace- Jeasi conditii, va urma avelasi drum, De exem: zele luminoasc paralele cu axul optic asticl Ineat ele sf se intélneaset in focarul principal. Dacd fa focarul principal se plases- 72.0 surs luminoasi punetiforma, razele sunt reflectate paralel cu axul optic principal Aberati e Fenomen observat atunci eand razele paralcle cu axul optic principal inidlnese © oglinda sleried si sunt reflectate fel Ineat ele si se intersecteze in diferite puncte situate de-n Tun ‘aul axului, formand o eurba eaustied. Cu eat deschiderea este mai mare, cu atit efectul este mai vizibil, Acest efect se poate abserva i [a Tentilele® cu desehidere mare, ‘Race orate ‘Dioxi, 37; Lente, 62; Refractle, 97; Senn conventions,EFRACTIA LUMINII Refractia este schimbarea directici oricirei unde cand aceasta trece dintr-un mediu* in altul (vezi si pagina 37), Cand razele luminoase (vezi pagina 46) trece intr-un mediu nou, conform legilor refractiei luminii, cle se refracta. Directis in care sunt refractate depinde de densitatea mediului prin care se propaga, in care sunt ince tinite, respectiv accelerate (veri diagrama de mai jos), ghia be incients Ung orci date*. Aceasti constant’ reptezi de refraetie (n — vezi payina 37). Cind este \orba despre lumin, acesta se mai numeste 2. (Legea lui Snell). Raportul dintre sinusul —__densitate optied si se po ule cane unghiului de inciden{i i sinusul unghiului ——raportul dintre-viteza Jurninit dintr-un medi de refractie este constant pentru dous medi” cu viteza ei din al doilea mediu. Veri si preventarca addncimit Saree cama | az * ‘web i ge |Z : ryote mes STE, | crete | [fekeimermse | | ere A, eas tacts cone on an (reicapeet | tap ect iw nore om aor Segre as rit ae ate wf canad Seach cea ial et | sas /i— 5 Jat mat frame =f | est cpaaw rer L I Pian —/ | Indice de reracte absolut, 7 (ndicele de rfractiel Mediu. 115Portia in care este va beet cufumdat intr luminoase se propa in linie dreapta, dar ele sis Schimbat directia datorita refraetie Deci, obiectul nu se observa acolo unde se AM de fap, ci mai su, Unghiul limita sau unghiul eritie (e) Unghiul de ineidenta specitie unei raze eave inilneste un mediu® mai pujin dens, care ta si fie refractata la 90° fata ce normata, Inseanma ca raza refractati (raza Dspersia 59 (Cwloaroa} Mediu, 115 Inds dertvactie, 37 Spectr luminos vib, 5s st psa pers one speceutu fn i” Reflexia totala La wecerea luminii dintr-ua mediu® optic aai dens int-unul mai pujin dens, eand in ‘dlneste suprafaja de separare dintre ele, ald turi de refractic are loc intotdeauna 0 reflexie inapoi in mediul mai dens, Ciind de incident este mai mare decat w otal agate wer Fox stp gs erie tes arene rena toa ste mi Prisma Un media transparent manginit de dowd supra feje plane refractante ce formeaz un unghi die «dru, Prismele sunt folosite la procucerea disper siei* si schimbarea direc mini prin refractie gi refle de propagare a lu ocd engRefractia luminii (continuare} Conform legilor refraetiei Iuminit (vei pagina $0), razele luminoase sunt refractateatit pe suprafeele eutbe, de exemplu pe lentil cat si pe suprafefele plane. Exista douf tipuri de leile,lenile concave si comvexe, care in funetie de indicele lor de refraetie® In raport cu ‘mediul* inconjurator, pot sa fie Henile divergente sau convergent. in toate diagramele care previnté producerea imagini prin relfacie, pe ddeterminarea traiectoriei razelor luminoase reltactale se presupume ed obiectul este sursa de lumina (vezi reflenia amin, pagina 47) si se flo Lunges olentisconer. esc anumite puncte (veri tai jos), altri de datele cumoseute, Poritie gemcmfznovecctt 32 obiectelor si imainile se pot determina foosind fo reste demtiteiy™ acer "hate Sn ree eat cerns enn ; a ‘cea Sooo te aera ees = fae eres oes emtas 0 eer samen ei ete eared 5 cae Sarl rtd exe Ort a ful cura, es loa cont carn carr prea cee so att pe (avn esrb loans ‘ paca ocean Motion cu @ coat re von teal Ravan tanvame sae mt Lentila convergenta = om emer Lentil care face ea ruzcle paatele care cad T frat oo once veer es pee ea oad ate = indicele de refracti® allen fn raport co = mediul* inconjurator, pot actiona ca lentile Sere convergent ae lenla convex in = ame) Hirao ta Oa de Geape aes Mediu. 115; Formula oglinll 4; Indice de retractie, 27Puterea optica (P) Misurarea capacitaji de converged sau tivergentd a razelor luminoase printr-o emul hi in dioptri (cand distanta focali este hssurata in metri}. Cu eat distana focal este ‘mai mica, ew ait femtila are putere mai mare, Lentla cu cel putin o suprataga curha spre sxterion Lentila cu © supratatg curb spre inte flor una spre exterior este eonvexd daca mij Itcul ei este mai gros deedt marginile sal Tinae. fn aer, 0 Hentiti convex de sticld se comporta va o lentil convergenta, Micimes, Pozta si ipul imayinii formate (reala® sau *) depinde de distanta de la obiect Lentila concava Lentila care are cel putin o suprafata curbata spre interior. O lentila care are o suprafiaa cur ba spre interior si una spre exterior este con- i daca mijlocul ei este mai subtire doest arginjle sale exterioare (menise coneav). in er, lentila concava de sticka se comport ca 0 lentila divergenta, Pozitia unui obicet fats de lentité poate varia, dar imaginea este virtual Mente LA Ins ox magne ate wat st 8 ste mage ate tates: Lentila divergent Lena care face ca razele paralele care Pe c4s fie divergent, astfel cele par sd pro Yind din focaral principal de acceas: parte din care intra tazele. Atitleatitele concave, Ait cele comvexe pot si se comporie ca tie iene divergente, depineand de indicele de refractic® a lentes in raport cu mediul® Gnenjurdor tn ae, © lentl8 concava de Sela comport ca o Jentlt divergenta, aa cum Ste prezeniat in figura din dreapia ‘owe a ce prea a alameea, ‘eu. 18, tmegine read 40 (imagines), Indice de retacte, 37, Imagine vrivala, 10 imagines)INSTRUMENTE OPTICE Instrumentul optic foloseste una sau mai multe lentile® sau oglinzi curbe* H(t pentru a produce tipul de imagine cerut. Mai jos sunt prezentate cateva dintre cele mai obisnuite instrumente optice Aparatul de fotografiat Mieroscopul 1 Instrument optic folosit pentru a forma sia in Tastrumientul optic eare man te fan ra imaginea unui obicet pe film. magi mici, Daca are doar o lentila®, acesta este u nea este risturnati $i este o imagine reali mieroscop simplu sau o lup Dac are mai nara de tg multe lentile, esle un micraseop eompus Sit i scons ae rage ori pane Culoarea Lumina alba se vede atunci cand toate lungi- uinii vizibile (vezi pagina 45) ead pe ochi in acelasi timp, Lumina albi poate sit sufere fenomenul de di persie, prin care ia nastere spectrul luminii tele sale Iungimi de unda) prin pla acci poate fi dental (vezi aberatia cromaties) of cre fecare mode $= 2% 10° Coulomb Unitatea de misurd a sarcinii eleetrice in SE. Este o antitatea de elceteicitate end prin conductor trece un eurent eu inter sitatea de un amper in timp de o seeunda ‘Ampormetru, 77; Baterie. 68 Caliorare, 115, Pld electrica. 68, Camp elect, si Generator, 76, Potential, Tensisme, 56 Unita st 96Curentul continun (c.c.) Curentul care se deplaserza numat iatr-un Sens. Initial s-a erezut c curental se Aepleseaza dinte-un punet eu potential® mai | seicut spre un punet eu potential mai seazut. De apt, electronii se dep dr conventin s-a Sepeapue cdc el tat be foal oe Recetas Fae tome po Curentul alternatiy (c.a.) Curentul al cSrui sens in circuit se moditica B intervale periodice. Este produs de o forga tleetromotoare alternativa, Dac’ se dese- fez! un grafic al curentului in timp se objine forma undei de curent, Curentul alternativ si figele electromotoare se exprimys in general prin ridicina patrata a mediet valorilor lor {peri imaginea de mai jos). so orpeca atm ou in ca 4 t. owe ca a be fet do ura fet sinusoidal 0 ca osu ‘ grertoare” Alonsrut unt bee, 88, Generator 8, Potent Centrala electrica Blectricitatea pentru uzul casnic 51 industrial este produsé de generatoarele* uriage din centralcle electrice. Acestea produc curent alternativ la o frecvenja de 50 sau 60 de Hz Curentul altematiy, spre deosebire de euren- tul continu, se poate transforma usor (vezi transformatoral, pagina 79) pentru a produce ‘tensiuni® mai mici sau mai mari, fnseamn’ cd, pentru transmisie, se pot folosi tensiuni mari sau curengi mici, fapt ce reduce conside- abil pierderile de tensiune din cablurile de transtnisie Turtoat”acento de turf ca uneatoarae™ = (pci caret sea oa vogsow Osta ecu tam, ie 10 9 I Transformer tor Aiton cna ‘aecios maet om 100-40 Subs edie fame 10-S0Ry. Toate centralele eleetrice care produe curent pentru uz casnic suat aleatuite din cel putin doua cabluri aduse de la 0 substajie, de-2 lun gul caora trece eurentul alternatiy, In uncle ccazuri, unul din eabluri este legat la pian. i uunele fari, ca 0 miisura de siguranya, exista un hu adifional legat la pint, wear (oo a sens.LEGILE CIRCUITULUI ELECTRIC Intensitatea curentului dintr-un cir- cuit depinde atat de componemtele in circuit, precum si de forta electro- motoare*. Rezistenta consumatorilor, cémpu- rile magnetice si electrice care apar influenteaza curentul Legea Ini Ohm Curentul dintr-um corp ta temperaturt constan th este direct proportional eu tensiunea de la bomele acestuia. Revistenta electric unui ‘conductor este egal cu raportl dintre dite renta de potential si intensitatea curentalu Pentru aplicarea legii, corpul trebuie sf fie la temperatura constant; Ia cresterea tempera- uti, rezistenta se modifica (veri gi filamen- yoo tl Om ss Bateri, 68, Conductor, S6; Forts electramotoare (fem) Tensiune, 58, Invorsul 115. Semicenductor’ £3, Rezistenta electrics (R) Capacitatea unui conduetor de a se opune eure lului electric. Valoaren ci depinde de rezistivit tea substanfei din care este fabrieat corp de imarimea si de forma acestuia, Unitaten de mas ria rezistentei este ohmul (Q), Electronii care se deplaseaza prin corp se lovese de atomi, pr ese energie, Inetitzind compul, si utilizeaz’ eng primitd de la sursa cu o forta eleetromotoare fener Rezistivitatea (p) Capacitatea unei substante de a revista la tre ccorea curentului. Conductorii* bani rezistivitate seazuti, iar izo tivitate ridieat’, Aceasta este inversul® cone duetivit temper substantelor si este dependent de Reristorul Un dispozitiv eu 6 valoare speci tentei. Rezistorii pot avea valori de la sub wn ‘ohm la mai multe mifioane de ohm, Cel mai obignuit model este rezistorul de carbon. fabricat din earbon cnmprimat de rezistivitate ‘0 tr itr _|t | I Conductivitatea Cpacitatea unci substanje de a permite we <2rea curentuli (vezi si conductorul si izola- {orul, pagina $6). Reprezintd inversul rezis- tivitagi Rezistenta interni (r) Rezistenta interioari a unes pile eleetrice® sas baterii* la curentul pe care il produce. Repte- 2inta rezistenfa legaturilor din aparat sila anu nite efecte chimice (de exemplu, polarizarea). Astfel, curentul dintr-un circuit este mai mic decir col la care ne-am putea astepta anes tense prt ae ‘eto crontas Puntea Wheatstone Un circuit folosit pentru masuturea unei re- ‘istente necunoscute (veri diagtama). Cand galvanometrul® ow indica wrecerea curentului, Valoarea necunoscuti a unui rezistor poate fi calcula din cefelalte trei Asa-numita punte metricd este & variant « puntii Wheatstone, in care dou din rezistoare sunt fnlocuite eu un metru de fir eu rezistenta ‘mare {n circuitul prezentat mai jos, pozitia acului de la galvanometru pe fir da raportul RR, rei i pa eco Cbg eee en Reostat . Undapoctiy u iru reeistemt se poate hoifea mecanie. Este un fideo anata infgurat pe un tambur pe se mig un contact (pentru cure de in sete inlenstats) sau un are de carbon eu un contact na Sows Ii. Recsatl cu cursor se poate ica a fivizor de tensiane. Aces ete pote she tui neirul " Legile lui Kirehhott Tou ston vara Pownpemery Ignon ut ins Inbar aot rar aa ars it po ar deen 3s Poste Sin eu oa resist Divizorul de tensiune sau potentiometru Un dispozitiy folosit la divizarea unei tensiuni* fimo alla tensiune mai mare. J Pertionotwin act crc poe cy oa sony af) [Otte roca Legi pentru eircuite Prima lege sushin rentului care int ectrice cu ramificayh cf intensitatea total a cu int-un nod de rejea este ‘gall cu intensitatca curentilor eure ies din no. dul de rejea. A doua lege sustine e@ suma tem- siunilor® de-a lungul unui ochi de retea, care pentru fiecare rezistor este produsul dintre intensitatea curentului si rezistenfa, este euala cu forta electromotoare® aplicata circuituli 4 Prima tege ah KrchottGruparea in serie si in paralel Conexiunea rezistoarelor una dupa alta, rs pectiv eu capetele legate inte aceleass dt puncte Legile circuitului electric (continuare) Filamentul unui bec Aleituit dintr-un fir in forma de spi ral de tungsten (0 famentul), situat in interioral unui bee le stick care contine la prosiune mi ccurentul tree Ia, aceasta se incilzest pid si eman’ turing. Pur {ul de topire al tengsterale este foarte ridicat, iar becul se umple cu gaz pentru a vedu. ce evapararea tungsten intrerupitorul Un dispozit 24 pentn. iochiderea sa intreruperea un cireuil. Releut se floseste end un curent de tate mica te cece - sos mn a wt F , de obicei mecanic, care se uti ‘i porneasea sau si Impedanta Raporcul dintre tensiunea* aplicati unui circuit i curentul alternativ* care trece prin el. Se datorcaza revistentel® eireuitul si reaetantei. Efectul impedantei este acela 4 fem, si curentul pot fin opovitic de fara Reactanta Partea .reactivi” 2 impedantel in curent alternativ* este prods’ de eapacitatea* si induetanta dintr-un circuit eare, la sehim. fortele clectro- Inductanta © parte a impedangei wn feet magi Pagina 78) prin variatia ew tului, Are lne intra dispozitiy mans babina aw, aise) “Curent altemativ, 53; Capacitate, Condensator, § 50: Tenstune. 59" Roleu, Pa Rezistanta, Resistor Forts electromotoars (£<.m).fer SEMICONDUCTORI Semicon temperaturii sau cu cresterea canti ictorii sunt materiale ale cdror rezistivitate* se afld intre cea a con: duetorilor si a izolatorilor (vezi pagina 56) si care scade o data cu crestered {ii de impuritaqi (vezi mai jos dopajul) Sunt utilizati in circuitele electronice (vezi si pagina 111) Dopajut Introducerea unet mici eantitayi de smpuritai ‘ntr-n semiconduetor. in funetie de imputi- ‘ales folosita, semiconduetori pot fi de tip p siu de tip n. La construiren diodelor si tran- aistoarelor se folosese ambele tipur Dioda semiconductoare Un dispozitiy aleatuit dintr-un semiconductor Ae tip p (vezi dopajul) $1 un semiconductor de tip n, unitiinire ei. Are o resistenta* foarte mic& pe o directie (sens direct) si o recistenfa foarte ridieata pe cealalté directic (sens invers), Canes ood a bo xr oe Sere dret cows we reine cd ‘esl an ae. ee a ee Redresarea unei singure alternant Folosirea unet diode pentru a transforma ew tentulalternativ® tn curent contiauu pulsa- tora Foteses pe — ik’ & A. de caren ute rotons Redresard Transform rent continu ambelor alternante curentului alternativ* in ew. | secure atemaiy Dioda emitatoare de lun Dioda cu o rezistenta* mai obisnuita, in care, in loc de cldura se produce Iumina. ‘ods em{atoare ‘se min > Termistorul Un dispozitiv seimiconductor a earui rezis- tenti® variaza in funetie de temperatura, ui lizat la detectarea schimbarilor de temperatura in circuitele electronice, ‘Tranzistorul Un semiconductor aleatuit, de wbieei, din dou tipuri de semiconductoare, Prezinta wei conexiuni, baa, colectorul si emitorul (vezi ddingramele de mai jos). Cand prin baza trece lun curent de intensitate mica, rezistenta® ma- re dintre colector si emitor scade. Din acest -motiv, acest curent de baza poate influenta valourea unci intensititi la coleetor mult mai ‘mare deat intensitatea de la emitor, ia s| eK ry aELECTROLIZA Electroliza este proc ul prin care eu rentul electric trece printr-un lichid (clectrolit) care contine ioni* (atomi care prin pierderea sau acceptarea unui electron s-au inciircat electric) si care are ca rezultat descompunerea lichidului in ioni pozitivi si negativi Curentul este obfinut prin migcarea dirijata a ionilor din lichid, iar sub- stanfa separata se depune pe elec- trozi, Are numeroase aplicatii in- dustriale. Electrolitul Solujia apoash a substantelor ionice sau in slare topitt, Tott compuyii care sumt alemtuiti in joni sau eare prin dizolvare se disociazs in font sunt electroliti, Concentratia ionilor dintr-un elecirolit determin’ capacitatea aces mia de a condhce eleetricitaten 9,292 — ercresren ° Oo 9 gar er Qg2, cael mae o§e80q__ === e0ss8co 19598 ae QP OP enn se a 2900.9 O— rnin lesvou puree 930 © “Electron 2 Jani 88 lonizaran). Electrodul Conductor metalic sau de edrbune dint-un leetrolit prin care curentul electric intra say iese in timpul electrolizei. Sunt necesari do cleetrozi — anodul (eleetrodul pozitiv) si cate dul (clectrodul negativ), Bleetrodul activ es col pe care se depune substanti Pila electric Vasul in care are loc electrotiza, Contine un clectrolit si electri Teoria ionici a electroli © teorie care incearca sA explice ce se petrow la nivelul electrolitului si eleetrozilor in tim pul eleetrolizei, Aceasta sustine cd a {ionii negativi) sunt atrasi de anod, iar eato ni (jonii pozitivi) sunt atragi de eatod. Aicie pierd, respectiv accepta electroni pentru a Forma atomi (neutralizare). Dac exista doi sau mai snulyi anioni diferiqi, se va neutraliza unul preferential. Acest fenomen se mumeste neutratizare preferential Anion tagide smog + Cand ata eure 1 prveontat a 40H ae peter 38.3 No, aLegile electrolizei (legile tui Faraday) Dou lepi care fac legitura dintre cantitates de sevnieleetrice care teve printr-un eleetrolit cu masa de substan depusi. Prima lege a Iu Faraday sustine eft mass de substanja de- pusi este proportionala eu cantitatca de sarci ni clectica (echivalentul eleetrochimic al substanfei este eliberat de trecerea unui amper intro sccunda). A dous lege a lui Faraday sustine ci masa de subbstantt depusd este ine {ers proportional’, cu cantitatea de sareint sletrca transport TT Voltametrul O pili electrics (clemeut galvanic) folosita pentru investigarea relajiet dinure cantitatea de substant produsi la eleetrozi si curentul eare trece prin element. De exemplu, voltametrul de cupru (vezi jos stanga) contine sulfat de cupru si eleetrozi de cupru Voltametrul Hoffmann Un voltametru utilizat pentru coleetares 51 masurarea volumelor (si deci a maselor) de gaze eliberate in timpul electrolizei. De exen plu, electrotiza apei acidulate produce hidro- gen si oxigen Tn raport de doi la unu (refines eh aceasta reprezintd gi compozifia chimich a Fe upumera nase Spe HO), pet eto artes cera cs et on Papen Serene Sait reneuu nstnan Tnleosres ‘mam cop pre ‘suoato can Saree ovowsbere —— a ie Wot ace oid sagen Fenupors ae setae ear oo ean ner Aplicatiile electrolizei . picay lee Electrometalurgia Galvanostegia Acoperirea obiectelor metalive, prin elecwoliza Cu un srat subtire dnte-un alt metal, Obiectul este iocmai eatodul, iar ion ‘talului pentru acoperire se formeaza in electeol oh pe pretence Iter oss (ot a ro Fleetropurificarea Meiod de purificare a metalelor prin electoliza. Metalul impur formeaz anodul, din care ionii metalului se deplaseaza spre cafod si se formeazat metalul pur. Impuri- tile ead pe fundul vasa “amperes 77 Procesul de obtinere a metalelor dit neree prin electroliza, Metalele foarte reac- tive se obtin prin acest proces, de exemplu, sodiul gi aluniniul ‘sauna (ore osmELEMENTE GALVANICE Omut de stiinta italian, Volta, a ardtat pentru prima oar cA intre dow metale diferite, asezate in anumi- te lichide (electro! tential* si, deci, din energia chimica se poate pro- duce curent continu, Aceasta dispunere se numeste pild electric’, element galvanic, pila elec trochimica sau voltaic’, Diferenta de potential (pro- dus de modificdrile chimice din element) se nu- meste fort electromotoare* si marimea ci depinde de metalul folosit. Bateria este format din dow sau mai multe elemente Polarizarea Formarea bulelor de hidrogen pe placa de cu pru dintr-un element galvanic, Aceasta redu ce forta electromotoare” a clementului, da (oriti faptului ca bulele de hidrogen izolewzs placa gi cd se formeazi forja contraclectro- motoare®. Polarizarea se poate anula dact se adauga un agent de depolarizare care reactionea7i ev hidrogemul, forménd apa, Pila voltaica i Prima baterie, alestuitd dintr-o pik eu discuri de argint si de zinc despantive de un carton sau stofa inmuiate in apa strat, Aceasta dispunere este idemtic& ‘eu cea a mai multor celule simple, Tegate intre ele ivi ater at ota mia paves Acjnes ost aot, @ = Dio 20 Element galvanic (pild electrica) Doua tije din metal diferite, despairite de clectrolitul® uci solutii bazice san acide, plici de zine gi cupru si solutie de acid sulfuric). le ‘mentul galvanic produce o fort electromo toare® pentru scurt timp, inainte ca polariza- rea si degajarea de hidragen si aida cfect ee — Potarzares. Bulole do drogen gazos formate pe ta de cupr in fp or oman Actunes element pS resem cx oe Degajarea de hidrogen j@ fom" pedalate heuer pte Joe gen 4 Snape zine cintr-un element gavanie. Impurittle Fee foto ae fo alte metale) din placa de zine fo: peel rmeazi celule simple minuscule care, datorit ictinn, orate hidrogen si imp ce tne se ‘secre ddizolvat in acid (chiar si atunci cand clemental pasta tas at ccoam lL este in fonetiune)- Aegunea local poate fi ni aie Pose awere Stata prinacoperten pli con amalgam 60 (Lom); Curant continu, 51 (ide potential 5 ‘amalgam, 15; Forts conteaelect Electrol 60. Galvanomatr. 77Cantitatea de electricitate transportata Cargcirizeasa un element care produce eurent Ino anumita perioada de timp. Se masoara pamperi ord. De ex., un element de 10 arm per ora trebuie st produca in 10 ore L amper: Element Leclanché Unelement in care polarizarea este eivetuata de sioxidul de mangan (agent depolarizant). Aces laface ca rata de eliberare a hidrogenului sa fie nai scizutd decat rata de formare a sa, dar edn eelula nu mai functioneazai, continua sa inde- piteze excesul de hidroyen. Celula furnizen {ortd electromotoare? de 1,5 V. ae: Heer Laclanste use can setae dept Element galvanic standard Un element care produce o forfa electromotoa: re* bine cunoscuti si constant, Este utilizatd inaorsioare pentru lucrari experimentale. Element galvanic primar rice element care are o viata limita, deva ‘exe substanjele chimice din interiorul lui se weaz’ si mu pot fi inlocuite cu usuringd =Elementul useat” O variant a elementul lanehé, solugia de cloruri de amonin este inlocuita ¢ © pasta care contine clorura de amoniu. Ble imeutul fumizeaza o fortd eleetromotoare” de 1,5 V. ,Elementul uscat” se deterioreaz ‘mai ineet, dar durata lui de vinyl este de teva luni nwo va ine 190 eroon imeta ‘iran adh cone aoe Cancrivo br ote | Element galvanic secundar Este numit si acumulator. Este uo element tare poate ft ncdreat prin conectarea la 0 ahi sursi de clectricitate. Principalele tipuri sunt acumulatorul plumb-aeid si element alealin nichel-cadmiu. Element alealin Un clement secundar care coming unt ele trolit* de solutie de hidroxid de potasiu. in mod normal, plicile sunt confeefionate din componente de nichel gi cadmiu (atunci se numeste celult nichel-eadmiu), Elementele alealine pot fi Lisate timp de mai multe luni instare de desearcare, slibeasca Acumulatorul plumb-acid Un element secundar care conjine un elee- trolit” de solujie de acid sulfuric si phic: confectionate din plumb si componente de plumb. Acumulatorul poate fumiza un eurent foarte mare, deoarece are 0 rezistentd inte na foarte seazuta ‘muttoare pumb-2ce im ‘ac oon eo me (50 ‘ransom ale ea). ee puna oe kamioms ncn an, Aes ctr ea “or eloctromotoare (Lem), 60: Electrol, 6B, Rezistenta interna 63; Serie, 6MAGNETII in jurul lor, magneié au un fiind magnetic (vezi intr-un Polul Punctul unui magnet in eare se concentreaza forta magnetica*. Exists doi poli ~ nord cau polu! indreptat spre nord si sud, pol Greptat spre sud (identifics magnetului de a se alinia efimputui magnetic al Pamantului). Toti magnetii au un numar al din fiecare tip de pol. Prima lege a mag ismului sustine e& polii opusi se atta poli i prin permiterea de acelayi fel se resping : Pot su oto cheat Pet nord oto Ineo spe ore magna En-ER GEER HR-EN ~...... O Tinie imaginara faja de care edmpul mag- nnetic* al unui magnet este simetrie <= ‘les, Electromagnet. 74, Electron, & Forts magnetic’, © Nord magnet, Sua magneticn ys camp magnet dintre doi magneti, intre el exista o fort: capabil sa fic magnetizat (poate deveni un m: feromagnetismul, jos) s imp magnetic, devine magnetizat, De migcarea sarcinilor (electronilor*) crear un (vezi electromagnetismul, paginile 74-76), interactiunii ( magnetied*. Orice material igntet) este deseris ca cAnd este plasat si, datorit SEMIENCA, Si Acne ae ‘mp magnetic me wer Feromagnetismul Prop mol uti Fs nein sir lind potest yah rosapech Matta afin tee fii dopten emer ( iol, pn cds psa telor utilizate Puternii Descrie un material feromagnetic care dupii magnetizare nu-si pierde suring magnetizatia, de x. ofelul. Magnetii confeejio. nati din aceste ma nun \gneti per riale se ent Slab Descric un material feromagnetic care dupti magnetizare nu-si pas ‘teazi magnetismul, de ex. firul Magnetii confectionati din astfel de ‘materiale se numesc magneti tem- porari. Magnetizatia reziduala este cantitatca mict de magnetiza- ie cate se poate pasta i Tialele slab magnetice Susceptibilitat Masura capacititii unei Magnetizatl. Materia susceplibilitate erescuta le feromagnetice au 9Teoria domeniului de magnetizare Signe ci materialele feromagnetice const tin dipolt sau magneti moleeulari, care inter ucuoneazintre ei. Acestia sunt dispusi in zine numite domenii, in care ei se indreapti In acelas sens. Materialul Feromagnetic dev fe magnetizat, cfd domeniile se ordoneazi fs olinaza, Magnetizarea Cind un obiect se magnetizeaza, tofi dipolii ‘aliniaza, Aceasta are loe numai cand iectl se afl ints-un numeste magnetism srs meg trates carpet =m i Atingerea incite ida de magnetizare a unui obiect prin siingerea lui repetata cu polul unui magnet permanent (vezi magnetic dur). Magneti rare este indus In object de la cmp magnetic* al magnet earetzoea nasa Atingerea div’ Meloda de magnetizare a unui object prin aiingerea repetal de la centru spre exterior 1 poll opusi a doi magneti permanent Magnotizarea este indusd in obicet de la cimpul magnetic® al magnetilor Demagnetizarea Indepartarea magnetizarii dintr-un obieet. Se poste obtine prin plasarea obiectului inte-un cmp magnetic™ schimbitor, ca si cel creat de un conductor care transport alter~ nativ®. Alicrnatiy, dipolii (veri teoria dome- injului, sus) se pot excita pentru a le dezor- ganiza sensurile prin lovirea dezordonata eu un ciocan sau prin incalzirea la peste 700°C Autodemagnetizarea Pierdetea magnetizarii unui magnet datorita airacjici dipolilor (ve7i teoria domeniului) spre polii opusi ai magnetului. Autodem: netizarea se reduce prin utilizarea unor bu: cali de fier moale (numite armaturi), aran- jute astfel ca ele s8 formeze un ochi inchis, de pol Autodernaneticne una magnet dept boent alterati, 61: CAmp magnet Frramagnetieamagnet (vezi pagina 70) cAmpului magnetic sunt prezentate de Hiniile cAmpului magnetic. pului magnetic le de flux Liniile care indica sensul empl mi din jurul unui magnet, Ele aratd, de asemenea, puterca cimpului (vezi densitatea flux netic, jos). Sensul cdmpului este sensul fortei asupra unui pal nard*. Liniile cimpului ‘magnetic Sunt reprezentate prin presatarea unei pilituri de fier in jurul magnetului sau prin Inregistrarea directiet aritate de © busoki de reprezentare (fir mareaje) in diferite punete. Rental presi pit. rn kal un maga ergeetamein S ge Densitatea fluxului magnetic Masurarea puterii unui camp magnetic int punct dat. Este aratata de apropierea lini cimpului magnetie intre ele, In mod norma densitatea campului magnetic este cea mai ridieata in jurul polilor*, Dipol, 71 (Teoria domeniotai megnetiari Electron, 0: CAMPURI MAGNETICE CAmpul magnetic este regiune din jurul unui care obiectele sunt (olga Srrcieraase, Injen predind un emp ‘magnets rasa - (Fama nl ck cmp rl sana) a magna Lie sr oa pet Ph, nd oe Punetul neutru Punctul cu magnetizare mula. Se formes atunei edn 2 sau mai multe edmpuri rm: tice imteractioneazit cu un efect egal, dar opus Magnetul pozijionat de-s lungul meri magnetic, cu polul sud* indrept are 2 puncte neutre pe acccasi linie eu axa ont Diamagnetis Magnetisnnal prezentat de unele substante nd sunt asezate intr-un emp magnetic pu temic. O bucati de material diamagnetic tind Si rigpaindeasca liniile e€mpului magnetic 5 cu partea sa mai lung’ perpen culard pe ele. Paramagnetismul Magnetismul prezentat de unele substante ceind sunt asezate intr-un efimp magnetic pu 4 de material paramagnetic tinde SA concentreze prin el Hiniile de ed 91 8e ageazi eu partea sa mai lun i cu ele. Este cauzat de migenrea uusoarli a dipolilor® spre aliniere Magnetizare indusa, 71 Fortammagneticn ©; Ava magnetics Po, 70.Magnetismul Pamantului Pama are un edmp a comport ca si efind ar avea in central net crept urias, situat aproximatiy lt geografici nord si sud, cu toate ed ul su se schimbii constant, Polul nord alunei busole este indreptat spre un pun ‘unit nordul magnetic, iar polul sau sud, spre sudul magnetic, Siero pon eb maton! ime isnt Planul vertical in care se afla axa magneticn* ‘unui magnet suspendat in edmpul magnetic ee oral magne Permeabilitatea Misurarea capacitiqti unei substanje de a con luce” un cmp magnetic, Fiera] moale este uult mai permeabil deeat aerul, deci campul ugnetictinde SA se concentreze prin el, “xd magneties, Pol 70. <= Declinatia Unghiul format intre nordul cmpului magnetic (sudul rafic) sidirectia lua dd-a lungul component orizontale a edmpului mag- netic, Pozitia nordului magne- |e tie variaza si, astfel, dectinatia | pow eran se schimba ineet, ia timp, Liniile izogonale Linii care unese puncte eu dee Din cauza schimbiri dircetici ‘magnetic al Pamantului, acestea se rearan jeaza din inclini Unghvul format de planul tangent la supra faja Pamantulué cu diveetia edrmpalui mag: netic al Pimdntuluifntr-un pune. Se ma soar prin utilizarea unui eere de inelinaie x erin apc cu aceeasi Protejarea sau ecranarea Folosirea unui material uyor magnetie pentra un anumit fectivi a cdmpului a opri un cimp magnetie si ati ppunet, prin indepartarea Se utilizeaza in instrumentele foarte sensibi- le, de ex. in oseiloscoape,ELECTROMAGNETISMUL Curentul electric care trece printr-un conductor produce in jurul acestuia un edmp magnetic (vezi paginile 72-73), a cairui forma depinde de forma conductorului si de intensitatea curentului. Aceste cémpuri magnetice au aceeasi actiune ca magnefii permanenti*. Fenomenul, numit eleetromagn tism, se ocupa cu studiul fenomenelor el e si magnetice. -mpulmagnet a Regula burghiului (a lui Maxwell) Solenoidul Sensul cdmpului magnetic din jurul unui con- © bobina cu hingimea firului mare in com. luctor este sensul in care trebuie rorit burghinl —_paratie eu diametrul spirelor. Campul pentru a inainta in set wal curentulu tie produs de un solenoid este similas produs de un magnet drept. Pozitia polilor* depinde de sensul curentulul Regula buh (ah Manne pot et par Sons crest magnet Regula mainii drepte Sensul unui cmp magnetic din jurul unui conductor este dat de orientarea celor patra Q dogete, dact conduetorul este finut in mina oan re despise eget mare orienta spre sens 6) == QO Substanta din interioral unci bobine care inf: centeaz8 forfa cdmpului, Materialele usor fero- magnetice”, cel mai obignuit find fierul mo le, ereeazi cel mai puternie edmp ma sunt utilizate ea electromagnet tie si Electromagnetul Solenoid cu miez confec|ionat dint-un mate- rial magnetic moale si puternic feromagneti Acesta formeaz’ un magnet a carai magneti zare poate fi controlata prin pornirea si oprirea curentului, Blectromagneti sunt construii ase incat 2 poli* opusi si fie aproape, pentru a Bobina prochice un cmp magnetic puternie Dispozitiv aledtuit dintr-un numir de spire infisurate pe un suport de form cilindriea Exemple de bobine sunt bobina plan si solenoidul Bobina plana © bobini-eadru pentru care lungimea firului conductor este micii pe ling’ diametrul spite @ *Feromagnstism, 70; Magneli permanen 70 (Magnot dur} Po, 70.Aplicatiile electromagnetilor ii au o mare aplicabilitare, fbjosindu-se faptul e4 atunei edd sunt poriti, surentul tece prin ei, atrag metalee si, ast electrica* in energie din urmatoarele exemple, este produ din energie Soneria electric Un disporitiv care transforma eurentul eon tinuu* in sunet. O lameli metalicé este atrasa en electromagnet, se misca spre el si, ast- ‘i, intrerupe eircuitul care alimenteaza clec- ‘vomagnenul, Lamela se ridie% si procesul se repeta. Vibragia data de lamela produce un sone! bazait, In elopotul electric, un ciocan iuast lamelei loveste repetat clopotul Receptorul telefonului Un dispozitiv folosit pentru transformare semnalelor eleetrice in unde sonore, Magne- lul permanent* atrage membrana metalic’, da forta acestei atracii se modified o data eu intarea curentului oscilant (semnalele intrate) in bobincle electromagnetutui, Deci mem- brana vibreazi pentru 8 produce unde sonore. Fae ues cxentat oct jo sundial ELECTRICITATEA $1 MAGNETISMU Macaraua electromagneticy Electromagneti mari utilizafi in ofelarit pentru ridicarea unor incarcaturi grele. Blectromagnetul activat atrage ofelul, ‘epermiftind ca acesta sl se mite lincSredtura este eliberatt la oprirea eurentulu Releul Un dispovitiv in care intrerupatorul* este in- chis prin aefiunea unui electromagnet, Pentru omirea unui curent de mare intensitate se pos te utiliza un curent mie in bobina electromag: notului, rd ca circuitele si fie legate electric ‘Trenul ,maglev” Tren gi eleetromagneti. Sincle prevazute cu electromagneti. Magnefii se resping, astfel i trenul planeaza doar deasupra sinc. Frocarca redusi dintre yin si tren face ca trenul sa se deplaseze sai repede, “Trent japenee maou" cusses manor fet fie ‘Curent continu, 61; Energia elected, 9: Feromagnetiin, 70, Energie mecanies agnet permanan 70 (agnat dur), Po, 70. lnverupator, 62Electromagneti - continuare - forta electromagnetica Forta electromagnetied se produce cand un Soe cee aoe ‘conductor parcurs de curent se aflé intt-un cimp magnetic, Asupra conductorului actio- neaziio fort care este capabili de produecrea——_eewomagnets migedrii. Acest fenomen este folosit In motoa- easy uncle rele electrice, unde energia mecaniei* este transportata din energia eleetriea*, Fenome- nul poate fi utilizat gi la masurarea curentulul (vezi pagina 77). Regula maini Regula in sng oi amin stdngi a lui Fleming Sensul fortei care actio- neazaiasupra unui con ductor electric printr-un ‘fimp magnetic se poa- te determina cu mana sting (vezi ake Samar Motorul electric Intensificarea cAmpului magnetic Un dispozitiv care transforma energie elec Seturi de bobine dispuse in jurul unui motor tricd in energie mecamicdy Col meteisole electric, in locul unui magnet permanent, re rotor este aleatuit dint-o bobind plana de —_‘Nzesea producerea unui cmp magnetic msi form patra, prin eare reve curent clecric si Pulemie. Aceasta mreste puterea motorul care se roteste intr-un ciimp magnetie (vezi figura de mai jos). Motoarele produc o fort contraelectromotoare” care se opuine f. care le actionea, asta se produce pentriy c& motorul o data pomit acfioneaza ca un ‘generator* (miscarea bobinei din edimp pro duce un curent electric opus) Megafonul Un dispozitiv care foloseste forta electromag- tied pentru a transforma semnalele electice in unde sonore*. Este aleatuit dintr-o bobing in camp, radial (sensul edmpului ceste de-a Lungul razelor spirelor). La schim- barea sensului curentului, bobina, care este Mtns sai sha Su sore fae ea moar sso eases eo sng dec Fectonato dn cater pa cae ce Po ur magnet n pena Megefonat Far rat os ori “Forfa contaclectromotoare, 0; (Forfa electromotosreh Bo Electromagnet, Bobing plana, 7: Generstor Ta: EnergieAPARATE ELECTRICE DE MASURAT Curentul se poate detecta prin suspen- darea unui magnet lang’ un fir el tric parcurs de curent si prin obser- area deviatici acestuia. Aceastd idee se poate extinde pentru a construi un dispozitiv (de misurare) in care de- viatia indica intensitatea curentului peo scald, Dispozitivul de masurare acurentului se poate adapta apoi ma suririi diferentei de potential*. Galvanometrul Orcedispoztiv folosit Ia detectarea unui arent continan™ prin efectul sia magnetic. Cel mai simplu este reprezentat de o busola sseattlanga un fir electrie pentru a demon si prezenjacurentului. Galvanometeul eu obind mobita se bazcazA pe forta electro Imugnetich pentru deviate pe o seal (veci msc trp rogre ‘lo mga A Ampermetrul cu eehi Un dispozitiv de masurare in care int tuica curentului de masurat induce magnet: rae in doua piese de Tier care se atrag sau se rasping pentru a produce deviate, Ampermetrul Dispozitiv utiliza la masurarea intensitati eu- rentului. Bsteo variant galvanometrului ‘eu bobind mobili, creat astie! ea un © anumita intensitace si product o dev ‘completit de scala, adic& indicatorul si miste pana la pozitia maxima, Pentru a misu- Je intensitate mai mare, se adaugi curentul tun sunt (veri figura de jos). Pe seal intensitare mai mate va produce deviatie complet’ de scala Ae @—.2 © Voltmetrul Dispozitiv utilizat la misurarea potential? dintre dow puncte intre care se plasea/d in serie* un galvanometra cu rezis- tenfi® mare, Misoard intensitatea eurentult, inr pe seala este indicata tensiimea, Pentru a ‘masura tensiuni mai mari, se adaugi o rezis: tenga aditionala (vezi jos) (08) atrana & pena atone ae roe pan galvanometry 3h don ‘Soto maxins desea es onponmeh).c icant renee pte densa. Voltampermetrul adifional Un galvanometru combinat cu sunturile (vezi ampermetrul) si rezistenjcle aditionale (¥ezi yoltmetrul) necesare misuriiéintensitafilor curentuli si diferengelor de potential” 74; Curent continu, 61; Diforents de potential, Si; Revistonta, 62; Serie, 64INDUCTIA ELECTROMAGNETICA Michael Paraday a descoperit c&, la fel cum un curent —_raadayenue care trece printr-un cmp magnetic produce o deplasare <0 eet (vezi forta electromagnetic’, pagina 76), tot asa, si eats deplasarea unui conductor® dintr-un cmp magnetic pro- Sno duce o fort eleetromotoare* in conductorul respectiv, 20s" ess ase Acest fenomen, numit induetie electromagnetica, se =a mmr produce gi cénd intr-un cmp magnetic variabil se ““ plaseazi un conductor parcurs demult | Legea induetiei (a Ini Faraday) Regula Fleming (regula mainii drepte Susfine ci marimea fortei electromotoare Sensul unui curent indus se poate determina | induse intr-un eonduetor® este direct pro- din sensul si migcatea campului magnetic | portional cu viteza de variate a campolw folosind mana dreapet (vezi diagram). magnetic, Legea lui Lenz by yaa Sustine cd o fortt eleetromotoare indusat se = ‘opune intotdeauna variatieé luxului magne- tic inductor, de ex., intr-un motor eleetrie® Foam. produsd datorité faptului ea sunt rever- sibile, adica se comport ca un generator se opune f.e.m, eare actioneaz motorul Generatorul sau dinamul ‘enerator sine Dispozitiv utilizat pentru a obtine energie eleetrica din energie mecaniei*. in cel mai simplu generator (vezi figura, jos), se induce © forti electromagnetics intt-o bobina* care se roteste intt-un cmp magnetic, Genera- ‘orul de curent continuu® prezinta o com tare automata, la fel ca motorul electrie® care face ca sensul curentului clectric si 8 snes de intotdeauna acelasi Satomi | | ne oaaevee, Inductia mut Induetia unei forte cleetromotoare intr-o bobini* prin variatia curentului dinte-o alta Curentut care se modifica produce un) cimp magnetic variabil, care induce curennul cleetrie in oricare alti bobina situata in edn, Acest lucru a fost inelul de fier al Wu cone Boba monstrat prima oar prin Faraday crwaitere ey, ao | aon hoes — a L/ maa car a rome ‘Pert, 70; Babind. 74. Gomutare automata, 76, Conductor, 56 Curent continuu, 1. Motor lactic. 7, Fert elecromstoare, Mem}, 60, Energie mecanied 9 Poll 10, interupater 6:Induetia unei forge eleetromotoare into bobind, datorita variatiei curentului din inte ci. De exemplu, dae’ curentul din A este intrerupt, cmpul magnetic pro- duce prin bobind o ory electromotoare tnele cazuri, cu mult mai mare decd inital, Curentul turbionar CCurentul format intr-o bucatd de metal ednd ceampul magnetic din jurul acestein variazi chiar dae metalul nu face parte din circuit, Curent turbionari pot produce energie lorica nedorita, de exemplu, in miezul de fier al unui transformator. Acest lueru poate fi inkiturat prin laminarea miezului de fier (vezi transformatoarele, jos) Transformatoarele Trans ‘ul este aledtuit din dows bobine® intisurate pe acelasi miez* din material feromagnetie* moale. Este folosit pentru schimbarea valorii forje electromo- toare alternative dintr-0 bobind into alta v foare a feum. din cealalts bobind, centrala electric, vezi pagina 61, fatr-un transformator bun, energia dintre doua cir~ cuite se pierde greu, Tonlomton simple esi primar soled fam Bobina primara Bobina® dintr-un transformator eireia i se uplica o for electromotoare alternativas peatcu a produce in bobina secundard vs: loarea alte’ forjs electromotoare, Bobina secundara Bobina dintr-un transformator in care Forfa électromotoare a bobinei primare induce © Tort electromotoare altemativa, Unele trans- Formatoare au mai multe bobine secundare, Raportul de transformare Raportal dintre numarul de spire din bobit secundara a unui transformator gi numarul de spire din bobina primara, Raportul de tans- formare este si raportul dintre fora electromo- toare din bobina secundara si bobina prima ‘Transformatorul ridicitor de tensiune ‘Transtormator primara. Raportu mare este mai mare de nu, de transfor- by Transformatorul coboritor de tensiune ransformatorul in cate forta electromotoare secundari este mai mica decat na primara, Raportul de transfo mare este mai mie de unt UE Bobi, ior, 74; Feromagnatism, 72RADIATIILE CATODICE Radiatia catodicd este un flux continuu de electroni (particule incdrcate nega. tiy ~ vezi pagina 83) care trece printr-un gaz de joasa presiune sau prin vid. Se produce cind clectronii sunt eliberati dintr-un eatod* metalic gi sunt atrasi de un anod*, Radiatiile catodice au numeroase aplicatii practice, de la producetea radiatiilor X si pana la televiziune. Toate acestea implica utilizarea unui tub de sticla de forma special (numit tub de electroni), care confine gaz la siune joasa sau vid care este traversat de radiatii, De obicei, radiatiile sunt pro- duse cu ajutorul tunului electronic, care face parte din tub. Tubul de desedreare electri Tub de sticla umplut eu Tun electronic Un dispozitiv care produce un Mux continua de electron’ (0 radiatie eatodica). Este aleitu ita dintr-un eatod* inealzit, care eliboreaz’ electroni (se numeste emisie termocleetroni- cf) sidintr-un anad? care ji atrage din flux. eetronii sunt atrasi de electrozil® spre can 5. I e cioenese de atom gazuhi, fcdind ca acesti atom si se ionizeze, formand ioni si cleetroni. In acelayi timp se emnite Iu Tubal ae tactroie mina. Culoarea luminii depinde de gazul flo ~ sit, de exemplu, neonul produce lumina porto, ealie (folosit in panourile publicitare), iar vaporii de mercur produc lumina verde-albis: touie (olosifi fa ituminarea stradaka). Tuburil de descarcare ulilizeazat pain la de cine mai putind eleetricitate decat alte tipuri de ye iluminare, Tubul fluorescent este tn tub de ay na pe descireare cu vapor’ de merc, cae emite oooh sector radiatii ultraviolete*. Vaporii sunt civeniti de — Tnecteee electroni si se emite lumin i? (veri ja se deplaseaz’ cu vitezi deplasarea lor foarte mi ats mi ponty = y F ; luoreseenta, pagina 45 Tubul eu eruce maltezi a Se: pagins 45)- Un tub electronic in care radiatia catodica este intrerupta de o cruce care formeaz’t 0 gumbra pe un eeran fluorescent®, plasat la capitul tubului. Acesta demonstrea7a ca electronii se doplaseaza in linie drea “ (tern orcs L____en se Catoo™ ‘cu umbre cruait Tubul de radiagii X a I Un tub de electron’ special folosit pentru pr- —A diueerea fascicular de radia XO radijie — ch -alodiea loveste o finta de tungsten, care rere Fc dn ee mae 9c sees “And, Catod, 65 (Electroa), Rogula mala sting} (a tui Fleming), 7; Fluorescents, 45; ‘oni. 88 onizare), Radiata ultravioleta, 24, Lumina vinibis, “3 Rahat. 2Osciloscopul de radiatii catodice Osciloscopul de radiati eatodice (ORC) es- fun instrument folosit la studierea curenta- lu electric sa diferentelor de potential”. 0 adil eatodies dint-un tun de eleetroni eoduce un punet luminos pe wn eeran fluo- Feseent*, Radiajia se deplaseaza spre cerun Compan orcoscopu exec ep ont ‘a poe yond co do sn rsa ne coer caer ff pr | — escore oem 8) Televiziunea Inaginile sunt reprocuse prin wtilizarea unui tub electronie in care radiatia eatoulicd proiecteazai pe ecran variaiile de tensiune, in Funejie de somnal Lumina, in funetie de intensitatea radiatiei, tste emisi de diferitele puncte ale geranului pentru a produce imaginea (vezi figura din reap. Teouoere AIDY (Gnratge etn. ter) a mp Bande et en “hae, Catod, 6 (Electody;Fluorea Dierona de potonia. 58, Calor primare, 58 Sistemul de dan ou sore i cre aioe poe penchy 38 po osm Plex so sea etn cara gens son Tr lle eat de arma tants pc po vt } est sat ur Thre be ene Siac coment vere 3 pu otic Sera Safe vate lier cova doa Bae co (Peiahe econ cu o vileza aleasd si astfel produce pe fia aeestuia o urma vizibila, Dac’ osciloseopul se eonecteaza la un semnal electri, pozit verticala a fasciculului va varia in functie de valoarea tensiunii si atunci punctul pe eeran va oscila in funetie de timp. enn Mores: ete aldo actin er eos uranonss, pcan ‘epunct ttas wa I ee i ete reat ape ct se detscac pe corm Ezanuene mac! cua petty s__Seehunee una tub de radi ‘ented aural Wiser Ean 7 & Ye ‘ena ‘Rear evtoare pr nar rp iste Sonn arte cient Ain bint mag. fo face pia re ore Sifentor” i, 45; Fosfor. 44 [FostorescentaSTRUCTURA ATOMULUI S-a invafat multe despre natura fizicd a atomului (vezi - si pagina 4), incd de pe vremea cAnd filosofii greci au _afirmat pentru prima oari ca materia este constituita din 4 particule indivizibile (atomi). Se stie c@ atomul nu este ze indivizibil, ci are 0 structurd internd complex, aledituita : din mai multe particule mai mici (part $i prezinta vid in interior, “ule subatomice) Nucleul sau nueleul atomic Atomul Rutherford-Bohr Particula central Reprzentare atomulu dp tnd sie ickoni {proto s: neutron) conceal tcl Solan, cabot in 1917 We Emest sna gata Ruler yi Niel Bohr Avi seslieca eet gay modal este meorectetetronii na au code” MEH toe mieied regulate ~ veri invelisul electronic) ae ante ni Si 3 mF 3 Mode onic Ratton wa inoin a iret gen dim penton mw se Protonii Particulele povitive din ale protons (numarul atomic) identified elemen, tl si este egal eu nunvirul de electron, dec ‘atomii sunt neutri din punet de vedere clectit Neutroni ato oot Particulele electric noutre din Nin pistes ruil dle neutroni din atom acelviasi clement ot Si varieze (vert izotopu} Numirul de masa (A) Numirul total de protoni si neutroni rm (ot (aueleonti dinse-in m —— eh cel mai apropiat de nt atomului si este important in identificarea izotopilor. Att ti Numirul atomic (Z) Numarul de protoni din nucteu (si deci si #0 OO semantic numarul de eleetroni din jurul acestuia), Tot eo ‘tom care au acelasi numiir atomic apartin 23 —_- ae aceluiagi clement (veri si izotopul). ‘nucon Numarul de neutroni (N) QQ Molson Numarul de neutroné dintr-un nucleu, BQVO breve cael in seen nando 14 ———> 9000 mre in mundi de mes. Ves raf nc ane 42 ane @GQOOOtial vare ineonjeara mucteul tu care se yea electronii “Un alom poate avea pind Is supie Tovetigurs fe la interior spre 3 jul este mat indepatat de ueleu, cu atat energia electromiior este mat itd, ci flecare thvelis este al rbital sau nori de electro se pol gist oriedind nul sau dor electron siilusiratia dela pagina 82) Lotop Formele diferite ale aceluiagi element, cu ar atomic, dar cu numere de neu- tron diferite si, deci, cu numere de masa di fete. Exista izotopi pentru fiecare element, shiar dact exist o singura forma natura | cmentul este m pol produce artfie seelasi nu lem, tr le mare su sino bert 52 23e@© ‘unui atom in unitafi de mas exprimatt (u). Fiecare dintre acestea este egali cu ' din masa unui atom de carbon-12 (izotop), Deci masa atomicd relativ’ a unui atom de carbon-12 este 12u, dar niei o alta masa atomic’ nu ya fi un numa intreg, de exem- plu, masa atomic& relativa a aluminiului este 26,9815 Masa atomica relativa ia in considerare diferiti izotopi ai elementului, dacd acestia ‘par intr-o combinatie naturald. De exem= plu, clorul natural are trei atomi de clor Pentru fiecare atom de clor-37, iar masa atomic’ relativ’ a clorului (35,453u) este medic proportional a celor dou mase diferite ale acestor izotopiENERGIA ATOMICA $1 NUCLEARA Toate corpurile, indiferent daca sunt mari sau sunt particule, au o stare ener- getied particulara, sau un nivel de energie potentiali* (energic ,acumulata”) Mai mult, ele intotdeauna vor tinde si ating cea mai joasii stare energeti posibild, numita stare fundamentala, fiind starea de stabilitate maxima. in majoritatea cazurilor, in atomi este necesari o recombinare, adicd adiugare sau pierdea unor constituenti, In toate cazurile se elibereazii energia yin exces in cantitate mare daca particulele sunt atomi si in cantitate foarte mare daca sunt nuclee. Cu cat energia de fegatura este mai mare, cu atat stabilitatea este mai mare, adicd, cu atét mai pujin se supun schimbarilor Energia de legatura (E.L.) ‘Teoria cuantica Energia necesard descompunerii unui atom Susline e& energia transporta impulsuri fours sau nucleu dat, in pirfile sale constituente mici, separate, nunite euante, $i nu formed (vezi paginile 82-83), Energia potenti un flux continuu, Inifial, aceasta teorie se limi unui atom sau nucleu este mai mie’ de rnumai la energia emisti de ecorpuri (energia energia potential’ totalii a constituengilor lui tundei clectromagnetice"), cu toate 8 azi su dnd acestia nu sunt legati, pentru c& atunci incluse §i celelalte forme de energii (vezi din ei au fuzionat, constituentit au avut 0 Paginile 8-9), Cuantele de energie sunt trans stare energeticl (vezi introducerea si forta portate de particulele numite fotoni. Teoria nuclear) cu energia mai mie gi astfel s-a ‘cuantied mai sustine e& energia transportata pierdut din ea. Energia de legiturt misoari de un foton este proportionala cu freeventa” aceast diferenti a energiei potentiate ~ este radiatiei clectromagnetice emise (veri pagitile ‘energia necesar& intoarcerit in starca initia~ 1a” = deci, cu ct ea este mai mare, cu atat a potentiald a unui atom sau nucleu este mai miei si cu atat stabilitatea lui este mai mare, Energia de legatura variaza de la atom li atom si de la nucleu fa nucle, Forta nucleara econ wr eV) Unt ds nar. nage ne, ‘Acca fort putemica ce tine legate partile com- Speen rt etn cso ponente ale nucleului gi care invinge fort issiniahalisaniartons “ed de respingere dintre protoni®. V riz in funetie de mirimea mucleului (vezi ea intre nueleonii invee _Magacictron vot (MeN) Unt de mia a orem Cu eft efectul de atractie al forjei nuelea var, pact oa re este mai mare, cu atat energia de legatura a hnucfeului este mai crescutii (o mare parte # cliberat la unizea componentelor), Defectul de masit ‘Syston aac cd np a moss Des orbs prt Masa unui atom sau nucleu este mai mica ee eee decal suma maselor componentelor separate Diferena reprezints defectul de mash. Este ‘masa corespunzltoare energiel potentiale liberate ia unirea componentelor (vezi ener- gin de legdturd, sus, si formula, dreapta) Fora electric, 6; Undo sloctromagnetice, 44; Freevents 5; Nucleeni, 62 Nuclou} Diferenta de potontial. 52; Energie potengiaa,@ Protent 62RADIOACTIVITATEA Radioaetivitatea este proprictatea unor nuelee instabile (vezi paginile 82 si 84) prin care cle se clescompun spon- tan in nucleele altor elemente gi emit radiati@*, proces numit dezintegrare \dioactivi. Exista trei tipuri de radi- afii emise de elementele radioactive: fascicule de particule alfa (numite radiafii alfa), fascicule de particule beta (radiatii beta) si radiatii gama Pentru mai multe informatii despre detectarea si aplicatiile practice ale tadiatiilor (vezi paginile 88-91). Orice substan radioactiva (toate substanele au izotopi~ vezi pagina 83). Cunoastem cativa radioizotopi natura eu timp de injumatatire foarte mare (de exempla, uraniv-238), iar un hon-14, este produs continu de raditile cosmice (Vezi radiatia de fond, pagina $8) Ali izotop sunt produ prin fisiume nuclear si, $1 mai mull stmt produ in cenrele de cor cotare, unde nuelcele sunt eiocnite de particule cu vitez’ foarte mare (de exempla, protoni® 51 neutron). ‘Acesica sunt accelerate in aceeleratoare de al, de exer eielotronul(v 28 de jos) Sectunen camara via (paren coral ciltondl) Fert arnt cl a ite ro Mere pantuble pe raieae ‘reer 1 “camp electric, 82 Electron, £36 Flalune nucleard, 2, Protoni, 2, Radaj ® X% B Laer recep ete pent cl to Hp ea Particulele alfa (particulele ct) Particle incdreate pozitv, mise de niste nuclee radioactive (vezi dezintegrarea alfa, Ble sunt relativ grele (doi protoni® si doi neutroni®), se mised relatv inet sau 9 p> tere de peneirare se¥zuta cena la emis din nigte miclee radioactive cou viteza apropiata de cea a luminii, Exist rie sus do Talctra parte cara Camera cu bule Un dispozitiv care, asemenea camerei eu eeata vizualizeaza urmele lasate de particule. Conti ne lichid suprs heli) — chia! in fi zit peste temperatura de ere, dar care nu fierbe deoarece se afl& subs presiune, Dupa scaderea brusci a presivnii, particulele nucleare care intra bruse in camera produc ionizarea* atomilor de lichid. Loni devin centri de fierbere, produeiind urme de bute, seal poo 1 Raa do 0) gt parse So rat ‘pete contorseasd pee 3. Prof (2) 30 cat oat) ete roar Imani nomut srr ae ‘fortes » dimer mae st oo parce at rest suo ot ease ‘metode de mai jos) in vapori suprasat Vaporal suj este en mad nu exist pat care 88 se condenseze. pot srt i own art ce ea at oat Con I ce ‘som st eg te 9s rattan Siomemeae Detector cu seintilatie Un disporitiv care detecteazii gum. ma®, Este aleatuit dintr-un eristal (seintila- tor) si un tub de fotomultiplicare. Cristal este 0 substant fosforescenti® (de ex., iors de sodiu). Substantele fosforescente, end sunt lovite de radiaii, emit luming (seintiag ‘Apart de sina arses nate cits si royabe Cad pont de panty ore) fect!) Ese fovne l Scala one rege ‘ul con “Particule alfa, Particule bot, 85; Difuslune, 6; Electron, 89, Radiat gamma, 85 ‘onigare, 68: Substanie fosfoice” #4 (Fasforescenta). Dexintograre radionetva 67UTILIZARILE RADIOACTIVITATII Radiatiile emise de radioizotopi (sub- stanfe radioactive) au o larga aplicabili- tate, mai ales in domeniul medicin industriei si cereetarii arheologice. Radiologi Ramat. teas radia cinii care foloseste radioactivita- X* in diagnosticare si tratament. Radioterapia Usizaearadiatilor cmise de radivizotopi* pena tatarea unor bol. Toate eelutele vii sun susceptible In raat, ast este posi- hile eluele maligne sa fie cistuse prin ilosrea unor doze de radiafiatent contro- lt Inti vaccine Metoda trasorilor radioactivi Unnarite « traseului unei substante printr-un torp si detectarea concentratiei sale in timpul \plasari ei. Aceasta se efectueazi prin intro sucerea unui radioizotop® in substanya si prin uwinarirea radiatiei pe care aceasta o emit, Radivizotopul folosit se numeste substanta de contrast si substania este etichetata, in diagnosticarea medicala, nivelul erescut de ra- Aioizotopi intr-un organ poate indice pre- 2eafa celulelor maligne (canceroase), Radio. iaotopii utiizaqi au intotdeauna timp de injumdtijire redus gi se dezinte- tzeaza in substanfe stabile Iradierea Alimentele (fructele si eames) pot radiate cu radi gamma®, Radiapile amin toacerea fructelor si legumeh sidistrug bacteriile din carn emijand conservarea lor pentru mai mule timp, Dap ous saponin, acest pia va Sate orm preseea Ips 0 utaosss recent amie rate sar Radiografia gamma (radiografia Reproducerea unei radiografii (similare nei fotografi) prin uilizarea radiatilor gamma* (vezi si radiografia eu raze X, pagina 44), Are numeroase aplicati, printre care control de calitate din industre. pose ce laowpt face rotor Datarea radiocarbonului Metoda de calculare a timpului parcurs de la ‘moartea materiei vii. Toate fiinjele vii congin © ccantitate redusd de carbon-14 (radiaizotop* absorbit din atmosfera), care dup moarte con- ‘imu sii emita radiatii. Aceasta emisie seade treptat (carbonul-L4 are timpul de injumatafire* de 5.700 de ani), astfel, varsta reziduurilor poate fi eaiculaté din inten- sitatea de radiatic stares acoerbont oh sonnaneess pr Scar ae 005 360 “Rasa gamma, 25; Timp de Injumaltie, 87, Raciolzotop, 86; Radia x. 44FISIUNEA $1 FUZIUNEA « NUCLEARA Nucleul unui atom (vezi pagina 82) detine © mare cantitate de energie mula nucleara si fuziun \eu- (vezi paginile 84-85), Fisiunea nuclear’ sunt doua metode prin care aceasta energie se poate elibe Ambele sunt react adue schimbari nucleului) Fisiunea nuclear Procesul prin care un nucleu grew se dezinte- aeazi in doua (sa mai multe) nuclee mai usoa- re, de marime aproximatiy egal, cu eliberarea lunei mari cantitati de energie (vezi pagina 84) sia doi san tres neutro utroni de fi ne). Cele dowd nuclee mai usoare sunt numite produsi de fisiune sau fragmente de fisiune e*. Fisiunea dus) in reactoare 1e* pentru a produce energie mea spontand are loc foarte rar $i majoritatea lor sunt radioact are loe (vezi fisiunea nnuecleare eu fisi calories, F Fsunan i 9 ral 235 ty ae isiunea spontand Fisiunea nuclear care are loc natural, fir interventia vreunui agent extern, Acest proces poate surveni in nucleul unui element greu, ce exemplu, otopul® uraniu-238, dar probabili- {atea este mai se&zuta in comparatie cu procesul mai simplu care este o dezintegrare alfa Dazintegrare alfa, 87: Reactor nuclear cu fsiuno, 4 wotopi 25, Noutront 8% Radioactive, 82 ii nucleare (reactii care Norn oma de cpa Sn erane ome unea indusit Fisiunea nueleard « unui nucleu eare prin me {ode artificiale a devenit instabil, de exemply, find lovit de o particula (fheevent de un neu: tron*), care apoi este absorbitd, Nu toate nu eleele pot Fi induse in Hisiune prin a toda; cele capabile de aceasta fisiune, de excm plu izotopii* uraniu-235 si plutoniu-239, sunt dlescrise ea find fisionabile, Daca intt-0 sub stan exist mai multe nucloe fisionabile (ve7 si reactorul termie si vel FBR, pagina 93), heulronii eliberati de fisinnea indusa vor cauze noi fisiuni (si neutroni) s.a.m.d, Aceasta se my ‘meste reaetie in lan}, Intr-uy reaetor nuclear cu fisiune® are loc o reactie in kant bine com ltd, dar cea care se petrece intr-o hombi cu fisiune este necontrolati si periculoasi Fisiunoa indus proves ‘roa IniaMasa critica Wess minima a unei substange fisionabile sare susfinerii unei reaefii in lant (v ‘iunea indusa). in masele suberitice mai nisi, aportul dintre suprafa{s si volum este prea mare gi se eliberea7A in atmosferi rmulti «in neutronii® produsi de prima fisiune Combustibilul nuclear este pistrat in mase suherilies. Bomba cu fisiune sau homba atomicd (nuclear) (bomba A) Boma in care dou mase suberitiee (vezi sis) sun! unite pentru declansarea unei cxplozit. Reaetia in lant (vezi fis indus) rezuttati elibereaza © cantta eRe Stans Yenc, (poe reac in a Reacjia nucleara de sintez3 1 nucleelor uson- fe incre formeaza unl mal gre, mai sta sit tempera uri de milioane de grade Celsius, pentrs a putea da nucleefor destula energie cinetica® Pentru fuzionavea lor. (Datorits temperaturilor ridica jucleare.) Pe cale natural’, se petrece numai in Soare (si in stele ca acesta), ar cercetirile continua cu seopul de a obtit Tiuziunea indusa, controlati in reaetori te monucleari (cw fuziune)®, 28 oe | ca eoci nucoare pe rnc ‘us su mamdra do macé cl atomic 82) FHT > itaeine energie ‘Reactor termonuciear, 94; teotopl 8 Enero einetieg 1 Noutront 8 Rashonetitat, 86, Bomba termonucleara sau bombal cu hidrogen (bomba H) Bomba in care fw nuclear are loc intr-un amestee de tritiu si deuterin (izoto- pii* hidrogenului). Declansarea unei bombe atomice ereeaza temperatura crescutd ne- cesar (bombele termonucleare se mai mii esc bombe cu fisiune-fuziune), Fnerg cliberati este de circa 30 de ori mai mare docit cea eliberata de o bomb ew fisiune de acecasi marime, fn Soar miogond stirs AVERTISMENT fete mca epi rsENERGIA DATA DE REACTIILE NUCLEARE Reactorul nuclear este o instalatie complex in interiorul careia reactiile nucleare produc cantitati uriase de caldura, Exist dou’ modele principale de reactoare — reactori nucleari cu fisiune si reactori nucleari cu fuziune (ter- ‘monucleare), cu toate ci ultimul se afl ine’ sub cercetare. Toate centralele electrice nucleare de astizi sunt construite in jurul unui reactor central cu fisiune si fiecare genereazi, pe unitatea de masa a combustibilului, cantitati mult mai mari de curent electric decat oricare alt tip de central electric’. Reactorul nuclear eu fisiune ambele folosind ea gi cambustibil de bara ur Reaetor nuclear in care caldura este produsa prin nul. Materialul fisionabil, uranil, se afla sub fisiune nucleara®, in centrale elecrice nucleare forma de bare, asezate in masea de moderator se olosese dows tipuri principale reaetori ter- Barele de control absorb neutron miei si reactori omogeni (vezi pagina alanurata Disgrma schist fune anasto bur 49 9 ul compen de cera ot acygrgws | scmneroce Sesner Sena seca race te | ta inate asca de sat one set sete Reatile ‘echo conn Sr td wtago ena ‘Soc pin mia Be bia aunt in bor able fr ect feees, ; anata Sitemap eee : - ar a erate Pelee aoe ‘Degicentaie necnce ‘user cu soma Reactorul termonuclear (cu fuziune) St esse . to curtain Reactor nuclear, cercetat, dar indi acum, Baar dein st ient dezvoltat, in care eklura sar pro- seurps duce prin fuziune nucleara®, Aceasta ar con sa, probabil, din fuziunea nucleelor izotopi Derouteradioacive” sea r* de hidrogen, deuteriu gi tritiu — nuit ee lor* de hidrogen, deuteriu sit nuit ‘ectosree cu fistn ebae nea, pagina 93), ingcpa.Reectowate ca Existé cateva probleme majore care trebuic fee eae a rozolvate inainte ca reactorul ew fuziuine si devin’ realitate, dar acesta ar produce aproa= pe de patra ori mai multi energie pe unitatea de masii de combustibil, decat reactorul ew fisiune, De asemenea, hidrogenul exista in abundenti, pe cand uraniul este rar gi mine. ritul lui este scump si periculos. “Reactis in lant 92 (Fishune induss, tzotopi, 6 Neutron 2; Fisiune nuctoara, £2, Fusiane nuclear, 95 Radloectivitate, 85; Turbing, 115,Tipuri de reactori nucleari Reactorul termic Reacorul cu fisune cae, in jral baselor de combust aze un moderator. Moderatoral trail sau apa, Este Folost penta a inet neutron pit pros ce prima isane din coniusiiel de rani care sunt incite sproximativ 2.200 ms, inctiirea neutromior Inbunitifeste sansa dea eatiza no isu ($i ecoaotemice Ano ruler model ici cop su presane (PR) a ae - fe suman comprar 8 | ___enaraor ee ater “al tt race Adon ae race” ets Condstet euro aon eo moder FIZICA ATOMMEA $¢ NUCEEARA ccontinuarea reaetiet in lant), Neutronii mai rupizi sunt ,capturati” de cele mai abundente nucle ~ cele ale izotopilor® de uraniu-238 (vezi reactorul omogen), pe cand neutronii lenfi merg mai departe pana intilnese nucleele cde uraniu-235, Cand sunt ciocniji de neuteoni (oricate ar fi viteza lor), vor suferi procesul de fisiune, dar vor folosi un procent mai mie de combustibil (in ciuda faptului c& acum sunt imbowititi cu atomi de 2350). Reactor nila cl cu gas! moderat cu grat (AG) Age doa’ oc torul reprodueator rapid sau omogen (FBR — fast breeder reactor) Reaetor eu fisiune in interiorul cSruia m tromii* care cauzeaza fisiu xeuttoni rapizi (se deplaseaza cu cir 2 107 mis). Combustibilul utilizat este imbogatit continu cu nuelee de urani (vezi reactorul termie) si plutoniu-239 Ambele substantefisioneaza usor end sunt tioenite de neutronii rapizi, spre deosebire de traniu-238, eare este mult mai probabil si sapteze” neutronii (devenind 2U) si si sufere derintegrare radioactiva®. Produsul final a acestei dezintegrari este 2Pu Reactoarcle omogene sunt numite gi toare”, deoarece acest proces de dezi a27U la 2"Pu se petrece into zona peri ied de 2"U din jurul combustiitului prinei- pal, Deci se creeaza si se acumoleaza mai ‘ult combustibil. Reactorii omogeni au zona activa mai omogent si funetioneaz’ fa tem peraturi mai mari deeét reactor termici Reactorul are putere mare. “Reaction lan, 92 (Fisiune indus): Agent de rScire, 115; leotopi, 93, Neston 82; Dezintegrare radioactva 67MARIMI $1 UNITATI Mirimile fizice importante sunt masa*, forta* si intensitatea* surate intr-un fel si, de aceea, cificd. Aceasta este aleas national gi sunt numite See ale Sistemului International sau u steme International d’Unité: uitilizate in fizicd. Ele trebuie ma 0 unitate de masura sp. prescurtat din limba franc Gee wicca 1c precumn si cele deri Mirimile fundamentale Marimi (vezi mirimi derivate) pe baza ca- rora se pot defini toate celelalte mvicin tabelul de mai jos). Fiecare marime fundamentald igi are unitatea de masura SI fundamentaki, pe beza citeia se poate defini orice alti unitate SI Prefixele Uneori, unitatea SI data poate fi prea mare sau prea mica pentru a fi utilizati, de exemplu, metrul este prea mare penins masurarea simii imei coli de hirtie. De aceea, se recurge Ja multiplis si submultiplit unitatilor SI si sunt notati prin folosirea unui prefix (vezi tabetul de mai jos) De pilda, milimetrul (mm) este egal cu 9 mime de mein Muto i submartot uns curentului, iecare are cate printr-o infelegere int itati SL Aici sunt clasifi- te din ele. Unitati SI fundamentale Kilogramul (kg) Unitatea SI pentru’ masa, Este egal eu masa un) cilindra de platin’ iridiata, care este un protot, intemational, pistrat la Sévre, langi Paris, Secunda (s) tea SI pentru timp. Este egala eu inter- vat de timp de 9.192.631.770 periaade® dk oscilatie ale unui anumit tip de radiatie emise de atom! de cesiu-13 Metrul (m) Unitatea SI pentru stribatuea de humin me. Este egal eu distal in vid in Vase-s2s/sec Amperul (A) Unitatea SI pentru curentul electric (vezi sip gina 60). Este egal cu marimea unui curent cate trece prin doi conductori paraleli, infinit de lungi si drepti, in vid, si eare produce intre co ductori o forts de 2» 107 N jecare metnu Kelvin (K) Unitatea SI pentru temperatura. Este egal eu 27s ie din temperatura punetului triplu al pei (punetul I heata, apa si vaporul pot exista in acelasi timp), la scara tempera: turié absolute”. Molul (mol) Unitatea SI pentru cantitatea de substan (ref neji cl este diferit de mas este mumaral de particule din substanel), Est eal cu cantitatea de substanga cate contine 6023 Virul lui Avogadro) par licule (de exemplu, atom sau molecule) Candela (ed) Unitatea SU pentru intenstatea tuminoa egal cu intensitatea luminoasé in directa nor mall @ ariel ao. ma unui eorp megru* la area platinel fade ing tempers ‘lute, 27. Corp negra. 29 (Cub lui Leslie) | Siar 85 Fona's assMarimile derivate Marimi, altele decat m e fundamentale, care sunt definite in funetie de aveste marimi sau in funetie de alte mirimi derivate. Marimile derivate sunt derivate ale unitafilor SL. care sunt deti- site fn fanctic de unitatite St fundamentale sau alte wnitati derivate. Ble sunt calculate din formele de detinitie pentru marime si uneori primese denumiri speciale, ‘Winn donate | Simbel | Foonulade doe “nap Se Donuries | Preserve ct Je [=m tes = cw E | copactata a ote D - Sta 4 | ooynae 20 oon orga 100 | - eon ¥ | ease te oma owas 101) | ms - | | onto p | p= meee fam | Presures a yom eset Pa | eae | be Mamantes masa ene tome “ Seon eet 0 | = menting As tm ° : ‘capoataae ane ected oy. twas & | oer de poteECUATII, SIMBOLURI $I GRAFICE Toate marimile fizice (vezi paginile 96-97) si unitafile lor pot fi reprezentate prin simboluri si, intr-un fel, sunt dependente de alte marimi. De aceea, intre cle exist o relatie care poate fi exprimati printr-o ecuatie gi poate tata pe un grafic. trebuie stabilit intelesul simbolurilor. oe | Graficele Graficul este reprezentarea vizuall a experiment sau, daca este cunoseut, prin saeco | moet emacs dent, Mikiroe var. wepunt ‘puret este grant tanger j een sree | p= Y - | j | ca est wap ran — ‘roprezentate pe ex y cu cas repre | rancor ll aneconene i ieee onl mate egret cae eens ro te | Sone { T 4 ‘Varlabila independent. j st cl an Pent wearer orncnt | seater | pace tao)on al Simbolurile Simbolurile sunt utilizate pentew re mirimilor fiziee. Valoarea unei marimi fizice consti dints-o valoare numerica si unitatea ci de masur’. De aceea, orice simbol reprezinta ato cifta, eft $10 unitate. Simbolurite reprezintacitfa gi unitatea de ma suri, de ex., m= 2, kg sau = 400 J/kg/K {Curentul printr-un rezistor = 1" (daca uni- lutea de masurd este inclusf, nu este nevoie sa spunem I amperi), Refineyi ca simbolul impartit In 0 unitate de Imisutd este o cifi puri, de exemplu, m= 2,1 kg inseamna ea w/k in tabete yi la notarea axelor din grafice, se folasese aceste notatii tec — ‘Sect te pet t——— Ee = {2 ————""- ‘esi foc sre Sateen gst Iasi pe ara (arenes rwcoce |p anos onucermees | ventas mg ge roa frau mar Reprezentarile grai Informatiile date de grafice oe po are ar coc ‘rarer oe ie Sriadiese. suns pont sega eine ‘fou poun gra rk iinincanrooiearte | ‘ocd names ee | N ‘heconaars ocean) Panes maga pe ‘sratcutn tena ronan apr ‘nasa (se a cnceexpanend 7 Panos fee, 2d tara de cus {lovers pasa i de aot an eae “ fer Reig pune ¥ owe era rae eat pan pb Se vaoh tuteMASURATORI Masurarea lungim Metoda folosita pentru miisurarea Tungimi depinde de marimea lungimii, Pentru lungimi de 50mm sau mai mull, se utilizeaz’ rigla gra ata, in med normal, cea mai mics diviziune este Imilimettu si, astfel, ungimile pot fi esti ‘mate pand la cea mai apropiaté jumatate de milimetru, Pentru lungimile mai mici de 0,5 mm, eroarea implicati ar fi inacceptabil (vezi si eroarea de eitire, pagina 103). De ‘aceea se utilizeaza ‘masurarea lungimilor foarte miei (pan la 0,01 mm), se foloseste sublerul micrometric (vezi pagina alaturata. Scala vernier 0 scala scurti care alunees pe o alt seal’ fix, Pozitia de pe seala fixita liniei zero se poate gist cu precizie. Este utiizata la mi- torile eu anumite dispozitive, cum ar fi ‘sublerele vernier ici de citire a gradatiet zero pe o seal verni 1. Citgé cu aproximarie pozitia gradatiei ze in acest caz 8,3 em, 2. Gasiti pe seala vernier poziia in care gra datiile coincid ~ fn acest caz 2. 3. Adaugati aceasta Ia figura precedenta citirea exueti este 8,32 em, Sublerul vernier Instrument care contine o seal yernier, folosit la misurarea lungimilor intre 10 Si 100 mn Metoda de misurare: 1. inchidefi faleile dispozitivului si verificati ac gradatia zero de pe scala vernier co- incide cu gradatia zero de pe scala fixa, Da. cA nu, notati citirea (aceasta este eroarea zero”), 2 rig ae 2. Inchidyi sau deschideti file pe abice iul de masurat. 3. Blocati pe porte falea mobila 4. Inregisrt citrea de pe seat. 5. Adau 1), pentru a obtine citirea corect say sendeti eroarea zero (ve7i Gaui jin imi if Seat vemer sonsSublerul micromet aca i rumen folosit pentru witori exacte de pi 30 mm reno 3080) Metoda de masurar _ 1. Cautagivatoarea unei co liviziuni de pe scala fusifor- Nae di pe seal fit eet ss (vedi nga, Soran manger ‘oon cto 2, Folosind dispozitiva cu cli- soa coco chet, inchidey complet flee instru- mo oo cure iim mentulu, Gradafia zero de pe scala fusiforma Sue sec ete actrebui si coinci zontal, Daca cou linia de refering ori- nu, notati eroarea zero? 3. Folosind dispozitivul cu clichet, inchideti falcile pe obiectul de msurat, pani se blocheaza 4. Nota citirea celei mai ridicate gradatii vi- bile de pe scala mangonului (in acest cuz 65 mm) deus mn, 5. Notafi diviziunea de pe scala mansonului, care coincide cu linia de referinta orizontala (in acest caz 0,41 mm). 6, Adunafi valorile celor doua citiri gi adaugayi sau seAdeti eroarea zero (vezi 2) pentru objine- rea citiri coreete (in acest caz 6,91 mm), Volumut unui Tichid se caleuleaza din spatiul pe care il ocupa intr-un vas. Volumul interior al vasului ate ca unitate de masurd* peniru acest volum litrul (I), egal cu 10m’, Retinegi eX L ml = | em’, Volumul unui lichid se masoara folosind | un vas gradat aja 91 volumul unui corp solid de forma se calculeaza din misuritorile de Iungime ale obicetului (vezi jos) Masurarea suprafetei si a volumului cna ae rinuere a Pentru corpurile solide de forma neregulata, vezi vasul eureka, pagina 24, [canaries [sem cr ie [ade oles dell & 3 ed oF smeaeet| gee be ‘ [sep icant fo 7? ay | sa, eee Soe “Unit St, 96; Eroare zero, 102PRECIZIE $1 EROARE Toate miisuritorile experimental sunt subiectul unor crori, altele dec: cauzate de neatentie (precum citirea incoreet a scalei). Cele mai obignuite e a care survin sunt erorile de paralaxi, erorile zero ire. De aceea, {| pentru sustinerea unei citiri ar trebui reprezentate cateva cifre semnificative care si dea o estimare a preciziei de citire. Eroarea de paralaxt Eroarea care ae loe edn ochiul nu priveste per pendicular scala, & Bo da pat roo 6 praoed a iron une ie SS) tee Eroarea zero ‘i fie coreetat ca si arate zero, ori ar webu { ia sublet venir" cones Dine etre aocuat Hebule 5856 rosy 29 ve i oat date ‘int cn ae feta eae aoa et eoketh | 402 “Monise, 115; Sublerul verner, 100.ieiactclacilliiaicits area de citire Froarea datorat& presupunerii implicate in iea unei scale, cand valoarea de citit se giseste intre diviziunile sealei Yaaro de pe eos { ‘3 iia export | cifrele caracteri Citvele citfele din avea valoare care zerourilor (dar vezi jos) ciate. Ultima cifit Rotunjirea Procesuil de reducere a numarului de eifre aracteristi este elimi- sinu tine cont de pozitia virgulei care hat, iar ultima cif rimasa se modif scheaza zecimala, Ble indich precizia funetie de cea eliminata, unei citi 7,3925 (ate sennieat ott) leoeraane peu” #7303, (rapes secrete = 7:39 fone mmc — TA | | joatwiud nieces, : 3704, _ 7 franca cora) oa” —t 3,704 m 0,003 704 km 0.06873. (cctecomamste et eh sh nt th can =0,0887 (ranted crc 0008 fanmauton eran) hai 0,09 frames rote cxocertes) 29,000 exo aintn Sono 5290 Scho carat =29 (2 camcon =30 i actos) Pentru numerele mari ca 283,000 este impo- sibil de precizat cite din cifie sunt caracte- $e sce ristice (primele trei trebuie si fie), pentru e zerourile trebuie si fie ineluse pentru a arta valoarea, Se inlituri folosind indicele de Sessa mimic, 8 ea 12584 io notatie (vezi pagina 109),CAMPURI $1 FORTE Urmatoarcle tabele vom comp: forte mai fr forta nuclear’ de jorliatea forjelor de care se ocupi Iu forta de contact douli corpuri. sunt exemple foci clectromagnetic&, carc fortei magnetice fu mai multe infor ‘eprezinta forfa electric: a sid toaie ee ee poginile 6. Tip de foria foi ol Deserierca fortel in cimpul de fort Cissus de forts e Sensul cimpulni | | | J Forts pravitationaia Forta care actioneaza intze dow’ corpuri eu Este imtotdeauna o forta de atractie. 6 Geste nal. Valoarea sa atat de miei indicd faptul cd forta gravie nstanta gra tationale este remarcabilé edind unl din cor puri este foarte mare (de exemplu, © plane Asupra unei alte_mase intraduse in orice pinet al cimpului gravitational (de exempla P) al fui m, actioneaza o fork’ gravitayionala Deci 6 masi produce un emp gravitational prin care actioi 1.0 forta gravitational, P este sensull fortei asupra masei plasat punctul P. (Lage orswitatonsia st Newton)atraejie daca sarcinile sunt de semn opus, adicd una este neyativa gi cealalt pozitiva, si Forja ce actioneazi intre 2 conductor prin te trece curent electric. Daca sensul curenti- lor electri este identic, forta este de atrac: fie, daca este opus, forta este de respingere Ea ee a 93> 10'Nm C Tn aer Ky = 2,7 * LONA® Aceasti valoare ridicatd india faptul ea dow soreini contrare sunt grew de separat Aceastt valoare mie indie’ faptul ed forta ‘magnetict este mica in comparatie eu forta electric’, wi Sarina electr Cand o al orice punct (de exemplu P) al cémpului elec: tric al lui qy, asupra acesteia aetioneaza o Forti clectrie®, Deci sarcina electrics produce ste plasata in Curentul electric |, produce in jurul lui un cimp magnetic? (vezi intensitatea cdm- pulut, pagina 106). Daca un alt curent este plasat in oricare punct P al campului magnetic al f,, asupra acestuia actioneaz’ o fori magnetic’ Deci, curentul electric produce un camp magnetic, Scnsul imtensititi unui cémp electrie tate-un punt P este sensul fortei care aetioneaza ‘supra unei sarvini pozitive in punetul P, Sanat tons¢ — Sent crnta Sensul cdmpuluii ms dat de regula main Fleming)* in punctul P este igi (a luCampuri si forte {continuare} Estensifatea cdmpului Reprezentarca prin liniile de camp —. Enerzia potentiala intensitate: ‘dmputai in cmp gravi Potentialul® intr-un simp electri Pentru a misura intensitatea ed ‘npului gravitational dat de masa m, ini-an punct P, se plaseaza in P un corp de probii asupra iui actionand o fort gravitational F Ficind comparatie cu ecuatia pului g la distanga d de o mas m, va fi | Diferenta de potential gravitational dintre ddou8 punete situate intr-un camp geavitayo nal este lucrul mecanie efectuat impotriva fortelor cdmpului in deplasarea unei unitat de mast inire puncte. ‘ierenia do peta cay Potentialul gravitaional seade dacd punctul se mised de-a Jngal liniei de c&tmp, in sensu mpului (in sensul sagetii). y Potentialul gravitational este |, nai mare in P, decd hi a pentru forta gravitationald, intensitatea cir: |Forfa electrica Forta magneticd Pentru masurarea intensitazié cdmpului electric E intr-un punct P, dat de o sarcind electric’ 4), se plaseaza in punetul P o sarcina de proba g, cu forta electried F cunoscuti. Atunei er Comparind ecuatia de mai sus pentru fora clecttica, intensitatea cirmpului E la distanja de sarcina qy este: Pentru masurarea intensitajii cimpalvi mag= netic B intr-un punet P, dat de intensitatea 1), se plaseazit in punctul P un conductor de lun. xgimea |, care transport eurent electric de in- tensitate [ eu for{a magnetica F cunoscuta et Comparand ecuatia de mai sus pentru forta magnetic’, intensitatea cémpului B la distanta de intensitate a curentului Ijeste: np electrie pornese Tntoldear i pozitiva spre o sarcinane- Liniile de emp magnetie* nu au inceput saw sfaiyit, ci sunt intotdeauna eontururi nchise, pentru c4 polul nord nu poate exista ra polul sud. Accasta este 0 diferen(a fundamentala fafH de edmpurile gravitation- al sielectrie, Diferenta potentialului electrie dintre dous puncte situate intr-un efimp electric este lucrul mecanie efeetuat pentru invingerea fortelor eémpului prin deplasarea unei uni tai de inure cele douii puncte, electric’ pozitiv et aa : Potentialul eleetrie este mai mare in punctul Py decat in P> definit decdt cel al eampului gravitational sau al celui electric, deoarece liniile sunt eircu- 8 daci un put lungul unei lini cireulare ca i sus, acesta se Tntoarce in acelagi p trebuie si aba acelasi potential, [nseamaa ea potentialul magnetic este dificil de calculat. lare, RefineVECTORI $I SCALARI mile utilizate in fizicd sunt fie Orice marime caracterizath complet de un nu- ‘mis, de ex., masa, impul, energia, densitatea Marimea vectorial Marimea vectoriald caraeterizata atat de mo- dul, ct gi de sens gi ditectie, de exemplu, Forfa, deplasarea, viteza si acceleratia. Atanci ceaind se dio valoare (modulul) marimii yecto: rile, trebuie sa i se dea si dircetia $i sensu De obicei, vectoru! este reprezentat grafic printr-un segment de dreapts orienta, Lum gimea segmentului indica modulul matin (pe o seari alea Saget pron Senta oor miirimi scalare, fie ma Regula paralelogramului Regulii uilizati la insumarea a dout veetoriale. Cei doi veetori au originea int-an puet pen- ‘trv a forma dou laturi ale unui paralelogram, care apoi este completat. Diagonala din ori- gine este suma celor doi vector (rezultanta), rim Regula paralelogramului este aplicata la nave area pe mare. Trebuie late in considerare direcia si viteza Muxului, reprezentiind a dona Imittime vectoriali care se adaugé la directia $i viteza bareii Descompunerea vectorilor Procesul de descompunere a unei mi riale in alfi doi vectori numiti compon toriale. in mod normal, componentele sunt per pendiculare una pe cealalta. Atunei, fiecare com ponent’ reprezinta efeeral total al voetonului pe acea direct, Forta de ridica nmirimea yeeto- 8) de ta rotorul elicopterului se poate " Combinarea acestor port gia altor cireuite cu tranzistoare se utilizeaza la construirea cirewite- lor complexe care pot efectua operatii matema- exe, de exemplu, adunarea. Acestea se hnumese cireuite integrate si pot si fe aleatuite din mii de astfel de componente si eonexiuni infegrate intr-0 singurd piest de silicon, “Dierents de potential, 58, Relou, 75; Tranaistr. 65 : pirate pter bare \o pase seas veloarenssrma cd vara orate com esee bos orm Computerele Cireuitele int cele care contin mii de -eintroduse pe o suprafati foarte ‘mica, numita mierocip. CPU al unui computer (vezi mai jos) poate fi plasat®i pe un eip. Sictemut ip af eomputrata ‘wae ozo puts ‘utout Disc pat a aca oi te ee ‘eran penny unten conta ‘acm ove memory (AM) = rae omen ett (ses) pot 8 pea ‘memoria rat ony (ROW) (he loa pot oc Provseor CPU) Et can {Bane cr po soci) 5PROPRIETATILE SUBSTANTELOR sutstims | ovnatatent | Moaiat a | cspactaten | calsra tents | contciot | conduc | Rez wom’ Viomm [amcney | timer | Gannon: | mew | eam Sigur | Sout wr ‘erin a7 10 we a0 ws 28 267 ome a7 2 12 5s “ 9 ws ore 6 cere) | 90 ° 100 ster) Cana 6s 60 mm as w» o - cnn an |= ao 0 2 2 os Cortana ao | = «0 v 2 ® ume a9 110 os m0 xa tn aw wa | ao 1 a “8 ma 220 vs as : 125 2 6s 2 52 er feow 80 0 “0 no 2 ” ‘a3 ron 18 no «0 ao 2 4 ‘a3 Boni ns ‘8 a a5 x» 6 mas reson ot s sor 2 so 1 7 Pata ne | ae 2 ” 109 Sai a9 os Fa a4 10" aoe Sion 235 na 8 1 10 ae tore argnt 108 ar a 108 1 6 183 owinoses | za | 220 “0 Z 2 “ to went 188 120 ws Z ss % a4 exer na 5 5 4a 2 2 Troe 12 | ano 10 Z aa a oot a em saa oe ne ze | ao on 108 " i sm * Deastsen. canciones ccs sce mae se mod i re deeper, Vale precept ‘empontra carro aed 222°,Constante si valori utile Mirimea Simbolut Valoarea Viteza lumini in vie Sarena electron ‘Masa elewironulai ‘Masa protonulai ‘Masa neutronului Numaeul lui Avogadro Constants lui Faraday Conscanteprevitayionala Constanta gazatt 2.998 = 108 mis 1,602 = 10-8C 9.109 = 1091 ky 1673 » 102? ky L675 =1027 ke 6.023 * 1025 mol? 9.65 « 104 mol! 6,670 *10-5N me? kg? 8.314 J mol K- Valorile unor marimi Mirimea Valoarea | Acceleratia gravitationala e Densitatea apei Densitatea mereurulei Punctul de topire (temperatura standard) Punctul de fierbere Presiunea atmosferica standard Duratazilei werestre 9.8) mis! 1,00 % 10 ke m3 136 * 10g IBK BK 101 105Pa 8.64 10° Spectrul electromagnetic* 30% 1019 ta!" yO yale 018 3018 oie 10%" 01 Frnt errors ‘Spectnoloctromagnetic, 44, Freevents, 35 Radial gamma. 44; Radiat infrarogl 46; Mierounde, Unde radio 48. ‘45; Cungie de und. 94° Racioi K44, usa ultrvioete, £3 Lumina vit MeELEMENTE CHIMICE Een ‘Senor | Mamie | — Wasa toed | ome s ie la ; | csc a | @ 2 | cow irng ee ate ts pre tte veg sana apg Ala de merci cyto etal Be aia est ase poe 1 raja not 29 oars vn Soret nt > mune stor eunasuta do exo an Ilasenen sd cons exoc hy cd ‘teu sbaana pn aaiow celle ar De. Sana oo 0 andere noma oso coat ee ‘rca span vce fre eee re aah. De non n acinia = ‘2c a ung aura) suel anghdopingse Dap Sey tr co ‘og 9 pr ‘snes cbf prin inpivea it cv acest vatoee caro, Fort do frecare, 7: Generator. 78 Subler mieromt 3 Viteza, 10, Scala vernier, 100, pect lumini vie, Unis S96, Copackateesloncsepeci, 2 Matai lf or poste Koma ugar Se lest do pce te. Dre a rai doe gos oo Suma voto dun go cxompt oversee ind Propenions sa aret propartonat le: daca ura se dhtieaza, e dubleaza ¥ Coal mire de xenpy acer i pert sear ‘tes fr na aetna Roy of A ots caus ete race! Sinus fron) ‘tenazer inure cea ma nga) 3 fungines rung destnate Date specs 2 focrotlr sungmi de we, do sat deb 810 min 75210 ee Tangent id tatters acest, det-an ngh rpc opis aang Turbina {Spot aon on atom fe ata a dp de ‘orf prin scoaterea nena som aru dn into Aces fps Sarees na he st sh ris soa cca! do nis Pot clo ch o- 10)INDEX Numerele paginilor mentionate in index sunt de trei tipuri. Cele ingrosate (de exemplu 92) indica in fiecare caz unde pot fi gisite definitiile principale ale notiunii (sau notiunilor). Cele cu caractere obisnuite (de exemplu 92) se referd la termeni suplimentari. Numerele de pagina imprimate cu caractere inclinate (de exemplu 92) indica pagina unde pot fi gasite imagini cu text, Dac& numarul paginii este urmat de un cuvant intre paranteze, inseamna ca acest cuvant indexat apare definit in textul indicat, Dacai este urmat de (1), cuvantul indexat apare in textul introductiv al paginii date. Cand sunt importante, dupa cuvintele indexate sunt date intre paranteze formele de singular, plural simbolutile gi for- mulele. Sinonimele sunt indicate prin cuvantul ,,vezi” sau printr-o bara (), daca sinonimele se suprapun alfabetic, dozintegrare «, v2! dezinte- liniars 44 (1) amalgam 115 rare alfa Uunitorma 11 (accolerafia) amoriciu (Am) 114 particulé «, vezi particule alfa aetiniu 114 _amestec activ 55 (amestecul radiati voz! radia alta actiune culoritor) dezintegrare B, voz! dezinte- ccapilara 29 amestee 4 (compusul) ‘grare beta (for) 13 (principiul al treitea~—_amesteca substractiv 55 perticulé , vow! particule beta al lui Nowton) (amestecul culoritor) radiati B, vezi radiatié bota degajare de hidrogen 68 amestec, de culoare $5 radiografie y, voz! radiografie lonizare produsa de varf 57 aditiv 85 (amestecul eulorilor) acumulator plumb-acid 69 substractiv 85 (amestecarea acumulator, vezi element culoritor) ‘galvanic secundar plumb- amort,siicon 112 acid 69 amper (A) 60, 96 acustic’ 40 (1) amper ora 69 (cantitatea de A adancime aparenta $1 lectrcitate transportata) a tela lege a gazotor, vez le adeziune 23 ampermetru cu echipaj mobil presiunit agent de depolarizare 68 7” aberatie sfericd 49 (otarizarea) ampormetru 77, 110 aberatie agont de racire 94, 95,115, amplifieator (simbol pent) 140 ‘cromatica 55 AGR, voz! reactor nuclear eu amplitudine 16, 94 de stericitate 49 ‘gaz rit, avansat analog 111 (port logice ~ gates) ‘accoleratoare, de particule 86 alfa, dezintegrare (dzinte- AND (oart logies) 110, 111 (radioizotop) ‘grarea «) 87 anion’ 86 (teora loniea a ele: alfa, particule (particule a) 86, ‘wolizei), 88 (ionizarea) 3 87 (dezintegrare alfa} 90 nod 86 (electrodul) ‘acceleratia negativa 11 (camera cu coats) ansamblu de lentile(aparatul (acceleratia) alfa, raciati (radia a) 96 (I) do otografiat) 54 acceleratio 11, 97 aliaj 115, antimoniu (Sb) 112, 114 uunghiutaré 77, luminia (Ab 67 (electrome- ntineutrino 87 (dezintegrarea ccentripeta 17 talurgia) 112, 114 beta) 116_parat de fotografia 54 aparate electrice de masurat 77 apa (H20) 112, 113, argint (Ag) 112, 114 argon (Ar) 114 armatura (magneti) 74 (autode- ‘magnotizarea) armonici superioare 43 (moduri ) arson (As) 112, 114 astatin (At) 14 atingere divizata (magneti) 71 de vibra atingoro simpta (magnet) 74 atom() 4, 5, 82-87 Rutherford-Bobr 82 structura 82.83, aur Au) 112, 114 autodemagnetizare 71 autoinductie 79 avalanga (partcula) 89 avantaj mecanic (AM) 20 ‘Avogadro, mumarul lui 96 (motu) 113 axa x (grace) 98 axa y (gratice) 98 magnetics 70 principala (reflexie, retracie) 45, 52 8 bbalanta (echiparent, intensitate 60 (amper) balan de curent 60 (amper) banda bimetalica 32 band de unde 44 (radiait gamma) bare de control 94 (reactoare tormice) 95 bariu (Ba) 114 baromotru 25 simplu 25 batorie 68 (), 69, 110 bbaza de timp (comenzite sclloscopulu) 8 baa (trenzistor) 65 bain cu valuri 36 bata 42 boc (simbot pent) 110 becquerel (8) 87 beriliu (Be) 114 beta dezintegrare (dezintograre 8) a7 Particule (particule B) 86, 87 (dezintegrare beta) 90 (camera de nori) adiati (radia B) 88 () biconcava (onita) 53 biconvex’ (lentlé) 53 bismut, (BI) 112, 114 biureta 101 bobind (electromagnetism) 74 plana 74 primara 79 secundarit 79 bomba -A, vezi bomba cu fis lune, termonuclears, ete oma cu fisiune 93 bomisa cu fisiune-fuziune 93, (bomba termonucteara) bomba cu hidrogen (bomba H), vezi bomba cu fuziune bomba H, vezi bomba eu hhidrogen (bomba termo- nuclear) oma atomica sau nuclear (bomba A), vezi bomba cu siune bomiba eu fuzlune 93, bbomba atomicaeu fisiune 93 fisiune-fuziune 93 (bomba cu fuziune ~ termonueleara) fuziunethidrogen 93 bor (B) 114 borne) 60 forta electromo toare), 110 brom (Bx) 92, 114 bronz 12 busola 72 (lille camputui magnetic) butolia de Leyda 59 © cadmiu (Ca) 112, 114 caleiu (Ca) 114 calibrare 115 calorimetric 115, Camera ‘cu ceata (Wilson) 90 ee dlfuziune 90 Wilson 90 ‘cu bule 90 carmp(url) 104-107 electric 58 (), 105, 107 de forts 6, 104-107 ‘gravitational 104, 106 magnetic 72-73, 105, 107 lini do 6 (campul de Forfa), 108, 107 candela (cd) 96 ccintar eu are 22 cantitatea de electrietate tran- sportat’, (elements galvanice) 69 calorica (C) 31 (poteniais) vez! eapacitatea calorie’ specific’ (c) 31, 112 (volum) 404 ccapacitate (C) 97, ccapacitate calorica (C) 31 specifies (c) 31, 112 capacitate calorica specifica (c) 412 carbon (C) 82, 83, 88 (radiagia de fond), 21 (datarea radiocarbon) cationi 66, 88 (lonizares) catod 66 (olectrodul) ‘dere bers 19 celdura de fuziune latonta specifica a2 de vaporizare latenta specl= flea 34 transfer 28-21 cldura latonts (L} 30, 91 specifica () 30, 31, 112, specifica de vaporizare 31