Sunteți pe pagina 1din 30

CURSURI TOXICOLOGIE ANUL 4 SEM 1

Curs 1 30-09-2010

Cuvantul de toxic este cunoscut din antichitate , grecii il foloseau ca si


7 toxicon=otrava
Toxico deriva din TAXUS dupa alti autori, fiind o specie de conifere ce
contin alcaloizii folositi la inveninarea sagetilor
Notiunea de venin deriva de la VENENUM (otrava) ce reprezinta toxine
produse de unele speci de animale
TOXINA substante organice produse de organismele animale sau vegetale capabile
sa genereze intoxicati (toxine bacteriene-botulina, micotoxine, zootoxina) O alta
4 definitie a toxicului : orice substanta care dupa patrunderea in organism in doza
relative ridicata determina imediat sau dupa o latenta periodica alterarea uneia sau
mai multor functii ale organismului putand duce la moarte TOXIEMIA
reprezinta starea patologica determinate de acumularea unui toxic in sange
TOXINFECTIA reprezinta starea patologica determinata de toxinele bacteriene
INTOXICATIA reprezinta starea patologica generate de patrunderea accidentala
sau intentionata in organism a uneia sau mai multor substante chimice cu potential
1 individual sau culativ toxic care provoaca inbolnavirea unuia sau mai multor
animale sau oameni prin declansarea de tulburari organice si functionale grave
OTRAVIREA in sens medico-legal si juridic reprezinta actiunea deliberata prin
care se administreaza la animale sau om in scop criminal prin diverse manopere o
substanta toxica pentru a provoca inbolnavirea sau moartea lor si de a aduce in plus
insemnate pagube materiale in proprietatile colective sau private
IATROPATIE reprezinta inbolnavirea produsa prin interventia personalului
8 medical din greseala sau din nestiinta
TOXICOLOGIA reprezinta stiinta despre toxice , otravurii incluzand proprietatile
lor fizico-chimice identificarea lor , efectele lor biologice , precum si tratamentul si
prevenirea stari de boala provocate de ele
TOXICOLOGIA este un studiu calitativ si mai ales cantitativ al efectelor
daunatoare ale agentilor fizici si chimici , de origine biotica si abiotica asupra
organismelor vii si a descendentilor
Orice substanta poate fi un toxic in raport cu doza, specia, si calea de administrare
Relatia doza-raspuns este foarte importanta incat ea trebuie considerate parte a
definitiei toxicologei
PARACELSUS a introdus notiunea de doza Toate lucrurile sunt otrava si nimic
altceva decat otrava, doar doza face diferenta
DOSIS SOLA FACIT VENENUM doza in s ine determina otravirea
7 Exactitatea afirmatilor de mai sus poate fi dovedita cu ajutorul catorva exemple.
Este cunoscut faptul ca vitamina A in doze mici are efecte favorabile asupra vederii
crepusculare si a functionarii epiteliilor, dar administrata oral in exces duce la
tulburari gastro-intestinale grave asa cum sa intamplat exploratorilor polarii care au
consumat cantitati mari de ficat de urs polar Sarea
si zaharul sunt utilizate ca aditivi alimentari, repectiv nutrienti in doze mari pot
produce tulburari grave la om si animale
4 Clasificarea toxicelor
1) Dupa origine pot fi:
- naturali (vegetali, minerali, )
- sintetici
2) Dupa constitutia chimica
- organici
- anorganici
1 3) Dupa componenta analitica in raport cu modalitatile de izolare a substantelor
toxice din diferite medii pot fi:
- gazosi
- volatili
- minerali
- organici nevolatili
- acizi
8 - baze
- substante oxidante
4) Dupa comportarea fizico-patologica pot fi
- toxici care actiune asupra SNC (stricnina , narcotice)
- toxice care actioneaza asupra SNV (pilocarpina,organofosforicele)
- toxice corozive (acizi, alcali sau gaze iritante)
- toxice care actioneaza asupra organelor parenchimatoase si pot produce
5 fenomene degerative(fosfor)
2
- toxice care produc anorexie (dioxid de carbon, nitrite, cenurile)
- toxice care induc modificari la nivelul sangelui(hemoliza)
- toxice ce produc aplazie medulara
5) Dupa domeniul de utilizare si provenienta
- toxici industriali
- plante toxice
7 - pesticide
- medicamente
- detergenti
- materiale plastice
- aditivi alimentari
- zoo si fitotoxine
- substante toxice de lupta
4 Studiul substantelor toxice impune cunoasterea urmatoarelor aspecte:
- orginele substantelor toxice(sintetici sau naturali)
- proprietati fizice, chimice si biologice
- mecanismele de actiune ale toxinelor
- metode de izolare ,identificare si dozarei
- cunoasterea circuitului toxicului in organismul si mediu
- masuri de combatere a nocivitatii substantelor toxice
1 - masuri profilactice, respectiv fixarea pragului de toxicitate si a
concentratilor admisibile
Proprietatile actuale ale toxicologiei moderne includ urmatoarele aspecte
- caracterul toxicului
- relatia toxic-organism
- relatia toxic-mediu
Clasificarea intoxicatiilor
8 In functie de originea factorului ce provoaca intoxicatiile pot fi
-intoxicati endogene provocate de substante eliberate in diferite stari patologice
de microorganisme sau paraziti(exemplu in tetanus , botulism)
- intoxicati exogene provocate de substante toxice patrunse in organism pe
diferite caii (intoxicatii intentionate sau voluntare ,exemplu crime, sinucideri,
toxiconamie, dopaj si intoxicati accidentale exemplu medicamentoase,
profesionale, alimentare, accidentele propriu-zise

3
Crimele prin otravire in trecut se executau cu compusi de arsen in prezent se
practica cu pesticide organo-fosforice sau substante cu efect cumulativ (saruri
metalice)
Sinuciderile prin otravire sunt inregistrate in numar tot mai mare cu
medicamente (opioide) ierbicide, cu alcaloizi sau soda caustica
Toxiconamia reprezinta starea de intoxicatie periodica sau cronica determinate
7 de consumarea repetata a unui drog natural sau sintetic
Se manifesta prin necesitatea de a procura si a continua consumul, tendinta de a
mari progresiv dozele, dependenta de ordin psihic, dependenta fizica fata de
efectele drogurilor cu instalarea fenomenului de sevraj
Dopajul utilizarea unor substante naturale sau sintetice capabile sa mareasca
performantele fizice sau intelectuale inlatura in mod artificial senzatia de
oboseala
4 Intoxicatiile accidentale intoxicatiile medicamentoase au loc prin eroarea
medicului, farmacistului, bolnavului, sau prin confuzii, sau supradozaj, reactii
adverse a medicamentului
Intoxicatii profesionale au loc in industria chimica, agricultura si se produce
frecvent cu compusi de metale grele, pesticide, solventi organici,
pneumocovirozele, silicoze cancere profesionale
Intoxicatii alimentare se produc prin produse alimentare toxice cum ar fi plante
1 toxice furaje contaminate cu diverse pesticide sau cu aditivi alimentary
Intoxicatii accidentale propriu-zise se datoreaza neatentiei si inprudentei si sunt
legate de pastrarea si utilizarea improprie a pesticidelor a substantelor chimice
de uz casnic a medicamentelor
In functie de timpul instalarii intoxicatiei distingem
- intoxicatie acuta cand toxicul este absorbit in doza mare si unica sau
doze mici si repetate la intervale scurte. Manifestarile apar brusc, sunt
8 violente si pun in pericol viata animalului
- intoxicatia cronica (cumulativa) toxicul este absorbit la doze mici si
repetate . Efectul toxic se produce prin cumularea dozelor sau
cumularea efectelor
Ramurile toxicologiei
1) Toxicologia chimica legala (medici-legala) urmareste depistarea
toxicului in organe, lichide biologice, corpuri delicte . Pentru depistarea
5 crimelor sau cauzelor sinucidelor
4
2) Toxicologia chimica asigurarea diagnosticului pozitiv diferential si a
unui tratament eficient in intoxicatiile acute
3) Toxicologia medicamentelor are ca sarcini verificarea preclinica a
noilor medicamente in conditii de supradozare ca si verificarea reactiei
adverse depistate la om si animale
4) Toxicologia metabolica studiaza procesele fiziologice si biochimice de
7 biotransformare a xenobiontilor
5) Toxicologia industriala studiaza efectul nociv al toxicelor din mediul
industrial si stabileste concentratia maxima admisa si masurile de
profilaxie in intoxicatiile profesionale
6) Ecotoxicologia studiaza efectele nocive ale poluantilor asupra
ecosistemelor vegetale si animale terestre si acvatice
7) Toxicologia alimentara studiaza intoxicatiile prin alimente, apa,
4 contaminanti ai alimentelor si alti aditivi alimentary
8) Fitotoxicologia studiaza plantele toxice si efectele acestora asupra
omului si animalelor
9) Toxicologia pesticidelor studiaza riscul toxic al diferitelor pesticide,
profilaxia lor , rezidurile de pesticide din alimente vegetale si animale
10) Radiotoxicologia studiaza sursele de radiatii efectul biologic,
mijloacele de protectie, detectie si masurile aplicate
1 11) Toxicologia cosmeticelor si a produselor menajere studiaza efectele
secundare ale componentelor din cosmetice si stabileste masurile de
protectie impotriva produselor chimice de uz casnic
12) Toxicologia de razboi studiaza obtinerea si actiunea substantelor
toxico de lupta, a antidoturilor acestora, precum si metodele de detectare

Curs 2 21-10-2010

5 Toxicitatea si factori care o influenteaza


5
Toxicitatea variaza in functie de urmatorii factorii

1) factori dependenti de animal


7 2) factori dependenti de mediu
3) factori dependenti de substante
I)Factori dependenti de animal includ specia, rasa, sexul, varsta, starea de
nutritie, masa corporala, starile patologice si sensibilitatea individuala
1) Specia toxicitatea unei substante nu este aceeasi pentru toate specile.
Diferentele de specie sunt de ordin anatomic, fiziologic, biochimic si genetic.
Diferentele anatomice sunt legate de lungimea tubului digestiv, existenta
4 compartimentelor gastrice la rumegatoare, diferentele fiziologice si
biochimice se refera existenta microsimbiontilor ruminali, la viteza
tranzitului digestive si la tipul de alimentatie
Pestii in mediul lor acvatic sunt expusi la toxice pe cale digestive si
respiratorie . Diferentele genetice se refera la particularitatile enzimatice care
avantajeaza anumite specii in raport cu anumite toxice de exemplu iepuri
sunt mai rezistenti la atropina fata de alte specii pentru ca tesuturile lor sunt
1 mai bogate in atropinesteraza. Pasarile si suinele sunt mai sensibile la NaCl.
Rumegatoarele (oile) sunt mai sensibile la Cu si mai rezistente la NaCl.
Cainele este mai sensibil la atropina iar morfina in functie de specie are efect
deprimant la cabaline, caine si om, efect exicitant la pisica, rabiform la
bovine, produce o stare tetaniforma la broasca si excitati medulare la soareci
2) Rasa in general rasele rustice sunt mai rezistente fata de toxice datorita
faptului ca mecanismele lor de aparare sunt mai dezvoltate prin selectie
8 naturala. Exista si cazuri in care rasele ameliorate sunt mai tolerante fata de
anumite toxice decat rasele rustice. Spre exemplu rasele de oi Merinos au o
toleranta crescuta fata de compusi toxice cu Cu. Cuprul ca si alte metale se
depoziteaza in firul de lana in conditiile acumulari lente a toxicului pe baza
de Cu acesta este stocat in firul de lana care la oile Merinos are dimensiuni
superioare fata de oile neameliorate. Oile neameliorate vor avea concentrati
tisulare si sangvine ale toxicului mai mari si implicit vor suferi efecte

6
toxice mai grave. De exemplu vitei din rasa Friza sunt mai sensibile la
Gosipolul din turtele de bumbac comparative cu cei din rasele Jersey
3) Sexul in raport cu toxicele sobolanul mascul se comporta semnificativ
diferit fata de cel femel, diferentle de susceptibilitate intre cele 2 sexe sunt
associate intr-o mare masura cu diferentele de concentratie ale enzimelor
microzomale. S-a constatat o mai mare incidenta a reactilor adverse si a
7 toxicitati la unele medicamente si toxice la female fata de masculi. Sunt
incriminati factori metabolici, metabolism mai lent la femele si factori
hormonali. Experimental castrarea a dus la cresterea sensibilitati masculilor
la substante toxice. Warfarina este mai toxica la femele de sobolani ,
Parationul este mai toxic la femela de sobolan dar nu prezinta diferente de
toxicitate intre sexe la pisica si caine
4) Varsta animalele tinere sunt in general mai susceptibile la toxice decat
4 adultele un motiv este acela ca tineretul (sugari) mananca mai mult
proportional cu greutatea lor corporala astfel animalele tinere primesc un
dozaj superior de toxic din alimente. Nou nascuti sunt mai sensibili decat
adulti datorita incompatibilitati echipamentului enzimatic
Doza letala pentru organofosforice 1.5 mg/kg la vitei si 60 mg/kg la
adulti. Uneori diferentele de susceptibilitate sunt legate de diferentele
fiziologice si biochimice dintre animalele tinere si cele adulte. Toleranta
1 mai mare a rumegatoarelor tinere fata de uree aceasta se datoreaza slabei
dezvoltari a prestomacelor si implicit a simbiontilor care dispun de
ureeaza enzima care hidrolizeaza urea in ammoniac si CO2. cum factorul
toxic in intoxicatia cu uree este amoniacul este evidenta toleranta mai mare
a rumegatoarelor tinere fata de uree
5) Starea de nutritie: in general este recunoscut faptul ca maniferele si chiar
pesti sunt mai toleranti fata de toxicele liposolubile(oreganoclorulate) daca
8 sunt grase decat daca sunt slabe. Distribuirea toxicului in tesutul adipos
tinde sa micsoreze concentratia sa la nivelul tesutului tinta(system nervos)
si astefel protejeaza tesutul in ansamblu. Exemplu daca oraganoclorulatele
sunt stocate in grasimea corporala in cantitati suficiente mobilizarea rapida
a grasimelor in timpul infometari sau a slabiri rapide din cauza unor boli
poate duce la intoxicatie acuta. Se constata o crestere a concentratilor
organoclorulatelor in cantitati suficiente in maniamente cat si in toate
5 tesuturile organismului
7
6) Masa corporala in cadru aceleeasi specie exemplarele cu o masa corporala
mica necesita proportional o cantitate mai mare de substanta pentru a
raspunde in aceelasi mod cu animalele cu masa corporala mai mare
7) Starile patologice afectiunile hepatice determina incetinirea sau
insuficienta metabolizari substantelor exogene. Afectiunele renale reduce
eliminarea substantelor toxice excretate preponderent pe cale urinara
7 8) Sensibilitatea individuala : hipersensibilitatea reprezinta reactivitatea
patologica a unui individ fata de diverse substante
INDIOSINCRAZIA este de natura congenitala si apare in urma administrari
unor medicamente cum ar fi sulfamidele, antibioticele
ANAFILAXIA sensibilitate castigate prin aparitia Atc specifici fata de compusi
proteici sau in urma formari cu substante chimice a complexelor proteice cu
proprietati antigenice
4 Hiposensibilitatea
MITHRIDATISMUL(obisnuinta) reprezinta capacitatea unui organism de a
tolera un toxic administrat repetat fara a perturba starea de intretinere
FILAXIA presupune protectia organismului fata de un toxic realizata sub
actiunea unei alte substante
IMUNITATEA se poate instala fata de toxice cu proprietati antigenicetori
II) Factori de toxicitate dependenti de mediu
1 1) Izolarea si aglomerarea subiectilor
Aglomerarea indivizilor in general poate influenta comportamentul,
biochimismul si morfologia animalelor. In testele de toxicitate animalele sunt
plasate in custi individuale pentru a putea face evaluari cantitative precise ale
consumului de furaje , excreti,etc. Efectele izolarii depend de sex, linie si
durata izolari, de exemplu izolarea soarecilor si sobolanilor pana la 10 zile
produce o rezistenta scazuta la stres, consum mai redus de hrana, spor de
8 greutate, mai mic, reducerea greutati suprarenalelor in comparative cu
animalele crescute in grupuri de 2 sau mai multe , iar izolarea de peste o luna
produce efecte opuse: cresterea suprarenalelor, scade greutatea tiroidelor,
splinei si ovarelor creste consumul de O2 si leucopenie.
Concluzia studiului a fost aceea ca izolarea produce o endocrinopatie care
implica cortexul suprarenalelor. S-a constatat ca efectele ca efectele izolari sunt
reversibile dupa regruparea toxica

8
2) Temperatura : tulburarile legate de reglarea temperaturi corporale par a fi cu
importanta la animalele mici desi unii agenti xenobiotici pot influenta
temperatura pielii extremitatilor si cea interna si la animalele mari. Pentru
cei mai compusi toxicitate minima se produce intr-un interval de valori
cuprins intre temperature camerei si neutralitatea termala (temperatura la
care subiectul consuma cantitatea cea mai mica de O2. In consecinta
7 toxicitatea creste la temperaturi de sub si deasupra acesctui nivel. Daca
modificarea temperaturi corpului este suficient de mare aceasta poate fi o
cauza a morti chiar in absenta unui toxic
Studile de toxicitate au aratat ca aclimatizarea animalelor la temperature
ambientale neobisnuite in habitatul lor normal pot modifica efectul toxicelor in
conditii de caldura sau frig excesiv, spre exemplu SARINUL administrat
soarecilor si sobolanilor a avut efecte toxice mai mari cand subiecti
4 neaclimatizati au fost expusi la frig
3) Lumina si alte tipuri de radiatii
Lumina solara influenteaza producerea efectelor fiziologice si uneori
interfereaza cu actiunea unor substante sau altfel spus actiunea devine
manifesta doar in prezenta doar in prezenta unor toxice in organismul animal
expus radieri. Radiatia ultravioleta 290-320nm produce arsuri de piele
associate cu insolatie ea reprezentand un factor carcinogen natural important
1 producand cancerul pielii(melanoma, epiteliom). Anumite substante maresc
susceptibilitatea la actiunea lumini solare, ultravioletelor efectul se numeste
fotosensibilizare si afecteaza pielea animalelor si oamenilor
Porfiriea se manifesta la animale prin dureri abdominale foarte mari, paliditate,
inrosirea dintilor. Este o eroare congenitala sau rezultatul actiuni agentilor
fotosensibilizanti, a fost reprodusa la animale cu hexaclorbenzen(pesticid)

Curs 3 28-10-2010

9
Factori de toxicitate dependenti de substante
1 Doza factorul cel mai important care determina toxicitatea unei substante
Doza reprezinta cantitatea de substanta care introdusa in organism produce un
anumit efect determinant
Modul de exprimare a dozei poate fi:
- doza kg/masa corporala
7 - doza masa corporala globala
- doza unitate de substanta corporala
In functie de efectul determinant se disting:
- doze terapeutice
- doze toxice
- doze letale
Doza terapeutica se situeaza intre doza minima si cea maxima reprezentand o 1/5,
4 1/7 din doza maxima. Dozele terapeutice utilizate in terapia moderna sunt:
- doza de saturatie reprezinta cantitatea totala de medicament folosit
pentru obtinerea unei concentrati tisulare active intr-un anumit interval
de timp
- doza de atac reprezinta doza de saturatie administrata initial in scopul de
a obtine rapid o concentratie utila
- doza de intretinere reprezinta doza care se administreaza pentru
1 mentinerea unei concentrate constante a medicamentului in tesuturi si
uneori in scopul permanentizari actiunii farmacodinamice
- doza eficace 50 (DE50) reprezinta cantitatea de substanta capabila sa
induca un efect terapeutic sau farmacodinamic la 50% din subiectii
experimentului
Doza toxica reprezinta cantitatea de substanta capabila sa induca efecte
toxice
8 Doza letala reprezinta doza minima de substanta care provoaca moartea
Se noteaza cu DL urmata de un indice 1-100 care indica procentul de
letalitate intr-un anumit interval de timp
Doza letala exprima toxicitatea acuta a substantelor care patrund in
organism oral sau parenteral. Doza letala se stabileste experimental pe loturi
de animale, exprimarea dozei letale este in mg/kg masa corporala.
Principalele categori de doze letale sunt:
5 DL5 (DLM)- doza letala minima
10
DL50 (DML)- doza medie letala
DL75- doza letala
DL100 doza maxima letala
Exprimarea toxicitati acute a substantei se face folosind doza medie letala
DL50 este cantitatea de substanta exogena care introdusa in organism pe
diferite cai determina moartea la 50% din indivizi unui experiment in 24h ,
7 animalele tinandu-se sub observatie 7-14 zile
DL50 este criteriul de baza a toxicitati acute a substantelor. Permite
extrapolarea mai adecvata a dozelor, DL50 permite stabilirea categoriilor de
toxicitate a substantelor, in functie de aceasta doza se stabilesc simptomele,
modificari morfopatologice, evolutia, prognosticul, terapia si recomandarile in
intoxicatiile acute. Doza letala 50 permite calcularea indecelui terapeutic(factor
relativ de toxicitate), indicele terapeutic reprezinta raportul dintre doza medie
4 letala si doza efectiva 50
Pentru substantele radioactive, toxicitatea acuta se exprima prin DL50/30 si
reprezinta doza care produce moartea la 50% din indivizi experimentului in 30
de zile
Concentratiile letale din atmosfera reprezinta toxicitatea acuta a substantelor
care patrund pe cale respiratorie avand semnificati si categorii ca si doza DL50
Deoarece o atmosfera pura, libera de orice noxa, este practic nerealizabil se
1 stabileste pentru fiecare substanta existenta in mediul inconjuratorconcentratia
maxima admisa(CMA)
CMA reprezinata o concentratie medie a substantei din aer, care cu exceptia
cazurilor de liposolubilitate nu provoaca la nici un individ expus in mod
continuu nici un fenomen de boala, putand fi pusa in evidenta prin cele mai
sensibile teste acceptabile international
In functie de natura efectului toxic avem 2 categorii de concentrate maxime
8 admise
- valori plafon pentru substantele a caror efecte pricipale apar in urma
unei expuneri de scurta durata
- praguri care nu pot fi depasite pentru substantele a caror efecte
principale se datoreaza cumularilor in urma expuneri repetate

Toxicitatea cronica a substantei se exprima prin : DL 50/90- reprezinta doza care


5 produce moartea la 50%din indivizi unui experiment in 90 de zile, se exprima in
11
mg/kg masa corporala si zi. Ca o masura a efectului cumulative a unei substante
este indicele de cronicitate IC= DL50/DL50-90
Hazardul riscul reprezinta probabilitatea ca o substanta exogena sa produca stari
toxice in conditi specifice de utilizare:
- compusi cu grad mare de toxicitate pot prezenta risc minim daca accesul
sau expunerea animalelor este limitata
7 - compusi cu toxicitate redusa (ureea) pot prezenta risc mare daca sunt
utilizati pe scara larga sau fara grija
Proprietati fizico-chimice
1) Starea de agregare potentialul toxic al substantelor care se gasesc in
stare gazoasa este foarte mare deoarece ele patrund rapid in organism pe
cale respiratorie. Forma amorfa care prezinta solubilitate mai mare,
punct de topire mai mic si stabilitate chimica redusa induce efecte toxice
4 mai puternice decat forma cristalina
2) Volatilitatea influenteaza activitatea toxica astfel incat la toxicitati egale
riscul este mai mare in cazul substantelor volatile
3) Hidrosolubilitatea si liposolubilitatea

Curs 4 04-11-2010
1
Toxicocinetica

Actiunea organismului asupra toxicului corespunde fazei toxici-cinetice si


cuprinde mai multe etape:
1 Patrunderea
2 Absorbtia
8 3 Distributia
4 Depozitarea toxicelor
5 Biotransformarea
6 Eliminarea toxicului din oraganism
Caile de patrundere a toxicului in organism
In functie de caracterele fizico-chimice ale substantelor, toxicele pot sa
patrunda in organism pe diferite cai care pot fi

12
- cai indirecte (mediate) ce asigura patrunderea toxicului prin tegumente,
mucoase, cu trecerea in circulatia generala: calea pulmonara, calea
digestiva, transcutanata si trans-mucoasa
- cai directe (parenterale) asigura patrunderea toxicelor printr-un mijloc
mechanic sau prin muscatura de reptile si insecte. In functie de viteza
treceri substantei toxice in circulatie , o clasificare in ordinea
7 descrescand ar fi urmatoarea : intravenos, intraperitoneal, intramuscular,
subcutanat, orala si transcutanata. In practica medicala de urgenta,
ordinea preponderente cailor de patrundere a substantelor toxice in
organism este: digestive, respiratorie, transcutanata si parenterala
Calea pulmonara
Este o buna cale de intare dat fiind debitul circulatiei pulmonare, buna distribuire a
capilarelor , realizarea unei mari suprafete de contact si dimensiunea redusa a
4 membranei alveolo-capilare. Aceasta cale nu dispune de interpozitia unui organ
specializat in metabolizarea si inactivarea substantelor toxice. Pe aceasta cale se
absorb gazele toxice, halogenii si derivati gazosii de sulf, de azot, de fosfor si
arseniu. Se absorb si substante lichide: acetona, benzen, eterul etilic, formaldehida,
cloroform etc
Se absorb si aerosolii ce ajung la niveluri ale cailor airiene, unde se depun si
actioneaza local sau se absorb. Particolele mari(pana 50 micrometru) se depun in
1 caile airiene superioare in proportie de 95%. Particolele medii (6 micrometri) se
depun in arborele traheo-bronsicin proportie de 95%. Particolel mici (2
micrometru) se depun in bronhiole si saci alveolari in proportie de 70%. Particolele
foarte mici (0,6 micrometru) se depun in proportie de 25% restul fiind eliminate
Calea transcutanata
Pielea este considerata bariera fiziologica fata de multe substante exogene
(electroliti, agregate moleculare si molecule cu greutate mare). Aceasta
8 caracteristica de impenetrabilitate a pielii este conditionata de integritatea morfo-
functionala a celor 3 straturi ce interfereaza cu pasajul transcutanat al substantei
exogene: stratul de emulsii lipide, apa cu ph-ul de 4,5-6 (eliberatoare de celule
cheratinizate, glande sebacee si sudoripare) favorizeaza penetrarea substantelor
liposolubile. Este usor denaturant de detergenti si solventi organici
Stratul granular situate sub stratul cheratinizat este impenetrabil pentru substantele
hidrosolubile dar usor penetrabile pentru substantele nepolare liposolubile
5 Stratul 3 campul electric negativ orizontal se opune penetrari substantelor cationice
13
Calea digestive
Este cea mai importanta in toxicologia veterinara clinica peste 85% din intoxicatile
animalelor producandu-se prin ingerarea toxicului, absorbtia poate avea loc la
diferite niveluri: mucoasa bucala (alcool si soluti alcolice, substante hidrosolubile,
substante extrem de toxice, cianuri, acid cianhidric, nicotina, cantitatile care se
absorb la acest nivel pot determina intoxicati acute grave cu evolutie fatala
7 Mucoasa esofagiana si gastrica sunt lipsite de importanta toxicological majora.
Cea mai importanta zona de absorbtie este mucoasa intestinului subtire datorita
suprafetei mari de contact datorita structuri unistratificate a mucoasei si datorita
contactului intim cu vasele si vilozitatile intestinale. Substantele care irita
mucoasa intestinului subtire provoaca hiperperistaltism (diaree) limiteaza
cantitatea de toxic absorbit
Patrunderea toxicelor pe cale rectala este lipsita de importanta cu exceptia unor
4 clisme medicamentoase
Calea digestive are o serie de posibilitati de auto-aparare la diferite niveluri: zona
reflexogena faringo-esofagiana poate induce provocarea vomei la ingestia unor
substante iritante sau cu gust neplacut, secretia gastrica (ph-ul acid la carnivore)
neutralizeaza unele substante bazice prin precipitarea unor emulsii si inactiveaza
unele substante medicamentoase
Pilorul reactioneaza spastic la o serie de substante iritand leziunile putand induce
1 voma, iar ficatul este organul cu functia majora in detoxifierea organismului
Starea fiziologica si morfologica a mucoasei digestive influenteaza cinetica
substantelor toxice, astfel substantele puternic reactive (acizi puternici, baze
puternice) produc leziuni tisulare profunde in mucoasa bucala, esofag, mucoasa
gastrica si foarte rar trec bariera pilorica
Substantele slab reacticve (detergenti) patrund mai usor la nivelul inferior al
tubului digestive. Pentru penetrabilitatea prin mucoasa digestiva de mare
8 importanta este gradul de liposolubilitate a substantelor, iar pentru toxicele
hidrosolubile proprietatile formelor neionizante absorbabile
4 Calea transmucozala unele toxice pot patrunde in organism prin mucoasa
conjunctivla, nazala sau vaginala. Absorbtia este favorizata la acest nivel de lipsa
epidermului si de vascularizatia puternica. Pe aceste cai se absorb gazele, lichidele
si uneori pulberi fine solubile. Deasemenea medicatia sub forma de spalaturi cu
soluti antiseptice concentrate si administrarea de ovule ce contin medicamente cu
5 un anumit grad de toxicitate
14
5 Calea transcutanata structura anatomica a barieri placentare permite ca unele
toxice vehiculate de sangele matern sa ajunga incirculatia fetala in timp ce pentru
altele acest lucru este imposibil sa treaca bariera. Pe aceasta cale pot trece gazelle
lichidele volatile, benzen, alcool etilic,consumat de mama (alcolism fetal),
metalele grele
Calea parenterala este legata deseori de intoxicati acute iatrogene prin erori in
7 calcularea dozelor de substante, administrarea unor lichide perfuzabile in ritm
neadecvat, erori in tehnica de injectare sau muscaturi de reptile sau insecte
Absorbtia toxicelor sau transportul transmembranar din mediul extern in mediul
intern (sange, limfa). Orice substanta care patrunde in organism sau care este
biosintetizata trebuie sa strabata un numar variabil de membrane celulare cu
structuri complexe si variate. In prezent s-a admis o structura schematizata
constand dintr-o matrice lipidica bimoleculara traversata de aggregate moleculare
4 proteice care constitue zonele hidrofile. Acest model a fost elaborate in 1972 de
catre Singer este denumit mozaicul fluid de proteine globuloase intr-un strat
dublu lipidic
Aceasta structura a membranei favorizeaza penetrarea substantelor liposolubile iar
substantele hidrosolubile (apa, ionii ) strabat membrane prin zone hidrofile
proteice datorita unor canale. In functie de dimensiunea canalului si de natura
gruparilor chimice din interior se asigura selectiv pentru un anumit tip de ioni.
1 Sunt descrise mai multe mecanisme de transport transmembranar :transport pasiv,
active, difuzia facilitate si endocitoza
Transportul pasiv prin difuziune simpla datorita unui gradient de concentratie intre
cele 2 componente. Practic toxicul trece din compus cu concentratie mai mare spre
un compus cu concentratie mai mica pana la realizarea unui echilibru. La baza
difuziunii simple sta permeabilitatea selectiva a membranei. Este cel mai frecvent
tip de transport prin membrane biologice
8 Factori determinanti ai diferentelor simple sunt : liposolubilitatea si marimea
moleculei in sensul ca substantele mai liposolubile si cu molecula mai mica
traverseaza membrane cu viteza mai mare. Compusi cu coeficient mai mare de
repartitie lipide/apa difuzeaza cel mai rapid. Toxicele care se absorb prin mecanism
pasiv al difuziunii simple sunt halogenii si derivati gazosi, hidrocarburile alcoolul
etilic, acetona, cloroform si aminele aromatice
Transportul activ consta in trecerea unui flux de ioni din mediul cu concentratie
5 mai mica intr-un mediu cu concentratie mai mare, deci contragradientului de
15
concentratie. Acest transport este o forma specializata de transport membranar care
implica prezenta unor transportori(carriers) care pot fi enzime sau componente
proteice ale membranei care formeaza complexuri cu substanta de transport. Dupa
traversarea membranei complexele formate se desfac eliberand substanta exogena.
Acest mechanism de transport se realizeaza cu consum de energie metabolizabila
Substantele toxice care se absorb prin transport activ mai representative
7 sunt:florurile, cloratii, nitratii, nitritii, mercurul, plumbul, cupru, crom,etc

CURS 5 11-11-2010

Biotransformarea substantelor exogene


4
Biotransformarea reprezinta conversia enzimatica a toxicelor (substante exogene)
in metaboliti polari, mai usor excretabili si de regula mai putin toxici
Toti compusi exogeni, toxici sau netoxici sufera biotransformare cu exceptia a 2
categori respectiv
- compusi puternic polari(acizi si bazele tari)
-compusi nepolari( eter etilic, dieldril)
1 Sediul principal al biotransformari substantelor exogene este ficatul care participa
prin toate formatiunile sale subcelulare (microzom, mitocondri si celulele reticului
endoplastic)
Toxinele mai pot fi metabolizate si in organelle care le faciliteaza intrarea sau
eliminarea din organism (intestin,pulmon, piele, rinichi) precum si in alte tesuturi
splina, ochi, uter
Pentru unele toxice biotransformarea poate avea loc inainte de absorbtie astfel in
8 stomac HCl descompune bicarbonate si carbonati si inactiveaza o serie de
medicamente(penincilina, insulina, heparina etc).
La rumegatoare in rumen azotati sunt transformati in azotiti sub actiunea
bacterilor nitric-reducatoare. Organul sau tesutul in care se metabolizeaza in care
se metabolizeaza o substanta exogena nu reprezinta intotdeauna sediul principal al
actiuni substantelor toxice de exemplu alcoolul metilic este metabolizat in ficat dar
actiunea toxica se exercita prin metabolite sai asupra retinei,SNC si rinichi

16
Tetraetilul de plumb este biotransformat in ficat dar actiunea toxica a metabolitului
sau se exercita asupra SNC
Fazele biotransformari: biotransformarea substantelor exogene comporta in mod
obisnuit 2 faze
1) Faza I cand un compus A active/inactiv din punct de vedere biologic este
transformat intr-un compus B activ si unul B1 inactiv din punct de
7 vedere biologic prin reactie de oxidare, reducere si hidroliza
2) Faza II cand compusi A, B si B1 se transforma intr-un compus C care
este inactiv din punct de vedere biologic cu polaritate mai mare,
toxicitate mai redusa si grad de eliminare mai mare prin reacti de
conjugare
Atat substantele nutritive cat si substantele sunt supuse biotransformari in urma
patrunderi in organisme, exista insa unele deosebiri intre enzimele care participa la
4 metabolizarea acestor substante din acest punct de vedere enzimele din organism
pot fi incadrate in 2 categori
1) Biochimice/parametabolice
2) Xenobiotice / xenometabolice
Cele biochimice catalizeaza biotransformarea substantelor exogene si a
metabolitilor care prezinta asemanari structurale cu substante endogene de
exemplu alcool dehidrogenaza, colinesterazile
1 Enzimele xenobiotice catalizeaza biotransformarea majoritati substantelor
exogenea xenobiontilor, aceste enzime se gasesc in microzomi, au varietate si
specificitate mica si sunt activate de catre xenobiotice
Exista si substante care sunt metabolizate atat pe cale normala in citoplasma cat si
pe cale xenometabolica spre exemplu etanolul se oxideaza in citoplasma prin
intermediul alcool dehidrogenazeisi in microzomi prin intermediul unui system
enzimatic denumit OXIDAZE CU FUNCTI MIXTE MICROZOMALE
8 Consecintele metabolizari din faza I sunt importante din punct de vedere
toxicologic deoarece metaboliti sunt mai polari darn u in mod obligatoriu mai putin
toxici dinpotriva uni sunt mult mai toxici spre exemplu aldehida formica este mai
toxica decat alcoolul metilic, acidul oxalic este mai toxic decat etilen glicolul. Pot
sa apara metabolite cu activitate diferita de a compusului initial spre exemplu
PRIMIDONA (anticovulsivant) prin transformarea partiala in fenobarbital capata si
proprietati sedative

17
1) Oxidarea : oxidarile sunt reacti care intervin cel mai frecvent in
biotransformarea substantelor exogene. Reactile sunt realizate in principal de un
complex enzimatic microzomal, component al REN. Pricipalele reacti de oxidare
sunt : hidroxilarea alifatica consta in oxidarea lanturilor alchilice ale substantelor
exogene, ale diferitilor compusi straini pana la alcooli primari sau secundari
Hidroxilarea aromatica consta in oxidarea compusilor aromatici cu formarea de
7 fenuri
Dezaminarea oxidativa consta in indepartarea gruparilor amino cu formarea de
aldehide, cetone, ammoniac
Desuflarea consta in prinderea atomului de sulf din molecula unui compus organic
si inlocuirea lui cu oxygen
3) Reacti de reducere sunt mai putin commune in biotransformarea
substantelor exogene decat cele de oxidare, fenomenul de reducere este
4 cuplat cu cel de oxidare in cadrul reactilor oxido-reducatoare.
Reducerele sunt catalizate drept reductaze avand ca si substraturi
urmatoarele substante: aldehide, cetone, ozo- si nitroderivati etc
4) Reacti de hidroliza: biotransformarea prin hidroliza rezida prin
desfacerea unui compus cu participarea apei in reactie, sediul acestor
reacti de hidroliza este ficatul si plasma sanguina. Principalele reacti de
hidroliza sunt:
1 - dezesterificarea transforma alcaloizi midriatici din familia solanacee
cum ar fi atropina, hisciamina in acid tropic si tropanol
- dezamidarea este reactia de biotransformare a mai multor compusi
respectiv lidocaina, barbiturice, xilina, etc, hidroliza glicozidelor in care
glicozizi digitalici

Reacti din faza II


8 Reacti de conjugare: conjugarea este principalul mecanism de detoxifiere in
care sunt implicate procese de biosinteza , compusi rezultati prin conjugare
sunt in cea mai mare parte hidrosolubili, mai mult sau mai putin polari, sunt
intotdeauna mai putin toxicidecat metabolite din faza I si sunt eliminate din
organism prin bila si urina
1) Glucuronoconjugarea este cea mai importanta reactie de sinteza deoarece
acidul glutamic si sistemul enzimatic catalizator se gasesc in majoritatea
5 tesuturilor dar mai ales in ficat. O mare varietate de substante exogene si
18
metabolice participa la glucurono-conjugarea respectiv medicamente,
antibiotice, sulfamide, barbiturice, analgezice, compusi aromatici, fenol
etc
Pisica este incapabila de glucurono-conjugare deoarece aceasta specie nu
dispune de acid glucuronic de aceea multe substante exogene care necesita
glucurono-conjugarea prezinta toxicitate ridicata la pisica fata de alte specii
7 2) Sulfoconjugarea este o reactie de sinteza in care agenti de detoxicare
(gruparea sulfat) provine din oxidarea aminoacizilor cu sulf transferal
fiind asigurat de o sulfo-transferaza
3) Glutationconjugarea / conjugarea ----------------- se face in rinichi dar si I
cursul circulatiei interhepatice a metabolitilor biliari. Pricipala enzima de
detoxificare pe aceasta cale este glutation estransferaza toxicitatea multor
substante se manifesta dupa scaderea dramatica a glutationului
4 estransferaza astfel ca mentinerea nivelului histologic al acestui compus
constitue o conditie esentiala a rezistentei organismului fata de poluarea
chimica.
4) Conjugarea cu glicocolconstitue primul sistem de conjugare descoperit in
1842 , este un prooces de detoxicare care are loc in ficat prin care sunt
blocate gruparile carboxilice , necesita un consum de energie asgurat de
ATP si coenzima A
1 5) Sulfunizarea: formarea de tiocianat este un proces de detoxicare in care
ionul cian este transformat in tiocian prin transferal de sulf de pe o
substanta sulfuroasa. Prin sinteza tiocianului are loc metabolizarea
acidului cianhidric a cianurilor si nitritilor

5 CURS 6 18-11-2010
19
INDUCTIA ENZIMATICA

Este un proces de stimulare a enzimelor microzomale pana la stadiul la care


rezulta o astfel de crestere a activitatilor care are drept consecinta marirea ratei de
7 metabolizare a substantei inductoare sau a altui xenobiont. Inductia enzimatica
inseamna cresterea cantitativa a enzimelor datorita intensificari sintezei proteice.
Acest fenomen presupune modificari semnificative in structura reticolului
endoplasmatic, o hipertrofia a ficatului cu aproximativ 6%, sinteza enzimelor fiind
estimate la 20% din totalitatea sintezelor proteice a ficatului
Inductia enzimatica a fost demonstrata la insecte, pasari, reptile, mamifere,
sugerand inportanta acestui proces in adaptarea la conditile de mediu. Consecinta
4 produceri inductiei enzimatice este cresterea ritmului metabolizari dn fazaI in
general al celor lipofile, se cunosc peste 200 de substante ce pot declansa inductia
enzimatica clasificate in 3 grupe
1) GrupaIcuprinde majoritatea medicamentelor (fenobarbital) si insecticide
organo-clorulate care induc
- cresterea intense a simtezei proteice si a proliferari reticulului
- stimularea reactilor din faza I si declansarea actiuni inductoare in 2-4
1 zile
2) Grupa se refera la hidrocarburi policiclice cancerigene cum ar fi alfa-
benzipiren (ierbicide, fum de tutun, aditivi). Acestea induc cresterea in
greutate a ficatului stimularea moderata a reactilor din faza I iar
declansarea actiuni inductoare are loc in 1-2 zile
3) Grupa III se refera la steroizi, cortizon, progesteron, preguison
Consecint initieri fenomenului de inductie enzimatica inbraca 3 aspecte
8 toxicologice
- unul benefic care consta in reducerea toxicitati substantelor exogene si
grabirea metabolizari si eliminari lor
- unii metaboliti sunt mai activi(mai toxici), decat substanta toxica initiala
- adaptarea spectaculoasa a bacterilor si insectelor la antibiotice respectiv
la insecticide
TRANSPORTUL,DISTRIBUTIA,DEPOZITAREA SI ACUMULAREA
5 TISULARA A SUBSTANTELOR EXOGENE
20
Transportul sanguine a substantelor exogene
O mica parte din substantele exogene cu potential toxic actioneaza strict la nivel
sanguin (heparina, unele veninuri), sau predominant asupra acestor substante
methemoglobinizante. Marea majoritate a substantelor exogene sunt vehiculate de
sange si limfa circulanta spre lichidul interstitial si apoi spre celule. O fractiune a
toxicului se leaga reversibil de proteinele plasmatice iar o alta fractiune ramane
7 libera , aceasta din urma este singura activa si numai ea poate traversa membrane.
Substantele toxice liposolubile si cu caracter acid sunt mai puternic legate de
proteine decat cele neuter, substantele cu capacitate mai mare le deplaseaza pe cele
cu capacitate mai mica de legare fenomen numit ,, competitie de transport
O alta modalitate de transport sangvin este legarea de membranele eritrocitare
(hidrocarburile, derivati ale metalelor grele). Eritocitele au, rol important in
transportul unorgaze relative inerte chimic (oxidul de azot, protoxidul de azot)
4 Distributia
Reprezinta transportul toxicelor ( a substantelor exogene), din sange in tesuturi si
organe. Aceasta se face neuniform, selectiv, in functie de o serie intreaga de factori
a) Factori determinanti si hemodinamici din microcirculatie sunt reprezentati de:
-debitul cardiac
- presiunea de perfuzie tisulara
- de viteza de circulatie a sangelui in capilare si de caracteristicele sangelui
1 respective
- vascozitate plasmatica
- hematocrit
- coagubilitate spontana intravasculara
b) Factori determinanti ai biodisponibilitati tisulare a toxicului cupreinde
- concentratia sangvina a toxicului
- proportia fractiuni nelegate de proteinele plasmatice
8 - ph-ul
c) Factori determinanti ai concentrari toxicului in tesuturi respective
liposolubilitatea substantelor exogene, afinitatea nespecifica fata de proteine, starea
morfofiziologica a endoteliului capilar, constantele acido-bazelor din mediul
intracelular.
Toxicele foarte solubile se distribuie in tesuturile lipoide si bine vascularizate
(creer, maduva osoasa).

21
Toxici liposolubili cu caracter acid se distribuie in plamani, rinichi, suprarenale.
Toxici liposolubili cu caracter slab basic si cei excretabili prin bila se distribuie in
ficat iar cei hidrosolubili se distribuie in rinichi, ficat si suprarenale
Depozitarea toxicelor
Depozitarea reprezinta procesul de fixare electiva a toxicului in diferite tesuturi si
organe in functie de activitatea chimica intre toxici si constituenti acestora. In
7 tesutul adipos se depoziteaza organoclorulate, orgnofosforice, solventi organici,
nitroderivati etc
In ficat se depoziteaza sarurile de cupru, in tesutul osos plumbul si flor, in fanere
arseniu, seleniu, in piele argint iar in rinichi mercur.e si cantitative
Cunoasterea locului de depozitare a toxicelor care nu este intotdeauna si locul de
actiune a acestora are o importanta deosebita mai ales in ceea ce priveste
recoltarile probelor biologice in vederea determinarilor calitativ
4

Curs 7 25-11-2010

Eliminarea toxicelor din organism


1

Reprezinta indepartarea naturala a toxicelor absorbite care se gasesc in sange,


limfa, lichid interstitial si tisular
Toxicele se elimina din organism prin 2 modalitati:
- ca atare netransformate o mica parte
- ca metaboliti rezultati in urma biotransformarilor (in cea mai mare parte)
8 Din punct de vedere al eliminari fiecare toxic are o comportare proprie in ceea ce
priveste calea de eliminare, forma sub care este eliminate, viteza si durata
eliminarii precum si gradul de eliminare. Principalele organe de eliminare a
substantelor exogene sunt: rinichiul si tubul digestiv la care se adauga pulmonul,
saliva, pielea si glanda mamara
Eliminarea renala a substantelor exogene este un proces complex amplu care
implica filtrarea glomerulara, reabsorbtia tisulara si secretia tisulara. In general se
5 elimina substantele exogene cu masa moleculara mica.
22
Viteza de eliminare depinde de: debitul urinar care este dependent de parametri
interni si externi, rata de fixare si proteinele plasmatice, ph-ul urinar, electroliti tari
puternic disociati ce se elimina foarte rapid indifferent de ph-ul urinar, iar
electroliti slabi ce se elimina in raport cu ph-ul urinei respectiv ph-ul acid
favorizeaza eliminarea compusilor alcalini iar ph-ul bazic favorizeaza eliminarea
compusilor acizi , varsta si integritatea functiei renale respectiv la subiecti in
7 varsta si la cei cu afectiuni renale rata de eliminare a toxicului este redusa viteza de
eliminare a toxicului depinde de anumite interactiuni de exemplu uni toxici care
elimina secretile active tisulare pot intra in competitie pentru mecanisme de
transport
Gradul eliminari renale a substantelor exogene se apreciaza prin calenal cacularea
clerencelui renal care reprezinta cantitatea de sange epurata de o substanta intr-un
minut
4 Eliminarea digestive a substantelor exogene are 2 cai de eliminare , este
caracteristica substantelor cu masa moleculara mare. Substantele eliminate pe
aceasta cale pot fii nemodificate (ampiciline, netromicina, barbiturice, sulfatiazol)
Eliminarea pulmonara pulmonul este organul principal pentru toxicele gazoase si
cele volatile. La acest nivel se elimina monoxidul de carbon, HSO4, ammoniac,
eter etilic, chloroform, alcoolul etilic, acetone, benzina, etc
Eliminarea substantelor exogene din lapte este o cale de eliminare importanta la
1 female lactante in principal pentru substantele liposolubile. Prin lapte se elimina
atat substanete cu caracter bazic cat si acid
Substantele bazice se concentreaza in lapte astfel ca o mare parte din aceste
toxice( pesticide, poluanti, medicamente) se transmit de la mama la sugar
O alta consecinta a acestui tip de eliminare este aceea ca favorizeaza prezenta in
lapte si produsele lactate destinate consumului uman a pesticidelor, rezidurilor
metalelor grele, antibiotice si a hormonilor
8

TERAPIA INTOXICATILOR

Tratamentul unei intoxicati acute vizeaza anumite obiectivepricipale:


1) Indepartarea toxicelor neabsorbiti la poarta de intrare in organism
2) Neutralizarea toxicelor inainte de absorbtie
5 3) Neutralizarea toxicelor dupa absorbtie
23
4) Favorizarea eliminari toxicelor din organism
5) Terapia simptomatica (terapie intensive nespecifica)
6) 1) Indepartarea toxicelor neabsorbiti la poarta de intrare in organism se
realizeaza in functie de calea de patrundere in organism a toxicelor.
a)Indepartarea toxicelor ingerate se poate face prin:
- spalaturi gastrice
7 - provocarea vomei
- administrarea de purgative
- clisma evacuatoare
- gastrotomie/ ruminotomie
a)Spalatura gastrica este cea mai eficace sic ea mai sigura metoda de indepartare a
toxicelor ingerate. Eficacitatea maxima a acestei metode este in primele 2-3h de la
ingerarea toxicului pentru substante lichide si 12 h pentru substante solide
4 Lichidul de lavaj, apa sau serul fiziologic trebuie sa aiba o temperature de 25 grade
cantitatea utilizata este de 10ml/kg masa corporala iar in lichidul de lavaj se poate
adauga carbune active
Este contraindicata in convulsi, leziuni buco-faringo-esofagiene rezultate in urma
ingerari de substante crorozive , in insuficienta cardioa-respiratorie severa
Mod de lucru
Se masoara distanta de la baza nasului la apendicele xifoidian si se insemneaza pe
1 sonda, apoi se anestizeaza mucoasa esofagiana cu xilina 2% se indeparteaza orice
corp strain din cavitatea bucala , dupa introducerea sondei se controleaza
pozitionarea sa corecta prin palpatia profunda bimanualain regiunea retro-
mandibulara. Se introduce pe sonda lichidul de spalare urmand sa se aspire aceeasi
cantitate, se efectueaza 15-20 de manevre pana cand lichidul de lavaj devine clar,
curat iar dupa terminarea lavajului se poate introduce suspensie de carbune active
si sau laxative
8 Pentru animalele aflate in stare de coma spalatura gastrica presupune in prealabil
practicarea intubatiei traheale iar sonda gastrica se introduce nazo-esofagian
b) Provocarea vomei este o manopera mai putin sigura prin doua consecinte:
- favorizarea aspiratiei pulmonare
- accentuarea reflexelor vagale cardio-inhibitori repectiv iminenta stopului cardiac
Se induce doar la speciile care vomita si la pacienti constienti
Contraindicatii:
5 - coma toxica
24
- depresia centrilor respiratori
- intoxicati cu convulsivante
- intoxicati cu anestezice volatile
- intoxicati cu substante care adera la mucoasa gastrica
- intoxicati cu substante antiemetice
Provocarea vomei se poate face prin administrarea de vomitive centrale si
7 periferice
In practica mediacal-veterinara sunt utilizate urmatoarele vomitive
- Apomorfina este un bun vomitiv pentru caine se administreaza
intravenos sau intramuscular in doza de 0,4 mg masa corporala
subcutanat 0,8 mg/kg masa corporala. Apomorfina poate produce
depresia SNC si este un toxic cardiac
- Xilazina este vomitivul cu cel mai bun rezultat la pisica se administreaza
4 1,1 mg/kg masa corporala subcutanat sau intramuscular. Efectele
secundare pot fi combatute prin administrare de YOHIMBINA
- Pilocarpina este indicata la porcine in doza de 20-50 mg/kg
- Siropul de ipeca se administreaza 1-2 ml masa corporala la caine si 3 ml
la pisica
- Apa oxigenata 3% este un bun vomitiv mai ales daca animalul are
stomacul plin se administreaza in doza de 1,5 ml kg masa corporala si nu
1 trebuie sa depaseasca 5 ml la caine si 10 la pisica
- Clorura de sodium se administreaza progresiv pana la instalarea vomei
- Sulfat de cupru 1% se administreaza oral 10-15 ml per animal
c) Administrarea purgativelor
purgativele sunt administrate dupa evacuarea continutului gastric prin spalatura
gastrica. Purgativele utilizate in intoxicati sunt:
- Sulfat de magneziu administrat oral in doza de 250 mg/masa corporala
8 - Sorbitol 70% 3 ml per kg masa corporala
Sunt contraindicate purgativele in caz de intoxicatie cu substante corozive.
Purgativele uleioase nu se administreaza in intoxicatia cu solute liposolubile
d) Clisma evacuatoare se practica atunci cand nu s-a obtinut golirea colonului in
urma administrari de purgative. In lichidul de clisma se poate adauga gkicerina sub
forma de suspensie apoasa administrate per rect 1-2 litri la anmalele mari si 50 ml
la cele mici

25
e) Gastrotomia si ruminocenteza se aplica mai rar si doar in acele cazuri in care
toxicul nu a putut fi indepartat prin alte metode. Se practica in cazul prezentei
corpilor straini care contin metale grele sau in cazul ingerari substantelor greu de
eliminate: uleiuri, gudroame care reduc motilitatea gastrica
b) Indepartarea toxicelor de la nivelul tegumentului se poate face prin spalarea
suprafetei corporale cu apa calda, sapun sau detergent se poate utilize solutii slabe
7 de bicarbonate de sodium sau permanganate de potasiu 1 la mie, la animalele cu
pilozitate excesiva se recomanda periajul, tunderea
c) Indepartarea toxicelor de la nivelul mucoaselor. Cea mai expusa mucoasa este
cea conjunctivala se practica spalarea sacului conjunctival cu apa 10 min. Acizii se
neutralizeaza cu solutie de bicarbonate de sodium 5% , bazele se neutralizeaza cu
acid tanic 1 la mie
d) Indepartearea toxicelor patrunse la nivelul cailor repiratori. Masurile care se
4 inpun in acest caz nu se refera la eliminarea propriu-zisa a toxicului ci la aparitia
stopului respirator sau edemului pulmonar acut toxic
Aceste obiective se realizeaza prin
- scoaterea animalului din mediul toxic
- eliberarea cailor respiratorii
- respiratie realizata prin insuflatie endo-bucala, endo-nazala
- respiratie gura la gura
1 2) Neutralizarea toxicelor inainte de absorbtie
Se face prin mijloace fizice(adsorbtia) folosind carbune activat si mijloace chimice
( formarea de compusi insolubili neabsorbiti sau compusi solubili netoxici sau
inactivare prin oxidoreducere)
Neutralizanti chimici:
-acid tamic este folosit pentru alcalinizarea sarurilor de Al si Pb
-oxidul de Mg pentru neutralizarea acizilor tari
8 -permanganat de potasiu pentru neutralizarea alcaloizilor
-bicarbonatul de sodiu pentru neutralizarea acizilor
- sarurile solubile de Ca pentru neutralizarea acidului oxalic
-sulfatul de Mg pentru neutralizarea sarurilor solubile de bariu si plumb
-acetatul de amoniu pentru neutralizarea foemei aldehide
-sulfatul de cupru si clorura de sodium pentru neutralizarea nitratului de
argint
5 -tinctura de iod pentru neutralizarea amidonului
26
-apa albuminata pentru neutralizarea metalelor grele
-apa saponata pentru neutralizarea detergentilor cationici
-carbunele vegetal activate este cel mai utilizat adsorbant, are capacitate
mare de adsorbtie si actioneaza asupra multor substante: alcooli, atropine,
barbiturice, Ag, eter, iod, Pb, P, arsen pentru toxicele care se adsorb lent
( cumarinicele si digoxina) pentru toxicele care inhiba motilitatea gastrica
7 ( aspirina, sedative, hipnotice)
proportia optima intre carbune si toxicul ingerat este de 8 la 1, carbunele trebuie
administrat in primele 30 min de la ingerarea toxicului, doza utilizata 2-5 g/kg
suspensie apoasa 20% pentru a evita eliberarea toxicului din din complexul format
cu carbunele la 30-40 min de la administrare se practica spalarea gastrica.
Suspensia de carbune poate fi folosita si pentru spalatura gastrica. Efectul
constipant al carbunelui se previne prin administrarea purgativelor cu sulfat de
4 sodiu sau sorbitol 70% . Este eficace pentru compusi organici aponitina, alcooli,
fenoli, atropine, barbiturice, digitoxina, oxalati, sulfamide dar si pentru compusi
minerali Ag, As, I, HgCl, permanganate de potasiu, P, Pb
3) Neutalizarea toxicelor dupa absorbtie se face cu antidoturi chelatanti
acestea leaga fizico-chimic atomi unor metale grele blocandu-le
activitatea biologica. Exemplu de chelatori: agenti sechestranti,
dimercaptopropanol , EDTA, desferoxamina, D-penicilamina,
1 dietildictiocarbonatul, dimoccaptosuccinat de sodium
4) Epurarea toxicelor exogene/ Favorizarea eliminari toxicului din
organism
a) Diureza fortata este indicate in intoxicatiile cu substante care se
elimina pe cale renala
Procedeu : - cresterea cantitati de urina primara si definitiva
- scurtarea timpului de contact al toxicului filtrat cu pereti tubilor renali
8 - scaderea reasorbtiei pasive a toxicului
- grabirea eliminari din organism astfel se scurteaza durata comei toxice
si se inlatura pericolul complicatilor
Conditii necesare pentruale ca o substanta exogena sa fie eliminate prin diureza
fortata
- capacitatea renala, normala
- functia cardio-respiratorie normala
5 - echilibru electrolitic normal
27
- substanta sa se elimine preponderent pe cale renala
- substantele toxice sa realizeze concentrate mari in ser , sa fie
liposolubila si sa fie libera( legatura libera labila cu proteinele
plasmatice)
Eliminarea toxicelor exogene este influentata si de valoarea ph-ului urinar, cand
urina este alcalina substantele toxice care se comporta ca si acizi ionizeaza mai
7 mult sunt mai greu absorbite creste clerence-ul acestora, cand urina este este acida
substantele toxice care se comporta ca baze ionizeaza mai mult sunt mai greu
absorbite si se elimina mai bine
Diureza fortata se face prin 2 proceduri:
- diureza osmotica fortata se administreaza soluti hiperosmolare
- diureza osmotica cu debite mari, se administreaza volume mari de solutii
la care se adauga diuretice
4 Diureza osmotica se face cu solutii hipertone de glucoza si manitol 10-20%
Indicatiile diurezei osmotice pentru orice substanta cu clerence renal ridicat si
legare proteica mica
Contraindicati : colaps toxic cand este abolita filtrarea glomerulara, soc cardiogen
toxic, insuficienta cardiaca acuta
Riscurile proceduri necesita o monitorizare atenta a echilibrului hidroelectric si
hemodinamic. Se preteaza pentru substante cu eliminare renala, putere osmotica
1 ridicata si hidrosolubilitate ridicata
b) Dializa peritoneala este o metoda terapeutica de dializa extrarenala
care consta in spalarea cavitati peritoneale cu solutii izotone in scopul
eliminari substantelor exogene si a metabolitilor acestora
Dializa peritoneala este indicata in insuficienta renala acuta cu anurie si
in intoxicatie cu droguri dializabile , are avantajul ca este o metoda putin
costisitoare si nu necesita o aparatura complexa
8 Dializa peritoneala este contraindicata in afectiuni peritoneale in
insuficienta cardio-respiratorie si gestatie avansata
c) Hemodializa este o metoda de eliminare este o metoda de eliminare
extrarenala a toxicelor endogene si endogene utilizate pe scara larga in
medicina omului. Metoda consta in realizarea unui contact mediat de o
membrana de celofan semipermeabila intre sange si o solutie
cristaloida . Intre aceste doua au loc transferuri de ioni, molecule si
5 apa. Metoda este indicata in intoxicatia acuta cu substante
28
convulsivante, insuficienta renala toxica si in acidoza metabolica
toxica
Tratamentul intensiv. Mijloace de terapie intensiva in intoxicatie vizeaza
vizeaza urmatoarele obiective
1) Resuscitare respiratorie
2) Resuscitare cardio-vasculara
7 3) Reechilibrare electrolitica si acido-bazica
4) Resuscitare neuropsihica si neuromusculara
1) Resuscitare respiratorie vizeaza scoaterea animalului din mediul
toxic, eliberarea cailor respiratori , respiratia artificiala se poate face
respiratie gura la gura, gura la nas, asistarea respiratiei manuale prin
masca sau asistarea respiratiei prin sondaj endo-traheal
2) Resuscitarea cardio-vasculara vizeaza tratarea aritmiilor care pot fi
4 combatute prin manevre fiziologice ( stimulare vagala), prin
presiunea globilor oculari , prin medicatie antiaritmica. Principalele
substante antiaritmice sunt: Lidocaina, Chimidina, Propanolul,
Verapamina
3) Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica. Acest obiectiv are
ca scop recunoasterea si corectarea unor anomali majore cum ar fi :
- pierdere de lichid
1 - deficitul osmolar plasmatic
- dezechilibre specifice ale unor electroliti
- dezechilibre acido-bazice
Examenul clinic permite precizarea cu acuratete a gradului de dezhidratare.
Determinarile de laborator permit identificarea tipului de dezechilibru precum si
calcularea necesarului de electrolitice cand nu avem aceasta posibilitate se
recomanda folosirea solutilor polionice complexe : solutii Ringer, Ringer-lactat
8 4) Resuscitarea neuropsihica si neuromusculara. Masurile de
contraacarare a principalelor simptome neuropsihice din intoxicatiile
acute privesc atat starile de excitatie ( convulsi, contracti clonico-
tonice), cat si stari de depresie
Tratamentul convulsilor se realizeaza prin administrarea de:
- Diazepan 0,5-2 mg/kgc ,iv
- Fenobarbital 6-15 mg/Kgc ,iv indicat in cazul insuficientei
5 Diazepanului
29
Tratamentul comei toxice se face cu analeptice cardio-respiratorie Doxapram 1-10
mg/kgc sau Nalaxona 0,4 mg/Kgc

30

S-ar putea să vă placă și