Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice
Departamentul Administratea afacerilor

Lucru individual
Tema : Structurile organizatorice si implicatiile
lor psihoorganizationale

la disciplina Psihologia managementului in afaceri

Realizat :Morozan Cristina: BA1402

Verificat : Suman Elena lector universitar

Chiinu, 2016

1
Cuprins:
1. Definirea si caracterizarea organizatiilor ca structuri psihosociale.........................2
2. Clasificarea organizatiilor dupa mai multe criterii...............................................2-3
3. Functiile psihosociale si socioculturale ale organizatiilor.......................................3
4. Structura generala a diferitor tipuri de organizatii si implicatiile lor
psihosociale.........................................................................................................3-4
5. Caracteristicile structurale ale organizatiilor (implicatiile psihosociale ale
acestora)................................................................................................................4
6. Categorii de factori psihosociali implicati in functionarea organizatiilor............4-5
7. Grupurile umane (primare si secundare) in cadrul organizatiilor; formare si......5
evolutie
8. Structurile de comunicatie in cadrul organizatiile; caracteristici psihosociale.....5-6
9. Motivatia in cadrul organizatiilor: tipuri de motivatii, caracteristici
psihosociale.............................................................................................................6
10. Structurile si procesele de comunicare in cadrul organizatiilor: tipuri de
comunicare, factori psihosociali implicati, caracteristici structurale si
functionale............................................................................................................6-7
11. Factori perturbatori in cadrul comunicatiei organizationale: tipuri, cauze,
efecte....................................................................................................................7
12. Conducerea organizatiilor: definitie, caracterizare generala, functii
specifice................................................................................................................8
13. Climatul psihosocial in cadrul organizatiilor: definitie, factori determinanti al
climatului..............................................................................................................8-9
14. Conflictele in cadrul organizatiilor: clasificare, cauze, implicatii
psihosociale............................................................................................................9
15. Satisfactia in munca in cadrul organizatiilor: definitie, factori determinanti, efecte
in plan psihoindividual, psihosocial si socio-organizational...................................9

2
1. Definirea si caracterizarea generala a organizatiilor ca structuri
psihosociale

Organizatiile una dintre componentele structurale si functionale esentiale ale sistemelor

sociale, prin care se asigura racordarea intereselor sociale generale cu cele ale diferitelor tipuri de
grupuri si persoane; se fixeaza obiectivele concrete prin care se asigura functionarea sistemului
social global, care corespund si intereselor membrilor care le compun

- sunt ansambluri umane construite, in care se desfasoara interactiuni sistematice si

ordonate, pe baza schemei de organizare sau organigramei
- au obiective explicit formulate la care adera toti membrii organizatiei
- dezvolta o structura interna care reflecta pozitiile, ierarhiile si relatiile functionale dintre
acestea (organigrama)
- prezinta o diferentiere interna a pozitiilor functiilor, atributiilor, rolurilor si activitatilor
prin care se realizeaza diversele componente ale obiectivului comun
- manifesta o dinamina structurala si functionala, in stransa legatura cu gradul de
realizare a obiectivelor
- pastreaza raporturi dinamice cu mediul extern
- dezvolta multiple mecanisme de autoreglare, interna si externa, ceea ce le confera
calitatea de sisteme cibernetice adaptative

2. Clasificarea organizatiilor dupa mai multe criterii

1. Dupa natura obiectivului urmarit: economice intreprinderi industriale si comerciale;

financiare - banci, fonduri de investitii; politice - partide; religioase - Biserica, sectele;
educationale - scoli, universitati; militare - armata, politia; juridice - judecatorii, tribunale;
umanitare; sportive; civice; administrative.

2. Dupa gradul de structurare interna: formale cu grad inalt de structurare, pe baza unor
reglementari stricte; informale grad redus de structurare, raporturile si activitatile spontane
prevaland asupra celor reglementare.

3. Dupa directia de structurare a raporturilor dintre membri: structura orizontala dezvolta

preponderent raporturi de coordonare reciproca; structura verticale structuri ierarhice
piramidale

4. Dupa relatiile cu mediul social extern: inchise obiectivele si normele de functionare sunt
elaborate exclusiv in perimetrul organizatiei respective; deschise adeziunea membrilor este
libera, depinzand de propria lor initiativa.

3
5. Dupa durata de functionare:temporare existenta lor este legata de un anumit proiect, care,
odata realizat, implica automat desfiintarea structurii; permanente nu au inclus in proiectul de
infiintare un termen limita.

6. Dupa gradul de transparenta: transparente administrative si civie; semitransparente

serviciile de informatii, sectele religioase; oculte Masoneria

7. Dupa temeiurile pentru care oamenii accepta legitimitatea autoritatii: orientata pe lider
se bazeaza pe calitatile personale ale liderului; patriarhala autoritatea este acceptata in virtutea
datinilor si traditiilor; birocratica bazata pe o autoritate rational-legala

3. Functiile psihosociale si socioculturale ale organizatiilor

In plan macrosocial:
- operationalizarea obiectivelor generale ale unei societati
- obiectivarea si materializarea cerintelor sociale
- asigurarea conditiilor materiale si spirituale necesare supravietuirii si evolutiei societatii
- conservarea si promovarea valorilor socioculturales

In plan microsocial:
- asigurarea conditiilor formarii si integrarii sociale a membrilor societatii oferind un
sistem de valori, norme si modele existentiale si a conditiilor pentru integrarea,
participarea si afirmarea individuala la viata sociala, pe fondul satisfacerii diferentiate a
trebuintelor psihoindividuale
- asigurarea integrarii individului in societate

In plan intern:
- racordarea imperativelor generale ale societatii: sarcinile cu cerintele si trebuintele de
grup
- asigura coerenta, integrarea si formarea membrilor
- au grija de cerintele individuale cat si de cele ale societatii

Functiile organizatiilor, intelese ca sisteme sociale dinamice:

- ordonarea si structurarea vietii sociale
- racordarea problematicii microsociale la cea macrosociala
- influentarea sistemului institutional
- asigurarea cadrului integrarii sociale si modelarii psihosociale a membrilor societatii
- dezvoltarea mecanismelor psihosociale

4. Structura generala a diferitelor tipuri de organizatii si implicatiile

psihosociale ale acestora

4
 - orice organizatie presupune existenta a doua categorii de unitati componente: structurale
de natura psihosociala (persoane, grupuri primare/secundare) si functionale (ateliere,
sectii, sectoare si servicii)
- structura functionala a organizatiilor poate fi foarte diferita, in stransa dependenta de
natura obiectivelor si de tipologia sistemului organizational
- structura functionala a unei organizatii implica urmatoarele componente principale:
sistemul de conducere, compartimentele tehnic, financiar si administrativ,
compartimentele activitatilor de baza
- modul de structurare si functionare al diferitelor compartimente va fi diferit in cazul unei
organizatii structurate pe verticala, cu subordonari ierarhice precise, in raport cu
organizatiile structurate pe orizontale, unde predomina raporturile de coordonare si
colaborare

5. Caracteristicile structurale ale organizatiilor (implicatiile

psihosociale ale acestora)

Marimea cu cat numarul membrilor unei organizatii este mai mare, cu atat complexitatea
acesteia va creste, existand tendinta unei accentuate structurari pe verticala (niveluri ierarhice)
Complexitatea gradul de diferentiere structurala si specializare functionala, in raport cu natura
obiectivelor constitutive
Formalizarea masura in care activitatea organizationala este reglata explicit de un sistem
formal de reglementari si reguli comportamentale; nivelul de formalizare este dependent de
marimea sistemului si de natura institutiilor sub comanda carora functioneaza respectiva
organizatie
Intensitatea administrativa depinde atat de marime si de formalizare, cat si de natura
functiilor profesionale si sociale ale sistemului; este data de raportul dintre marimea personalului
de conducere, cel administrativ si cel de executie; valoarea optima depinde de natura obiectivelor
si functiilor organizatiei, de nivelul pregatirii profesionale etc
Centralizarea nivelul si gradul de concentare a puterii, deciziei si controlului
Extinderea gradul de acoperire spatiala a unui teritoriu in care o organizatie este obligata sa si
desfasoare activitatea
Activismul proportia si intensitatea activitatilor specifice desfasurate de personalul unei
organizatii
Deschiderea indicator calitativ al tipului de relatiii existente intre organizatie si mediul social
extern

6. Categorii de factori psihosociali implicati in functionarea

organizatiilor

5
 1. Comunicarea: desfasurarea tuturor activitatilor din organizatie este conditionata de
calitatea proceselor comunicationale, strategiile de optimizare a comunicarii fiind
centrate pe factorii psihoindividuali

2. Socio-afectivitatea: structura socio-afectiva a organizatiei poate imbraca diferite forme

determinate de analiza sociometrica, care se realizeaza mai intai la nivelul
microgrupurilor si apoi la nivelul grupurilor secundare.

3. Coeziunea: este data de ansamblul fortelor care mentin unitatea unei structuri si care se
opun factorilor care determina dezintegrarea

4. Motivatia: coreleaza trei categorii de factori motivationali: individuali (trebuinte, motive,

interese, aspiratii), factorii de grup, generati exclusiv de apartenenta la o anumita
organizatie

5. Leadershipul: este important din prisma aspectului relational prin care se evidentiaza
raporturile individuale dintre lider si ceilalti membri ai grupului

6. Conflictualitatea: contextul interpersonal, organizational, in care se produce opozitia

dintre doua sau mai multe parti

7. Competitia: dorinta de remarcare si recunoastere trebuie promovata atunci cand sarcinile

sunt similare, nu complementare

8. Satisfactia: cautarea de oportunitati generatoare de satisfactie care sa elimine

insatisfactiile in munca

7. Grupurile umane (primare si secundare) in cadrul organizatiilor;

formare si evolutie

In functie de relatiile dintre membri, se disting grupurile primare sau de contact fata in fata si
grupurile secundare in care predomina relatia. Colectivul de lucratori din cadrul unui atelier
formeaza un grup primar, in timp ce colectivul unei intregi sectii formata de mai multe ateliere
formeaza un grup secundar.

Grupul primar presupune un numar redus de membri, cu un grad inalt de structurare, relatii
interpersonale intime si o constiinta clara a scopurilor
Grupul secundar presupune un numar mijlociu sau mare de membri, cu un grad foarte inalt de
structurare, o durata medie sau foarte mare de existenta, pe fondul unor activitati in care
predomina organizarea.

6
Proiectarea grupurilor de munca: se face dupa criteriul obiectivelor si poate fi geografica,
zonala, tehnica, structural-organizationala, materiala sau umana.

Formarea grupurilor de munca: se poate face dupa criteriul sociometric, ce masoara relatiile
afective de atragere, respingere sau indiferenta dintre membrii grupului, dupa criteriul
dinamismului, ce priveste grupul ca un camp de forte cu intensitati si orientari diferite.

Reconstructia grupului de munca: se face prin reorganizarea intregului grup pe baza unor
principii noi, dar cu aceiasi membri, prin mutarea persoanelor de la un loc de munca la altul, prin
rotirea grupurilor intre ele sau prin desfiintarea grupurilor si infiintarea altora cu alti membri.

8. Structurile de comunicatie in cadrul organizatiile; caracteristici

psihosociale

Comunicarea reprezinta conditia esentiala a functionarii oricarui sistem soxial si a desfasurarii

activitatilor prin care se realizeaza sarcina constitutiva. Reteaua de comunicare reprezinta
totalitatea legaturilor stabile prin intermediul carora se transmit informatiile intre membri.

Psihologia organizationala abordeaza comunicarea ca pe un mijloc pentru atingerea eficientei,

o foloseste pentru a-si realiza scopurile, procedeaza in acest mod deoarece constientizeaza ca
fenomenul comunicarii are efecte pozitive si negative.

Clasificarea structurilor de comunicatie

1. Structuri omogene: fiecare membru de grup poate sa comunice cu toti ceilalti, fiecare
strange informatii pentru el si le transmite celorlalti
2. Structuri centralizate: un singur individ centralizeaza informatiile initiale si le comunica
celorlalti
3. Structuri intermediare: le pot cuprinde doi centralizatori si un al treilea membru, care
este exlcus de la cunoasterea rezultatului

Tipuri de retele: cerc, stea, ramificata, mixta, completa (cand toti membrii comunica intre ei),
lant/liniara (cand comunicarea se realizeaza prin intermediul unui al treilea)

9. Motivatia in cadrul organizatiilor: tipuri de motivatii, caracteristici

psihosociale

Motivatia -procesul care activeaza, orienteaza si mentine comportamentul angajatilor spre

atingerea unui scop in functie de anumite nevoi si aspiratii
In sens restrans - corelarea necesitatilor, aspiratiilor si intereselor personalului din cadrul
organizatiei cu realizeaza obiectivelor si exercitarea sarcinilor

7
In sens larg - ansamblul de decizii si actiuni prin care se determina membrii firmei sa contribuie
direct si indirect la realizarea de functionalitati si performante de ansamblu superioare.

Motivatia reprezinta un factor conditionant al performantelor fiecarui component al

organizatiei, resortul care il impinge sa actioneze intr-un anumit mod, o stare interna a acestuia,
care ii anima si ii determina comportamentul.

Tipuri de motivatie:
1. Extrinseca: ia forma unei tensiuni subiective generate de factori din afara activitatii si se
manifesta prin trairi emotionale negative
2. Intrinseca: izvoraste din natura activitatii insasi, privita ca scop, valoare si cadru de
realizare personala, este mai rezistenta in timp si la factori cu actiune contrara

10.Structurile si procesele de comunicare in cadrul organizatiilor: tipuri

de comunicare, factori psihosociali implicati, caracteristici
structurale si functionale

Desfasurarea tuturor activitatilor din cadrul unei organizatii este conditionata in mod esential de
calitatea proceselor comunicationale care au loc la nivel interdepartamental, intergrupal si
interpersonal. Cele mai multe disfunctionalitati se datoreaza in mare masura unor retele si procese
comunicationale nesatisfacatoare.

Informatia vehiculata in cadrul unei organizatii poate fi de mai multe feluri: tehnologica,
organizatorica, de evaluare, de control, de conducere sociala, de consum psihologic. Pentru
fiecare tip de informatie se formeaza in mod spontan sau organizat, anumite retele de comunicare.

Tipuri de comunicare:
1. Ascendenta: de la baza piramidei catre varf; se transmit sugestii de imbunatatire si
transformare a activitatii, revendicarii, dispute, informatii financiar-contabile.
2. Descendenta: de la varful piramidei catre baza; implementarea scopurilor, strategiilor,
transmiterea normelor, regulilor, feed-back ului, referiri la performante, indoctrinarea
membrilor organizatiei
3. Orizontala: la nivelul departamentelor; apartine unor linii ierarhice diferite (comunicare
interdepartamentala)

Factori psihoindividuali implicati:

1. Natura relatiei dintre emitator si receptor: poate fi falsificata de o serie de mentalitati,
prejudecati
2. Egalitatea dintre emitator si receptor: favorizeaza comunicarea, inegalitatea avand
efecte negative
3. Prezenta sau absenta unor atitudini fata de inegalitatea membrilor grupului:
atitudinea negativa fata de un membru al grupului duce la excluderea sau marginalizarea
lui

8
 4. Perceptia sociala a emitatorului sau receptorului: daca celalalt este perceput ca fiind
inabordabil, insuportabil, intra in actiune blocajul
5. Reprezentarea statutelor sustinuta cu cunoasterea sau necunoasterea acestora: cand
cunosti statutul unei persoane, comunicarea este mai usoara
6. Modalitatile ce duc la functionarea defectuoasa a relatiei emitator-receptor: uneori e
suficient sa apara si o simpla grimasa ca comunicarea sa fie intrerupta

11.Factori perturbatori in cadrul comunicatiei organizationale: tipuri,

cauze, efecte

Determinantii fenomenelor perturbatoare ale comunicarii organizationale sunt foarte numerosi

si diversi. Sunt impartiti in doua categorii: generali identificati la nivelul fiecarui element al
schemei generale a comunicarii, si particular-organizationali datorati unor disfunctionalitati
aparute la nivelul diverselor componente ale organizatiei.

Tipuri de factori: care actioneaza asupra emitatorului, la nivelul receptorului, la nivelul relatiei
emitator-receptor, asupra mesajului, la nivelul canalului, retelei si structurii de comunicare

Cauze care pot perturba comunicarea:

1. La nivelul emitatorului: particularitati ale mediului in care se desfasoara comunicarea,
apar in situatiile care presupun o comunicare in fata unui public.
2. La nivelul receptorului: conditiile in care se realizeaza comunicarea, receptarea
mesajului
3. La nivelul relatiei dintre emitator si receptor: intervin fenomenele de blocaj daca
relatia celor doi este falsificata de prejudecati sau mentalitati
4. La nivelul mesajului: sub raportul continutului putem depista situatiile in care acesta
este simplu, inteligibil sau ermetic, ambiguu
5. La nivelul canalului, retelei si structurii de comunicare: perturbarea se datoreaza
particularitatilor mijloacelor materiale prin intermediul carora circula informatiile

Efecte: toate aceste cauze exercita o anumita presiune asupra membrilor grupurilor; in cazul
emitatorului, indicandu-i un cadru si limite foarte precise ale modelului de comunicare, poate
antrena unul sau altul dintre fenomenele perturbatoare. Incalcarea unor principii psihologice
elementare de organizare si desfasurare a comunicarii poate aduce prejudicii companiei si
angajatilor.

12.Conducerea organizatiilor: definitie, caracterizare generala, functii

specifice

9
Conducere ansamblu de activitati, procese si functii constand din informare, organizare,
planificare, coordonare si control, fundamentate pe acte de decizie, prin care se asigura
functionarea precisa, coerenta, operativa si eficienta a diferitelor structuri sociale;

Functii
Organizarea una dintre functiile principale ale conducerii; implica urmatoarele aspecte:
stabilirea coordonatelor formale ale sistemului, delimitarea compartimentelor functionale si
precizarea sarcinilor acestora, distribuirea responsabilitatilor, resurselor financiare,
informationale, umane si materiale, configurarea retelelor de transmitere a informatiilor, a
sistemului de evidenta, asigurarea coerentei logice si functionale a intregului ansamblu

Planificarea functie adiacenta organizarii; se asigura esalonarea in timp a actiunilor, eforturilor

si resurselor, astfel incat obiectivele urmarite sa fie realizate intr-un moment de maxima
oportunitate

Coordonarea functia prin care se asigura sincronizarea activitatilor, adecvarea reciproca a

obiectivelor si actiunilor fiecarui compartiment

Controlul una dintre cele mai importante functii ale conducerii, complementara aceleia de
organizare, prin care se asigura respectarea cadrului normativ intern si extern

Reprezentarea functie care se manifesta in plan extern, in contextul relatiilor cu alte grupuri si
in raport cu opinia publica

Mentinerea si dezvoltarea organizatiei atributie implicita pentru conducator, ca o conditie de

baza pentru indeplinirea obiectivelor asumate

Motivarea functie corelativa celei de mentinere si dezvoltare; revine conducatorului

Decizia componenta esentiala si indispensabila a oricarei activitati de conducere

13.Climatul psihosocial in cadrul organizatiilor: definitie, factori

determinanti al climatului

Climatul psihosocial nivel superior de integrare a factorilor interni si externi, obiectivi si

subiectivi, care au semnificatie pentru grup si care genereaza o dispozitie psihica relativ stabila

Factori:
1. fizico-materiali conditiile fizice si materiale in care grupul isi desfasoara activitatea
2. sociali cadrele sociale generale, caracteristicile sistemelor economice, politice sau
juridice care au impact asupra grupului
3. psihici caracteristicile psihoindividuale ale membrilor

10
 4. psihosociali interactiunea membrilor grupului sau dintre acestia si alte persoane sau
grupuri din exterior

Este necesar ca acesti factori sa capete semnificatie pentru viata de grup pentru a deveni factori
generativi al climatului.

14.Conflictele in cadrul organizatiilor: clasificare, cauze, implicatii

psihosociale

Conflictul - stare de opozitie, de incompatibilitate intre ceea ce doresc, ceea ce gandesc, modul
cum actioneaza membrii unei organizatii, exprimand raportul dintre integrare si ruptura,
stabilitate si schimbare.

Conflictele pot fi: constructive cand conduc la clarificari, la eliminarea unor disfunctionalitati
de cunoastere, comunicare sau interpersonale, si distructive cand exista incompatibilitati
ireductibile intre parti sau nu exista conditii obiective sau subiective pentru gasirea unor solutii de
compromis.

Cauze: obiective conditii inadecvate de desfasurare a activitatii, context social extern

nefavorabil, actiuni ostile din partea unor structuri externe, si subiective stil de conducere
inadecvat, comunicare defectuoasa pe verticala si pe orizontala, delimitarea vaga si incompleta a
scopurilor, atributiilor si responsabilitatilor.

Implicatii psihosociale: conflictul deschis se va ivi numai in momentul in care apare un

antagonism real in obtinerea si gestionarea anumitor resurse, acesta constituind expresia acutizata
unor relatii sociale dizarmonice, generate de anumite incompatibilitati, acestea constituie
premisele aparitiei unei stari de conflictualitate.

15.Satisfactia in munca in cadrul organizatiilor: definitie, factori

determinanti, efecte in plan psihoindividual, psihosocial si socio-
organizational

Satisfactia in munca -reprezinta comparatia dintre asteptari si ceea ce am obtinut, deriva din
concordanta dintre rezultate si asteptari
Factori determinanti:
- intrinseci munca, responsabilitatea, posibilitatea de perfectionare si dezvoltare
profesionala, succes, recunoasterea succesului, creatia si posibilitatile de promovare;
- extrinseci salariu, conditiile de munca, relatiile cu superiorii, cu subordonatii si cu
colegii, siguranta locului de munca, factori personali si familiali.
Efecte:

11
- pe plan psihoindividual: satisfactia cultiva sentimentul de incredere in propriile forte,
creste increderea in sine, satisfactia oglindeste adecvarea profesionala pe baza
aptitudinilor, satisfactia mentine o atitudine pozitiva fata de munca.
- pe plan psihosocial: generarea de oportunitati care sa aduca satisfactii in munca si sa
elimine insatisfactiile, adecvarea activitatilor la ciclurile profesionala de lucru
- pe plan socio-organizational: apare competitia din dorinta fireasca de a fi remarcat si
recunoscuti, se optimizeaza cooperarea, creste semnificativ performantal

12