Sunteți pe pagina 1din 3

DEFINIREA AGROTURISMULUI

Tendintele privind necesitatea petrecerii timpului liber intr-un mod placut si divers
creeaza premisele dezvoltarii organizate a turismului rural si agroturismului. La acest nivel
cele doua forme de turism trebuie sa dispuna de un management capabil sa armonizeze cadrul
natural si gospodaria taraneasca in scopul satisfacerii cerintelor turistului modern. Termenul
de turism rural are intelesuri variate acestea de multe ori fiind in functie de teritoriul national.

In Finlanda, de exemplu, inseamna, de obicei, inchirierea unor cabane sau oferirea de


servicii in mediul rural, tip hrana sau transport.

In Ungaria este utilizat termenul de ,,turism la sat, indicand ca singurele activitati si


servicii oferite in sate sunt incluse in acest tip de turism, respectiv: cazare la preturi mici,
implicarea in activitati agricole sau in alte tipuri de activitati locale.

In Slovenia cea mai importanta forma de turism rural este turismul la ferme al
diferitelor familii, unde oaspetii locuiesc fie cu familia de fermieri, fie in case de oaspeti, dar
viziteaza ferma pentru a lua masa sau pentru a explora curtea fermei.

In Olanda turismul rural inseamna, in special, camparea la ferme, unde majoritatea


serviciilor oferite sunt legate de rute, cum ar fi: ciclismul, plimbari cu caii.

In Grecia turism rural inseamna cazare in camere mobilate in stil traditional, cu mic
dejun traditional - de multe ori preparat din produse realizate in casa.

Turismul rural si agroturismul se identifica pana la un anumit nivel, au un numitor


comun, care scoate in evidenta elementele de identitate, de incluziune, cat si elemente diferite
care duc la diferentiere. Oferta de turism rural defineste toate ofertele turistice din mediul
rural care nu sunt legate de gospodaria taraneasca: vacante in gospodarii, care si-au pierdut in
mare parte functia de baza, sejururi in case de vacanta, locuinte de vacanta, case particulare.
Turistii doresc sa cunoasca traditiile rurale, cultura si natura, vor sa-si petreaca vacanta intr-un
mediu rural intact, sa li se ofere produse si specialitati regionale, cautand linistea, aerul curat,
practicarea sporturilor si a drumetiilor.
Pentru a clarifica termenii de turism rural si agroturism, exista doua tendinte de
definire a acestora. In prima categorie-turism rural, criteriul de definire utilizat este ponderea
veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiaza comunitatea sau numai o
parte a acesteia. In cea de-a doua categorie - agroturism, criteriul de diferentiere se bazeaza
pe ponderea diferitelor elemente constitutive ale ofertei turistice. Sub acest aspect, termenul
de turism rural cuprinde si cultura, istoria traditiile existente in spatiul rural care, impreuna cu
cele specifice din gospodaria taraneasca, constituie componente ale ofertei turistice.

Agroturismul este o forma a turismului rural care utilizeaza pentru cazare si servirea
mesei numai pensiunile si fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat si pitoresc,
de atractiile turistice naturale si de valorile cultural - istorice, de traditiile si obiceiurile
prezente in mediul satesc.

Conceptul de agroturism se circumscrie la nivelul gospodariei, a fermei sau a


exploatatiei agricole constand in organizarea activitatilor de primire a turistilor si a tuturor
serviciilor turistice la nivelul unitatii agricole. Din aceasta cauza, in mod frecvent
agroturismul este considerat ca o activitate complementara agricola, integrata in mod organic
in economia exploatatiei agricole.

In timp ce conceptul de turism rural reprezinta organizarea activitatii turistice in cadrul


comunitatii rurale, a zonei, a unei regiuni, microregiuni sau bazin teritorial din mediul rural,
agroturismul trateaza fenomenul turistic in interiorul exploatatiei agricole.

Agroturismul este considerat a fi un concept mai restrans, integrat in turismul rural si


care se refera la totalitatea serviciilor turistice practicate si legate in mod direct de gospodaria
taranesca. Termenul de agroturism vizeaza oferirea serviciilor de cazare, masa si agrement in
cadrul gospodariei si in stransa legatura cu acestia. Orice alta forma de turism practicata la sat
este inclusa in domeniul turismului rural. In turismul rural apare necesitatea crearii unor spatii
de cazare, in timp ce in agroturism se vor utiliza gospodariile agricole ca perimetre de
desfasurare a prestatiei turistice.

Agroturismul, ca forma particulara a turismului rural, trebuie sa fie practicat de


fermieri si gospodari ca o activitate secundara, agricultura ramanand principala ocupatie si
sursa de venit.
Comisia Zonei Montane din Romania, in cadrul Programului privind organizarea si
dezvoltarea agroturismului in zona montana, defineste agroturismul ,,ca o forma particulara
de turism rural, mai complexa, cuprinzand atat activitatea turistica propriu-zisa: cazare,
pensiune, circulatie turistica, derularea programelor, prestarea serviciilor de baza si
suplimentare, cat si activitatea economica, de regula agricola, precticata de gazde ( activitati
productive de obtinere si de prelucrare a produselor agricole in gospodarie si comericializarea
acestora catre turisti, sau prin retele comerciale, precum si modul de petrecere a timpului
liber).

Intre cele doua concepte exista o stransa legatura pe multiple planuri, acestea fiind
delimitate in literatura de specialitate.[13]

Agroturismul este plasat spatial in mediul rural, motiv pentru care se integreaza in intregime
in turismul rural. Ca atare conceptul de turism rural are o sfera de cuprindere mai larga decat
cea de agroturism, a carei sfera este mai restransa.

Atat turismul rural cat si agroturismul urmaresc o forma de turism fundamental bazat pe
turismul clasic, comercial. Turistul care vine in mediul rural (localitate, exploatatie agricola)
intra in mod direct in contact cu aceasta lume, cu valorile ei materiale, culturale, naturale,
economice, sociale etc. Turismul rural si agroturismul nu reprezinta numai o alternativa
turistica ci si un factor esential de dezvoltare economica a mediului rural in ansamblu si al
exploatatiilor agricole in special.

Activitatile de turism rural si agroturism se impletesc, se completeaza si se sustin reciproc,


constituind un domeniu cu o organizare specifica. Aceasta organizare tine seama atat de
specificitatea geografica, economica, sociala, etc., dar si de specificitatea produselor sale si de
rolul pe care trebuie sa-l joace in dezvoltarea mediului rural.

Aceste noi forme de turism (turismul rural si agroturismul) nu pot inlocui turismul de masa, ci
ele trebuie sa se dezvolte paralel, ca forme alternative ale acestora, fiind activitati
complementare turismului de masa, prin care se valorifica un numar sporit de atractii.

Agroturismul este reprezentat de o imbinare a activitatilor agricole cu serviciile turistice din


interiorul exploatatiei agricole, fiind considerat o solutie complementara, de sprijinire directa
a dezvoltarii agriculturii, cu efecte pozitive atat de natura economica, cat si sociala.
Agroturismul prezinta unele trasaturi care il diferentiaza de turismul traditional.