Sunteți pe pagina 1din 10

Tulburari ale metabolismului proteic si lipidic.

Ci comune de metabolizare a alimentelor

Tulburari in metabolismul lipidelor


Lipidele constituie un grup de substane organice, care
ndeplinesc roluri multiple n cadrul organismului animal:
rol plastic, ntrnd n constituia membranelor celulare;
rol energetic, prin utilizarea energogenic a acizilor grai;
rol de protecie mecanic a unor organe (rinichii);
rol de protecie termic a organismului (maniamentele
subcutanate depozite de grasime);
rol de surs de ap metabolic, utilizabil n condiii de
deshidratare i inaniie hidric;
rol de materii prime utilizate n scopul biosintezei unor
substane liposolubile biologic active (hormoni steroizi).
Organismul i procur acizii grai, glicerolul i colesterolul,
indispensabili biosintezei lipidelor proprii din dou surse:
hrana, care furnizeaz:
trigliceride, digerate succesiv sub influena lipazei gastrice i
a celei pancreatice, n glicerol i acizi grai;
fosfolipide, digerate sub influena fosfolipazelor pancreatic
i intestinal n glicerol, acizi grai, colin i radicali fosfat;-
colesterol esterificat, digerate sub influena
colesterolesterazei pancreatice n cholesterol i acizi grai.
biosinteaza, la nivel hepatic a trigliceridelor, folosind ca
materie prim glucide i proteine.
Digestia, absorbia i metabolismul lipidelor se deruleaz prin
implicarea urmtorilor factori:
enzimatici, precum: lipazele gastric i pancreatic,
fosfolipazele pancreatic i intestinal i colesterolesteraza
pancreatic, implicate n procesele de digestie a lipidelor din
raie;
secreia biliar, rspunztoare (prin srurile biliare)
de emulsionarea lipidelor din raia alimentar i facilitarea
digestiei si absorbtiei acestora;
hormonali, implicai n reglarea nivelului metabolismului
proteinelor, precum:
insulina, care amplific anabolismul lipidelor;
catecolaminele, STH, hormonii tiroidirni iodai (tiroxina),
hormonii sexuali, glucagonul si hormonii glucocorticoizi, care
amplific catabolismul ;
prezena n raie a factorilor lipotropi (colina, inozitolul,
acidul folic, vitaminele B6 i B12, metionina, proteinele ),
care se opundepunerii lipidelor n diverse esuturi (ficat);
prezena n raie a factorilor antilipotropi (biotina, vitaminele
B1, B2, PP i cistina), care se opun depunerii lipidelor n
diverse esuturi (ficat);
nervoi, reprezentai de hipotalamus, care se implic n
calitate sa de centru de reglare a ingestiei de hran;
n calitatea sa de releu neuroendocrin, n sinteza unor
hormoni implicai direct (STH ) sau indirect (TSH , ACTH ,
FSH ), nmetabolismul lipidelor;-genetici, care pot predispune
organismul, la dezechilibre metabolice, manifestate fie
prin prevalena anabolismului (tendina de ngrare), fie
prin cea a catabolismului lipidic (tendina de meninere la un
nivel sczut a depozitelor lipidice corporale).
n consecin, orice disfuncie n derularea aciunilor specifice
factorilor enumerai mai sus, are darul de a induce tulburri ale
metabolismului lipidelor.
Tulburrile metabolismului lipidelor, intr n categoria
lipidozelor se manifest la nivelul:
metabolismului lipidelor neutre;
metabolismului lipidelor complexe.
Tulburrile metabolismului lipidelor neutre se grupeaz n dou
categorii:
tulburri prin aport redus de lipide;
tulburri prin aport crescut de lipide.

Tulburari in metabolismul proteinelor

Proteinele ndeplinesc n organismele vii mai multe functii


biochimice absolut indispensabile tuturor proceselor metabolice si
fiziologice.
Rolul plastic este jucat de proteinele structurale ce reprezinta
constituenti principali ai membranei celulare, citoplasmei,
organitelor subcelulare, umorilor si fluidelor tuturor
organismelor vii.
Rolul energetic este asigurat prin faptul ca n urma degradarii
lor catabolice se elibereaza o mare cantitate de energie ce se
nmagazineaza n legaturile macroergice ale moleculelor de
ATP, energie ce va fi utilizata n diferite procese vitale (efort fizic
si intelectual, procese de biosinteza etc.).
Rolul reglator este ndeplinit de o serie de hormoni cu
structura polipeptidica (hormonii reglatori ai hipotalamusului, ai
hipofizei, hormonii pancreasului, hormonii paratiroidieni, ai
timusului si cei gastro-intestinali).
Rolul de aparare este ndeplinit de proteinele specifice din
clasa imunoglobulinelor (anticorpi) care prezinta proprietati
speciale de a interactiona cu proteinele straine (antigene) n
procesul complex de aparare a organismului fata de agentii
patogeni din mediul extern.
Rolul de transport al proteinelor se refera att la transportul
activ prin membranele biologice care se efectueaza cu consum
energetic, contra gradientului de concentratie al metabolitului
transportat, ct si la transportul specific al unor metaboliti sau
elemente absolut necesare vietii. n acest din urma caz, un
exemplu concludent l reprezinta hemoglobina al carui rol
biologic consta n transportul oxigenului de la plamni la nivelul
tuturor organelor si tesuturilor si a dioxidului de carbon pe calea
inversa.
Rol n contractia musculara.
Procesul contractiei musculare, care sta la baza efortului fizic,
este un proces fiziologic si biochimic complex realizat prin
consum energetic (cnd se utilizeaza energia nmagazinata n
legaturile macroergice ale moleculelor de ATP) de catre o serie
de proteine specifice - actina si miozina - ce formeaza un
complex proteic cuaternar cunoscut sub numele de complexul
acto-miozinic.
Rolul catalitic este ndeplinit de catre enzime care sunt, fara
exceptie, substante proteice.
n afara functiilor enumerate mai sus, proteinele reprezinta
instrumentul molecular al expresiei informatiei genetice continute
n acidul deoxiribonucleic din cromozomi. De aceea, proteinele
sunt componente structurale si functionale intim legate de
procesele vietii, procese ce nu pot si concepute n lipsa
substantelor proteice.
Ci comune de metabolizare a alimentelor
n etapa digestiv, sub aciunea unor fermeni specifici, are
loc fragmentarea hidrolitic a macromoleculelor organice din
alimente i transformarea lor n molecule simple, fr
specificitate, absorbabile ( glucoz, acizi grasi , glicerin,
aminoacizi ).

n etapa celular, principiile alimentare sufer numeroase


transformri. Totalitatea transformrilor biochimice care au loca la
nivel celular reprezint metabolismul intermediar.
Metabolismul intermediar reprezint schimbul de substane
i energie dintre celul i mediul intern. Reaciile metabolice din
celule sunt de dou feluri:

reacii anabolice, de sintez a unor constituieni celulari


sau de rezerv, i reacii catabolice, de scindare a
substanelor pn la produi finali neutilizabili (ap, dioxid
de carbon, substane azotate simple).Prin reacii anabolice
are loc rennoirea permanent a structurilor celulare uzate,
sunt sintetizate o serie de substane active ( enzime,
hormoni ), este asigurat creterea i nmulirea celulelor,
precum i ncrcarea lor cu material nutritiv de rezerv.

Reaciile catabolice genereaz energie. Ele se desfoar n dou


faze succesive.

ntr-o prim faz are loc metabolizarea incomplet, pe ci


specifice, a substanelor nutritive, pn la stadiul de acetil
coenzim A i acid oxaloacetic, produi intermediari comuni
glucidelor, lipidelor i proteinelor. n aceast faz se elibereaz o
cantitate redus de energie. n faza a doua are loc metabolizarea
complet a produilor intermediari.
Aceast faz este comun tuturor substanelor nutritive.
Ea const n reacii de oxido-reducere prin care se elibereaz
peste 90% din energia chimic a moleculelor. O parte din aceste
reacii se desfoar ciclic, n cadrul ciclului citric sau ciclul lui
Krebbs, iar o alt parte are loc la nivelul lanului sau catenei
respiratorii celulare.
Toate aceste reacii const, n esen, din arderea
alimentelor n prezena oxigenului. Oxidarea lor poate avea loc i
n bomba calorimetric, obinndu-se aceiai produi finali i
aceeai cantitate de energie.n organism, energia se elibereaz
treptat, n etape succesive, i nu se transform toat n cldur, ci
o parte se depoziteaz. Ciclul Krebbs i catena respiratorie au
sediul n mitocondrii, unde se desfoar respiraia celular.
Reaciile anabolice necesit energie, iar cele catabolice
elibereaz energie. Din aceast cauz ele se desfoar
cuplat.Energia chimic nu poate fi utilizat direct: mai nti, ea
este nmagazinat sub form de compui macroergici, al cror
reprezentant principal este acidul adenozintrifosforic ( ATP ).
Depozitarea energiei sub form de legturi fosfatmacroergice
reprezint 40% din energia chimic eliberat n procesele de
oxidare metabolic. Restul se pierde sub form de cldur.
Totalitatea schimburilor energetice organism mediu reprezint
metabolismul energetic.

Metabolismul bazal

Metabolismul bazal corespunde cheltuielii energetice


necesare mentinerii unor activitati fiziologice de baza: respiratia,
activitatea inimii, functia rinichiului, activitatea cerebrala,
echilibrul termic, echilibrul osmotic (al presiunii). 19% din aceasta
energie este folosite pentru necesitatile metabolice ale sistemului
nervos, 29% este utilizata de ficat, 10% de catre inima, 7% de
catre rinichi, 18% de catre muculatura.
Rata metabolismului bazal la adultul normal este in medie de
70 kcal/ora (aproximativ 65-70 % din cheltuiala energetica totala).
Pentru barbati valoarea calculata a metabolismului bazal este de
1 kcal/ora/kgcorp, iar la femei este de 0,9 kcal/ora/kgcorp.
Factorii ce influenteaza metabolismul bazal sunt: varsta,
sexul, starea fizica, inaltimea, greutatea, factorii de mediu, tipul
morfo-functional, diverse stari fiziologice sau patologice.
Formula de calcul a metabolismului bazal
Formula Harris-Benedict
- este bazata pe varsta (V), greutate (G), inaltime (I)
pentru femei (kcal): 655 + (9,56 x G) + (1,85 x I) - (4,68 x V)
pentru barbati (kcal): 655 + (13,75 x G) + (5 x I) - (6,78 x V)
Formula Mifflin-St.Jeor
- pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78 ani
pentru femei: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) - 161
pentru barbati: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) + 5
Principalele surse de energie pentru organismul uman sunt
reprezentate de carbohidrati (glucide) si lipide. Proteinele sunt
mai putin utilizate drept sursa de energie.
Necesarul energetic variaza cu varsta, sexul, greutatea,
inaltimea, activitatea fizica desfasurata, conditiile de clima si
starea de sanatate.

Greutatea ideala

Formula lui Broca G = T 100


Principalul avantaj al formulei lui Broca este simplitatea
acesteia. Dar din pacate aceasta formula nu se mai foloseste
foarte des in zilele noastre deoarece da un rezultat gresit pentru
persoanele inalte, distorsionand foarte tare greutatea ideala
pentru aceste persoane.
Formula lui Pende G = T / 2,4
Formula se aplica pentru ambele sexe, dar dezavantajul
acestea este faptul ca supraestimeaza greutatea ideala in
comparatie cu alte formule.
Calcularea greutatii ideale in functie de inaltime si sex
Formula lui Lorentz
Barbati: G = T 100 (T 150) / 4
Femei: G = T 100 (T 150) / 2
Formula lui Lorentz a fost cea mai utilizata pentru a calcula asa
numita greutatea ideala. Aceasta formula are avantajul de a
indica o greutate ideala cat mai corecta pentru majoritatea
persoanelor mai mari de 18 ani si cu o inaltime cuprinsa intre
1,4m si 2,2m. Formula lui Lorentz ia in calcul inaltimea si sexul
individului. Principalul defect este ca nu tine cont de diferentele
de constitutie si mai ales varsta individului.
Calcularea greutatii ideale in functie de inaltime si
varsta
G = [(T 100) + (V / 10)] X 0,9
Acesta formula generala se poate aplicata si la copii.
Calcularea greutatii ideale in functie de inaltime, sex
si varsta
Formula lui Lorentz modificata
Barbati: G = [T 100 ((T 150) / 4)] + ((V 20) / 4)
Femei: G = [T 100 ((T 150) / 2,5)] + ((V 20) / 6)
Calcularea greutatii ideale in functie de inaltime,
varsta si constitutie
Formula lui Cref
constitutie normala: G = (T 100 + V / 10) X 0,9
constitutie zmelta: G = (T 100 + V / 10) X 0,9 X 0,9
constitutie robusta: G = (T 100 + V / 10) X 0,9 X 0,9 X 1,1
Formula lui Cref corecteaza formula lui Lorentz, fiind cea
mai eficienta formula, aceasta ia in calcul constitutia si varsta
fiecarui individ.

Indicele de mas corporal

Indicele de masa corporala: (IMC) (n englez Body mass


index, sau BMI) este un indicator statistic a masei unei persoane
raportat la nlimea persoanei respective. Prin urmare, este
util numai pentru msurarea unei populaii i nu este folosit
pentru a pune diagnosticul asupra unei singure persoane. A fost
inventat ntre anii 1830 i 1850 ce ctre belgianul Adolphe
Quetelet n timpul dezvoltrii "fizicii sociale".
O metod foarte bun pentru verificarea strii de sntate
este evaluarea periodic a indicelul de mas corporal (IMC).
IMC este o msur care poate indica dac o persoan are o
greutate sanatoas pentru nlimea sa. Practic nu conteaz
neaprat forma corpului deoarece greutatea optim este
calculat pentru o nlime n mod particular.
Dei e folositor pentru majoritatea oamenilor, IMC nu
funcioneaz pentru toat lumea. NU se potrivete copiilor sau
oamenilor n vrst. De asemenea nu e relevant dac avei muli
muchi din cauza c facei mult sport. Muchii cntresc mai mult
n comparaie cu depozitele de grsime, deci IMC va fi mai mare
n cazul unui corp atletic.
De exemplu juctorii de rugby au un IMC care indic stare de
obezitate, chiar dac nu au grsime corporala n exces.
IMC sub 18,5 - Risc pentru sntate: ridicat Aceasta valoare
indic riscuri pentru sntatea ta, este mult prea mic pentru
o sntate optim.
IMC 18,5-24,9 - Risc pentru sntate: minim/sczut
IMC 25-29,9 - Risc pentru sntate: sczut/moderat
IMC 30-34,9 - Risc pentru sntate: moderat/ridicat
IMC peste 35 - Risc pentru sntate: ridicat
Formula: Greutatea actuala(kg)/[inlimea(m)]2
Indicele de mas corporal este definit ca raportul
dintre masa corporal, exprimat n kilograme, mprit la
ptratul nlimii, exprimat n metri. Formula are ca rezultat un
cantitate exprimat n kg/m2.

IMC se poate determina folosindu-se graficul BMI, care are


pe orizontal greutatea (axa orizontal) i nlimea (pe axa
vertical), folosindu-se liniile de contur pentru diferite categorii de
valori pentru valoarea indexului IMC.

Numarul de calorii arse

Numarul de calorii arse, reprezint cantitatea minim de


energie consumat (kcal/kJ) de corpul uman pentru a ne ine n
via, cnd se afl n stare de repaos complet, cu o activitate
psihic normal, ntr-un mediu cu temperatur neutr i cu
inactivitate a sistemului digestiv.
Energia (caloriile) sunt arse i folosite de corpul uman pentru
a respira, a pompa sngele, a menine temperatura corpului, a
funciona organele interne cum ar fi ficatul, creierul, inima, etc.
Corpul uman consum n jur de 60%..70% din energia
noastr, fie ngerat prin alimente sau din rezervele corpului.
Metabolismul bazal este factorul principal pentru a
determina numrul de calorii necesare pentru a te menine la o
anumit greutate sau pentru a slbi un anumit numr de
kilograme. Acest metabolism bazal depinde de mai multi factori la
rndul lui, printre care:
Sexul - brbaii au o mas muscular mai mare i ard mai
multe calorii dect femeile
Vrsta - cu vrsta metabolismul bazal scade cu 2% pe
deceniu dup vrsta de 20 ani
Greutatea - metabolismul bazal crete odat cu greutatea
Dieta - foamea poate scdea metabolismul bazal i arde mai
puine calorii
Temperatura extern - expunerea la frig, crete
metabolismul bazal
Glande - thyroxin este un factor important n creterea
metabolismului bazal. Cu ct mai mult thyroxin e produs, cu
att mai mult crete metabolismul. Adrenalina de asemenea
crete metabolismul bazal.
Grsimea corporal - persoanele cu un raport de grsime
mai mic, au un metabolism bazal mai mare.
Exerciii - exerciiile fizice nu doar influeneaz greutatea
corpului i arderea de calorii, dar au i influen asupra
metabolismului bazal.