Tratamentul modern al escarelor cu

pansamente hidroactive
Introducere
Prima parte a acestui material a abordat escara in termeni generali, insistand asupra zonelor
predilecte de aparitie, factorii de risc si metodele de prevenire, respectiv ingrijire a pacientilor
afectati de aceasta patologie. In continuare ne propunem sa prezentam un concept modern de
tratament al escarelor, bazat pe pansamente hidroactive, urmarind utilizarea acestora in toate
stadiile de evolutie pe care le poate parcurge o escara.

Citeste prima parte a articolului

Cuprins articol

1. Introducere

2. Stadiile escarelor si ingrijirea lor">Stadiile escarelor si ingrijirea

lor

3. Escara in stadiul I">Escara in stadiul I

4. Escara in stadiul II

5. Escara in stadiul III

6. Escara in stadiul IV

7. Caz tratat: Escara in zona fesiera

8. Articole similare

Stadiile escarelor si ingrijirea lor

In functie de gradul de afectare a tesuturilor, escarele pot parcurge patru stadii de evolutie.
Pentru fiecare dintre aceste stadii exista pansamente moderne dedicate, selectate in functie de
aspectul escarei.

Tratamentul hidroactiv al escarelor (ulcerelor de decubit) cu ajutorul pansamentelor

moderne este posibil in stadiile I, II si III. Stadiul IV, cu afectarea muschilor si a oaselor
(posibil si infectie osoasa), reprezinta o indicatie pentru tratamentul hidroactiv cu pansamente
numai dupa o interventie chirurgicala corespunzatoare (curatarea escarei in profunzime prin
procedura chirurgicala). In acest stadiu (IV) pansamentele pregatesc plaga pentru inchiderea
prin intermediul reconstructiei plastice.
Tratamentul cu pansamente moderne, hidroactive consta in debridare autolitica (curatarea
non-invaziva a plagii cu pastrarea tesutului sanatos intact), stimularea formarii tesutului de
granulatie (celulelor noi), cat si stimularea epitelizarii (inchiderea plagii). Aceste pansamente
creeaza conditiile necesare pentru a depasi stadiul stagnant in care se afla escara, ca urmare a
dezechilibrului existent la nivel microcelular, sustinand procesul de vindecare in fiecare dintre
fazele de evolutie ale acestuia (faza I de curatare/ exsudativa; faza II - de granulatie si faza
III de epitelizare). Datorita mecanismelor specifice de absorbtie, pansamentele hidroactive
(de ex. cele din portofoliul Hartmann) reduc incarcarea microbiana si realizeaza un control
optim al cantitatii de exsudat prin absorbtia secretiilor in exces si mentinerea unui mediu
umed, necesar formarii tesuturilor noi.

Tratamentul hidroactiv al escarelor reprezinta astazi un standard terapeutic, eficienta metodei

fiind atestata de numeroase cazuri rezolvate in spitale si centre de specialitate.

Escara in stadiul I
Cum o recunoastem?
Pielea este intacta, de culoare rosie, escara fiind localizata, de regula, deasupra unei
proeminente osoase. Culoarea rosie sau modificarea culorii nu dispare in decurs de 30 de
minute de la indepartarea presiunii. Zona poate fi dureroasa, ferma sau moale, mai calda sau
mai rece decat zona inconjuratoare. Stadiul I poate fi greu de observat la persoane cu piele
hiperpigmentata (de culoare inchisa).

Cum o tratam?
1.Se indeparteaza presiunea din zona respectiva prin modificarea pozitiei pacientului;
2.Se mentine un nivel de igiena adecvat prin spalare cu sapun si apa, clatire si tamponare
pentru a usca. Ca alternativa, se poate folosi o spuma de curatare (Menalind spuma) care nu
necesita apa. Se evita curatarea sau uscarea ranii prin frecare;
3.Se asigura un regim alimentar echilibrat;
4.Se repozitioneaza periodic pacientul si se utilizeaza dispozitive pentru inlaturarea presiunii
de tipul saltelelor antiescara;
5.Pansamente hidroactive: in aceasta faza se poate folosi Hydrosorb, pansament pe baza de
hidrogel, pentru hidratarea pielii si protectie impotriva fortelor de frecare care actioneaza la
schimbarea pozitiei pacientului. Schimbul pansamentului se face atunci cand acesta isi pierde
transparenta, capatand o culoare alb laptoasa (5 7 zile).

Escara in stadiul II
Cum o recunoastem?
Epidermul sau stratul de suprafata al pielii este deteriorat, formandu-se o
rana deschisa, superficiala, de culoare roz-rosiatica. Aceasta se poate
prezenta si sub forma unei vezicule intacte sau sparte, cu sau fara secretii.

Cum o tratam?
1.Pentru ingrijire se urmeaza pasii 1 - 4, descrisi in capitolul Escara in stadiul I;
2.Pansamente hidroactive: in acest stadiu cand rana nu este infectata se folosesc
pansamente pentru stimularea granulatiei si epitelizarii:
-PermaFoam, pansament din spuma poliuretanica, pentru plagi cu secretie abundenta;
-Hydrocoll, pansament cu hidrocoloid, pentru plagi cu secretie moderata;
-HydroTac, pansament din spuma cu strat de hidrogel, pentru plagi cu secretie moderata spre
redusa;
-Hydrosorb, pansament cu hidrogel, pentru plagi uscate, fara secretie.

Aceste pansamente se schimba la 2 - 5 zile, in functie de cantitatea de secretii din plaga, fiind
insa contraindicate pe plagi care prezinta semne de infectie (secretie purulenta, miros urat,
piele inconjuratoare rosie, dureroasa si mai calda).
In cazul plagilor infectate este necesara curatarea cu pansamente de tipul TenderWet 24 sau
Sorbalgon (vezi Escara in stadiul III, punctul 2), dupa disparitia semnelor de infectie
revenindu-se la pansamentele enumerate mai sus pentru stimularea granulatiei si epitelizarii.

Escara in stadiul III

Cum o recunoastem?
Plaga este mai adanca, afectand al doilea strat al pielii - dermul -
ajungand pana la tesutul adipos subcutanat. In acest stadiu poate aparea
necroza (tesut mort, de culoare neagra sub forma de crusta) si se pot forma extensii
subcutanate profunde ale plagii (buzunare).

Cum o tratam?
1.Pentru ingrijire urmati sfaturile din pasii 1 - 4 descrisi in capitolul Escara in stadiul I;
2.Pansamente hidroactive: in acest stadiu ranile necesita adesea debridare (curatare) atat cu
pansamente speciale, hidroactive ca si chirurgical (indepartarea tesuturilor necrotice si
fibrinoase cu chiureta sau bisturiul). Pansamentele hidroactive cu rol de curatare se aleg in
functie de caracteristicile plagii. In cazul plagilor cu secrete redusa/ moderata, cu necroze, cu
depozite de fibrina (secretie galbena, vascoasa), superficiale sau profunde, se pot folosi
TenderWet 24, respectiv TenderWet 24 active cavity, pansamente ce au rolul de a inmuia
necrozele si fibrina si de a facilita indepartarea lor. Pentru plagile profunde, cu secretii
moderate/ abundente, cu buzunare, se va folosi Sorbalgon, datorita contactului bun pe care il
realizeaza cu baza plagii. Ambele pansamente au capacitatea de a absorbi si fixa in structura
lor germenii si celulele moarte din plaga, putand fi folosite si pe plagi infectate.
3.Dupa curatarea plagii se poate trece la utilizarea pansamentelor ce stimuleaza granulatia si
epitelizarea descrise la punctul 2 in capitolul Escara in stadiul II. In acest stadiu (III), dat
fiind gravitatea leziunii, supervizarea tratamentului de catre un cadru
medical este obligatorie!

Escara in stadiul IV
Cum o recunoastem?
Leziunea se extinde pana la nivelul muschilor sau chiar pana la os,
expunandu-le. In acest caz, rana are deseori secretie si tesut necrozat din abundenta, iar
extensiile subcutanate profunde (buzunarele) sunt frecvente.

Cum o tratam?
Escarele in stadiul IV prezinta riscuri majore de infectie, putand duce chiar pana la deces,
necesitand in mod obligatoriu tratament sub supraveghere medicala. Tratamentul cu
pansamente hidroactive presupune aceeasi pasi descrisi la stadiul III, in acest caz
pansamentele avand rolul de a pregati plaga pentru reconstructia plastica.
Atunci cand escara s-a vindecat complet se poate aplica din nou presiune asupra zonei
afectate. Vindecarea este completa in momentul cand stratul superior al pielii (epidermul) nu
este lezat si zona afectata isi recapata culoarea normala. Uneori, pot aparea cicatrice. Desi
cicatricea reprezinta tesut vindecat, aceasta va avea o culoare usor diferita de pielea
invecinata. tesutul cicatrizat nu va avea niciodata rezistenta tesutului sanatos.

Caz tratat: Escara in zona fesiera

Pacienta in varsta de 68 de ani, cu astm bronsic sever, este internata in sectia de pneumologie
din cauza unui emfizem pulmonar, fiind imobilizata la pat. Datorita imobilizarii, pe parcursul
spitalizarii a aparut o escara de decubit in zona fesiera care, pe fondul tratamentului
indelungat cu corticosteroizi, a evoluat rapid catre necroza uscata.

Pentru a facilita indepartarea necrozei, s-a inceput tratamentul cu Hydrosorb gel, hidrogel in
seringa. Datorita continutului ridicat de apa, gelul a inmuiat tesutul mort, necrozat, pana cand
acesta s-a desprins incet, delimitand tesutul sanatos. Cea mai mare parte a necrozei a fost
indepartata apoi cu un bisturiu. Curatarea plagii a fost continuata cu TenderWet 24 active
cavity, selectia dimensiunilor corespunzatoare facandu-se dupa o evaluare corecta a
dimensiunilor cavitatii. Fixarea s-a realizat cu ajutorul pansamentului din spuma poliuretanica
PermaFoam comfort (cu margini adezive). Acesta, pe langa functia de fixare, a absorbit in
mod eficient exsudatul in exces si a asigurat o protectie mecanica a plagii, crescand confortul
pacientei.

Scopul acestei strategii terapeutice a fost obtinerea unei plagi curate, in cel mai scurt timp
posibil, pentru a reduce riscul crescut de infectie. Prin efectul sau de absorbtie-clatire,
TenderWet 24 realizeaza intr-un termen scurt o curatare eficienta a plagii, menajand totodata
pacientul prin actiunea atraumatica. Spre deosebire de compresele de tifon, TenderWet 24
permite schimbarea pansamentului fara durere si fara lezarea tesutului sanatos.
Odata ce plaga a fost curatata cu TenderWet 24 active
cavity s-a continuat tratamentul cu Perma Foam cavity
(varianta pansamentului PermaFoam pentru cavitati),
dedicat pentru tamponarea plagilor profunde.

Acesta stimuleaza prin mediul umed creat formarea de

tesut nou si inchiderea ranii. Fixarea pansamentului s-a
realizat cu acelasi pansament PermaFoam comfort
pentru a mari capacitatea de absorbtie a pansamentului
si a mentine mediul umed, propice vindecarii.

Sfaturi practice in ingrijirea escarelor

Generalitati
Fie ca se afla intr-o unitate medicala fie la domiciliu, persoanele imobilizate temporar sau
permanent prezinta riscul de a dezvolta escare. Lipsa de informare despre cauzele aparitiei,
factorii agravanti, aspectul ranii in faza incipienta, modul de ingrijire al escarelor face ca de
multe ori acestea sa fie observate tarziu si sa fie tratate gresit.

Escara reprezinta o leziune a pielii care apare atunci cand tesuturile moi sunt comprimate intre
o proeminenta osoasa si un plan dur extern, pentru o perioada mai lunga de timp. Planul
extern poate fi o saltea, un scaun cu rotile sau chiar alte parti ale corpului. Prin comprimarea
tesuturilor moi (piele si muschi) circulatia sangelui care le hraneste este intrerupta, in final
ajungandu-se la degradarea si moartea tesutului.

Deoarece cei mai multi pacientii cu risc de a dezvolta escare sunt ingrijiti la domiciliu, acest
material isi doreste sa vina in sprijinul apartinatorilor, oferind sfaturi practice despre ingrijirea
si tratamentul unei escare cu pansamente moderne, hidroactive.

Cuprins articol

1. Generalitati

2. Ce sa facem si ce nu in prevenirea escarelor

3. Cum sa ingrijim pacientul cu escare

4. Curatarea ranii

5. Articole similare
Ce sa facem si ce nu in prevenirea escarelor
Pentru a preveni aparitia escarelor, pacientii expusi trebuie evaluati in asa fel incat actiunea
factorilor de risc sa poata fi redusa. Principalul factor de risc il reprezinta imobilitatea sau
limitarea posibilitatii de miscare, alaturi de alti factori agravanti precum incontinenta, starea
de nutritie si hidratatare precara, starea de inconstienta. Pentru diminuarea sau inlaturarea
acestor factori ar trebui respectate urmatoarele reguli:

Mobilizarea pacientului

1. Persoanele cu risc trebuie mobilizate/ repozitionate la 1-2 ore, acest lucru prevenind
afectarea circulatiei in zonele supuse presiunii;
2. Trebuie acordata atentie asezarii asternuturilor astfel incat acestea sa nu formeze cute, in
special in zonele predispuse formarii escarelor (zona sacrala, fese, omoplati, coate, genunchi,
calcaie etc.);
3. Mobilizarea pacientilor se face prin ridicare si repozitionare, nu prin tragere/ tarare, aceste
manevre antrenand forte de frecare ce agreseaza suplimentar pielea fragila;
4. Pentru a reduce sau indeparta presiunea din zonele predispuse se utilizeaza diverse
dispozitive anti-escara: saltele, perne, blanite, botosi. Utilizarea colacului anti-escara este
contraindicat, acesta creand alte zone de presiune.

Igiena pacientului

5. Toaleta pacientului trebuie facuta de mai multe ori pe zi, in functie de necesitati, umiditatea
excesiva si prezenta urinii respectiv a fecalelor fiind factori favorizanti pentru aparitia
escarelor. Toaleta se efectueaza cu apa calduta, nu fierbinte, si se folosesc sapunuri cu PH
neutru, evitandu-se manevre de frecare insistenta. O toaleta rapida si delicata se poate face cu
spuma de curatare Menalind;
6. In cazul pacientilor imobilizati care sufera de incontinenta, pielea din zona genitala trebuie
protejata de actiunea urinii si materiilor fecale. Crema Menalind hidrateaza pielea si formeaza
un film protector pe suprafata acesteia. Pentru absorbtia urinii este recomandata folosirea
scutecelor de unica folosinta care pot ingloba o cantitate importanta de urina, in acelasi timp
pastrand pielea uscata prin transformarea lichidului in gel si retinerea lui in corpul absorbant
(de ex. scutecul MoliCare sau slipul de unica folosinta MoliCare mobile. Pentru ca aceste
produse sa fie eficiente, trebuie aleasa marimea potrivita (in functie de circumferinta taliei
pacientului) iar schimbul trebuie efectuat la un interval de 4 6 ore (in momentul in care
marcajul de pe exteriorul produsului numit si indicator de umiditate s-a sters). Ca o protectie
suplimentara a patului se pot folosi aleze (de ex. MoliNea), acestea insa nu pot absorbi
cantitati mari de lichide si de aceea nu este recomandata folosirea lor ca unic produs de
incontinenta.

Inspectia zonelor predispuse la escare

7. Toate zonele expuse la presiune trebuie inspectate periodic pentru a observa din timp daca
exista semne de suferinta ale tesuturilor (inrosire a pielii care nu dispare in 30 de minute de la
indepartarea presiunii, formarea de vezicule, aparitia unor zone de culoare inchisa, negru-
violacee pe suprafata pielii).
Alimentatia

8. Pacientul imobilizat trebuie sa aiba o alimentatie echilibrata, cu un aport optim de proteine

si lichide. Deshidratarea duce la fragilizarea pielii si
favorizeaza aparitia leziunilor.

Cum sa ingrijim pacientul cu escare

Daca pacientul a dezvoltat totusi o escara este necesar sa va
adresati unui medic sau asistente pentru a primi sfaturi
legate de ingrijirea ranii. Alternativ va puteti adresa unei
firme de ingrijire la domiciliu (de ex. Sanacas in
Bucuresti), serviciile acestora putand fi decontate partial prin casele de asigurari de sanatate.

In practica medicala s-a dovedit ca escarele pot fi tratate cu succes prin terapia umeda bazata
pe utilizarea pansamentelor hidroactive, tipurile de pansamente folosite fiind diferite de la un
stadiu al escarei la altul. Mai multe informatii despre tratamentul escarelor cu pansamente
hidroactive gasiti aici.

In cazul in care optati pentru tratamentul local cu pansamente hidroactive se impun anumite
reguli la fiecare schimb al pansamentului pentru a evita infectarea ranii si a favoriza procesul
de vindecare. In acelasi timp trebuie continuate masurile de prevenire enumerate anterior.

Curatarea ranii
1. Pansamentele se schimba cu manusi de unica folosinta (de ex. Peha-Soft), cate o pereche
pentru fiecare manevra (indepartarea pansamentului vechi, spalarea ranii, aplicarea
pansamentului nou);
2. Spalarea ranii se face cu compresa sterila si sapun neutru. Daca plaga este infectata
curatarea se poate face cu solutie iodata (ex. Betadina);
3. Pentru spalarea regiunii din jurul ranii se foloseste o alta compresa decat cea cu care s-a
spalat rana pentru a se evita raspandirea germenilor;
4. Nu sunt indicate apa oxigenata, acidul boric sau cloramina pentru spalare, aceste solutii
avand efect de ardere a tesuturilor atunci cand sunt folosite timp indelungat;
5. La fiecare schimbare de pansament indepartarea tesuturilor moarte, depozitelor de fibrina
(depunerile galbui, aderente) si a eventualelor necroze (coji de culoare neagra) se face prin
frecarea suprafetei ranii cu o compresa sterila;

Selectia pansamentului

6. Se alege pansamentul potrivit in functie de aspectul si caracteristicile ranii. Utilizarea unui

pansament neadecvat poate sa nu amelioreze starea ranii sau chiar sa o inrautateasca. Mai
multe detalii despre selectia pansamentului corect puteti citi aici .

Fixarea pansamentului

7. Nu se folosesc pansamente autoadezive pe pielea sensibila din imediata vecinatate a ranii

(aprox. 2 cm in jurul plagii sau in zonele care prezinta modificari ale pielii ca de ex. rosesta,
vezicule etc.)
8. Pansamentele care nu au margine autoadeziva se acopera cu comprese sterile si se fixeaza,
de preferinta, in zonele care permit, cu o fasa de fixare (de ex. Peha-crepp. Alternativ se pot
folosi plasturi hipoalergeni pe suport de hartie (de ex. Omnipor) sau de material netesut (de
ex. Omnifix) lipiti cat mai la distanta de rana. In cazul pansarii unei escare in zona sacrala sau
fesiera se recomanda fixarea cu compresa si plasturi chiar si a pansamentelor autoadezive
pentru a oferi o protectie suplimentara impotriva scurgerilor de urina
si materii fecale.

Ingrijirea pielii din jurul ranii

9. Pielea sanatoasa din jurul escarei trebuie ingrijita corespunzator

pentru a preveni aparitia altor leziuni (de ex. se poate folosi in acest
scop crema de protectie Menalind, evitandu-se insa aplicarea ei direct
pe plaga).

Tratarea ranilor infectate

10. Daca rana prezinta semne de infectie (secretii purulente, miros urat, piele inconjuratoare
umflata, rosie, dureroasa si mai calda) trebuie consultat de urgenta un medic pentru a se stabili
un tratament cu antibiotice orale pe langa tratamentul local cu pansamente hidroactive;
11. Antibioticele orale se administreaza doar in urma unei culturi din plaga cu antibiograma
(test in baza caruia se identifica antibioticele la care sunt sensibili germenii din plaga).

Utilizarea preparatelor locale

12. Nu se aplica creme sau pudre cu antibiotic pe rana. Acestea pot da reactii alergice (in
cazuri extreme soc anafilactic) si pot determina rezistenta germenilor la antibioticele orale;

13. Evitati aplicarea de creme, unguente, solutii - medicamentoase sau pe baza de plante
direct pe rana deoarece acestea pot deveni un mediu de cultura pentru bacterii.

Mobilizarea pacientului

14. Pana la vindecarea completa a escarei este de evitat pozitionarea pacientului pe zona unde
este localizata rana;
15. In momentul vindecarii, reaplicarea presiunii pe zona vindecata se va face progesiv, pe
perioade de maxim 15 minute. Pe masura ce pielea capata rezistenta si nu se mai inroseste se
poate prelungi timpul de aplicare a presiunii pe zona afectata cu cate 30 de minute in fiecare
zi.

Ingrijirea pacientilor imobilizati presupune o colaborare permanenta intre acestia, familie si

personalul medical cu rolul de a aplica masurile de prevenire si de a initia cat mai devreme
tratamentul corespunzator. Cu cat factorii de risc sunt tinuti mai bine sub control si primele
indicii de aparitie a escarei sunt recunoscute mai rapid, cu atat timpul si costurile de vindecare
vor fi mai reduse.
Masuri de prevenire a escarelor

Unul din cele mai mari pericole pentru persoanele imobilizate la pat il reprezinta aparitia
escarelor. De aceea, este important sa se ia imediat masuri pentru prevenirea escarelor sau
sa se aplice un tratament escare corect pentru cele deja aparute.

Escarele sunt rani ale pielii care se dezvolta la nivelul tesuturilor moi atunci cand
proeminentele osoase sunt presate pe o suprafata externa o perioada lunga de timp. Factorii de
risc ai aparitiei escarelor de decubit sunt: umiditatea epidermei, varsta inaintata, temperatura
corpului, o stare de sanatate precara care limiteaza mobilitatea, paralizie.

Prevenirea escarelor de decubit se poate face prin reducerea intensitatii presiunii si a fortei de
forfecare exercitate asupra tesuturilor si prin identificarea factorilor de risc in vederea
diminuarii actiunii acestora. Printre metodele de prevenire a escarelor se numara:

repozitionarea pacientului la 1-2 ore, acest lucru prevenind afectarea circulatiei in

zonele supuse presiunii;

acordarea unei atentii deosebite asternuturilor, astfel incat acestea sa nu formeze cute,
in zonele predispuse formarii escarelor: zona sacrala, fese, omoplati, coate, genunchi,
calcaie;

utilizarea diverselor produse antiescare: saltea escare, perne, paturi medicale;

protejarea epidermei de umiditatea excesiva;

limitarea la maxim a perioadelor de stat in sezut;

alimentatie echilibrata, cu un aport optim de proteine si lichide.

Este foarte important ca familia unei persoane cu risc de dezvoltare a escarelor sa fie
informata asupra procesului de ingrijire la domiciliu a acesteia. Pe langa masurile de
prevenire a escarelor de decubit, familia sau persoana care se ocupa de ingrijirea acestora sa
aiba in vedere inspectia zonelor predispuse la escare pentru a observa din timp daca exista
rani ale tesuturilor.

Persoanele imobilizate in scaune cu rotile, au ca zone predispuse la aparitia escarelor: coccisul

sau fesele, omoplatii sau coloana vertebrala, partea interioara a membrelor, zona occipitala. In
cazul persoanelor imobilizate la pat, zonele predispuse formarii de escare sunt: spatele,
marginile urechii, umerii sau omoplatii, soldurile, calcaiele, gleznele sau zona interioara a
genunchiului.

Atunci cand apar, escarele se pot produce in patru stadii de evolutie: stadiul I, in care pielea
este de culoare rosie, escara fiind, de regula, deasupra unei proeminente osoase, stadiul II,
formarea unei rani deschise, putin adanca, de culoare roz-rosiatica, stadiul III, rana este mai
adanca, ajungand pana la tesutul adipos subcutanat si stadiul IV, in care leziunea se extinde
pana la nivelul muschilor sau chiar pana la os.

Tratamentul escarelor deja aparute se realizeaza cu ajutorul pansamentelor antiescare

moderne. Tratamentul cu aceste pansamente hidroactive consta in curatarea plagii, cu
pastrarea tesutului sanatos intact. Pansamentele hidroactive sunt un tratament pentru escare
eficace, contribuind la reducerea incarcarii microbiene, absorbtia secretiilor in exces si
mentinerea unui mediu umed, necesar formarii tesuturilor noi.

Ingrijirea escarelor de decubit se poate face cu aceste pansamente hidroactive in stadiul I, II si

mai rar in stadiul III. Alaturi de tratamentul modern al escarelor trebuie respectate anumite
reguli precum: pansamentele se schimba cu manusi de unica folosinta, spalarea ranii se face
cu compresa sterila si sapun neutru, daca rana este infectata curatarea se poate face cu solutie
iodata, pozitionarea pacientului pe zona opusa localizarii ranii.

Cel mai eficient mod de prevenire a escarelor este o saltea antiescare. Desi multe persoane
considera costul saltelei prea mare, costurile vindecarii escarelor le depasesc cu mult pe cele
ale saltelelor sau pernelor antiescare. Salteaua antiescare (antidecubit) si perna antiescare sunt
confectionate din materiale certificate, usor de instalat si de folosit.

Ingrijirea pacientilor imobilizati presupune o atentie deosebita si o colaborare stransa intre

acestia, familie si personalul medical, cu rolul de a aplica masurile de prevenirea escarelor si
de a institui un tratament escare corect.