Plan:

1.Introducere
1.1 Gradul de studiere a subiectului n
literatura de specialitate.
1.2 Motivul personal al alegerii acestei teme
1.3 Originea rilor Romne
2.Cuprins
2.1 Premisele unirii
2.2 Tratatul de la Paris
2.2 Divanurile ad-hoc
2.3 Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza
2.4 Participarea romanilor moldoveni din
Basarabia la unirea Moldovei cu Valahia
2.5 Recunoaterea internaional a Unirii

3. Concluzie
4. Bibliografie
1.1 Gradul de studiere a subiectului n literatura de specialitate.
Aceast tema a fost abordat i revizuit de muli istorici ,pentru c este un
eveniment major in evouia i existarea poporului romnesc.Att istoricii autohtoni
ct i istoricii strini au abordat aceast tema .Precum ,, Dumitru Ivnescu n
cartea ,,Unirea Principatelor. Momente, fapte, protagoniti.1sau,, Constantin
C.Giurescu n reflectrile sale despre ,,Istoria Romniei n date2.Pe plan
internaional aceast tema a fost abordat de ,,Adrian Goldsworthy n
cartea ,,Imperium Roman and Strategy3 .Toi menioneaza tema unirii i influea ei
asupra omenirii mondene .

1.2 Motivul personal al alegerii acestei teme.

Poporul roman cunoate n existena sa o mulime de anexiuni,aflindune sub
dominatia a unor puteri mari si tensionati din punct de vedere politic,
economic,platind diferite tributuri in suma mare,fiind influentati
cultural,religios,in stat a existat o instabilitate care a afectat toate ramurile,incepind
cu domeniul politic si terminind cu cel cultural.Din aceast cauz am ales
tema ,, Participarea romanilor moldoveni din basarabia la unirea Moldovei cu
Valahia 1857-1859pentru a vorbi despre unirea care a avut loc n aceti ani cu
ajutorul lui Alexandru Ioan Cuza .

1.3 Originea rilor Romne

naintea constituirii regiunilor tradiionale, au existat ri unde astzi se afl
Romnia, numite de istorici Romaniile populare i de cronicarii valahii, unele
constituite sub form de cnezate, altele simple comuniti rurale, cum sunt de
exemplu rile Crasnei, Lpuului, Gurghiului, Moilor, Amlaului, Fgraului,
Brsei (n Transilvania), Gilortului, Jaleului, Lotrului, Argeului, Muscelului (n
Valahia), Vrancei, Neamului, Onutului, Soroci, Iailor, Brladului, Codrului,
Ciubrciului (n r Moldovei), la care se adaug Vlahiile din sudul Dunrii
atestate prin documente sau prin toponime ca Vlasici, Vlahina, Stari Vlah,
Romania Planina. La Nord Est de Nistru a existat ara Bolohovenilor, atestat n
cronici pn la 1250 4 Constituirea Voievodatelor medievale s-a efectuat n cadrul
luptei anti-mongol i al efortului de emancipare de sub suzeranitatea regatului
ungar, care au nlesnit politica de unificare a voievozilor Bogdan i Basarab. La
captul acesteia, geografia politic a Europei de Sud-Est a nregistrat, alturi de
mai vechiul voievodat al Transilvaniei, supus i condus de maghiari, dou noi
state: Moldova i ara Romneasc (Valahia sau Vlahia n limbile strine).
nainte de cucerirea sa de ctre Turci, Dobrogea a fost un despotat cu populaie
majoritar romn, bulgar i greac, fr ca ponderea relativ a acestor trei
elemente s poat fi precizat.

1Dumitru Ivnescu (ed.), Unirea Principatelor. Momente, fapte, protagoniti, Iai, 2005.
2Constantin C. Giurescu, Istoria Romniei n date, Bucureti, 1971, p. 184
3
Adrian Goldsworthy ,Imperium Roman and Strategy,2013,p.23-46
4
A.V.Boldur, Istoria Basarabiei, Editura Frunza, p.11-119
2.1 Premisele unirii
Procesul de Unificare a celor doua state a fost bazat pe puternica apropiere
cultural i economic ntre cele dou ri, a nceput n 1848, odat cu realizarea
uniunii vamale ntre Moldova i ara Romneasc, n timpul domniilor lui Mihail
Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodmntul rzboiului Crimeii a dus la
un context european favorabil realizrii unirii. Votul popular favorabil unirii n
ambele ri, rezultat n urma unor Adunri ad-hoc n 1857 a dus la Convenia de la
Paris din 1858, o nelegere ntre Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai
mult formal ntre cele dou ri, cu guverne diferite i cu unele instituii comune.
La nceputul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost
ales ca domnitor al Moldovei i rii Romneti, act care a adus cele dou state
ntr-o uniune personal. n 1862, cu ajutorul unionitilor din cele dou ri, Cuza a
unificat Parlamentul i Guvernul, realiznd unirea politic. Dup nlturarea sa de
la putere n 1866, unirea a fost consolidat prin aducerea pe tron a principelui
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituia adoptat n acel an a denumit
noul stat Romnia.5

2.2 Tratatul de la Paris

Tratatul prevedea respectarea integritii Imperiului Otoman transformarea Mrii
Negre n teritoriu neutru, nchis tuturor navelor militare , pe rmul mrii fiind
interzise construirea de fortificaii sau prezena armamentelor de orice fel . Era
stabilit libera circulaie pe Dunre sub supravegherea Comisiei Europene a
Dunrii .Basarabia rmnea, n continuare, n stpnirea Imperiului Rus, dar partea
sa sudic (Cahul, Bolgrad i Ismail i, implicit, controlul asupra gurilor Dunrii)
era retrocedat Moldovei . Principatele Dunrene Moldova i Valahia
rmneau, n mod oficial, sub suzeranitatea otoman . Se nfiinau i convocau
imediat Adunrile ad-hoc care s exprime voina populaiei cu privire la
organizarea definitiv a principatelor i se nfiina armata naional pentru
meninerea ordinii interne i asigurarea frontierelor . Turcia nu putea interveni n
principate dect cu acordul puterilor contractante .Tratatul stabilea, de asemenea,
demilitarizarea Insulelor land din Marea Baltic , care aparineau Marelui Ducat
al Finlandei, aflat sub suzeranitatea Imperiului Rus. Fortreaa Bomarsund fusese
distrus de forele franco-britanice n 1854, aliaii dorind s mpiedice ruii s
foloseac aceste insule ca baze militare.
Pacea de la Paris a confirmat eecul politicii arului Nicolae I:
-Rusia a pierdut controlul asupra gurilor Dunrii;
-Rusia a fost obligat s abandoneze preteniile de protecie a intereselor cretinilor
ortodoci din Imperiul Otoman (rol pe care l pstra Frana);
-Rusia i-a pierdut influena asupra Principatelor Romne, care, alturi de Serbia,
au primit un grad sporit de independen.6
5Dan Berindei, Epoca Unirii, Editura Academiei, Bucureti, 1979.

6
Edouard Gourdon, Histoire du Congrs de Paris, Paris, 1857,

2.2 Divanurile ad-hoc

Deciziile adoptate prin tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau
intrarea Principatelor Romne sub garania colectiv a puterilor europene,
revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunrilor ad-hoc care s exprime
atitudinea romnilor n privina unirii, integrarea n graniele Moldovei a trei judee
din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad i Ismail), trimiterea n Principate a unei
Comisii Europene cu misiunea de a propune bazele viitoarei lor organizri,
libertatea navigaiei pe Dunre, .a.Adunrile ad-hoc aveau caracter consultativ, i
erau alctuite din reprezentani ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, rnimii
clcae, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor
Romne.Alegerile pentru Divanurile ad-hoc au fost marcate de mari tensiuni. Dac
n ara Romneasc majoritatea covritoare a opiniei publice susinea ideea
Unirii, n Moldova lucrurile se artau mai complicate. Partida unionist,
reprezentat de personaliti ca Alexandru Ioan Cuza, Mihail Koglniceanu,
Manolache Costache Epureanu, Anastasie Panu etc. avea n faa ei opoziia
separatitilor moldoveni (Nicolae Istrate, ideologul micrii separatiste, Gheorghe
Asachi, Costache Negruzzi etc.).7 Acetia doreau meninerea separrii, motivndu-
i opiunea prin posibila decdere a Iailor i a Moldovei, odat cu mutarea
capitalei la Bucureti, ceea ce s-a i ntmplat dup 1861.Avnd de partea lor
sprijinul marilor puteri antiunioniste, Austria i Turcia, precum i pe cel al
caimacamului (lociitorului domnesc) Todiri Bal (nlocuit, dup moartea sa, de
Nicolae Vogoride, aspirant la tronul Moldovei), separatitii au reuit, ntr-o prim
faz, s ctige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova (la 19 iulie 1857). n
dorina de a-i realiza visul de domnie, Vogoride a falsificat listele electorale de
reprezentare n Divanul ad-hoc, prin nlocuirea listelor electorale ale unionitilor cu
cele ale antiunionitilor. Aceast manevr fcea ca numarul reprezentanilor celor
care nu mprteau idealul de unire sa fie majoritar n Divan. n mai 1857,
Ecaterina Vogoride a sustras o parte din corespondena secret purtat de soul ei
cu rudele din Constantinopol. n acele scrisori, lui Vogoride i era promis domnia
dac ar fi reuit s zdrniceasc unirea Moldovei cu Muntenia, falsificnd
alegerile pentru Divanul ad-hoc.[1] Cu ajutorul lui Costache Negri scrisorile
compromitoare au fost publicate n ziarul unionist "L'Etoile d'Orient"8, ce aprea
la Bruxelles, traduceri ale scrisorilor aprnd la scurt timp i n Moldova. Cnd
sultanul Abdlmecid, cu asigurrile Austriei Imperiale, nu a anulat alegerile,
ceilali supervizori (Imperiul Francez, Rusia Imperial, Prusia i Regatul Sardiniei)
au rupt relaiile diplomatice cu Imperiul Otoman n 4 august.Tensiunile dintre
Anglia, Austria, ce ncurajau Poarta s nu accepte noi alegeri, i celelalte state
participante la Congresul de la Paris, au fost dezamorsate de ntlnirea de la
Osborne (9 august) dintre Napoleon III i Regina Victoria, n urma creia alegerile
falsificate de Vogoride au fost anulate.
7 Lista membrilor Divanului Ad-hoc al Moldovei, n Revista Ilustrat General, anul III, no. 2-3, Bucureti, 1929

8Edouard Gourdon, Histoire du Congrs de Paris, Paris, 1857, pg. 28

n schimbul anulrii alegerilor din Moldova, Napoleon al III-lea accepta varianta

unei uniri pariale a Principatelor, acestea urmnd a avea doi domni, dou guverne,
dou Adunri Legislative (parlamente). Instituiile comune urmau a fi nalta Curte
de Casaie i Justiie, Comisia Central de la Focani, ce avea s se ocupe cu
elaborarea legilor de interes comun pentru ambele Principate i armata.Au avut loc
noi alegeri, astfel nct la 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al
Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, i prin
documentele redactate, au fost puse bazele fuzionrii celor dou principate. In
perioada de 7-9 octombrie 1857 sunt elaborate Rezolutiile prin care se cerea:8

Respectarea drepturilor Principatelor i indeosebi a autonomiei lor in

cuprinderea vechilor lor capitulatii incheiate cu Inalta Poarta in anii 1393, 1460,
1511 i 1634;
Unirea Principatelor intr-un stat sub numele de Romania;
Prin strain cu motenirea tronului,ales dintr-o dinastie domnitoare dintre
cele europene i ai carui mostenitori sa fie crescuti in religia tarii;
Neutralitatea pamintului Principatelor;
Puterea legiuitoare incredintata Adunarii Obtesti,in care sa fie reprezentate
toate interesele natiei.
Principatele isi pastrau autonomia sub suzeranitatea Portii si sub protecia
celor sapte puteri;
Se adopta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei,fiecare
avand institutii proprii;
Se infiintau instituii comune precum Comisia Central de la Focani (care
elabora proiectele de legi de interes comun),Inalta Curte de Justiie i
Casatie,armata;
Se prevedeau principii de organizare si modernizare a viitorului stat
(separaia puterilor in stat,desfiintarea privilegiilor de clasa,egalitatea in faa
legii,drepturi politice pentru crestini,libertatea individului.
2.3 Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza
Dupa ce a obtinut confirmare internationala,domnitorul Cuza intreprinde o serie
de actiuni menite sa consolideze actul unificarii.Primul Pas a facut in Martie
1859,prin unificarea misiunilor diplomatice ale Moldovei si Tarii Romanesti de
la Constantinopol.In Mai 1859 isi incepe activitatea Comisia Centrala de la
Focsani,a carei preocupare de baza era uniformizarea legislativa a tarii.Unirea
devine practic ireversibila o data cu unificarea institutiilor si serviciilor
publice,a seviciilor vamale,de telegraf,a cursului monetar din cele doua tari.Sint
unificate cele doua armate in anul 1859-1860.Capitala tarii devine orasul
Bucuresti.9Desfasurarea procesului de modernizare a societatii a insemnat
importante transformari in viata sociala.Desfiintarea privilegiilor si egalitatea
tuturor in fata legii au facut posibila angajarea burgheziei in noul aparat de
stat.10
 9
Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura Humanitas, 1998, pag. 278.
10
Mihai Tasca, Adevrul 27 martie 2013,pag.234
Schimbarile calitative din aparatul de stat au dus la impunerea mosierimii la
plata capitatiei,la sat au fost anulate pedepsele corporale si organizate primele
judecatoresti satesti.Aceste schimbari pregateau terenul pentru unificarea
politica a statului.Constituirea unei Adunari Legiuitoare unice si a unui guvern
trebuia sa incheie procesul de unificare administrativa si legislativa.Necesitatea
unor atare masuri era expusa de catre domnisor intr-un memoriu adresat
Marilor Puteri,in care se argumenta necesitatea unificarii politice depline a
romanilor,Pentru o abtine acordul Portii,in septembrie 1860,Alexandru Ioan
Cuza efectuieaza o vizita la Constantinopol,unde a fost tratat ca un veritabil
suzeran.in Septembrie,octombrie 1861,la propunerea portii,la Constantinopol
este convocata o noua conferinta a Marilor Puteri.Acestea admiteau revizuirea
textului Conventiei de la Paris (1858) si unificarea institutiilor legislative si
administrative ale Principatelor Unite.La 11 decembrie 1861,Alexandru Ioan
Cuza,prin intermediul unei proclamatii catre tara,anunta oficial recunoasterea
Unirii Principatelor de catre puterile garante.Drept rezultat,la 22 ianuarie
1862,s-a format primul guvern roman cu autoritate asupra ambelor parti a
noului stat.Peste doua zile la 24 ianuarie,la Bucuresti,isi inaugura lucrarile un
parlament unic,alcatuit din deputati moldoveni si romani.In aceasta prima
sedinta a adunarii legislative,Cuza a declarat in mod solemn unirea definitiva a
Principatelor.
2.4 Participarea romanilor moldoveni din Basarabia la unirea Moldovei cu
Valahia
Alexandru Ioan Cuza a fost nu numai domnul unirii,ci si un,domn al reformelor.In
cursul domniei sale de sapte ani,societatea romaneasca a trait un proces de
innoire.La 13-14 decembrie 1863 este votata legea cu privire la secularizarea
averilor manastiresti,inclusiv a manastirilor inchinate.Numeroase manastiri
romanesti,impreuna cu averile lor,incepind cu secolul al 15-le,fusesera inchinate
Locurilor Sfinte.Cu timpul,statutul lor suferise schimbari in dauna intereselor
romanesti.In ura secularizarii,peste 25% din terenul arabil al tarii si alte bunuri au
reintrat in proprietatea statului.La 14-26 August 1864 este votata cea mai
importanta reforma-Legea Rurala,prin care 511896 familii de tarani sint
improprietariti cu peste 2 mil.ha de pamint arabil.Conform prevederilor legii,pina
la 2/3 din domeniul mosierului urma distribuite taranilor.Loturile erau repartizate
taranilor in functie de numarul animalelor de tractiune de care dispuneau acestia.In
baza acestui principiu,taranii erau divizati in trei categorii: fruntasi (4 boi),
mijlocasi (2 boi), si palmasi (cei fara vite).11In consecinta,suprafetele loturilor cu
care erau improprietariti taranii variau: in Romania intre 2 si 5,5 ha pentru fiecare
familie,iar in Moldova intre 3 si 7,2 ha.Legea disfiinta obligatiile senioriale ale
taranilor.Realizarea reformei agrare a avut si lacune.Din cauza abuzurilor comise
de catre organele locale,care erau la cheremul mosierilor,zeci de mii de tarani au
ramas fara pamint.
11 Nicolae Drguin Unirea rilor Romneti, ed.2008 p.56

Pastrarea marii proprietati funciare mosieresti si inzestrarea taranilor cu mici

suprafete de pamint cauzau dependenta economica a taranimii de
mosierime.Pentru loturile obtinute,taranii erau obligati sa achite o suma de
despagubire esalonata pe un termen de 15 ani.Se interzicea instrainarea loturilor
pe o perioada de 30 de ani.Reforma agrara a impulsionat dezvoltarea relatiilor
capitaliste in agricultura Ramaniei.Alexandru Ioan Cuza a contribuit in mod
substantial la organizarea si modernizarea comertului,meseriilor,industriei si
transportului.Afost creata Camera de Comert si elaborat Codul Comercial.Este
infiintata Scoala de Poduri si Sosele.In 1864 a fost adoptata legea cu privire la
introducerea sistemului de unitati si masuri metrice.Legea comunala si cea cu
privire la infiintarea consiliilor Judetene introduceau principii moderne
occidentale in administratia publica locala.In aceeasi perioasa,armata romana
este reformata,fiind dotata cu armament modern.Intarirea capacitatii militare era
una din grijile constante ale lui Cuza.Armata a atins un efectiv permament de
40 000 de ostasi.Este proclamat principiul egalitatii tuturor in fata legii si
introdusa plata obligatorie a impozitilor de catre toate categoriile sociale.O
noua lege electorala a marit numarul persoanelor ce se bucurau de drepturi
politice.Astfel,sint asigurate libertatile individuale,inviolabilitatea proprietatii
private.Alexandru Ioan Cuza acorda o atentie speciala sistemului judiciar,pe
care-l il reformeaza dupa modelul occidental.Sint adoptate Codul Civil si Codul
Penal,inspirat din codul Civil a Lui Napoleon (1804),care au condus la
consolidarea statului roman si la inlaturarea ingerintelor puterilor europene in
viata interna a Romaniei.Prin legea instructiunii,invatamintul primar de patru
ani devine obligatoriu si gratuit.Era o performanta ce continua sa ramina un
deziderat pentru multe tari occidentale.In fiecare sat urma sa fie edificata cite o
scoala.Sa extinda invatamintul secundar si cel universitar.In timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza a fost introdus alfabetul latin.Marele merit a lui
Alexandru Ioan Cuza a fost aducerea recunoasterii internationale a unirii
Principatelor Moldovei si Valahiei intr-un singur stat,prin reformele sale in toate
domeniile,politic,agrar si social. Noua tara a inceput sa se numeasca Romania
abia dupa abdicarea lui Cuza,din anul 1866 cind a fost redactata prima
constitutie.

2.5Recunoaterea Internaional
Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea nfptuirii
statului naional romn unitar. Impus sub o puternic presiune popular, cu
deosebire la Bucureti, alegerea ca domn al rii Romneti a lui Alexandru
loan Cuza avea s-i gseasc o confirmare deplin la marea manifestare
prilejuit de sosirea alesului naiunii n capitala muntean.Cea mai stringent
problem era recunoaterea internaional a alegerilor12. Faptul mplinit la 24
ianuarie 1859 era considerat de Poart i de Austria drept o nclcare a
Conveniei de la Paris. 13
 12
N. Isar, O istorie a principatelor Romne: de la emancipare politic la unire, 1769-1859,Bucureti, 2010
13
Foceneanu, Eleodor: Istoria constituional a Romniei 1859-1991, pg. 17-18, Ediia a II-a, Editura Humanitas, Bucureti, 1992.

Situaia creat n cele dou Principate urma s fac, de altfel, obiectul unei noi
Conferine internaionale, care se deschidea la Paris, la 26 martie/7 aprilie - 25
aug./6 sept. Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui Alexandru I. Cuza,
au vizitat capitalele Marilor Puteri garante i au reuit s ctige sprijin pentru
cauza romneasc. nc n a doua edin a Conferinei (1/13 aprilie) Frana, Rusia,
Anglia, Prusia i Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiul Otoman i Austria
ns tergiversau; mai mult, se afl c se punea la cale o intervenie militar peste
Dunre. Alexandru I. Cuza rspunse energic. La 20 aprilie, la Floreti, ntre Ploieti
i Cmpina, armata moldo-muntean era concentrat spre a face fa oricrei
situaii. Dup alte ameninri, sub presiunea celorlalte puteri garante, Poarta a
acceptat oficial, odat cu Austria, n a 3-a edin a Conferinei de la Paris (25
august/7 septembrie), s recunoasc, la rndul ei, dubla alegere. Detensionarea
situaiei, att n relaiile cu Imperiul Otoman, ct i cu cel Habsburgic, l determin
pe domn s ordone nchiderea taberei de la Floreti (1 septembrie 1859).Astfel
mplinit recunoaterea situaiei de fapt, impus la 24 ianuarie, obiectivul imediat
urmtor era acceptarea de ctre puterile garante a Unirii depline. Fr a atepta
verdictul altor reuniuni internaionale, Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea
aparatului de stat, remediind din mers consecinele hotrrilor adoptate prin
Convenia de la Paris. Misiunile diplomatice ale Principatelor la Constantinopol
erau reunite nc n cursul anului 1859 (martie), cu Costache Negri, recunoscut
chiar de ctre Poart, drept unic reprezentant al celor dou ri. Unificarea armatei
ncepea cu deplasri de uniti militare moldovene, la Bucureti i muntene, la Iai;
tabra de la Floreti s-a bucurat de o comand unic. n cursul anului 1860, statele
majore, instrucia, administraia i intendena au fost aezate sub o singur
autoritate, iar aceeai persoan - generalul Ion Emanoil Florescu - a fost numit n
funcia de ministru de rzboi n ambele ri. La serviciul telegrafului moldovean i
muntean este numit ca inspector general Cezar Librecht.La Focani, nu fr
dificulti, i ncepuse activitatea Comisia Central care, potrivit Conveniei de la
Paris, trebuia s elaboreze legile, comune celor dou ri. n cei trei ani de
activitate (1859- 1862) din proiectele sale au fost aprobate de Adunarea, electiv i
promulgate de domn doar cele referitoare la Curtea de Casaie i la domeniul
funciar (care traducea n fapt principiul egalitii fiscal).Austria, vehement
dumnoas, a trebuit s accepte c legile statului romn sunt valabile i pentru
locuitorii cezaro-crieti aflai aici cu afaceri. Maghiarii i polonezii, care voiau s
rmn n Principate sau s tranziteze spre alte regiuni, sunt protejai de guvern i
de domn n spiritul dreptului la azil politic, oferindu-li-se la plecare chiar
mijloacele necesare.Frana, apoi Rusia, Italia i Prusia erau de acord cu unirea
deplin. Alexandru I. Cuza atepta hotrrea Conferinei de la Constantinopol
convocat n acest scop. Cum era de ateptat, nc din prima edin Poarta a cerut
dreptul de intervenie n Principate, n cazul unor noi nclcri ale Conveniei de la
Paris, iar Austria a admis unirea doar pe durata domniei lui Alexandru I.
Cuza.
La nceputul lunii noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar n condiii
considerate, n ar, inacceptabile.Fermitatea lui Alexandru I. Cuza, reacia
energic Camerelor i a guvernelor, poziia intransigent a lui C. Negri i
atitudinea favorabil a majoritii Marilor Puteri garante i-au fcut n cele din
urm efectul. La captul Conferinei, Poarta a elaborat un nou firman (4/16
decembrie 1861) prin care a renunat la condiiile anterior solicitate, Austria
pstrndu-i vechea poziie.irul de reforme iniiate de Cuza i venirea mai apoi pe
tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura att de sprijinul
Franei ct i cel al Prusiei, a fcut ca actul de la 1859 s fie ireversibil. Din 1866,
potrivit Constituiei promulgate la 1 iulie, Principatele Unite ncep s se numeasc
oficial Romnia.
3. Concluzie
Prin realizarea unirii depline a Principatelor Moldovei cu Principatele Valahiei au
fost puse bazele statului roman modern,Societatea romaneasca paseste intr-o
perioada de importante reforme modernizatoare.Statul Moldova insfirsit s-a
rasuflat de dupa marele perioade din trecut cind se afla sub ocupatii straine,fiind ca
o colonie al Marilor Puteri ai Europei.Moldova a pasit intr-o perioada noua
uninduse cu Valahia si cunoscind o inflorire politica,economica si sociala.

4.Bibliografie

1.Dumitru Ivnescu Unirea Principatelor. Momente, fapte, protagoniti

2.Constantin C. Giurescu ,,Istoria Romniei n date

3. Adrian Goldsworthy ,,Imperium Roman and Strategy

4.A.V.Boldur,,Istoria Basarabiei
5. Dan Berindei,,Epoca Unirii
6.Edouard Gourdon,,Histoire du Congrs de Paris
7. Lista membrilor Divanului Ad-hoc al Moldovei, n Revista Ilustrat General
8.Edouard Gourdon,,Histoire du Congrs de Paris
9.Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura Humanitas
10.Mihai Tasca,, Adevrul
11.Nicolae,, Drguin Unirea rilor Romneti
12. N. Isar ,,O istorie a principatelor Romne: de la emancipare politic la unire
13.Foceneanu, Eleodor,, Istoria constituional a Romniei 1859-1991
 Referat tiinific cu tematica:
Participarea romanilor
moldoveni din basarabia la
unirea Moldovei cu Valahia
1857-1859

Grupa D-163
Student:Ciobanu Dumitru

Dr., conf.
univ. Dumitru C. Grama