COLEGIUL ECONOMIC CALARASI

PROIECT
pentru obtinerea certificatului de calificare profesionala nivel 4

Profil: Servicii
Specializarea : Tehnician in turism

Coordonator:

Absolvent:

CALARASI
 TEMA : Valoarea
potenialului turistic al
Carpailor Meridionali
 CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I
I.1 Potentialul turistic ......................................................... pag
I.2 Caracterizarea celor mai iportante obiective turistice din cadrul potentialului
touristic pag
I. 3. Forme de turism ce pot fi practicate.............................................. pag

CAPITOLUL II
I.1Studiu de caz-Conceperea si comercializarea unui produs turistic ocazionat de
atractivitatea potentialului turistic antropic
II.1 Primirea si studierea cereri pentru elaborarea programului turistic pag
II.2. Studierea pietei ......................................................................... pagstudierea
ofertei concurentei si a propriei oferte;....................
analiza ofertei prestatorilor directi-furnizori de servicii(unitati de
cazare,restaurante,unitati de agrement,centre de conferinte etc.)
II. 3. Selectarea obiectivelor turistice,serviciilor oferite si unitatilor prestatoare(in
functie de tipologia clientelei si particularitatile cererii)................ pag
II. 4. Elaborarea propriu zisa a programului turistic pag
- programul actiunilor turistice
- analiza de pret
II. 5. Asigurarea serviciilor pe parcursul calatoriei
- incheierea unor contracte conventii cu prestatorii de servicii.............
- comenzi de rezervare..........................................................................
II. 6. Comercializarea produsului turistic............................................ pag
II.7 Conditii generale si particulare de vinzare ............................... pag
II. 8. Urmrirea satisfaciei in consum................................... pag

CONCLUZII RECOMANDARI ............................................................... pag

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................. pag

ANEXE (documente, imagini obiective, harta turistica, etc.) ................. pag

 ARGUMENT

Turismul, ca activitate uman n continu evoluie, s-a format i dezvoltat n

interaciune cu mediul geografic natural, care a exercitat permanent o influen direct
n dezvoltarea societii, n ansamblul su.
Cadrul de desfurare a activitilor specifice acestui domeniu, respectiv mediul
turismului, pe care l denumim geosistemul habitatului turismogen, trebuie s
beneficieze de valene turistice, a cror valoare potenial calitativ i cantitativ este n
msur s determine un anumit flux de turiti. Ca rezultat al aciunii modelatoare a
factorilor naturali, pe de-o parte, iar pe de alt parte a celor antropici asupra mediului
ambiant, potenialul turistic al unui teritoriu, indiferent de suprafaa pe care acesta se
desfoar, reprezint o manifestare spaial-funcional a capacitilor habitatului
respectiv de-a susine activiti specifice domeniului turismului.
n abordarea temei lucrrii Valorificarea potenialul turistic al Carpatilor
Meridionali am ncercat s identificm complexitatea caracteristicilor mediului
geografic destinat practicrii turismului, a ponderii cantitative i calitative a acestora,
dintr-o nou perspectiv. In aceast grup montana se impune contrastul de care se leaga
o mare varietate de forme de relief.
Potentialul turistic al acestor munti este deosebit de mare, acest grup situandu-
se printre primele unitati montane din Carpatii romanesti Peisajul oferit de Muntii
Parang este unul exceptional, imbinand caractere alpine si subalpine, relieful glaciar, o
vegetatie foarte bogata, vaile remarcabile ale Jiului, Lotrului si Latoritei, suprafete de ski
naturale si amenajate si statiuni turistice. In plus, o valoare turistica deosebita a Muntilor
Parang este data de prezenta celei mai pitoresti sosele transcarpatice, Transalpina, sau
drumul national DN67 C, care leaga Orasul Sebes dinTransilvania de Localitatea
Novaci din Oltenia sau Transfgran care incepe din comuna Arefu, in judetul Arges, la
kilometrul 61 al DN7C si se termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN1.
Are circa 91,5 kilometri lungime si doua benzi de circulatie.
Am ales aceasta tema VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC IN
CARPAII MERIDIONALI pentru a evidential importana, frumuseea celor mai
importante obiective turistice din aceast zon i bogaiile munilor din ara noastr, ce
sunt puncte de atracie deosebit prin diversitatea peisagistica, traseele montane
spectaculoase de o
frumusee inedita,
condiii naturale
excepionale, arii naturale
protejate ce te atrag spre a
le vizita i cunoate....
CAPITOLUL I

I.1 Potentialul turistic al Carpatilor Meridionali

Asezarea geografica

Carpaii Meridionali, alturi de Carpaii Orientali i Carpaii Occidentali reprezint

cele trei mari grupe muntoase ale Romniei. Denumirea lor este dat referitor la poziia
lor geografic (la sud, deci meridionali ca poziie) fa de Depresiunea Colinar
a Transilvaniei, care reprezint simultan i limita lor nordic.
Limita lor vestic, spre Carpaii Occidentali, este culoarul depresionar Cerna-Timi-
Bistra-Haeg-tei-Ortie, iar limita lor estic (spre Carpaii Curburii) o reprezint Valea
Prahovei. Limita sudic a Carpailor Meridionali o reprezint un abrupt major (pe alocuri
avnd o diferen de nivel pn la 1000 m) format din trei grupe: Subcarpaii
Curburii(ntre Prahova i Dmbovia), Subcarpaii Getici (ntre Dmbovia i Motru)
i Podiul Mehedini (ntre Motru i Dunre).

n Carpaii Meridionali se disting patru grupe majore de muni:

Grupa montan Bucegi-Leaota-Piatra Craiului, sau grupa extrem estic;

Grupa montan Iezer-Ppua-Fgra, sau grupa estic;

Grupa montan ureanu-Parng-Lotrului, sau grupa central i

Grupa montan Retezat-Godeanu, sau grupa vestic,

Caracterele generale ale Carpatilor Meridionali se pot rezuma astfel:

- au cele mai mri altitudini, sunt masivi, putin fragmentati si relativ rigizi datorita
substratului predominant cristalin; altitudinile mari (la peste 1800 - 2000 m) le confera un
caracter alpin evident;
- desi resursele sunt relativ putine, existenta bazinului huilifer Petrosani si a resuselor
hidroenergetice le confera un potential energetic ridicat;
- climatul montan si alpin si dezvoltarea pe altitudine a reliefului influenteaza etajarea
verticala puternica a vegetatiei, faunei si solurilor, in acest fel, in cadrul Carpatilor
Meridionali (fata de celelalte ramuri carpatice mai scunde, fragmentate si mai intinse) se
observa cel mai bine etajarea caracteristicilor fizico-geografice;
- conditiile relativ dificile nu au impiedicat umanizarea lor straveche si utilizarea
economica a resurselor de baza (paduri, pasuni si fanete). Carpatii meridionali au
constituit in mai multe ocazii un teritoriu de adapost, cu deosebire in vremea navalirii
popoarelor migratoare.
Grupa Bucegi
Se desfasoar ntre Valea Prahovei (n est) i vile Dmboviei i Brsei (n vest). n
partea nordic se nvecineaz cu Depr. Braov, iar n partea de sud cu Subcarpaii de
Curbur. Este format din trei masive muntoase cu nlimi de peste 2000m. Din punct de
vedere structural, aceast grup este format din calcare, conglomerate i roci cristaline.
Masivul Bucegi este format din conglomerate depuse peste o baza de roci cristaline, n
timp ce masivul Leaota este format majoritar din isturi cristaline, avnd doar n zonele
periferice roci sedimentare.
Masive muntoase:
M.Bucegi
M.Leaota
M.Piatra Craiului
Grupa Fgra
Este limitat n partea estic de vile Dmboviei i Brsei, ce o despart de grupa
Bucegi. n partea vestic se nvecineaz cu grupa Parng, de care este desparit de ctre
valea Oltului. La nord se nvecineaz cu depresiunea Fgra i cu Subcarpaii Getici n
sud. Din punct de vedere structural, este format n principal din roci cristaline la care se
mai adaug pe alocuri i roci sedimentare. Aceast grup reprezint cea mai nalta zon
montan din ara noastr, deoarece Munii Fgra, ce se ntind pe toata lungimea sa n
partea nordic, au sase vrfuri cu nlimi de peste 2500 de metri i tot odata cel mai nalt
varf din carpai (vf. Moldoveanu 2544m). n partea sudic a grupei se ntind alte patru
masive muntoase, dintre care Munii Iezer ating inlimea de 2462m n vf. Iezerul Mare.
Celelalte masive sunt munii Ghitu, Fruni i Cozia.
Masive muntoase:
M. Fgra
M. Iezer
M. Ghiu
M. Fruni
M. Cozia
Depresiuni:
Depr. Lovitei
Grupa Parng
Se ntinde de la valea Oltului (n est) pn la vile Jiului i ale Streiului (n vest). La
nord se nvecineaz cu Depresiunea Colinar a Transilvaniei, iar n sud cu Subcarpaii
Getici. Din punct de vedere structural, munii din aceasta grup, sunt alctuii aproape n
totalitate din roci cristaline dar mai exist si calcare. Aceasta grup are cea mai mare
ntindere din Carpaii Meridionali.
Masive muntoase:
M. Parng (sud-vest)
 M. Sureanu (nord-vest)
M. Cpnii (sud-est)
M. Latoriei (centru)
M. Lotrului (est)
M. Cindrel (nord-est)
Grupa Retezat-Godeanu
Aceast grup este despartit de grupa Parng (aflat la est) prin culoarele Jiu i Strei.
n nord, culoarul Bistrei desparte acesti muni de Munii Poiana Rusc. Partea sudic se
nvecineaz cu Podiul Mehedini i Subcarpaii Getici. Structural, sunt formai majoritar
din roci cristaline, doar n partea sudic mai exist calcare i conglomerate.
Masive muntoase:
M. Godeanu (centru)
M. Retezat (nord-est)
M. arcu (nord-vest)
M. Vulcan (sud-est)
M. Cernei (sud-vest)
M. Mehedini (sud-sud-vest)
Depresiuni
Depr. Petrosani
Depr. Haeg
Depr. Clan

Potentialul Carpatilor Meridionali

Au un important potential turistic, dat mai ales de varietatea si atractivitatea peisagistica,

marea bogatie a formelor glaciare si carstice, ntinsele domenii alpine si schiabile,
multimea lacurilor glaciare etc.

-abrupturi aproape verticale, de sute de metri inaltime (Caraiman, Costila), creste si

muchii spectaculoase generand peste 256 de trasee pentru alpinism cu grade diferite de
dificultate

-relief glaciar: vai si circuri glaciare cu intinse panze de grohotis de un pitoresc

deosebit :Hornul si Valea Malaiestilor
-vai salbatice cu cascade Urlatoarea, Vanturis, Valea Jepilor, Valea Alba
-relief carstic cu forme de mare atractivitate pe Valea Ialomitei: Pestera
Ialomicioara, Cheile Ursilor, Tatarului, Zanoagei, Orzei, Pesterii, Cascada
Doamnele
-lacurile Scropoasa si Bolboci pe Ialomita (de baraj artificial), in apropierea Cheilor
Zanoagei
- Platoul Bucegi situat la circa 2000m cu pajisti alpine si renumitele stanci cu forme
bizare Babele si Sfinxul
-important domeniul skiabil amenajat in statiunile Sinaia, Busteni, Azuga
- o retea densa de poteci marcate: peste 25
-rezervatii stiintifice: Bucegi cu paduri de brad, fag, Pestera Ialomicioara, Valea
Malaiestilor, Poiana Crucii Cocora etc
-monumentele istorice: Castelul Peles, construit intre 1875 - 1883 in stil german
renascentist, cu elemente gotice; Castelele: Pelisor si Castelul de
vanatoare, Manastirea Sinaia, intemeiata intre 1690 - 1695 de Spatarul Mihail
Cantacuzino; Casa Memoriala George Enescu etc.
Culoarul Rucar-Bran (1254m)
- axa turistica de legatura intre partile centrala si sudica a tarii (judetele Arges si Brasov)
- situat intre muntii Bucegi-Leaota pe de o parte si Piatra Craiului pe de alta parte
- se caracterizeaza prin atractii de mare spectaculozitate
- elemente peisagistice
- relief carstic pe Valea Dambovicioarei :
- cheile Dambovicioarei, Ghimbavului si Rudaritei
- Pesterile Dambovicioara, Ursilor, Coltu Surpat
- vestigii medievale :
- ruinele unei fortarete feudale Podul Dambovitei
- Castelul Bran
- Manastirea Namaiesti
- mausoleul Mateias inchinat memoriei eroilor din primul razboi mondial
- satele agroturistice:
- Dragoslavbele, Rucar, Podul Dambovitei (judetul Arges)
- Bran, Moeciu, Sirnea, Fundata
unde se evidentiaza elemente de etnografie si folclor specifice : artizanat, sculptura in
lemn si arhitectura populara, port popular, sarbatori traditionale, branzeturi cascaval
afumat, branza de burduf in coaja de brad.
 I.2 Caracterizarea celor mai iportante obiective turistice din cadrul potentialului
turistic
Transfgran

Traseul Transfgran se intinde pe o lungime de aproape 90 km pe doua benzi

de circulatie. Directia recomandata pentru strabaterea acestuia cu autoturismul este
dinspre sud spre nord, din cauza pantei mai abrupte pe versantul nordic al
Muntilor Fagaras. Traseul este deosebit datorita peisajelor intalnite, cu multe curbe
periculoase, diferente mari de nivel, stanci si prapastii precum si cascade abrupte.
Peisajul este foarte frumos si in acelais timp salbatic avand in partea laterala prapastii pe
o suprafata de 9 km. Din cauza faptului ca traseul este situat in cei mai inalti ai tarii,
acesta poate fi strabatut doar vara.
Transfagarasanul face legatura intre Muntenia si Transilvania respectiv intre
judetul Sibiu si Curtea de Arges. Traseul prezinta o mare atractie pentru turisti datorita
peisajelor fascinante create de relieful glaciar. Aici intalnim lacurile Vidraru, Capra,
cabane, Complexul Cumpana si telecabina Balea, cascada si Lacul Balea.
Transfagarasanul incepe din comuna Arefu, in judetul Arges, la kilometrul 61 al
DN7C si se termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN1. Are circa 91,5
kilometri lungime si doua benzi de circulatie.
Are mai multe tunele si viaducte, la Balea Lac soseaua trece prin cel mai lung tunel din
Romania (887 m), Tunelul Balea. Tunelul nu este iluminat artificial. Soseaua este inchisa
traficului de la sfarsitul lunii octombrie pana in luna iunie din cauza drumului inzapezit.
Pe timp de iarna transportul de la Balea Cascada la Balea Lac se poate face cu telecabina
pe o distan de 3800m.

Tunelul rutier Capra-Balea Lac strabate

muntele Paltinul intre cotele 2.025 si
2.042 de metri. Cu o lungime de 887 de
metri, este cel mai lung tunel rutier din
Romania si cea mai inalta constructie
destinata transportului cu masina din
Romania. Lacul glaciar Balea s-a
format intr-un circ glaciar si se intinde
intre Defileul Oltului si Muntii Piatra
Craiului . Situat la peste 2.000 de metri,
lacul are o suprafata de peste 360 de
metri patrati, iar in cel mai adanc loc
atinge 11 metri. Din 1932 toata
suprafata lacului si aproape 200 de
hectare din jurul sau au fost declarate
rezervatie stiintifica. In apropiere a fost
construit, in anul 2006, primul hotel de gheata din Europa de Est.

Mnstirea Curtea de Arge

Manastirea Curtea de Arges se afla pe Bulevardul Basarabilor nr. 1, in localitatea Curtea

de Arges, judetul Arges, la 36 de kilometri N-V de Pitesti. Manastirea este ctitorita
de Neagoe Basarab (1512-1517) si are hramul Adormirea Maicii Domnului, praznuit la
15 august.
Monumentele de arhitectura si de arta
religioasa, precum si cultura generala din
epoca feudala din Tarile Romane, au
ramas unice in istoria civilizatiei noastre,
pentru faptul ca in esenta lor aceste
monumente si aceasta cultura, fata de
gandirea lumii antice, erau generate de o
noua si superioara invatatura despre
Dumnezeu, despre om, despre viata si
despre lume in general, invatatura
inspirata din Sfanta Evanghelie si
propagata prin Biserica.
Legenda Mesterului Manole de care este legat numele manastirii Curtea de Arges
spune ca domnitorul tocmise pe cei mai mari mesteri pentru a ridica lacasul de cult. Dar,
ceea ce ei construiau ziua, se darama noaptea. Intr-o noapte, Manole a visat ca daca-si
zideste sotia in unul din ziduri, constructia va rezista. A doua zi, cand nevasta sa Ana a
venit sa-i aduca de mancare, Manole a zidit-o pe latura sudica. Cand totul a fost gata si
Neagoe Basarab a ramas impresionat de frumusetea Manastirii, a poruncit slujitorilor sa
ia scarile care duceau la acoperis pentru ca mesterii sa nu mai poata cobori si sa faca alta
biserica mai frumoasa. Atunci, Manole si-a facut aripi din sita ca sa zboare, dar s-a
prabusit. Se spune ca in locul unde a atins pamantul a iesit un izvor care reprezinta
lacrimile lui Manole. De altfel, izvorul se afla chiar in apropierea Manastirii.
O alta legenda se refera la moastele Sfintei Filofteea, o fetita de 12 ani, care sunt depuse
in paraclisul Manastirii. Se spune ca, fetita mergea cu mancare la muncitorii angajati de
tatal sau. Intr-o zi, insa, ea a daruit mancarea cersetorilor intalniti pe drum. Atunci, tatal a
ucis-o cu o lovitura de topor. Corpul fetitei nu a putut fi ridicat de jos decat in momentul
in care a fost pomenit numele Manastirii Curtea de Arges. Din acest motiv, preotii au
hotarat sa duca moastele la aceasta manastire.

Program de vizitare:
Zilnic Vara: 8.00-20.00
Iarna: 9.00-17.00
 Sfinxul din Bucegi
Sfinxul din Munii Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 m altitudine.
Originea numelui Sfinxului este datorat asemnrii sale cu un cap uman, mai exact cu
asemnrea Sfinxului Egiptean, formarea lui fiind datorat eroziunii eoliene (vntului).
Format dintr-ul bloc mare de piatr ce a cptat forma de astzi intr-un timp foarte
ndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi msoara 8 metri n nlime i 12
metri n lime.
Din punct de vedere istoric i chiar mistic,
Sfinxul este reprezentarea unei diviniti
supreme din timpuri pelasge. Aspectul su
omenesc este asociat cu o expresie de
suveranitate i putere, acest lucru fiind
evideniat prin faa proporionat, buze
severe si brbia voluntar. Pelasgii au fost
anteriori grecilor, triburile lor au fost
rspndite mai ales n zona Mrii Egee.
Muli istorici merg pn acolo nct spun
c Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest
lucru se bazeaz pe nite asemnri care sunt mai mult sau mai puin ntmpltoare, cum
ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeai nltime cu cel egiptean, de la Gizeh.
Asemnarea sa cu un Sfinx (dac este privit din anumite unghiuri, marcate n jurul su),
ct i legendele si istoria locului, au fcut ca aceast formaiune geologic s devin o
atracie turistic important.
Se spune c acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extrateretri, multe
legende circulnd prin prile locului n acest sens. n imediata apropiere a Sfinxului se
afl o anume peter ce ar strnge mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice
sunt atracia multor oameni pasionai de acest subiect. Alte zvonuri spun c tot aici ar
exista o min de uraniu, prsit, ce nu mai este n funciune din al doilea rzboi
mondial.

Accesul spre Sfinxul din Bucegi

Cea mai simpl cale de acces este cu Telecabina Buteni Babele, traseu ce are o lungime de
4350m, o diferen de nivel de 1235m i este strbtut n aproximativ 15 minute. Telecabina are
o capacitate de 25 persoane, iar programul zilnic (mai putin marti) este 7:45-17:00 (ultima urcare
la ora 16:00 si ultima coborare la ora 17:00). n zilele de mari programul este 10:30-17:00. Preul
biletelor pentru Telecabin este 29 lei urcare sau coborre (58 lei dus-ntors) pentru adult si 16 lei
pentru copii (sub 12 ani).
 I. 3. Forme de turism ce pot fi practicate

Tipuri si forme de turism practicate

Turismul este un fenomen n continu micare, care comport trei faze cu
caracter ciclic:deplasarea temporar de la locul de reedin la cel ales ca
destinaie, consumarea timpului liber i revenirea la locul de reedin.n Munii
Meridionali principalii factori generatori de activiti turistice i de amenajri turistice
este peisajul montan. n zona montan propriu zis se practic turismul de
drumeie i turismul pentru sporturi de iarn, iar staiunile climaterice sunt indicate
n efectuarea climatoterapiei.Tipurile de turism reprezint o diferniere spaiale
dup resursele locurilor i modul lor de introducere n circuitul material i spiritual
al societii.Tipul de turism ine de esena sa, iar forma de turism de modul n care se
desfoar fenomenul turistic.

Turismul de vizitare (reprezentat de turismul cultural-istoric i

turismul religios) care beneficiaz de un valoros patrimoniu turistic antropic,
reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectur i art, edificii
religioase, muzee i case memoriale, arhitectur i creaie tehnic popular,
manifestri populare tradiionale, etnografie i tradiie oral, importante instituii
culturale i de tiin, personaliti locale, tradiii culturale ale minoritilor, activiti
economice cu valene turistice, diverse posibiliti de agrement (case de cultur,
cluburi, cinematografe etc), care sunt rspndite pe ntreg teritoriul studiat;

Turismul agremental (de recreere i divertisment) care valorific

bogata ofert turistic a domeniului turismogen al Meridionalilor i a perimetrelor
limitrofe;

Turismul sportiv (sporturi de iarn; sporturi de var; silvoturism sau

cinegetic; piscicol; aviatic; echitaie etc.). Modelul turismului sportiv trebuie s ia n
considerare gradul de favorabilitate al sezonului turistic.

Turismul curativ sau fiziologic (ngrijirea i refacerea sntii) - de

cur, fie balnear, fie de odihn i refacere a sntii, care este practicat i poate fi
dezvoltat, att extensiv, ct i intensiv, n centrul turistic Ocna Sibiului i n staiunea
Pltini.

Modelul turismului tematic care cuprinde patru categorii: turismul

de afaceri; turismul tiinific (reprezentat de turismul de cercetare a ariilor naturale
protejate; de turismul tiinific de studiere a habitatului turismogen urban i rural;
turismul educaional sau de studii); turismul urban; turismul rural i agroturismul
 Turismul colar
Este o form a turismului de sejur practicat exclusiv de populaia de vrst colar, n
unitispecifice: tabere pentru elevi. Durata lor de funcionare este limitat pe
perioadele de vacan, nspecial vara.Profilul funcional dominant al taberelor colare
este de odihn i tratament. Durate sejuruluieste dependent de seriile ce succed la
intervale de 10 12 zile.
Turismul de drumeie montan
A luat amploare n ultimul timp, devenind o activitate de mas, apreciast tot mai mult de
tineret.Este susinut de numeroase publicaii cei propun s ndrume fluxul turistic spre
cele mai pitoretizone ale munilor.Turismul de drumeie montan este foarte
rspndit i stimulat de valoarea peisagistic de o mare diversitate a regiunii
montane nalte, dependent de substratul litologic i de nveliul vegetalce nregistreaz
etajarea altitudinal.n cadrul munilor se strbat o serie de ecosisteme cu fizionomii
proprii: pduri, pajiti, stncilipsite de vegetaie, n cadrul crora se detaeaz
forme de relief legate de procesele morfologice locale, difereniate n funcie de
litologie.Varietatea reliefului vulcanic (conuri, cratere, caldere, forme
reziduale), gradul mare dempdrire a masivelor vulcanice, bogia faunei i
componentele hidrogeografice, reprezint ctevadin valenele turistice ale acestor muni.

Turismul rural
Turismul rural este o categorie aparte de turism cu un caracter complex,
avnd anumitec a r a c t e r i s t i c i , i n c l u z n d c o m p o n e n t e s p e c i f i c e , l u n d
a n u m i t e f o r m e d e m a n i f e s t a r e c u e f e c t i impact n mediul rural.Cuprinde n
primul rnd activitatea turistic propriu-zis (cazare, pensiune, circulaie
turistic,derulare de programe), activiti economice agricole sau cu caracter tradiional;
precum i moduri de p e t r e c e r e a s e g m e n t u l u i d e t i m p l i b e r p e n t u c e i c e
solicit acest turism. Presupune dezvoltarea
turismului n mediul rural, n strns corelaie cu
e c o n o m i a l o c a l , c e e a c e c o n d u c e l a interdependena dintre cele
dou laturi
CAPITOLUL II
I.1 Studiu de caz-Conceperea si comercializarea unui produs turistic
ocazionat de atractivitatea potentialului turistic antropic

Ctre ,

Agenia de turism S.C.TRAVEL-TOUR S.R.L.

Subsemnatul Panait Robert , cu domiciliul n Clrai str.Florilor , nr.3 telefon

0727548439, delegat al SC.BORCEA.SRL cu sediul n loc. Clrai , str Eroilor , nr 55,
doresc realizarea unui program turistic de 4 zile cu tema Potenialul Carpailor
Meridionali pe itinerariul Clrai - Bucureti - Piteti - Curtea de Arge -
Transfgran - Brasov - Buteni - Ploieti - Bucureti-Clrai , pentru un grup de 30
de turiti (aduli) n perioada 17.07-20.07.2013 anul curent.

Solicitm servicii de cazare, mas, transport auto.

Plata se va face din contul nostru nr. 335149204 deschis la B.C.R. filiala Clrai.

V mulumesc anticipat n numele meu i al firmei noastre.

Data Semnatura

20.05.2013 Panait Robert

Domnului Director al Ageniei de Turism Regal-Tour.

S.C.Travel-Tour.S.R.L. Nr.162 / Data 15 05 2013

Str.1 Decembrie 1918 nr. 88, Clrai

Telefon: 0725835056 /0242 312104

Ctre,

Sc.Aly-Trans Srl,

Solicit oferta dumneavoastr de transport n perioada 17.07-20.07.2013 , de

pentru un grup de turiti de 30 persoane.

V informm c durata traseului va fi de 4 zile i de asemenea kilometri parcuri vor fi n

numr de 888.

V mulumesc anticipat!

DATA Semnatura,

20.05.2013 Tudor Luciana - Dorinela

Domnului Director al Sc.Aly-Trans.Srl

Sc.Aly-Trans.Srl

Str Crianei nr 25

Telefon : 0789543123

NR 12/ DATA 21.05.2013

Ctre,

Agenia de TurismRegal-Tour

V aducem la cunotin c n perioada 17.07.12-20.07.2013 dispunem de urmtoarele:

-Autocar Iveco *** , tarif 2 Ron/km

-Autocar Iveco **** , tarif 3 Ron/km

V mulumesc anticipat!

DATA SEMNATURA

21.05. 2013 Vasile Alexandru

Domnului Director al Ageniei de Turism Regal-Tour.



S.C.Travel-Tour.S.R.L. Nr.327 / Data 21 05 2013

Str.1 Decembrie 1918 nr. 88, Calarasi

Telefon: 0728656596 /0242 312104

Ctre ,

Pensiunea Rai***

Solicit oferta dumneavoastr de cazare i de alimentaie n perioada 17.07.13-

18.07.2013 pentru un grup de turiti de 30 de persoane.

Preconizez o foarte bun colaborare pe viitor ,tocmai din aceast cauz sunt
interest de oferta dumneavoastr.

V mulumesc anticipat!

Data, Semnatura,

20. 05. 2013 Tudor Luciana-Dorinela

Domnului Director al Pensiunii Rai***

Pensiunea Rai ***

Loc. Curtea de Arges, str. Negru - Voda, nr. 143

Telefon : 0733 112 112

NR 534/DATA20 05 2013

Ctre Agenia de Turism SC.Travel-Tour.SRL

V aducem la cunotin c n perioada 17.07.13- 18.07.2013 dispunem de urmtoarea

ofert:

-camer tripl - 120 ron /pers

-camer dubla - 90ron

-camer single - 70 ron

Sperm s alegei oferta noastr. V ateptm cu drag !

DATA SEMNATURA

21.05.2013 Madalina
Stanciulescu
 Domnului Director al Ageniei de Turism Travel-Tour

S.C.Travel-Tour.S.R.L. Nr.327 / Data 21 05 2013

Str.1 Decembrie 1918 nr. 88, Calarasi

Telefon: 0728656596 /0242 312104

Ctre ,

Vila Dolly***

Solicit oferta dumneavoastr de cazare i de alimentaie n perioada 18.07.13-

20.07.2013 pentru un grup de turiti de 30 de persoane.

Preconizez o foarte bun colaborare pe viitor ,tocmai din aceast cauz sunt
interest de oferta dumneavoastr.

V mulumesc anticipat!

Data, Semnatura,

20. 05. 2013 Tudor Luciana-Dorinela

 Domnului Director al Vilei Dolly***

Vila Dolly ***

Busteni, str. Erou Marin, nr. 9

Telefon : 0723 681 528, 0722 241 154

NR 534/DATA20 05 2013

Ctre Agenia de Turism SC.Travel-Tour.SRL

V aducem la cunotin c n perioada 18.07.13- 20.07.2013 dispunem de urmtoarea

ofert:

-camer tripl - 140 ron /pers

-camer dubla - 100ron

-camer single - 70 ron

Sperm s alegei oferta noastr. V ateptm cu drag !

DATA SEMNATURA

21.05.2013 Stanciu Sorin

 Domnului Director al Ageniei de Turism Travel-Tour

II. 2 Studierea pieei

Piata turistica este o componenta a mediului economico-social, un element important al

pietei serviciilor de consum. Piata serviciilor reprezinta sfera economica in care nevoile
de consum se manifesta sub forma cererii de servicii, iar productia sub forma ofertei de
servicii si prin confruntarea celor 2 laturi se finalizeaza tranzactiile prin intermediul
actelor de vanzare-cumparare.
Piata turistica este o sfera de interferenta a ofertei turistice materializata prin productia
turistica si cererea turistica materializata in consum.
Piata turistica poate fi: - nationala
-internationala
Piata nationala: atunci cand intalnirea cererii si ofertei se realizeaza intre granitele
nationale ale unei tari;
Piata internationala: aceasta suprapunere se realizeaza in afara granitelor nationale.
Piata turistica poate fi privita ca o piata activa pentru tarile primitoare de turisti si o piata
pasiva pentru tarile emitatoare de turisti. Piata turistica poate fi influentata de o serie de
factori obiectivi si subiectivi, permanenti si conjuncturali, factori acceleratori si factori cu
efect negativ.
Factorii esentiali care influenteaza piata turistica: volumul, structura si calitatea resurselor
turistice care exprima, de fapt, potentialul turistic al unei zone:
-gradul de amenajare turistica;
-nivelul de dezvoltare al infrastructurii;
-nivelul veniturilor si tarifelor;
-durata concediilor si a timpului liber;
-factorii conjuncturali.
Particularitatile pietei turistice:
1.-produsele turistice nu pot fi definite cantitativ si calitativ decat indirect si partial
intrucat produsul turistic este un produs invizibil.
2.-este o piata fragmentata fiind alcatuita dintr-o multitudine de subpiete turistice ce apar
ca urmare a confruntarii diversitatii de oferte turistice cu fiecare din modalitatile de
percepere a acesteia de catre categoriile de consumatori.
3.-pe piata turistica oferta este perceputa sub forma unei imagini ce se formeaza ca
urmare a informatiilor primite de turist din diverse surse.
4.-consumatorul nu decide intotdeauna singur in legatura cu prestatia turistica pa care
doreste sa o consume intrucat apar acei participanti la cumparare care decid si
influenteaza comportamentul de consum.
5.-sfera consumatorilor de turism nu se identifica cu ansamblul populatiei intrucat exista
categorii de consumatori ce nu pot consuma produsul turistic din diferite motive.
6.-oferta turistica are un caracter teoretic, ea este cunoscuta de consumator numai prin
intermediul informarii turistice si prin publicitate.

Particularitatile ofertei turistice:

1.-oferta turistica cuprinde un ansamblu de servicii a caror materializare se face in functie
de capacitatea de primire.
2.-oferta turistica se caracterizeaza prin limite de ordin temporal stabilite in functie de
conditiile minime pe care trebuie sa le intruneasca resursele naturale pentru a putea fi
acceptate intr-o perioada din an.
3.-oferta turistica este complexa si eterogena cuprinzand elemente atractive, dar si
elemente functionale care fac posibila desfasurarea productiei.
4.-oferta turistica este rigida, ea nu poate fi deplasata, nu se poate stoca, iar oferta
nevalorificata intr-o perioada echivaleaza cu diminuarea coeficientului de utilizare a
bazei tehnico-materiale. Oferta turistica este rigida intrucat nu este posibila adaptarea sa
permanenta la variatiile calitative de tip sezonier ale cererii turistice si la variatiile
calitative ale cererii, determinate de diversificarea motivatiilor.
Tipuri de cerere turistica in functie de particularitatile individului:
1.-cererea psihocentrica: care prefera acele zone turistice ce include amenajari cu grad
ridicat de confort, cu servicii de calitate superioara care reproduc cat mai fidel, conditii de
locuit de la locul de resedinta.
2.-cererea alocentrica: cea care prefera regiuni turistice putin cunoscute cu dotari
materiale minimale, dar cu atractii naturale sau culturale deosebite (turisti exploratori).
3.-cererea cvasipsihocentrica: aceasta categorie prefera oferta turistica de calitate care sa
reproduca conditiile de la locul de resedinta, dar care ofera satisfactia unui consum
specific atat sub aspect material, cat si natural.
4.-cererea cvasialocentrica: cauta satisfactia turistica in marile contraste care exista intre
culturi, civilizatii, pretentiile turistilor sunt legate in special de motivatia principala a
calatoriei si mai putin de elementele functionale ale ofertei.
Cosul de consum turistic este alcatuit din:
-cazare;
-restauratie (detine intre 40% si 50% din totalul consumului);
-transport, agrement si alte consumuri specifice (30%-50%);
-alte cheltuieli.
1.-cadrul si potentialul natural si antropic;
-echipamentul de productie a serviciilor turistice;
-sursa de bunuri materiale destinate consumului turistic;
-forta de munca specializata;
-infrastructura turistica;
2.-totalitatea elementelor turistice sau a atractiilor care pot motiva deplasarea turistilor si
a elementelor destinate sa le valorifice, sa satisfaca cererea.
 ANALIZA SWOT
Punctele tari:
-Dispune de o oferta variata de produse
turistice ce se adreseaza atat oamenilor
carecalatorescin scop de afaceri cat si
celoralalte categorii de turisti.
-oferta este diversificat att ca destinaii
abordate ct i din punct de vedere al
preurilor ;
-o poziie important pe pia datorit
mrcii i volumului de produse i servicii
turistice, mijloace de transport i agenii de
turism proprii, imagine bun n exterior,
activitate eficient de marketing i personal
bine pregtit etc;
-Agentia de turism ofera posibilitatea
rezervarii de camere la 12.000 de hoteluri
in cele maiimportante orase si zoneturistice
ale lumii, la tarifele negociate cu fiecare
hotel in parte.
Oportuniti:
-cresterea numarului de turiti care au ca
motivaie diferite forme de turism
-firma urmrete s ii menin clienii pachete de vacan tradiionale (scderea
fideli pe care si i-a format de-a lungul
timpului si s menin increderea n
serviciile oferite;
-oportuniti de finanare a turismului prin
fonduri publice;
-implementarea de proiecte de
infrastructura turistic de ctre
administraia public local.
-extinderea pieei dupa o recesiune
potenial dezvoltare a produselor pentru a
intalni cererea, intrarea pe alte piete externe
si interne, crearea unei noi marci pentru
castigarea unei pozitii avantajoase pe piata
etc.).
Punctele slabe:
-Oferta sezonului de iarna atat interna cat si
externa se adreseaza in generalcelor care
dispunde venituri ridicate, neexistand o oferta
pentru categoria de populatie cuvenituri medii
- lipsa unui sistem de rezervare on-line;
-este amplasat ntr-o zon nefavorabil
prezentrii de produse;
- insuficien fondurilor pentru promovare i
reclam eficient;
-situaie nefavorabil a echilibrului financiar
la finele anului trecut;
-profit sczut, climat de munc
necorespunztor, costuri ridicate de producie,
birocraie n exces etc.).
Amenintari:
- Inflaia;
- Scderea interesului consumatorilor pentru
duratei sejurului de la 10 zile la 6 zile);
-concurena pe pia
-infrastructura de transport neadaptat la
standardele comunitare;
- activiti de marketing turistic i
management al destinaiei insufient
dezvoltate;
lipsa unei reele de centre de informare i
promovare turistica i a punctelor de
informare turistic n arealele turistice de
mare interes;
-lipsa unui sistem de rezervare on-line.
 II. 3. Selectarea obiectivelor turistice,serviciilor oferite si unitatilor
prestatoare (in functie de tipologia clientelei si particularitatile cererii).
Obiective turistice:
-Transfgran: cel mai inalt traseu montan si o atractie turistica importanta pe timpul verii.
Zona Transfgran include teritoriul parcurs de drumul cu acelai nume (DN 7C), o poriune din
drumul naional DN 7, aceasta din urm fiind cea mai frumoas osea din Romnia i una dintre
cele mai spectaculoase din Europa. Muli ar ndrzni s-o asemene chiar cu oselele care
traverseaz Alpii austrieci, elveieni, francezi sau italieni, ceea ce dovedete importana acesteia
att din punct de vedere economic, ct i turistic.
- Piaa Sfatului din Braov este probabil cel mai cunoscut i cel mai vizitat loc din ora, fiind
frecventat att de turiti ct i de localnici pentru care reprezint un loc de relaxare i punct de
ntlnire ntre prieteni. n mod frecvent aici sunt organizate diverse evenimente cultural artistice,
concerte n aer liber sau trguri tematice (trgul meterilor populari, trgul de flori, etc).
- Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman- La o altitudine de 2.291 m, pe Muntele Caraiman,
a fost asezata o cruce, in cinstea eroilor neamului cazuti in Primul Razboi Mondial. Crucea a fost
construita intre anii 1926-1928 si este cunoscuta si sub denumirea de Crucea de pe Caraiman.
Monumentul istoric este unic in Europa, in special prin altitudinea la care este amplasat, dar si prin
impunatoarea inaltime de 28 m.
- Cascada Urlatoarea- Cascada Urlatoarea, formata pe paraul cu acelasi nume, este situata in
Valea Jepilor, pe versantul estic al Muntilor Bucegi, in apropierea orasului Busteni. Reprezinta una
dintre cele mai impresionante cascade de la noi din tara, atat prin debit, inaltimea de 12 m, cat si
prin legenda ce i-a dat numele de Cascada Urlatoarea.
Denumirea provine de la zgomotul pe care il fac apele in caderea lor, dar si de la o legenda, ce
spune ca vuietul cascadei reprezinta plansul necontenit al unei pastorite, copila jepilor batrani,
care speriata de dragostea dintre doi frati, s-a aruncat de pe stanci. Drumul catre cascada nu
intampina probleme.
- Manastirea Sinaia - dupa trei sute de ani de existenta, monumentul continua sa vegheze orasul
care-i poarta numele si al carui simbol spiritual este.
-Barajul Vidraru- n momentul inaugurrii, Barajul Vidraru se situa pe locul 5 in topul barajelor
din Europa si pe locul 9 printre barajele similare din lume. Acumularea Vidraru are n aval o salb
de 9 acumulri construite n scop hidroenergetic, dar i cu rol de regularizare a debitelor i
asigurare cu ap a folosinelor.
-Cetatea Poienari este situat pe cursul superior al rului Arge la aproximativ 8 km de barajul
Vidraru, din sensul de mers dinspre Curtea de Arge i la o distan de 27 km de Curtea de Arge.
Cunoscut ca Cetatea lui Vlad epe, fortreaa de la Poienari, a fost menionat pentru prima
dat ntr-un document emis de Ludovic al V-lea Postumul n 1453. De altfel, Cetatea l-a inspirat i
pe Jules Verne n crearea capodoperei Castelul din Carpai cu legende povestite de o romnc
despre misterioasa cetate a lui Vlad epe. Cetatea Poienari are o form alungit cu 5 turnuri, 4
rotunde i unul prismatic. Zidurile au 2-3 metri grosime. Iniial a fost construit de Negru Vod,
iar ulterior a fost renovat de Vlad epe. Cetatea Poenari se afla pe un mic platou n vrful
Muntelui Cetatea, la care se ajunge urcnd 1.480 de trepte de beton, ce erpuiesc printro pdure
deas de fag. Taxa pentru vizitarea cetii este de 3 lei. De la ruinele cetii se pot admira att
oraul Curtea de Arge ct i drumul spre barajul Vidraru. Privelitea este unic!

Unitai de cazare in Carpatii Meridionali

Curtea de Arge

Pensiunea Casa Domneasca Curtea de Arges**** - Pensiunea este situata in centrul

vechi al Municipiului Curtea de Arges (orasul "regilor Romaniei") in imediata apropiere a
Bisericii Domnesti, vechea curte domneasca a Basarabilor "decalificatori de tara, datatori de legi
si datini" si Prima Mitropolie a Tarii Romanesti, pe o colina la poalele careia se intinde panorama
orasului in toata splendoarea ei.
Hotel Dacia *** - Dac destinaia ta este Curtea de Arge, Hotel Restaurant Dacia este
locul n care trebuie s te opreti. Hotel Restaurant Dacia pune la dispoziia clienilor si 18
camere, 2 apartamente, spaioase i confortabile de 3*, un restaurant de 3* cu 100 de locuri ce
ofer un meniu tradiional dar i internaional de excepie.
Dintr-un hotel cu tradiie i experien n acelai timp nu putea lipsi sala de conferine, special
dotat pentru a creea cadrul perfect organizrii de evenimente corporate i ntlniri de afaceri
importante.

Buteni
 Vila Iulia din Busteni***- Merita sa te cazezi aici. Este situat in Buteni intr-o zon
linitit cu o privelite superba asupra Masivului Caraiman. Ai tot ce-ti trebuie, la un pret
excelent. Dimineata te trezeste ciripitul pasarilor. Peste asteptari, iar gazdele foarte, foarte
primitoare.
Cabana Alexandru**** - Va ofera 35 locuri de cazare.Cabana se afla situata la
marginea padurii, sub Crucea Caraiman, cu o minunata priveliste asupra Muntilor Bucegi, intr-un
cadru natural spectaculos, la 15 minute de gara Busteni si la 5 minute de Telecabina Busteni si la
20 de minute de partia de schi Kalinderu! ! !

Hotel Mihail***-situat pe dn1 la intrarea in statiunea Busteni la poalele muntilor Bucegi

hotelul dispune de 16 camere si o suita de 4 locuri deci un total de 36 locuri. Aceste camere
dispun de bai propri televizor si frigider inclusiv balcoane toate la dispozitia d-voastra. La parter
avem o sala de conferinte de 30 locuri pentru a statisface orice doleate a firmelor de profil. La
doi pasi dispunem de un restaurant de 100 locuri cu specific romanesc la preturi incredibile ;iar
in cadrul restaurantului avem o formatie de muzica care va inbie in fiecare weekent cu muzica de
petrecere. In cadrul restaurantului organizam mese festive (nunti;botezuri;banchete;zile
onomastice. Cu telecabina se poate urca si vizita babele ;piatra arsa ;sfinxul;crucea si varful
omul. In drumetie se poate merge la cascada urlatoare ;casa cezar petrescu;castelul
cantacuzino;iar in sinaia castelul peles ;pelisor si cazinoul sinaia.

II. 4. Elaborarea propriu zisa a programului turistic

PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada 17.07 20.07.2013 , durata 4 zile nr. turiti 30

Itinerariul Clrai - Bucureti - Piteti - Curtea de Arge - Transfgran - Brasov -
Buteni - Ploieti - Bucureti-Clrai

Plecarea ( localitatea, data, ora) Clrai ....17.07.2013...7:00

Sosirea (localitatea, data, ora) Clrai......20.07.2013..19:30

Lungimea traseului...888...km. Preul excursiei.....400......lei persoan

ZIUA I

etapa........Clrai - Curtea de Arge...............

Obiective de vizitat : Parcul Naional Piatra Craiului, Mnstirea Curtea de Arge,
Transfgraan, Lacul Vidraru, Blea Lac, Cetatea Poenari .

Mic dejun: ora 8:30 Restaurant Bucureti

Cina : ora 20:00 Pensiunea Rai

Cazare : Pensiunea Rai

________________________________________________________________________

ZIUA II

etapa.....Curtea de Arge Culoarul Rucr.Bran Braov - Buteni .........

Obiective de vizitat : Castelul Bran, Piaa Sfatului, Turnul Alb, Biserica Neagr, Prima
coal Romneasc.

Cazare : Vila Dolly

Mic dejun : 8:00 Pensiunea Rai

Cina : 19:30 Vila Dolly

ZIUA III

etapa.............Buteni.........................

Obiective de vizitat : Telecabina, Sfinxul, Babele, Crucea Caraiman, Mnstirea

Caraiman, Cascada Urlatoarea

Mic dejun: 8:30 Vila Dolly

Cina: 19:30 Vila Dolly

Cazare Vila Dolly

________________________________________________________________________
__
ZIUA IV

etapa..........Buteni Sinaia Ploieti Bucureti - Clrai.........

Obiective de vizitat : Castelul Pele, Castelul Pelior, Mnstirea Sinaia, Telegondola

Sinaia.

Mic dejun : 8:30 Vila Dolly

Cina : ------

_______________________________________________________________________

ORGANIZATOR GRUP Tudor Luciana.Dorinela SEMNATURA Tudor

GHID Panait Robert AGENTIE SEMNATURA Panait

CONDUCATOR AUTO Rogoz Ciprian SEMNATURA Rogoy

ANALIZA DE PRET

1. Transport
295 + 150 + 140 + 36 + 267 = 888km
888 x 2Ron = 1776 Ron/km
1776 : 30 pers = 59,2 Ron/pers
2. Cazare
Pensiunea Rai : 90 Ron/ noapte = camera dubla
90 : 2 = 45 Ron/pers
45 x 30pers = 1350 Ron/grup
Vila Dolly : 100 Ron/noapte = camera dubla
100 x 2 nopti = 200 Ron/camera dubla
200 : 2 pers = 100 Ron/pers/sejur
100 x 30 = 3000 Ron/grup/sejur
3. Alimentatie
Pensiunea Rai : 1zi = 40 Ron pensiune completa
40 Ron x 1 zi = 40 Ron/pers
 40 Ron x 30pers =1200 Ron/grup
Vila Dolly : 2zile = 50 Ron
50 Ron x 2zile = 100 Ron/pers
100Ron x 30 pers = 3000Ron/sejur/grup

4. Cheltuieli sofer : 45 + 100 + 40 + 100 = 285 Ron/grup

285 : 30 = 9,5 Ron/pers

5. Cheltuieli directe:
Persoana: 59,2 + 45 + 100 + 40 + 100 + 9,5 = 353,7 Ron
Grup: 1776 + 1350 + 3000 + 1200 + 3000 + 285 = 10611

6. Cheltuieli indirecte
Comision agentie : 10% din 353,7 = 35,37Ron
10% din 10611 = 1061,1Ron
T.V.A. : 24% din 35,37 = 8,48Ron
24% din 1061,1 = 254,66Ron
Fond de dezvoltare : 3% din 35,37 = 1,06Ron
3% din 1061,1 = 31,83Ron

Total : Persoana 353,7 + 35,37 + 8,48 + 1,06 = 399,61

Grup 10611 + 1061,1 + 254,66 + 31,83 = 11959,59

TOTAL SEJUR : Persoana = 400Ron

Grup 30pers= 11960Ron

ANALIZA DE PRE NR 01

Simbol 03173

I. Denumirea excursiei sejur in Meridionali, perioada 17.07-20.07.2013 grup minim

30 persoane.

II. Extras din program

III. Beneficiar Travel Tour organizator grup Panait Robert tel 0720975644

IV. Calculaia preurilor de vnzare

Nr. Articole de Elemente de Valoarea

Elemente de cheltuieli
crt. circulaie calcul Per turist Totala
CH

1. Mas 145 4350

 ELTUELI DIRECTE
2. Cazare 140 4200

3. Transport 59,2 1776

4. Cheltuieli culturale ---------- --------

5. Cheltuieli organizator --------- --------

6. Cheltuieli ghid --------- --------

7. Cheltuieli ofer 9,5 285

8. Alte cheltuieli --------- --------

9. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 353,7 10611

11. COMISION 10% 35,37 1061,1

12. TVA 24% 8,48 254,66

13. TOTAL COSTURI 1,06 31,83

14. TOTAL PRE DE VNZARE 400 11960

Data17.05.2013.. ncasri:

ntocmit Tudor Luciana

(organizator turism)

Verificat Arsene Mihaela

Luat la cunotin, Total: 11960 lei

Panait Robert

(organizator grup)
II.5. Asigurarea serviciilor pe parcursul cltoriei

CONTRACT DE PRESTATII TURISTICE

Pensiunix.Srl, cu sediul in CLRAI,str. Pietii nr.5 tel 0268 411 080, fax 0268 472
501 ,e-mail : adabelle_ hotel @ yahoo.com, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J
08/240/2001, CUI 13735527 avand contul nr. RO49 RNCB 0053 0485 8536 0001, BCR
Brasov, reprezentata de doamna Bodosi Klara in calitate de director, denumita in
continuare prestator

si

B. Agenia Travel Tour, cu sediul in Clrai, tel. 0242331475 , fax 0242331475

inregistrata la Registrul Comertului 1345 sub nr. 34/3456/133 , avand contul nr.
335149301 deschis la BCR , reprezentata de Tudor Luciana, in calitate de delegat,
denumita in continuare beneficiar.

1. OBIECTUL CONTRACTULUI
Prestatorul se obliga sa ofere servicii de cazare si prestatii turistice pentru turistii
individuali si pentru grupe de turisti ai beneficiarului la PENSIUNEA RAI***

2. PRETUL serviciilor oferite de prestator sunt :

 - Camera double 90 RON /noapte

- Camera single 70 RON/ noapte

La preturile aratate mai sus, prestatorul ofera un comision de 10% din pretul la
receptie atit pentru cazare (in suma clientilor adusi de beneficiar) cit si la celelalte servicii
oferite de beneficiar, cum ar fi, evenimente deosebite si mese festive , (pina la 40
persoane).

3. PLATA SERVICIILOR
Plata serviciilor se face in lei , in ziua sosirii, conform facturii emise de prestator.

Plata serviciilor se face de beneficiar cu numerar sau ordin de plata din contul
beneficiarului nr 335149301 deschis la BCR in contul prestatorului nr. RO49 RNCB
0053 0485 8536 0001 deschis la BCR BRAOV.

In cazul in care plata se face cu ordin de plata, beneficiarul va justifica data

efectuarii prin copie xerox sau fax a ordinului de plata vizata de banca .

Beneficiarul este obligat sa plateasca serviciile de cazare in cel mult 3 (trei) zile
calendaristice de la data inceperii efective a cazarii, in caz contrar urmand sa achite
prestatorului o penalizare de 0.2% din suma datorata pentru fiecare zi de intarziere in
efectuarea platii.

4. DURATA CONTRACTULUI
Prezentul contract este valabil si isi produce efectele incepand cu data de 17.07.2013
si pana la data de 20.07.2013, cand isi inceteaza valabilitatea.

5. RASPUNDEREA CONTRACTUALA
Neexecutarea corespunzatoare si la timp a obligatiilor asumate atrage desfiinatarea
prezentului contract si plata ,de catre partea in culpa ,a daunelor interese
corespunzatoare .
Beneficiarul raspunde in solitar cu turistii sai de prejudiciile create de catre acestia
prestatorului pe durata cazarii.

6. FORTA MAJORA
Forta majora ,constatata si comunicata in conditiile legii ,apara de raspundere partea
care o invoca . In sensul acestui contract ,constituie caz de forta majora orice eveniment
imprevizibil la data semnarii contractului (razboi, calamitati naturale,greve,restrictii
legale ) si orice alt eveniment mai presus de vointa si controlul partii care il invoca si ale
carui consecinte sunt de neinlaturat de catre partea care il invoca.

7. INCETAREA CONTRACTULUI

Beneficiarul va solicita, in scris, rezervarea locurilor de cazare catre prestator cu cel

putin 15 zile calendaristice inainte de inceperea efectiva a cazarii.
 Anularea rezervarii poate fi facuta de catre beneficiar cu cel putin 48 ore inainte de
inceperea efectiva a cazarii. In situatia nerespectarii de catre beneficiar a termenului de
48 ore, acesta va plati prestatorului, cu titlu de despagubiri, contravaloarea camerelor
rezervate pe o perioada de 2 (doua) zile hoteliere.

8. MODIFICARE

Prezentul contract poate inceta in urmatoarele conditii :

a) prin ajungerea la termen ;

b) inainte de termen cu acordul partilor.

Modificarea prezentului contract poate fi facuta numai prin acordul ambelor parti .

Prezentul contract s-a incheiat astazi ,14.05.2013 in 2 exemplare de puteri egale,

cate unul pentru fiecare parte contractanta.

DIRECTOR

BODOSI KLARA

Data: 15.05.2013 Agent de turism Tudor Luciana

Cod de aciune 045

Unitatea CALARASI TRAVEL-TOUR.SRL

COMANDA Nr....25...din....67................

Ctre Pensiunea Rai***,

Va rugm s asigurai pentru grupul( turistul) 30 CALARASI urmtoarele:

Nr. SPECIFICAREA NR. PERSOANE VALOAREA VALOAREA

crt SERVICIILOR UNITARA TOTALA

1. Cazare 31 45 1350

2. Masa 31 40 1200

Plata se face din contul RO75846456335149301

la Banca B.C.R prin FACTURA 158

Data: 15.05.2013 Agent de turism Tudor Luciana

Cod de aciune 045

Unitatea CALARASI TRAVEL-TOUR.SRL

COMANDA Nr....25...din....67................

Ctre Vila Dolly***,

Va rugm s asigurai pentru grupul( turistul) 30 CALARASI urmtoarele:

Nr. SPECIFICAREA NR. PERSOANE VALOAREA VALOAREA
TOTALA
crt SERVICIILOR UNITARA

1. Cazare 31 100 3000

2. Masa 31 100 3000

Plata se face din contul RO75846456335149301

la Banca B.C.R prin FACTURA 158

 II. 6. Comercializarea produsului turistic

Complexitatea serviciilor reflectat n domeniul turismului determin o abordare mai

ampl a conceptului de marketing n activitatea turistic

Conceptul de marketing turistic, n concepia OMT, desemneaz o serie de

metode i tehnici care vizeaz satisfacerea n cele mai bune condiii (psihosociale,
tehnice, financiare etc.) a nevoilor de servicii turistice ale populaiei (exprimate
sau latente), fr ca populaia de primire s aib de suferit. Aceast definiie
ignor interesul firmei de turism concretizat n obinerea profitului.

O definiie mai cuprinztoare este cea a lui Jost Krippedorf, care consider c
marketingul turistic este o adaptare sistematic i coordonat a ntreprinderilor
turistice, private sau de stat, pe plan local, regional, naional i internaional, n
vederea satisfacerii optime a nevoilor anumitor grupuri determinate de
consumatori, n scopul obinerii unui profit

Aplicaiile practice ale marketingului turistic (care presupune anumite

particularizri) au determinat desprinderea acestuia din marketingul general i
constituirea lui ca o ramur de sine stttoare. La acest lucru au contribuit o serie
de caracteristici care privesc: natura cererii de servicii turistice, natura ofertei,
natura produsului turistic i a preurilor aferente, particularitile aciunilor
promoionale din turism, particularitile distribuiei etc.

Conceptul de produs turistic se refer la un ansamblu de bunuri materiale i

servicii capabile s satisfac nevoile de turism ale unei persoane ntre momentul
plecrii i momentul sosirii n locul de plecare

Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor

satisfacie, ceea ce nu este un lucru uor de realizat. Pentru a crea aa ceva, acesta
trebuie s corespund motivaiilor turitilor, care sunt extrem de eterogene.

Diversitatea componentelor care dau coninut produsului turistic poate avea

repercusiuni asupra coerenei i integritii sale.

Piaa produsului turistic este compus din bunuri i servicii concepute s satisfac
cererea de vacane i cltorii de afaceri. Tour-operatorii lanseaz pachete turistice
care sunt vndute direct, prin propria reea de distribuie sau prin ageniile de voiaj
detailiste pe baza unui comision.
II. 7. Condiii generale si particulare de vnzare

Ageniile de turism reprezint, adesea, puncte de trecere obligatorii pentru

vnzarea produselor turistice ale tour-operatorilor sau ale altor productori. Ageniile
de turism sunt, n general, simpli distribuitori de produse turistice, dar de
comportamentul lor depinde decizia de cumprare a turistului. De aceea, productorii
(n general, tour-operatorii) i ofertanii de produse turistice pot opta pentru una dintre
urmtoarele strategii:
1. strategia de specializare;
2. strategia de nedifereniere.
1. Strategia de specializare: aceast strategie presupune gndirea i comercializarea
de produse turistice tematice
Exist trei posibiliti de specializare:
Destinaia. n funcie de caracteristicile pieei pe care acioneaz i ale segmentului
de turiti cruia i se adreseaz, agenia de turism caut modaliti de a ctiga
acceptul turitilor poteniali:
realizarea de produse turistice care au ca loc de desfurare o anumit ar, zon,
regiune,
staiune, care este la mod datorit caracteristicilor ntrunite (litoral nsorit, densitatea
obiectivelor turistice, originalitatea lor, fenomene naturale rar ntlnite...).
Clientela. Constituie principalul element al micromediului ageniei de turism,
destinatarul final al eforturilor economice ale acesteia:
Tema. Reprezint laitmotivul respectivului produs turistic. Toate prestaiile
(cazare, restaurant, agrement) sunt adaptate respectivei tematici. n dorina lor de a
vinde ct mai multe produse turistice, productorii au ajuns la concluzia c acestea ar
trebui s ctige n atractivitate i originalitate. Ei s-au gndit c prestaiile
componente nu trebuie alese la ntmplare, ci astfel combinate nct produsul s se
desfoare conform unei teme.
2. Strategia de nedifereniere
Alturi de specializarea productorilor, specific turismului este i formarea unui
sector nedifereniat. Factorii care determin abordarea unei astfel de strategii sunt:
creterea concurenei pe piaa mondial a turismului;
accentuarea comportamentului de pia al cumprtorului.
 II. 8. Urmrirea satisfaciei in consum

Agentia noastra Travel Tour a realizat un sondaj pentru a afla dorinele clienilor
sau viitorilor clieni , deoarece acest lucru este foarte important pentru noi.
Va rog cititi cu atentie fiecare intrebare.Incercuiti raspunsul pe care dv. il
considerati adevarat.Raspunsurile dv. sunt strict confidentiale.Timpul necesar
complectari chestionarului este de aproximativ 5-10 minute.
1.De cate ori calatoriti pe an ?
a 1-2 ori
b 3-5 ori
c mai mult de 5 ori
2.In ce scopuri calatoriti?
a afaceri
b agrement
c ambele
3.Ce tip de transport preferati?
a autoturism propriu
b autocar
c tren
d avion
4.Preferati vacantele in
a Romania
b strainatate
5.In ultima vacanta ati fost cazati in hotel / pensiune de:
a o stea/o margareta
b 2 stele / 2 margarete
c 3 stele / 3 margarete
d 4 stele / 4margarete
e 5 stele / 5 margarete
6.Cum caracterizati conditiile din hotelurile si pensiunile din Romania?
a proaste
b acceptabile
c bune
d foarte bune
7.In momentul in care doriti sa calatoriti apelati la o agentie de turism
a da
b nu
8.Cum caractreizati pegatirea profesionala a angajatilor din turism?
a bine pregatiti
b foarte bine pregatiti
c slab pregatiti
9.Considerati ca serviciile din turismul romanesc sunt:
a bune
b foarte bune
c satisfacatoare
d rele
e foarte rele
10.Credeti ca turismul romanesc se afla pe o linie ascendenta?
a da
b nu
11.Oferta turistica din Romania vi se pare:
a buna
b foarte buna
c proasta
d foarte proasta
11.Cum caracterizati conditiile din unitatile de cazare din Romania
a bune
b acceptabile
c proaste
d foarte proaste
12.Caracterizati preturile practicate de operatori din turismul romanesc
a mici
b acceptabile
c mari
d foarte mari
13.Considerati ca oferta turistica din Romania fata de cele din strainatate sunt:
a mai bune
b la fel de bune
c mai proaste
14.La sfarsitul une vacante petrecute in Romania va intoarceti acasa satisfacut de
cea ce vi sa oferit?
a de fiecare data
b de cele mai multe ori
c foarte rar
d niciodata
15.Credeti ca Romania ar putea oferi mai multe in domeniul turismului?
a da
b nu
 VA MULUMESC PENTRU TIMPUL ACORDAT!!!!

CONCLUZII RECOMANDRI

Tema valoarea potenialului turistic al Carpaiilor Meridionali se adreseaya tuturor

categoriilor de oaneni, de toate varstele i i face pe acetia sa se implice mai mult in tot
ceea ce e nou si deosebit. Potenialul turistic al acestor munti este deosebit de mare,
situandu-se printre primele unitati montane din Carpatii romanesti.

n concluzie lucrarea valoarea potenialului turistic al Carpaiilor Meridionali are

ca scop principal valorificarea comorilor ascunse ale regiunii, pe care turistii o pot regasii
odata cu vizitarea obiectivelor. Varietatea obiectivelor turistice din Carpai influenteaz
in mod pozitiv turistul deoarece este interesat sa cunoasca toate comorile importante.
BIBLIOGRAFIA

1. Brumar, Constana, .a. (2005) ABC-ul tehnologiei hoteliere i a agroturismului,

Bucureti: Editura Diasfera
2. Burboiu, Petre (1990) Economia i organizarea ergonomic a muncii, Bucureti:
Editura Didactic i Pedagogic
3. Capot, Valentina, .a. (2008) Alimentaie public, manual pentru clasa a X a,
Bucureti: Editura CD Press
4. Ene, Cornelia (2004) Cartea ospitalitii, Bucureti: Editura THR-CG
5. Florea, Constantin, .a. (2004) Manualul directorului de restaurant, Bucureti
6. Editura THR-CG
7. Glavan, Vasile (2000) Turismul n Romnia, Bucureti: Editura Economic
8. Iurcu, Mihail (2007) Tratat de ergonomie, Trgovite: Editura Bibliotheca
9. Lupu, Nicolae (2002) Hotelul economie i management, Bucureti: Editura ALL
10. Mihai, tefania, .a. (2000) Tehnologia hotelier, Bucureti: Editura Niculescu
11. Minciu, Rodica (2000) Economia turismului, Bucureti: Editura Uranus
12. Nicolescu, Radu (1998) Tehnologia restaurantelor, Bucureti: Editura Inter-Rebs
13. Nicolescu, Radu (1998) Serviciile n turism i alimentaie public, Bucureti:
Editura Sport-Turism
14. Nistorescu, Puiu (2002) Management n turism, Bucureti: Editura ASE
15. Stavrositu, Stere (2006) Arta serviciilor n restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,
pensiuni turistice, Bucureti: Fundaia Arta serviciilor n turism
16. Stavrositu, Stere (2003) Tehnica servirii consumatorilor, Bucureti: Editura
Didactic i Pedagogic
17. Cristian Dinca ,a 2006 Manual pentru liceele tehnologice, ,Editura didactica si
pedagogica R.A.
18. Manescu,S si colectiv 1994 Igiena,ed. Medicala Bucuresti
www.turist info.ro
www.infosighisoara.ro
 ANEXE

Barajul Vidraru Lacul Vidraru

Crucea Caraiman
Telecabina Buteni

Transfgraan