Curs 1 - DCI

Comertul international cuprinde totalitatea operatiunilor de import-export si tranzit

privind marfuri, lucrari si servicii care se desfasoara intre persoane fizice si juridice
romane specializate, profesionisti care au calitatea de comercianti si comercianti din alte
state, asadar comertul international se desfasoara intre subiecte de drept profesionisti
comercianti de nationalitati diferite sau atunci cand raportul juridic dintre parti priveste o
marfa aflata in trafic sau tranzit international.

Comertul international este caracterizat de elementul de operatiune efectuata cu o

marfa, lucrare sau un serviciu si elementul de internationalitate care este dat de 2
aspecte:

Fie subiectele la raportul juridic isi au domiciliile profesionale, sediile in state

diferite nationalitate diferita a partilor
Operatiunile in care, chiar daca subiectele nu au nationalitati diferite, marfa
lucrarea sau serviciul sa se afle in trafic international = in drumul ei de la o parte
catre cealalta trece cel putin o frontiera.

Comertul international a suferit un proces de evolutie de-a lungul istoriei. Exista

dintotdeauna, iar in varianta clasica pe care acum o calificam ca fiind varianta stricto
sensu, comertul inseamna o operatiune cu marfa.

Operatiunile comerciale cu marfa, dominante in comertul international, au fost

dublate in epoca moderna de operatiunile de cooperare economica internationala.
Cooperarea economica internationala este o forma a comertului international care nu
presupune neaparat o operatiune cu o marfa. Cooperarea se caracterizeaza prin faptul
ca ea exprima un ansamblu de relatii de conlucrare, de colaborare, intre participantii la
raportul juridic respectiv care constau in punerea in comun de catre acei participanti a
unor valori economice in vederea realizarii unor operatiuni economice si juridice concrete
aducatoare de profit.

Profitul este elementul esential, scopul comertului scopul comerciantilor este acela
de a obtine un profit.

Operatiuni economice de cooperare internationala Romania este parte la acorduri

bilaterale privind OECI in care se enumera si formele acesteia forma cea mai folosita
societati mixte unde asociatii pun in comun aporturi. Activitatile de cooperare se pot
desfasura incepand de la faza de marketing, de prospectare a pietei, de cooperare in
productie, in orice domeniu mai ales bancar, in cooperarea in faza de vanzare a
produsului.

Din punct de vedere juridic, pentru comertul in sensul restrans al notiunii, cu marfa,
contractul pilon il constituie vanzarea internationala de marfuri, alaturi de care exista
toate contractele adiacente vanzarii: transport, asigurari, intermediere, operatiuni
financiar-bancare, operatiuni de garantii si plati, litigii.
1
Curs 1 - DCI

Pentru cooperare economica internationala, pilonul juridic il constituie contractul de

cooperare economica internationala.

PRINCIPII

1. Comertul international al Romaniei este guvernat de principiul libertatii comertului.

In perioada 1946-1989, principiul care guverna comertul international era cel al
monopolului de stat cand comertul exterior era facut numai prin unitati
specializate ale statului. Principiul monopolului a fost unul dintre primele principii
desfiintate dupa 1990 cand prin pachete de legi s-a instituit treptat principiul
libertatii. Principiul libertatii implica doua aspecte:
Posibilitatea, capacitatea subiectelor de drept romane, profesionistii comercianti,
de a desfasura in mod liber activitati de comert pe piete straine. Oricine, orice
subiect de drept care are calitatea de comerciant este liber sa desfasoare activitati
de comert international.
Capacitatea, dreptul subiectelor straine de a desfasura in mod liber activitati pe
teritoriul tarii, fie sub forma institutionalizata (prin crearea de societati cu capital
integral strain sau in asociere cu PF sau PJ romane, prin constituirea de sucursale,
filiale sau deschiderea de reprezentante), fie sub forma exclusiv contractuala (cand
consta exclusiv in incheierea de contracte cu PJ sau PF romane).

Ro e tara membra UE, UE state membre, UE state terte

2. Intre statele membre principiul libertatii comertului art. 26 din TFUE: piata
interna este un spatiu fara frontiere interne in care libera circulatie a marfurilor, a
persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor este asigurata in conformitate cu
dispozitiile tratatelor. Asadar, principiul libertatii este exprimat prin:
Principiul liberei circulatii a marfurilor: UE este o uniune vamala motiv pentru
care sunt interzise intre statele membre tarife de import-export sau orice taxe
cu efecte echivalent, restrictiile cantitative la import sau export, precum si
masuri cu efect echivalent.
Libera circulatie a persoanelor si a serviciilor este exprimata in foarte mare
esenta prin ideea ca este interzisa orice discriminare exercitata pe motiv de
cetatenie sau nationalitate, iar art. 49 din TFUE prevede ca sunt interzise
restrictiile privind libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe
teritoriul altui stat membru cu mentiunea speciala ca aceasta interdicitie
vizeaza orice restrictie ce ar putea aparea in legatura cu infiintarea intr-un stat
membru a unei agentii, sucursale, filiale a unor resortisanti dintr-un alt stat
membru.
Principiul liberei circulatii a capitalului si a platilor art. 63 din TFUE: sunt
interzise orice restrictii privind circulatia capitalurilor, precum si a platilor intre
statele membre. Aplicarea deplina a principiului liberei circulatii a preturilor este
deplina in statele care au aderat la moneda Euro administrata de BCE.
2
Curs 1 - DCI

3. In ceea ce priveste relatiile cu statele terte, art 47 TFUE UE este ea insasi o PJ,
motiv pentru care poate sa incheie relatii comerciale directe cu statele terte.
Principalele instrumente ale raporturilor comerciale dintre UE ca institutie si statele
terte se exprima prin cateva institutii/principii juridice:
Regulile uniunii vamale: UE este o uniune vamala care reglementeaza unitar
schimburile de marfuri si servicii intre toate statele membre si statele terte.
Aceasta uniune vamala se exprima prin trei piloni legislativi: in primul rand, Reg
450/2008 al PE si al Consiliului de stabilire a codului vamal comunitar codul vamal
modernizat, Tariful vamal integrat al comunitatilor europene TARIC care face
parte din Reg 2658/1987 privind nomenclatura tarifara si statistica si tariful vamal
comun, al treilea pilon Conventia privind sistemul armonizat de denumire si
codificare a marfurilor, Bruxelles 1983 (internationala) adoptata sub egida
Consiliului de Cooperare vamala. Conventia este aplicata in UE printr-o decizie a
Consiliului UE din 1987. Romania a aderat la Conventie chiar inainte de a deveni
membra UE, din 1996.
Regimul comun al importurilor si exporturilor fundamentat pe 2 piloni legislativi:
Reg 260/2009 privind regimul comun aplicabil importurilor si Reg 1061/2009
privind regimul comun aplicabil exporturilor. ??2015??
Participarea UE la Organizatia Mondiala a Comertului. UE a aderat la OMC printr-o
decizie a Consiliului din 1994 dupa runda Uruguay, ceea ce inseamna ca UE ca
institutie adera la principiile OMC, fostul acord general pentru tarife si comert, GAT.
Incheierea de acorduri comerciale cu statele terte - Romania, istoriceste, a incheiat
numeroase acorduri comerciale bilaterale cu state terte dinainte de aderarea la UE.
Dupa aderare, aceste acorduri bilaterale, de principiu, au supravietuit pana la
implinirea termenului de incheiere, dar noi acorduri nu s-au mai incheiat pentru ca
acest atribut de suveranitate a fost cedat catre UE.
o Acordul privind Spatiul Economic European a preluat fostul acord european
de liber schimb, Islanda, Lichtenstein, Norvegia sunt parti la SEE si exista un
acord comercial bilateral cu Elvetia care a fost parte la Acord, dar nu a
aderar la SEE.
o UE a incheiat si Acordul de Asociere cu statele limitrofe ale UE Muntenegru,
B-H, Serbia, Rep Moldova, Ucraina, Georgia acorduri de liber schimb.
o Acorduri de parteneriat si colaborare economica incheiate de UE cu state de
pe alte continente Africa, zona Caraibe si, cele mai important, acorduri
comerciale de liber schimb pe care UE le-a negociat si continua sa le
negocieze: CETA cu Canada care a fost incheiat in 2016 si, in curs de
negociere, TTIP cu SUA inca in faza de negociere.

Regimul investitiilor straine in Romania

3
Curs 1 - DCI

Unul din elemente care configureaza pp libertatii comertului pe axa lui din exterior
spre interior il constituie principiul libertatii investitiilor straine in tara.

Regimul juridic al investitiilor straine a cunoscut o evolutie legislativa, in primavara

anului 1990 a fost adoptat decretul-lege nr. 96/1990 privind unele masuri pentru
atragerea investitie de K strain in Romania care a pulverizat monopolul statului, mai
apoi, legea 35/1991, iar acum OUG 92/1997 care a fost aprobata cu multe modificari prin
legea 241/1998.

Din momentul adoptarii OUG 92 se numeste privind stimularea investitiilor straine

direct a inceput sa se faca o distinctie esentiala intre cele doua forme de investitie,
directa si de portofoliu.

I. Investitia directa = OUG 92 si un Reg al BNR 4/2005 privind regimul valutar =

investitia directa in forma societara imbraca urmatoarele forme:
- Participarea unui investitor strain la constituirea sau extinderea unei societati in
Romania
- Cumpararea de catre investitorul strain de actiuni sau parti sociale la o societate
romaneasca
- Infiintarea/ extinderea in Romania a unei sucursale sau filiale de catre o societate
comerciala straina.

Ceea ce defineste in mod esential investitia directa de cea de portofoliu este faptul ca
investitia directa este cea care creeaza o legatura economica durabila intre investitorul
strain si societatea romaneasca la care participa. Legatura durabila este definita de
cateva elemente: participarea cu minimum 10% la K soc si participarea efectiva la
conducerea si administrarea societatii din tara.

OUG + Reg se refera la investitia societara, ceea ce inseamna ca implica o latura

institutionala prin participarea la PJ in forma ei institutionala, dar in afara de investitia
directa in forma societara, dreptul roman mai accepta si reglementeaza o investitie
directa in forma exclusiv contractuala, care nu implica nasterea sau extinderea unei
societati ca PJ (latura institutionala).

Exclusiv contractuala legea 84/1992 privind regimul zonelor libere: in Romania

exista zone exceptate de la regimul vamal comun. Contractele care se incheie acolo au
un regim special si sunt socotite investitie straina. Mai exista investitiile in resursele
naturale legea 238/2004, legea petrolului. Exista legea minelor, 85/2003 care
reglementeaza investitiile in domeniul specific. Exista legea 123/2012 a energiei
electrice si a gazelor naturale care prevede investitia in forma exclusiv contractuala.

II. Investitia de portofoliu = OUG 92 + Reg 4 = acea investitie care consta in

dobandirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate si reglementate
in Romania. Actul normativ principal in materie legea 297/2004 privind piata

4
Curs 1 - DCI

de capital stabileste principiile pietei de capital. Operatiunile se desfasoara sub

supravegherea ASF care a preluat atributiile fostei Comisii Nationale a Valorilor
Mobiliare.

Foarte importante sunt actele care reglementeaza regimul titlurilor de stat. Statul
roman emite titluri de valoare pe pietele interne si internationale. Cele de pe pietele
internationale = principalul barometru al rating-ului de tara al Romaniei, cata dobanda
obtii.

Investitia de portofoliu nu creeaza o legatura economica durabila in sensul definit.

Este o investitie speculativa care nu are ca scop ca acel investitor sa participe in mod
efectiv, direct la conducerea societatii, scopul fiind de a castiga diferenta dintre
momentul cumpararii si revanzarii titlului.

Investitor strain = nerezident = doua criterii esentiale:

Domiciliul in strainatate pentru PF, nu cetatenia

sediul pentru PJ

PRINCIPII CARE GUVERNEAZA REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE

1. Principiul libertatii formelor si modalitatilor de investire in tara

Principiul libertatii formelor: investitiile straine in tara pot imbraca orice forma
societara (actiuni, srl, asociatii in participatie etc.)
Principiul libertatii modalitatilor: investitia straina poate imbraca mai multe
modalitati, o varietate nelimitata:
a) Prin aport numerar: investit strain poate aduce la soc rom aport in numerar. Cel
clasic este in valuta, o moneda liber convertibila. Foarte mult timp a fost singura
forma de aport in numerar pe care investitorul o putea aduce, pana la aderararea
Romaniei la UE cand s-a liberalizat circulatia leului.
b) Prin aport in bunuri corporale, bunuri mobile, dar si in imobile.
c) Prin aport in bunuri incorporale: dpi, brevete, licente, know-how, marci, drepturi de
autor, desene si modele.
d) Orice alte valori economice, in comert totul este evaluabil in bani si elementele
nepatrimoniale, neevaluabile in bani din dr civil pot avea in comert o valoare. Pot
constitui aport: aport in servicii (tehnici de management), aport in surse de materii
prime, piete de desfacere, clientela, informatii de marketing, PR, retele de
aprovizionare si desfacere si chiar si in numele comercial. Simplul fapt ca accept ca
numele meu sa fie pus pe masina pe care produci inseamna un acord evaluabil in
bani si poate fi cuantificat ca o modalitate de straina in tara.
e) Obligatii de a nu face de a nu face concurenta pe o anumita piata

5
Curs 1 - DCI

2. Principiul liberului acces al investit straini in toate domeniile vietii

economice din tara
Industrie
Agricultura
Explorarea si exploatarea res naturale
Transporturi
Infrastructura
Comunicatii
Constructii civile si ind
Comert
Servicii bancare si asigurari
Cercet stiintifica si tehnologic etc.

3. Principiul egalitatii de tratament, nediscriminarii

Legea prevede egalitate de tratament intre investitorii romani si cei straini legea
din 1997 prevedea mai multe privilegii pentru straini.
Egalitate de tratament intre investitorii straini intre ei nu se discrimineaza in
functie de nationalitate, dar exista si o exceptie pentru ca avem principiul mitior
lex al legii mai favorabile care se poate aplica in cadrul unor uniuni economice sau
acorduri bilaterale cu state terte care pot dobandi avantaje superioare regimului
comun, in mod exceptional.

GARANTIILE DE CARE BENEFICIAZA INVESTITORII STRAINI

1. Impotriva indisponibilizarii investitiei: garantie constitutionala, existenta inca

din Constitutia din 1991: nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de
utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
Constitutia din 2003 a adaugat in mod explicit interdictia nationalizarii sau trecerii
in proprietatea statului a bunurilor investitorilor straini prin mijloace discriminatorii.
OUG 92: investitia straina nu poate fi nationalizata sau expropriata sau supusa
altor masuri cu efect echivalent, exceptand cazurile in care sunt indeplinite
cumulativ urmatoarele conditii:
Exproprierea este necesara pentru cauza de utilitate publica
Este nediscriminatorie
Se efectueaza in conformitate cu dispozitiile exprese ale legii
Sa se faca cu plata unei despagubiri prealabile, adecvate si efective
Despagubire integrala, pentru intregul prejudiciu

Prealabila = sa exprime pretul de piata al investitiei, anterior ca valoarea investitiei sa fie

eventual afectata prin masura iminenta de expropriere
6
Curs 1 - DCI

Adecvata = potrivita cu natura si cu valoarea de piata a investitiei

Efectiva = sa constea intr-o plata efectiva fie in valuta liber convertibila pe care
investitorul sa poata sa o transfere liber in tara de origine, fie prin plata unei despagubiri
in natura.

OUG 92 are si prevederi specifice de solutionare a litigiilor. Se recomanda sa fie

solutionate pe cale amiabila intre statul expropriator si investitor. Daca acest lucru nu se
poate, competenta apartine instantelor judecatoresti nationale pe principiile prevazute in
legea 33/1994, adica pe competenta Tribunalului de la locul situarii imobilului, dar OUG
92 recomanda solutionarea litigiilor pe calea arbitrajului. Cea mai importanta institutie
de arbitraj Centrul International pentru Solutionarea Litigiilor relative la Investitii cu
sediul la Washington.

2. Garantia stabilitatii regimului juridic al investitiilor straine in tara

Stabilitatea = legea care guverneaza regimul investitiilor straine in momentul in care

investitia este efectuata trebuie sa guverneze regimul juridic al investitiei pe toata
durata ei avantaje, facilitati, drepturi speciale pe care legea din momentul efectuarii
investitiei le-ar prevedea principiul tempus regit actum. Excpetie mitior lex legea
favorabila se poate aplica si investitorilor vechi.

DREPTURILE INVESTITORILOR STRAINI