La urmatoarele intrebari raspundeti dupa urmatoarea cheie: A - Daca réspunsurile 1, 2, 3 sunt corecte B - Daca raspunsurile 1, 3 sunt corecte; C - Daca raspunsurile 2, 4 sunt corecte; D - Daca raspunsul 4 este corect; E - Daca toate raspunsurile sunt corecte sau toate sunt false: Al. Sinteza intracelular& de proteine implica participarea: 1, Nucleului 2. Reticulului endoplasmic rugos 3. Mitocondriilor 4. Lizozomilor 2. Mioglobina este o proteina: 1. Sarcoplasmic& 2. Reglatoare 3, Necontractila 4. Care leaga Ca** 3. Muschif toracelui sunt: 1, Muschi pectorali 2. Muschii dintati 3, Muschii intrecostali 4. Muschi trapezi x4. Stabilirea frecventel stimulilor care produce tetanos complet depinde de: - Durata fazei de relaxare a secusei : 2. Durata fazei de contractie a secusei 3. Intensitatea stimulului declansator 4. Perioada refractar& a muschiului = Ww 5. Urmatoarele oase se formeaza prin osificarea de membrana: 1. Frontalul 2. Corpul claviculei 3. Parietalul 4. Vertebrele 6. Sinapsa neuromusculara: 1. Este componenta a unit&tii motorii 2. Este mediaté de catre acetilcolin& 3. Este o sinapsa excitatorie 4. Este o sinapsa inhibitorie 7. Neuronii pot fi: 1, Intranevraxiali we 2. Extranevraxiali c 3. Motori 4. Micsti x8. Energia eliberata prin hidroliza ATP poate fi utilizaté pentru: 1. Cuplarea excitatie- contractie 2. Influxul celular de Ca2+ 3. Inactivarea neurotransmit&torului din sinapsa neuromusculara 4, Relexarea muschiului 9. Unmatoarele substanfe se aflé in concentraftie mai mare extracelular dec&t intracelular: 1. Nat 2. Glucoz 3. Car 4. K 10. Urmétoarele celule sunt polinucleate: 1. Celula gliala -2. Limfocitele ~- 3. Neuronul 4. Fibra musculara striat& Ae1. Muschii spatelui si cefei sunt reprezentati de : 1. M. trapezi 2. M. dintati 3. M. mari dorsali 4. M. sternocleidomastoidieni 12. Teaca Henle: y/1. Este prezenté in axonii nemielinizati +2. Contine fibre de colagen 3. Acopera celulele Schwann 4. Are rol in conducerea potentialului de actiune “13. Epiteliul cilindric stratificat se aft Ja nivelul: 1. Canalelor de secrete salivare 2. Mucoasei veziculei biliare 3. Esofagului “74. Canalelor de excretie salivare x4. Epitelille cubice simple : «1, Se afl la nivelul bronhiolelor 2. Formeazi mucoasa gastricé “3. Constituie epiteliul canalelor de secretie ale glandelor exocrine 4. Se aff la nivelul mucoasei trompelor uterine X15. Fibra muscular’ striatd: 1. Prezinta diametrul de 5 microni 2. Contine ribozomi liberi in citoplasma «3, Prezint& cel mult 4 nucleoli 4. Poate avea hungimea de100 mm 16, Celulele glandelor endocrine: 1. Pot fi celule epiteliale 2. Pot fi organizate in structuri morfologice secretorii (foliculi) 3. Pot fi celule nervoase «._ x4. Intra in structura stromei 17. Atonia apare in urmatoarele conditit: 1. Contractura fiziologic& ~-2. Somn 3. Stimularea cerebelului 4. Sectionarea radacinii anterioare a nervilor spinali 1. Influxul de Na* 2. Influxul de’Ca?* 3, Influxul de K* 4. Efluxul de K* 19, Miofilamentele de actin& din fibra musculard striats: 1, Sunt in numar mai mare decat cele de miozina 2. Se inseré pe membrana Z 3. Sunt componente ale discului clar 4. Se scurteaza in timpul contractiei 20. Mioglobina: 1. Contine Fe** 2. Este o proteina miofibrilaré 3. Leag’ oxigenul 4. Leaga Ca** 21. Urmatoarele formatiuni prerezinté membrana dubla: 1, Mitocondriile 2. Lizozomii 3. Nucleul 4. Reticulul endoplasmic 22, Placa motorie: 1. Se afla in fusul neuromuscular 2, Prezint& ca mediator acetilcolina 3. Contine Na+ in spatiul sinaptic 4. Trasmite impulsuri inhibitorii23. Sinteza proteica are loc la nivelul: 1, Ostoblastului 2. Osteocitului 3, Osteoclastului 4, Osteoplastului 24. Precizati pentru care dintre regiunile vertebrale prezentate, numarul vertebrelor nu este corect: 1. Cervical - 7 2. Toracicé - 10 3. Lombaraé - 5 4. Coccigian’ -3 é 25. Frecvenfa stimutilor ce determin& tetanos complet depinde de: 1. Perioada de latent& a muschiului 2. Faza de relaxare a secusei 3. Durata potentialului de actiune 4. Intensitatea stimulului 26. Perioada refractara : 1. Are o duraté dependenta de durata potentialului de actiune 2. Este dependenta de intensitatea stimulului ce produce potentialul de actiune 3. Determin’ numarul de stimuli la care 0 celulé poate raspunde in unitatea de timp A fibrei musculare striate are 0 durat&’ mai mare dec&t faza de contractie a secusei. 27. Canalele Havers: 3A. Se afl la nivelul epifizei femurului 2. Contin m&duv’ hematogena, la tineri 3. Contin fibre nervoase vegetative 4. Sunt perpendiculare pe canalul medular 28, Fibra musculard striat&: 1. Este izolata electric prin ’ perimisium, 2. Contine in citoplasma ribozomi liberi 3. Prezint& cel mult 4 nucleoli y 4, Poate avea lungimea de10 mm | 29, Conducerea saltatorie a potentialului de actiune se realizeazé ip nivelul: 1 1, Sarcolemei 2. Prelungitilor periferice ale neuronilor din ganglionii spinali gm 3. Sinapselor axo-somatice 1 4. Fibrelor mielinice 30. Care dintre urmatoarele epitelii este/sunt permeabile pentru apé: 1. Epiteliul ureterelor 2. Epiteliul canalelor de excretie ale glandelor salivare 3. Epiteliul vezicii urinare 4. Epiteliul veziculei biliare i 31. Osteogeneza de membrana este caracteristic& pentru: 1, Cresterea in grosime a oaselor lungi 2. Dezvoltarea claviculei 3. Dezvoltarea occipitalului 4. Dezvoltarea tuturor oaselor neurocraniului 32, Tomusul muscular: . Este controlat prin c&ile piramidale i Este controlat prin sisternul extrapiramidal 3. Depinde de numérul de fibre musculare din unitatea vote 4. Depinde de motoneuronii gai N33. Muschi toracelui sunt: 1. Muschii trapezi 2. Muschii dintati "48. Muschii santurilor vertebrale 4. Muschi intercostali 34, Mioglobina: 1. Este proteina miofibrilara: 2. Este proteina reglatoare 3, Leaga Ca** 4. Contine o grupare hem identic& cu cea din hemoglobin& 35. Sinapsa neuromuscularé: 1. Are acetilcolina ca mediator 2. Se aflé la nivelul fusului neuromuscular 3. Este o sinapsa excitatorie 4. Este o sinapsa inhibitorie 36. Neuronii pot fi: 1. Senzitivi 2. Localizati intramural 3. Secretori de substante cu functie de hormon 4, Autoexcitabili 37. Miofilamentele de miozina din miofibrila striata: 1. Sunt de natura proteic& 2. Se scurteaza in timpul contractiei x3. Sunt componente ale benzii H 4. Se insera pe membrana Z 438. Energia eliberat& prin hidroliza ATP poate fi utilizat pentru urmatoarele procese: 1. Influxul celular de K* 2. Transportul Ca2* din reticul spre miofibrile 3, Influxul Ca® in reticulul endoplasmic 4. Influxul de Na* 39. Din grupa muschilor capului fac parte: 1. Mm. trapezi 2. Mm. hioidieni 3. M. sternocleidomastoidieni 4. M. masticatori M40. Fosfatidele: 1. Sunt enzime sarcoplasmice 2. Sunt proteine reglatoare sarcoplasmice 3. Se afla in spatiul sinaptic 4. Sunt componente ale mitocondriilor 41. Glicogenul: . Costituie incluziuni citoplasmatice neuronale 2. Este bogat reprezentat in sarcoplasma 3. Intré in structura sarcolemei 4. Reprezint& principalul material energogenetic al muschiului 442. Centrozomul lipseste din: 1. Osteoclast 2. Celula gliala 3. Fibra musculara striata 4. Hematie, 43, Urmatoarele celule contin mal mult de doi nuclei: 1. Osteoclastul 2. Neuronul 3. Fibra musculara striaté 4. Celula epitelialé cheratinizaté 44. Axoplasma confine: 1. Incluziuni de glicogen 2. Mitocondrit i 3, Miofibrile 4, Lizozomi45. Fibrele amielinice: 1. Pot fi somatice sau vegetative 2. Constituie fibrele vegetative postganglionare 3. Sunt inconjurate de celule Schwann 4. Au viteza de conducere mai mic& decat fibrele mielinice 46. Celulele gliale: 1. Prezinté un singur_nucleu 2. Se pot divide (inmulti) 3, Prezint& numeroase prelungiri 4, Participa la sinteza de mielina 47. Muschiul circular al irisului: 1. Este inervat de fibre simpatice 2. Este relaxat prin stimularea n, oculomotor 3, Prin contractie creste diametrul pupilar “M4. Prezint& automatism 48, Tesutul osos indeplineste urmatoarele roluri in organism: 1. Depozit de saruri fosfocalcice 2. Prin m&duva rosie din canalul medular, la fat, genereaz& megacariocite Participa la protectia unor organe de importanta vitala 4. Fiind un tesut conjunctiv participa la nutritia tesutului epitelial. 49, Epiteliul cilindric stratificat se afla Ja nivelul: 1, Canalelor de secretie ale glandelor salivare 2. Veziculei biliare 3. Esofagului 4. Bronhiolelor » 50. Oseina: 1. Reprezint& 66% din Gihatanta fundamentala a tesutului osos 2. Este secretaté de catre osteocite 3. Este sintetizaté in cantitate mai mare sub actiunea parathormonului 4. Este sintetizata in cantitate mare in timpul osteogenezei “51. n> neted visceral const fh: 1. Declansarea potentialului de actiune cand muschiul din peretele unui organ cavitar, este destins . Imposibilitatea wal contractei tetanice 3. Declansarea spontan’ a potentialului de actiune 4, Mentinerea constant a presiunii intracavitare al unui organ al cArui volum variaz’ in mite fiziologice 52, Sinapsa neuromuscularé: 1. Poate fi mediaté de adrenalina 2. Este mediat& de catre acetilcolina 3, Realizeaza transmiterea sinaptica in m, striat, in functie de concentratia plasmatica de parathormon 4. Este o sinapsa excitatorie 53. Acidul lactic: 1. Scade pH-ul intracelular 2. Nu poate fi metabolizat de catre celula miocardicé 3. Este un produs al glicolizei 4,Este un produs al ciclului Krebs w(54, Refacerea ATP-ului in fibra muscular strial& necesita participarea urmatoarelor organite: 1. Complexului Golgi 2. Reticulului endoplasmatic neted 3. Reticulului endoplasmatic rugos 4. Mitocondriilor 58. Perioada retractara: 1. Are o durat& mai mare in fibra miocardica decat in cea striata 2. Este dependenta de intensitatea stimulului 3, Are o durat& comparabilé pentru neuronii unui are reflex 4. Are durata mai mare decAt suma duratei primelor doua faze ale secusei muschiului striat 56. Miotibrilele: 1. Examinate la microscopul optic pot prezenta striatii 2. Contin proteine reglatoare 3. Contin microfilamente de miozina, 4. Se afla la nivelul fibrei musculare intrafusale 57. Tonusul muscular: 1. Scade in timpul somnului 2. Este controlat, in special, prin sisternul extrapiramidal 3. Depinde de aferentele de la fusurile neuromusculare 4. Depinde de numarul de fibre musculare din unitatea motorie » 58, Muschi supinatori ai piciorului: 1. Se afla la nivelul gambei . 2. Ridicé marginea interna a piciorului 3. Coboara marginea externa a piciorului 4 4. Sunt inervati de neuroni alfa si gama 59. Fibra muscularé netedé se caracterizeazé prin: 1. Are potentialul de actiune mai mic decat fibra musculara striata Comunica electric cu celulele vecine prin punti intercelulare 3. Viteza maxima de transmitere a impulsului de ordinul cm/sec 4. Contine miofibrile organizate in sarcomere 60. Precizati care dintre urmatoarele procese din fibra musculara striat& orespund consumulyi de oxigen minim si, respectiv, maxim: 1. Mentinerea potentialului de repaus 2. Depolarizarea sarcolemei 3. Contractura fiziologica 4. Contractia izotonica . Brecizati pentra care dintre Linhatoni parametrii ai secusei m. striat valoarea duratei este corecta: 1. Periodei de latent - 100 msec. 2, Faza de contractie - 400 msec. 3. Faza de relaxare - 500 msec 4, Durata medie a secusei- 0,1sec. 62. In timpul coniractiei musculare se modifica urmatoarele dimensiuni: 1, Lungimea miofilamentelor de N miozina 2. Lungimea discului intunecat 3. Lungimea miofilamentelor de actina 4, Lungimea discului clar1. Tubulare simple 2. Tubulare ramificate 3. Acinoase 4. Tubulo-acinoase 64. Tesutul cartilaginos: 3g 1. Este bogat in saruri de sodiu 2. Contine fibre elastice 3. Prezinta celule sferice 4, Este bogat vascularizat 65. Urmatoarele tipuri de celule sunt polinucleate: 1. Fibra muscular’ neted’ 2. Osteoclastul 3. Fibra musculara cardiaca 4. Fibra musculara striat 66. Epiteliile cubice 1. Se aflé la nivelul bronhiolelor 2. Se afla la nivelul mucoasei gastrice 3. Formeaza peretele canalelor de secretie ale glandelor 4. Se afla la nivelul mucoasei trompelor uterine 67. Muschii pronatori ai picic 1. Se afl la nivelul gambei-—- 2. Ridic& marginea interna a piciorului 1 3. Sunt inervati de neuroni alfa si gama 4. Coboard marginea externa a piciorului 68. Fibrele tesutului conjunctiv sunt: 1. De elastina 2. De reticulina 3. De colagen 4. De fibrina 69. Microfilamentele de actin&: 1.Contin un singur tip de proteina| contractilé . 2 Au diametrul mai mic decat 0,11 3. Se inser& pe membrana Z 4. Sunt in numar dublu fata de microfilamentele de miozina 70. Glicogenul: 1. Formeaza incluziuni in neuroplasma, 2. Este bogat reprezentat in sarcoplasma 3. Se aflé in structura sarcolemei 1 4. Este un polimer al glucozei 71. Celulele gliale: 1. Au capacitate de fagocitoz’ 2. Sunt in raport de 10/1 fat& de | numérul neuronilor 3. Sunt implicate in controlul schimbului de substante nutritiv dintre s&nge si celule nervoase 4. Prezinté membrana celularé polarizata electric 72. Tonusul muscular; 1, Este dependent de starea de | veghe 2. Este crescut in timpul starilor emotionale puternice * 3, Depinde de aferentele de la | fusurile neuromusculare 4. Depinde de aferentele de la organele tendinoase Golgi | 2. Cresterea concentratiei de Ca” in reticulul sarcoplasmic 3. Influx de K* 4. Influx de Na*74. Placa motorie: 1. Poate avea in alc&tuire butoni terminali ai neuronilor gama 2. Se afla in fusul neuromuscular ¥ 3. Prezinta perioada refractaré 4. Prezinta adrenalina ca mediator 75. Cronaxia: 1. Este un parametru al excitabilitatii celulelor nervoase 2. Poate avea o durata de 0,1 ms pentru o celula al c&rei timp util este de 2 ms 3. Are valoarea invers proportionalé faté de excitabilitatea unei celule - 4. Are aceeasi valoare pentru toate componentele unui arc reflex. 76. Din grupa muschilor capului fac parte: 1. M. frontal 2. M. masticatori 3. M. occipital 4. M. pielosul gatului 77. Maschial croitor: 1. Este situat pe fata lateralé a coapsei 2. Este-un muschi scheletic <3. Prin contractie determina extensia coapsei 4. Este situat in plan superficial 78. Din grupa muschilor tranchiului fac parte muschii: vd. Trapezi 2. Marii dorsali 3. Intercostali 4. Oblici externi 79. Scheletul corpului uman confine urmétoarele case nepereche: 10 1. Etmoid 2. Sacra 3. Sfenoid 4. Patela 80. Neurocraniul este alc&tuit din urmatorele oase: 1. Parietale 2. Etrmoid 3. Frontal 4. Maxilarul 81. Tesutul cartilaginos hialin se afl Ja nivelul: 1. Meniscurilor articulare +2. Ultimelor doua coaste 3. Epiglotei 4. Cartilajelor laringeale 82, Tesutul conjunctiv moale de tip fibros intré in structura: 1. Ligamentelor +2. Capsule renale 3. Tendoanelor 4. Hipodermului 83. Neurilema: 1. Permite influxul pasiv de Na* in timpul depolarizarii f 2. Este permeabila pentru glucozd 3. Permite efluxul pasiv de K", in timpul repolarizarii + 4. Permite efluxul pasiv de Ca 84. Pe langa functia locomotorie, prin contractie, muschii striafi indeplinesc urmétoarele roluri: 1. Favorizeazé intoarcerea venoas& 2. Participa la termoreglare 3. Realizeaza inspiratia in conditii bazale ~ A. Realizeaz& expiratia in conditii bazale85. Neuronii motori gama: 1. Se aflé in nucleul motor al nervului trigemen 2. Sunt stimulati simultan cu neuronii motori alfa in contratiile voluntare Formeaza sinapse, mediate de acetilcolina, in fusurile neuromusculare 4. Se afla in coarnele anterioare ale maduvei spindrii 86. Precizati pentru care dinire urm&toarele perechi de oase numaral Jor este corect: 1. Carpiene - 7 2. Coaste - 10 3. Tarsiene - 8 4, Falange - 15 87. Care dintre urmatorii me inserd pe aponevroze: 1. M. marele dorsal 2. M. trapez 3. M, fesieri 4. M. stermocleidomastoidieni 88. Proprietatile fundamentale ale muschiului striat sunt: 1. Excitabilitatea 2. Contractilitatea 3. Elasticitatea 4. Plasticitatea 89. Precizati care dintre urmatorit muschi, prin contractie, pot participa Ah desfasurarea expiratiei: 1. M. drepti abdominal 2. M. stemmocleidomastoidieni 3. M. oblici externi 4. M. diafragm 2 i 90. Contractura fiziologic& reprezinta: 1. Cea mai puternica contractie a muschiului striat 2. Cresterea excitabilitatii neuromusculare determinata de hiposecretia de parathormon 3. Un mecanism de termoreglare 4. O forma de obosealé musculara caracterizaté prin sc&derea Ca°* * intracelular 91. Curburile fiiologice ale coloanei vertebrale, cu convexitatea anterioaré sunt: 1. Cervical # 2.Toracala ~ 3. Lombara. 4. Sacralé He 92, Conducerea impulsului in fibrele nervoase se caracterizeaza prin: 1. Posibilitatea conducerii potentialului de actiune, in ambele sensuri, prin prelungirile unui neuron 2. Transmiterea impulsului intre fibrele nervoase alaturate este impiedicata de catre perinerv 3. Transmiterea unidirectionala se realizeazs la nivelul sinapselor chimice Viteza de conducere este constanté pentru prelungirile unui neuron 93. Osificarea de membrand este caracteristicd urmatoarelor oase: 1. Oaselor de la baza craniului 2. Claviculei 3. Femurului 4. Oaselor boltii craniului +94. Omoplatul: 1. Este un os lat 2. Se formeaza prin osificare de cartilaj 3. Impreuna cu clavicula particip’ la formarea centurii scapulare 4. Este localizat in partea anterioara a toracelui 95, Scheletul corpului uman: 1, Este alcdtuit din aproximativ 200 case 2. Reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotie 3. Reprezinta partea_pasiva a aparatului locomotor 4, Este alcatuit din oase lungi, scurte si late 96. Aponevroza lombara: 1. Are raport anatomic cu vertebrele lombare 2. Este loc de insertie pentru muschit marii dorsali 3. Are forma romboida 4. Este loc de insertie pentru muschii drepti abdominali 97. Rezistenja tesutului osos este asigurata de : 1, Impregnarea substantei funda- mentale cu saruri fosfo-calcice . Numarul mare de fibre elastice . Orientarea fibrelor conjunctive sub -influenta fortelor mecanice care actioneaza asupra osului Cantitatea mare de substanta fundamental 98. Substanta osoasa a diafizei: 1. Este dispusa intre periost si canalul medular 2. wo 4. 12 2. Este formata din osteoane 3. Este strabatuta longitudinal de canale Havers 4. Este strabatuta transversal si oblic de canale care fac legatura intre canalele Havers 99. Reteritor la canalele osoase care fac legatura intre osteoane, urmatoa- rele afirmatii sunt adevarate: 1. Contin vase de sange 2. Au trdseu transversal 3. Se gasesc intre periost si canalul medular 4. Centreaza osteonul 100. Areolele: 1. Se intalnesc in tesutul osos spongios 2. Contin m&duva rosie hematogené 3. Sunt de forme si marimi diferite 4. Confera osului spongios aspectul unui burete 101. Osificarea endoconjunctiva: . Se realizeaza intr-o membrana conjunctiva fibroass Este caracteristica oaselor lungi Determina formarea oaselor boltii craniene . Se interconditioneaz’ cu osificarea endocondrala in caz de fracturi ‘Nanismul se poate instala in urmétoarele condifii: 1. Absenta congenitala a glandei tiroide 2. In hipofunctie paratiroidian’ 3. in hipofunctie de STH 4. in hiperfunctie de STH 2 rs 102.ae ¥03. Alegeti formulétrile false referitoare la osteogenez3: 1. Incepe din a 6-a s4ptamana a vielii embrionare. 2. Osul primar rezult& prin inlocuirea tesutului conjunctiv. 3. Osteoblastele se hipertrofiaza si se distrug. 4. Remanierea osoasa are loc prin osteoliza. 104. Hipofunctia tiroidiana este Insofité de: 1. Deformiri osoase. 2. Defecte ale dentitiei. 3. Nanism 4, Exoftalmie. 105. Hormonii care controleazi procesul de crestere sunt: 1. Tiroxina 2. Triiodotironina 3. Testosteronul 4. Hormonul somatotrop 106. Fibrele musculare de la nivelul esofagului sunt: 1, Netede 2. Dispuse circular 3. Striate 4. Dispuse longitudinal 107. Tesutul conjunctiv al muschiului striat: 1. Este organizat in mai multe teci 2. Este reprezentat de tesut moale in care predomina componenta celulara 3. Formeaz la capetele muschiului tendoane si aponevroze. 4. Variaz&, cantitativ, in raport cu activitatea fiziologicA muscularé tb { 108. fn alc&tuirea unitajii functionale amuschiului intra: 1. Un neuron motor 2. Un neuron senzitiv 3. Fibre musculare inervate de | axonul neuronului motor. 4. Fibre musculare inervate de dendritele neuronului servitiv. 109. Muschiul raspunde prin contracfie la stimuli: 1. Electrici 2. Termici | 3. Chimici 4. Mecanici 110. Dupis acfiune muchilticeps 2. Pronator al mainii 3. Flexor al antebratului pe brat 4. Extensor al antebratului pe brat. 111. fh timpul contractiei muschithui striat se produce: 1. Scurtarea muschiului 2. Scurtarea fibrelor musculare 3. Scurtarea miofibrilelor ~ 4. Scurtarea miofilamentelor 112, Osteogeneza poate fi stimulats de : 1. Factori metabolici 2. Vitamine WW 3. Tiroxina +4. Cortizol 113. Muschiul neted Se affa in structura: 1. Peretelui capilarelor limfatice 2. Glandelor gastrice 3. Epidermului ve 4. Nervului14. Sternul: 11. Este localizat pe fata anterioaré a toracelui in plan median. 2. Se articuleaza cu claviculele in partea lui superioaré 3. Se articuleaz’ pe marginile laterale cu primele 7 perechi de coaste prin cartilajele costale 4. Se formeaza prin osteogeneza endocordsala * 115. Excitabilitatea musculard- 1. Poate fi demonstrat pe un preparat neuromuscular prin aplicarea unui stimul cu valoare prag- 2. Creste in timpul oboselii musculare. 3. Variaza in raport cu tipul fibrei musculare. 4. Nu se modifica in raport cu ‘travaliul muscular. -HI6. Spre deosabire de fibra muscu- lara scheleticd, fibra musculard cardiac: 1. Contine multe mitocondrii 2. Are sarcolema subtire 3. Contine un reticul endoplasmatic bogat. 4. Are sarcoplasma abundenta. “117. Osificarea de membrané: 1 Se face pe model de tesut ronjunctiy fibros. _2 5c intalneste la c#sele late * ptimana a % Tape ila 4 hy, Caracterizeaz pee in lungime @ > 14 18. fa muschit somatici se aff urma- toarele fipuri de fibre nervoase: 1. Somatosenzitive 2. Visceromotorii cu origine tn nucleul dorsal at vagului 2. Asigura formarea de jesut osos spongios inspre diafiza. 3. Asigura cresterea in lungime a oasetor fungi. 4. Se intalneste la toate tipurile de case. 120. Pe fata posterioar’ a coapsei se gasese: 1. Muschii fesieri 2. Muschiul triceps sural 3. Muschiul cvadriceps femural 4, Muschiul biceps femural 121. Epimisiumnrul: 1. Inveleste muschiul la exterior 2. Este alc&tuit din fesut conjunctiv 3. Din el se formeaza perimisiumul 4. Este alc&tuit din tesut conjunctiv . cu substanta fundamentalaé “ semiduré 122. Scheletul gambei: 1. Este alc&tuit din tibie si fibula 2. Tibia se gaseste medial de fibula 3. Se interpune intre scheletul coapsei si scheletul piciorului. 4. Este format din oase alcatuite, predominant, din tesut osos spongios123. Oasele au urmatoarele rahuri: 1. Formeaza structuri ce adapos- tesc organe de importanfa vital 2. Intervin in masticatie. 3. Depozit de substante minerale 4, in transmiterea undelor sonore. 124. Neuronul poate fi: 1. Piriform 2. Fusiform 3. Rotund 4. Piramidal 125. Apendicele xifoid: 1. Este segmentul inferior al sternului 2. R&mane multé vreme cartilaginos 3. Se dezvolt prin osificare de cartilaj 4. Cu el se articuleaza ultimele perechi de coaste, 126. Femurul: Formeaza scheletul coapsei . Epifiza proximal se articuleazi ¢u osul coxal formand articulatia coxofemurala. 3. Este cel mai hing os al scheletului. 4. Se formeaza numai prin osificare de cartilaj. 127. Forma corpului celular al Neuronului este determinaté de: 1. Numérul mare de neuroni din tesutul nervos 2. Prezenta sau nu a tecii de mieling la nivelul axonului 3. De numérul de axoni 4. De numé&rul de dendrite ce emerg din corpul celular bee ae 15 [2 4128. Centrul celular : 1. Este prezent in toate celulele organismului 2. Este situat la periferia citoplasmei 3. Este format din carioplasma 4. Este format din doud formatiuni cilindrice perpendiculare una pe cealalta. 129. Periostul: 1. Provine din transformarea pericondrului. s 2. Inveleste diafiza eotge 3. Contine o zona intern’ ¥ osteogena care produce + osteoblaste. ¥ 4. Asigura cresterea in grosime a oaselor si reparatia osoasa in caz de fracturi. 130.. Corpul celular al neuronuhsi contine urmétoarele organite celulare: 1. Mitocondrii 2. Incluziuni de glicogen 3. Corpi tigroizi ” 4, Miofibrile 131. Permeabilitatea selectivé a smembranei celulare: 1. Este responsabila de repartitia inegala a ionilor de Na* si K* de © parte si de alta a membranei celulare. 2. Este datorata fosfolipidelor 3. Neuronale permite efluxul pasiv de K* 4. Este conditionata de transportul ionic activ132. Neurilema: 1. Are structura trilaminaté 2. Poate reprezenta membrana segmentului postsinaptic 3. Are permeabilitate selectivé 4. Este polarizata electric , 133. Neurofibrilele: 1. Traverseaza intreaga neuroplasma si axoplasma. 2. Au rol in transportut proteinelor specifice neuronale 3. Apar ca a retea omogend 4. Auo structura striata 134. Derdtritele: 1. Sunt un numar variat in functie de tipul de neuron 2. Au rol in sintezele proteice neuronale. 3. Sunt extrem de ramificate 4. Sunt delimitate de neurilem& “35. Axonul : 1. Este o prelungire multipl 2. Este prelungire ramificata 3. Pe toaté lungimea lui este invelit de cele trei teci 4. Contine vezicule pline cu mediator. 136. Teaca Schwann: . Este o teaca continua . Lipseste in portiunea terminal axonicé Apare si pe colateralele desprinse de la nivelul axonului Este implicata in apararea 43. 4. si nutritia axonului 137. Referitor la celulele gliale, urmatoarele afirmatié sunt corecte: 1, Ocupa spatiile ramase libere in 16 urma distrugerii neuronilor 2. Produc teaca de mielina 3. Participa la controlul transporte lui de substante nutritive dintre sAnge si tesutul nervos 4. Au rol de sustinere. 138. Lizozomii se g&sesc foarte bine dezvoltafi in urmatoarele celule, cu exceptia: 1. Monocitelor 2. Neutrofilelor 3. Osteoclastelor **4. Limfocitelor M39. Urmétoarele organite celulare sunt implicate th procesul de sintezi proteicé: 1. Ribozomii 2. Corpusculii Niss 3. Mitocondriile 4. Aparatul Golgi 140. Membrana celulara confine: 1. Ribozomi 2. Proteine 3. ADN 4, Fosfolipide _JA141. Tesutul conjunctiy contine:: 1. Fibre de colagen 2. Substanta fundamentala 3. Celule fixe 4. Celule provenite din sange 142 Coloana cervical: 1. Este alcatuité din 7 vertebre. 2. Adaposteste umflatura cervicala medularé 3. Se afla posterior de faringe 4. Formeaza scheletul capului si gatului143. Formatiunile secretorii ale glandelor endocrine sunt organizate sub forma de: 1. Acini 2. Foliculi 3. Ducte 4, Cordoane Tesutul conjunctiv Jax nu se ‘gaseste In: Ame 1. Adventicea tubului digestiv 2. Periteliul capilar. 3. Submucoasa tubului digestiv. 4, Stroma conjunctiva din zona medulara a ovarului 9445. Tesutul conjunctiv seridur al c&rui substanté fundamentalé pare omogend, are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: ANY 1. Substanta sa fundamentala ¥ste denumita condrina. 2. Fibrele conjunctve din structura lui sunt foarte fine 3. Foloseste drept model pentru osificarea de membrana. 4. Contine fibre conjunctive dispuse intr-o impletitura dens& in jurul condroplastelor M146. In procesul osificérii de cartilaj: %@ 1. Osteoblastele se formeaza din celulele cartilaginoase 2. Un rol important il are zona intema osteogenetica a pericondrului 3. Osteoclastele intervin inca din primele stadii ale osteogenezei 4. Celulele cartilaginoase, se inmultesc, se hipertrofiaza si se distrug 7 \ \s \ eat . 147. Care dintre celulele enumerate mai jos prezint& diménsiuni mai mari decat 20-30 inicroni: 1. Fibra musculara striata. 2. Neuronul 3. Spermatozoidul ¢ 4. Osteoclastul 148. Inctuziunile celulare de glicogen nu sunt prezenté in : 1. Fibra musculara nodal& 2. Celulele hepatice 3. Fibra musculara striata 4. Neuron 149. Mitocondniile, organite celulare comune, se caracterizeazA prin: 1 Capacitatea de sintezA a ac. grasi 2. Sunt dispuse ih retea in jurul miofibrilelor striate. 3. Se dispun in intreaga citoplasma celular, att in apropierea nucleului c&t si aproape de membrana celulara. Genereaza energie prin reactii de oxidoreducere. ce se desfasoara in hipoxie. | 3150. Fibrele conjunctive sunt dispuse in refea in: 1, Tesutul conjunctiv care formeaz§ cartilajele costale | 2. Tesutul conjunctiv dens (fibros) 3. Tesutul conjunctiv elastic 4. Tesutul conjunctiv care formeazé fascille. 151. Tesutul reticulat se gasesie in: 1. Maduva rosie hematogené 2. Ganglionii lirmfatici 3. Timus 4, Splina152. Din enumerarea de mai jos, alegeti glandele tubuloacinoase: 1. Glandele mamare 2. Glandele duodenale 3. Prostata —~4. Glandele sudoripare. 153. Enzimele oxidoreducatoare sunt Jocalizate la nivelul: 1. Membranei externe a mitocondriilor 2. Membranei interne a mitocondriilor 3. Spatiului delimitat de cele dous membrane mitocondriale. 4, Crestelor mitocondriale 154. Sunt rezerve metabolice incluziunile de: 1. Glicogen 2. Melanina 3. Lipidice 4. Nici una din variante 155. Cilii: 41. Au rol in procesele de absorbtie. 2. Au rol in sensibilitatea senzoriala ¥3, Formeazé marginea in perie a celulelor din tubul urinifer 4. Maresc suprafata de contact a celulelor. © 456. Celule pavimentoase se intélnesc in structura: 1. Endocardului 2. Ansei Henle 3. Pericardului 4. Canalul de secretie al glandelor 157. Care dintre urmitoarele celle prezint& mecanisme membranare de transport ionic activ: i 1. Celulele tubului contort proximal 18 2. Celulele fasciculului His 3. Fibrele musculare netede din peretele ureterelor 4. Celulele gliale 158. Ribozomii: - Sunt atasati de membrana extern& nucleara. . Sunt liberi in citoplasma fibrei usculare striate. 3. Sunt atasati de membranele canaliculelor reticulului endo- plasmatic, din corpul neuronal 4. Sunt formatiuni stelate cu rol in sinteza proteinelor specifice 159. Epitelii cu celule dispuse in mai multe straturi se gdsesc in: 1. Uretere 2. Mucoasa bucal& 3. Epiderm 4. Trahee 160. Citoplasma fundamental’ prezint& urmé&toarele caracteristici, cu excepfia: 1. Se prezinta ca un sistem coloidal 2. In alcdtuirea ei intra incluziunile celulare si organitele celulare specifice. 3. Se numeste hialoplasm’ ~ 4. in alcatuirea ei intra organitele celulare comune 161. Precizafi care sunt celulele cu un confinut mare de inchuziunt de glicogen: 1. Celulele hepatice 2. Neuronii din ganglionii previscerali 3. Fibrele musculare striate 4. Celulele adipoase - NM162, Alegeti localizarile corecte ale “"jesutulué conjunctiv (densffibros: 1. Hipoderm 2. Albugineea testiculului 3, Capsula conjunctiva a ovarului 4, Sub seroasa peritonealé 163. Urmtoarele tipuri celulare pot prezenta componente cu rol de a creste suprafata de contact 1. Celulele epiteliale cilindrice Celulele epiteliale ale tubului contort proximal 3. Celulele epiteliale senzoriale*” 4. Neuronii 5. 164, Sunt celule fuziforme: 1. Neuronii pseudounipolari Fibra muscularé intrafusalé 3. Fibra muscularé cardiaca adult& nN . Fibra musculara neteda. 165. Ih structura unui nerv periferic © pot fi identificate urmétoarelé structuri: 1. Fibre periferice mielinizate care conduc impulsul centripet ~ de la receptor spre corpul neuronal 2. Fibre vegetative postganglionare, in special, simpatice, cu rol in controlul aportului substantelor 19 3. Conduc influxul nervos centrifug 4. Sunt prelungiri citoplasmatice foarte ramificate ce contin neurofibrile si corpusculi Nissl 167. Terminatille axonice ale neuroni- Jor\centrali bontribuie la formarea: 1. Sinapselor axo-dendritice 2. Placii motorii 3, Sinapselor axo-somatice 4. Receptorilor 468. Forfa de contractie muscularé depinde de: 1, Suprafata de sectiune a‘futuror fibrelor musculare 2 2. Numarul de fibre/unitats motorie P 3. Lungimea mugschiului 4. Eferenta neuronilor gamma 169. Ositicarea endocondralé caracterizeazé: 1, Formarea humerusului 22. Refacerea osoasa dupa fractur& 3. Formarea tibiei 4. Formarea osului frontal 170. Tonusul muscular este controlat de: 1. Nucleul rosu 2, Impulsuri provenite de la motoneuronii medulari nutritive. 3. Paleocerebel 3. Celule gliale 4. Impulsuri provenite de la fusul 4. Terminatii nervoase libere neuromuscular 166. Care dintre urmatoarele afirmafii 171. Oasele nepereche ale Privind dendritele sunt corecte: neurocraniului sunt: 1. Sunt prelungiri unice 1. Mandibula 2. Se ramificé in portiunea 2. Occipital terminala sub forma de butoni 3. Temporal terminali 4. Sfenoid472. Care dintre urmatoarele elemen- te se alfa in sarcoplasma fibrei muscu- dare striate: 1, Tuburi transversale ~ 2. Mitocondrii 3. Miofibrile 4. Reticul endoplasmic 373. Travaliul muscular este direct proportional cu: 1. Grosimea muschiului 2. Forta de contractie 3. Intensitatea contractiei 4, Lungimea muschiului 174, Care dintre urmétoarele afirmatii cu privire la structura fibrelor muschiului striat sunt adevarate: . Membrana Z este situata in mijlocul discului intunecat 2. Intre doud membrane Z succesi- ve se aflé o unitate motorie 3. Discul clar contine o altemanta de miofilamente subtiri si groase 4. Membrana Z se inser pe partea interna a sarcolemei 175. In faza de scurtare a fibrelor musculare striate se produce: Apropierea membranelor Z Scurtarea discului intunecat 3. Diminuarea lungimii discului clar 4. Diminuarea lungimil atat a discu- lui car, cat si a discului intunecat 176. Ih constitutia miofibrilelor se afl urinétoarele tiguri de proteine: 1. Protein reglatoare 2. Actina 3. Miozina 4, Mioglobina dy 2 ~ 20 177. Fibra muscularé striata contine: 1. Mitocondrii 2. Numerosi nuclei asezati periferic 3. Miofibrile 4. Capilare sanguine 178. Sarcomeral este unitatea morfofunctionalé a: 1. Muschiului striat 2. Fibrei musculare striate 3. Muschiului neted x 179, La formarea perefilor tranchiului 1, Muschiul dintat 2. Muschiul trapez # 3. Muschiul mare dorsal 4. Muschiul diafragm 180. Activitatea musculaturii striate este controlata prin: 1. Caile piramidale (2: Nucleul rogu { 3. Ganglionii bazali . Hipotalamus 181. Alegoti caracteristicile ‘contractiilor musculare izometrice: 1. Variaza tensiunea muscular 2. Lucrul mecanic este nul 3. Sunt specifice muschilor care realizeaza postura 4. O parte din energie trece in forma calorica 182, in timpul contractiei musculare creste concentratia de Ca’ in: * 1. Sarcoplasma 2. Reticul endoplasmic 3. Jurul miofibrilelor 4, Mitocondrii183. in timpul contractiei musculare calciul intervine direct ih: 1. Legarea actinei de mioziné 2. Desfacerea actinei de miozina * 3. Cuplarea fenomenelor electrice cu cele mecanice 4, Hidroliza ATP-ului 184. In structura miofibrilelor se intalnesc: 1. Mioglobina 2. Proteine contractile 3. Ribozomi 4. Proteine reglatoare 185, In cursul efortului fizic de scurté durata, in conditii anaerobe, refacerea creatinfostatului utilizeazd ca sursé de energie: 1. ADP 2. ATP 3. Ciclul Krebs 4. Glicoliza 186. Tonusul musculaturii scheletice are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: 1. Se realizeaza prin reflexe somatice 2. Este controlat numai de c&tre ~ cortexul cerebral 3. Creste dupa distrugerea nucleului rosu 4. Dispare in somn 187. Indicati rolurile tonusului muscular: 1. RealizeazA expresia fetei “ 2. In termogenezé 3. Fixeaza articulatiile * 4. Intervine in mentinerea pozitiei corpului 21 188. Membrana nuclearé: 1.Este continua 2. Contine o retea de filamente subtiri formate din granulatii fine de cromatina 3. DelimiteazA citoplasma la periferia celulei 4. Delimiteaza carioplasma 189. Urmditoarele fesuturi mu sunt vascularizate: 1. Tesutul epitelial secretor din / structura glandelor salivare 2. Tesutul conjunctiv lax 3. Tesutul cartilaginos elastic . Tesutul conjunctiv reticular ), Urmatoarele fesuturi se nes prin difuziune: 1. Endoteliul vascular 2. Epiteliul vezicii urinare 3. Tesutul cartilaginos din structura pavilionului urechii 4. Tesutul din structura discurilor intervertebrale 191. In cursul repolarizérii au loc urmatoarele modificari: 1. Scade CI intracelular 2. Scade K* intracelular 3. Creste Na* intracelular 4. Scade permeabilitatea membranei pentru Na* 192. Neuronif prezint& urmétoarele functit: t 1. Generarea de impulsuri electrice sub actiunea unui stimul prag 2. Sinteza de mielina 3. Conducerea impulsurilor in sens centrifug si centripet 4. Fagocitoz’193, Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: y 1. Axonii reprezinta prelungiri neuronale lungi, fara ramificatii Colateralele axonale prezint& axolema . Dendritele contin corpi Nissl, dar nu si neurofibrile Butonii terminali prezinté axolema 194. Tesutul conjunctiv moale de tip fibros este localizat in: 1. Meniscurile articulare 2. Cartilajele articulare 3. Tunica medie a arterelor 4. Capsulele diferitelor organe 198. Cartilajul hialin formeaza: 1. Epiglota 2. Cartilajele traheale 3. Pavilionul urechii ‘4. Cartilajele bronsice 96. Cu privire la tecile axonului, sunt adevarate urmatoarele afirmatil: 1. Teaca de mielina insoteste ramificatiile axonului pana la terminarea acestora 2. Teaca Henle este o teac& conjunctiva - n > 3. Teaca de mielina este, din punct ~ de vedere chimic, fosfo-proteica Fibrele postganglionare ale neuronilor din ganglionii intra~ murali vegetativi sunt amielinice 197. In celula excitabild, restabilirea potentialului membranar de repaus, se face prin: 1. Cresterea influxului de K* 2. Sc&derea. influxului de Na” 4. 22 3. Cresterea influxului de Na* 4. Cresterea efluxului de K* we 98. Mediatonu! chimic desc&rcat in ae sinaptic&: 1. Este activat de substante membranare specifice Difuzeaza tn 0, 5 - 0,7 ms Este de natura enzimatica Este inactivat de enzime specifice 199. Urmétoarele afirmafii sunt ade- varate referitor la aparatul Golgi: 1. Se afla in citoplasma 2. Este un rezervor de Ca”* 3. Este situat aproape de nucleu 4. Are ral in procesul de transport al CO, rezultat din metabolism ). Corpusculil Nissi: 1. Sunt alcatuiti dintr-un sistem de canaliculi simpli 2. Prezint& mitocondrii 3. Au atasati pe pereti lizozomi 4, Sintetizeaza proteine 201. Urmétoarele organe sunt protejate la exterior de o capsula fibroasé: 1. Rinichi 2. Plaman 3. Ficat. 4, Pancreas 202. Urmitoarele organite celulare au rol in transportul intracelular al unor substante: ®) Corpii tigroizi 2. Reticulul endoplasmatic 3, Neurofibrilele 4. Miofibrilele 2 3. 4.203. Care dintre urmatoarele organite celulare prezinta o cantitate mare de enzime: 1. Lizozomii 2. Aparatul Golgi 3. Mitocondriile 4. Ribozomii 4 204. Care dintre urmatoarele structuri * nw prezinté membrana bazala: 1. Canalele de excretie ale glandelor salivare 2. Fasciile muschilor 3. Mucoasa rectala 4. Cartilajul pavilionului urechii 205, Urmitoarele structuri primesc substante nutritive prin difuziune: 1. Epidermul 2. Meniscurile articulare 3. Epiglota 4. Mucoasa ureterelor si a vezicii urinare 206. Neuronul nu contine: 1. Lizozomi 2. Miofibrile 3. Corpi Nissl 4. Centrozom 207. Urmatoarele celule nu formeazi fesuturi: © 1. Neuronul 2. Fibra musculara striaté 3. Celule gliale 4. Ovulul 208. Urmatoarele celule prezinta relungiri: Mf 1. Neuronul 2. Osteocitul 7 3. Celulele reticulare -” i 4. Celulele gliale 23 209 Care dintre urmétoarele epitelii are rol de absorbtie: 1. Epiteliul tubilor contorti proximali Epiteliul segmentului distal al nefronului Epiteliul ce c&ptuseste vezicula biliaré 4. Epiteliul ureteral 210. Care dintre urmatoarele glande sunt tubulo-acinoase: 1, Glanda mamaré 2. Glandele gastrice 3. Prostata 4. Veziculele seminale 211. Unmatoarele celule conti diploid de cromozomi: 1. Nefrocitul 2 .Hematia adulté 3. Enterocitul 4. Ovulul 212. Urmatorii muschi se prind pe aponevroza lombara: 1. Marele dorsal 2. Croitor 3. Fesierii 4, Dintatii 213. Sunt muschi abdominali: 1. Dreptii abdominali 2. Oblicii externi 3. Oblicii intemi 4. Dintatii 214. In sarcoplasmé se gasesc urmétoarele componente: 1. Mitocondrii 2, Enzime 3. Ribozomi 4. Mioglobina ize 3 Saale un set215. Care din urmatorii muschi se prind pe claviculé: 1, Deltoid_ 2: Mare pectoral - tf 3; Stemocleidomastoidian {__ 4. Oblic extern 216. Miofibrilele: 1. Sunt caracteristice muschilor puternici.( 2. Contin actina si miozina 3. Se g&sesc doar in muschii scheletici 4. Realizeaza scurtarea muschiulut 217. Unmatoarele afirmatii sunt adevarate: 1, Unitatile motorii care contin mai putine fibre musculare realizeaz misc&ri grosiere 2, Mitocondriile sunt organite celulare la nivelul c&rora se descompune ATP in timpul contractiei musculare 3. Mioglobina este o proteind miofibrilaré 4, Sinapsa dintre fibrele gamma si fibrele musculare intrafusale este colinergic& 218, Muschiul néted: 1. Are activitate motorie spontan& \\\ 2. Este relaxat de adrenalind \\ 3. Regleaza calibrul cailor aeriene \ miei 4. Prezint& placi neuromusculare 19. Rezervele de creatin fosfat se pot reface prin metabolizarea: 1. Glicogenului : 2. Glucozei 3. Acizilor grasii 24 4, Acid lactic 220, Urmitoarele afirmatii referitoare af ila osteoplaste sunt adevarate, cu exceptia: 1. Se afla in tesutul conjunctiv dur 2. Intra in structura tesutului conjunctiv hialin 3. Comunica cu osteoplastele invecinate 4. Reprezinta celule ale sistemului osos 221. Urmatoarele oase se formeazd prin acelasi tip de osteogeneza: 1. Vertebrele toracale 2. Femurul 3. Humerusul 4. Osul parietal 222, Acetilcolina: . Este eliberata din terminatiile nervoase preganglionare simpatice 2. Reprezint& mediatorul chimic al SN parasimpatic 3. Determina o depolarizare local& de plac& 4, Este mediatorul_placii motorii 223. Membrana nuclear& dublé ce constituie invelisul nuclear se continué cu urméatoarele organite celulare, cu exceptia: 1. Membranele care formeaz& canaliculele complexului Golgi 2. Organitele care contin enzime hidrolitice 3. Membrana extema mitocondrialé 4. Reticulul endoplasmatic rugos224. Mioglobina: 1. Circula libera in singe 2. Legata de O, se afla in plasma in concentratie de 97,5% 3. Este principala substanta energogenetica a muschiului 4. Contine Fe” 228. Irisul: 1. Contine fibre musculare a cAror contractie este de tip tetanos neregulat 2. Central, prezint& un orificiu 3. Este scaildat in umoarea apoas& 4. Contine fibre musculare cu /~ _Pproprietatea de automatism 226. )Tonusul muscular se afl sub ofitrolul urmétoarelor formatiuni 11. Maduva spinarii 1/2. Nucleul rosu ||. Substanta neagra ‘4, Ganglionti bazali (227) Tonusul muscular este infuenjat er’ 1. Impulsuri provenite de la nivelul motoneuronilor alfa medulari 2. Aferente de la fusurile neuromusculare 3. Stress 4. Integritatea radacinilor motorii si senzitive ale nervilor spinali 228. Unmétoarele afirmatii despre potentialul de membrana, sunt edevarate: 1, Potentialul membranar de cf Fepaus al fibrei musculare striate este de aprox. (-50) ~ (-70) mV 2 | 2. Eliberarea de acetilcolina in fanta sinaptica creste permeabilitatea membranei postsinaptice pentru Na’ 3. Potentialul de actiune se Y/ declanseaza la o valoare a potentialului de membrana de aprox. (35) - (55) mV 4. Potentialul de actiune se propaga prin reticulul | endoplasmic 229, Toate coastele se articuleazA cu: | 1. Vertebrele cervico-toracale 2. Sternul | 3. Clavicula 4. Vertebrele toracale 230. Maduva hematogend, la adult, se | afl in: 1. Tesutul osos compact -Z, Tesutul osos spongios 3. Diafiza femurului . Interiorul oaselor scurte Mecanismele de control ale ‘osteogenezei sunt dependente de: 1, Sistemul nervos 2. Hipofiza 3. Glanda tiroidé 4, Gonade 232. Uimatoarele afirmatii, referitoare [a triceps sural, sunt adevarate: Este situat pe fata posterioara a coapsei 2. Contine receptori Pacini > 3. Este un muschi al membrelor superioare Contine fusuri neuromusculare o =233. Vertebrele: 1. Prezinta posterior corpul vertebral 2. Toraco - lombare se articuleazé cu cele 12 perechi de coaste 3. Prezinté anterior arcul vertebral 4. Prin suprapunere delimiteazé canahul vertebral »34. Ih cazul unei fracturi de radius se urmitoarele fenomene: 1. Cresc cartilajele de crestere 2. Apar noi osteoblasti 3. Se multiplic’ condroblastii 4. Incepe un proces de osificare de membran& 235. Osificarea endocondrali caracterizeaza: 1. Formarea humerusului 2. Repartitia osoasé dupa fracturi 3. Osificarea arcurilor vertebrale 4. Formarea osului frontal 236. In sarcoplasma fibrei musculare proteinele contractile se afli la 1. Mitocondriilor 2. Reticulului endoplasmatic 3. Ribozomilor 4, Miofibrilelor La urmatoarele intrebari un singur raspuns este corect: 237, Actiunea unut stimul subliminar asupra unui corp neuronal induce: A. Influxul K* B, Effuxul Na* 26 (C. Scéderea locela a diferentei de {potential de membrana “D: Potential postsinaptic excitator E. Nici un raspuns nu este corect 238. Muschi indeplinesc urmatoarele functil, cu exceptia: A. Termoreglare B. Mentinerea pozitiei corpului —C. Sinteza de proteine pentru intregul organism D. Favorizeaza intoarcerea venoasd E. Nici un raspuns nu este corect 239, Eliberarea acetilcolinei in placa motorie este urmata de urmétoarele modificari ionice: A. Influxul Na* in butonul terminal B. Eflucul K* din butonul terminal C. Influxul K* in sarcolema D. Efluxul Ca®* din fibra musculard E. Influxul de Na* in segmentul Postsinaptic 240. Care dintre urmétoarele sub- stanfe nu participa la producerea ener- giel, in contractie, in condifii fiziologice: A. Glucoz B. Acizi grasi C. Creatinfosfat /D. Ac. lactic E. Glucagon £241. Lungimea_fibrei musculare netede poate fi: A.12cm B. 0,3 mm C. 15-25 p D. 50-75 . E, Nici un raspuns nu este corect242, In condifit de repaus, pentru celula nervoasd, cel mai intens transport ionic transmembranar este pentru: A.Nat } B.Ccr ek D. Ca? re E. Fe 243, Aplicarea unui stimu! electric subliminar asupra unui corp neuronal induce: A. Influxul Kt B. Influx Na* C. Eflux Kt D. Eflux Na* E. Eliberarea unei cantitati mici de neuromediator la nivelul sinapselor axonice 244. Canalele de excretie ale glandelor salivare sunt cdptusite cu fesut epitelial: A. Cubic simplu B. Cilindric stratificat C. Pseudostratificat D. Cilindric simplu E. Pavimentos stratificat 245. Efectul imediat indus de un ‘stimul electric prag asupra fibrei musculare este: A. Influxul Nat B. Influxcul Cl” C. Influxul K* D. Efluxul Nat E. Efluxul Ca?+ wy 27 246, Reticulul endoplasmic lipseste din: ~A:Neuron B. Reticulul endoplasmic neted C. Lizozomul D. Centrozomul _o®. Nici un rspuns nu esle,porect { 248,)Incluziunile celulare: A. Prezint& migcare browniané B. Sunt componente ale hialoplasmei C. Lipsesc din fibra muscularé D. Sunt de glicogen E. Sunt depozite de Ca2+ 249, Tesutul reticulat se aflé tn: A. Corpul vertebral B, Tendoane C. Fascii D. Epiderm E. Diafizele oaselor la adult 250. Potentialul de actiune: A. Se realizeaza prin transportul. ionic activ B. Se formeazé numai la nivelul segmentului postsinaptic C. Este transmis exclusiv prin axoni D. Se formeaza echisiv sub actiunea unui mediator E. Poate fi declangat de c&tre un stimul electric251. Fibrele de reticulina sunt mai bogat reprezentate in: ‘A. Hipoderm B. Tesut adipos perirenal C. Ganglionii limfatici D, Fascii \ E. Ligamente 252, Contractura fiziologica se caracterizeazé prin: A. Scaderea duratei fazei de latenta B. Cresterea duratei fazei de relaxare C. Sc&derea ac. lactic din sange D. Scaderea tonusului muscular E. Nici un réspuns nu este corect 253. Osteogeneza de cartilaj: A. Asigura refacerea oaselor dupa fracturi B. Determina cresterea corpului claviculei C. Determina dezvoltarea oaselor parietale D. Asigura dezvoltarea etmoidului E. Nici un raspuns nu este corect 254. Muschiul neted multiunitar: A. Este organizat in sarcomere’ , B, Prezinta contractii automate - C. Prezinta contractii de tip tetanos .- regulat D. Functioneaz& ca un sincitiu x6 E, Se aflé la nivelul irisului 3Q% Lungimes bret muscuare etede poate avea valoarea: A. 12cm. B. 5-10 cm. C. 250 p D. 50-75p E.1mm 28 256. Epitelille cilindrice unistratificate se aflé la nivelul: A. Bronhiilor B. Canalelor de secretie ale glandelor salivare C. Ureterelor D. Trompelor uterine E, Mucoasei vezicii urinare 257. Teutul cartilaginos hialin se aflé Ja nivelul: A. Meniscurilor articulare B. Epiglotei C. Pavilionului urechii D. Cartilajelor costale E. Discurilor intervertebrale 258. Diametrul fibrei musculare netede poate avea valoarea de: Alp B7p C254 D. 50-75 E. 100, 259. Glandele endocrine contin itoarele elemente, cu exceptia: (A. Celule conjunctive B, Fibre de colagen C. Vase de sange D. Canale de secretie E. Terminatii nervoase vegetative 260. Muschiul neted este mai bogat reprezentat tn peretele: A. Aortei B. Arteriolelor C. Arterei pulmonare D. Capilarelor sinusoide E. Venei porte.261. Care dintre urmétoarele substante prezinta rol plastic: A. Ureea : B. Dioxidul de carbon. C. Colagen D. Gastrina E. Histamina 262. Care dintre urmatoarele celule prezint& margine in perie: A. Celulele epiteliului bronhiolar B. Celulele epiteliului tubului cortort proximal C. Celulele mucoasei gastrice “7 D. Celulele ansei Henle E. Nici un raspuns nu este corect 263. Care dintre urmatonii factori are ponderea cea mai mare in determina- rea forfei de contractie musculard, in conditii fiziologice: A. Concentratia oxigenului in sange B. Glicemia C. Concentratia plasmatica a calciului D. Numarul de fibre musculare din unitatea motorie E. Num&rul de organe tendinoase Golgi din muschiul respectiv (cosh dintre urmatoarele procese -sfisoara fn cel mai scurt timp: A. Reflexul monosinaptic B. Contractia muschiului neted dupa un stimul unic C. Transmiterea potentialului de actiune de la neuronul somato- motor spinal la reticulul sarcoplasmic al unei celule din mm. pronatori ai piciorului. plasmatice a adrenalinei dup& ur stimul dureros E, Difuziunea acetilcolinei placa motorie 265. Osteogeneza de cartilaj are loc D. Cresterea concentratiei | A, Refacerea oaselor dupa fracturi B, Dezvoltarea corpului claviculei C. Dezvoltarea oaselor parietale | D. Dezvoltarea femurului E. Nici un raspuns nu este corect 266. Lungimea fibrei musculare striate poate fi: | A. 100 B, 0,3 mm C. 15-25 ‘i D. 50-75 | E.5em 267. Unitatea motorie: A. Contine un neuron somatomote! pentru fibrele extrafuzale siun_ neuron gamma B, Are ca thediator adrenalina C. Inerveaz4 muschiul neted D. Pentru m. biceps contine mai putine fibre decat pentru mm. flexori ai degetelor 1 _E--Poate contine 100 de sinapse__ ie neuromusculare 268. in structura m. scheletic nu se an” A. Terminatii nervoase libere B. Terminatii nervoase spiralate C. Fibre postganglionare vagale D. Fibre postganglionare simpatict E. Nici un réspuns nu este corect |269. Care dintre urmitorii muschi se prind de jumatatea superioaré a aponevrozei lombare: A. Fesieri B. Dorsal mare C. Biceps femural D. Dintat E. Nici un réspuns nu este corect 270. Muschiul cvadriceps femural este incrucisat anterior de muschiul: A. Adductor lung B. Biceps femural C. Triceps femural D. Croitor E. Oblic extern 271. Periostul: A. Acopera, in totalitate, toate oasele B. Este format din celule osoase, fibre si substant& fundamentala C. Are rol de protectie D. Acopera diafiza oaselor jungi E. Genereaz& o mare parte a elementelor figurate” 272. Muschiul neted visceral: A. Prezinta potentiale de actiune cu amplitudine mare B. Contine unitati motorii C. Activitatea lui motorie este influentat& de hormoni D. Prezint& fenomenul de oboseala muscularé E. Poate fi controlat voluntar 273. Neurocraniul conti urmatoarele case roche A. Occipital Care. es ‘B. Temporal pereche ? C. Etmoid. 30 D. Sfenoid E. Frontal 274. Cuplarea excitatiei cu contractia implic& urmétoarele procese, cu exceptia: A. Generarea unui potential de actiune B. Depolarizarea sistemului tubular sarcoplasmic C. Formarea complexului actina- miozina D. Hidroliza ATP E, Reacumularea calciului in reticulul endoplasmic +275. Urmétoarele afirmafil referitoare Ja teaca de mieliné sunt adevarate A. Este formata din complexe proteine-polizaharide B. Incetineste viteza de conducere a potentialului de actiune in fibrele vegetative C. Este mai bine reprezentata la nivelul nodurilor Ranvier favorizand conducerea saltatorie D. Este formata de celulele Schwann E. Nici una din afirmatiile de mai sus nu este adevaraté 276. Muschiul neted este mai bogat reprezentat in peretele: A. Aortei B. Vaselor ce indeplinesc functia de “ecluze de irigatie”. C. Atterei-pulmoniare D. Vaselor ce indeplinesc functia de stcisterne de presiune” E. Venelor mezenterice superioare si inferioare277. Printre manifestarile oboselii musculare se enumera: A. Cresterea excitabilitatii. B. Scurtarea perioadei de relaxare a contractiilor. 7 C. Cresterea fortei musculare. D. Sc&derea excitabilitatii E. Relaxarea fiziologic& prin disparitia contractiei. 278. Numérul de falange pe care-I are omul la ambele méini este: A. 12 B.14 Cc. 30 D. 28 E. 56. 279. Scheletul méinii este alctuit din: A. 5 metatarsiene, 7 carpiene si 15 falange. B. 8 metatarsiene, 5 tarsiene $i 14 falange. C. Falange, 5 metacarpiene si 7 carpiene. D. Humerus, radius, ulna si 14 falange. i E. 8 carpiene, 5 metacarpiene si 14 falange. 280. Potentialul de actiune se propagé prin membranele fibrelor musculare striate cu viteza de: A. 3-5 m/s B. 30 m/s C.0,4 m/s D. 0,5-0,7 m/s E. 50 m/s *281. Contractille izometrice: A. Furizeaza energie caloric 3h B. In timpul lor muschiul isi modific& dimensiunile CC. Muschiul isi modifica starea de tensiune si lungimea. } D. Fumizeaza energie mecanica. E. Sunt contractii puternice ale muschiului « 282, Proteinele reglatoare din fibrele musculare: A. Permit interactiunea miozinei cu actina in contractia muscular B. Mentin interactiunea actinei cu miozina in muschiul in repaus C. Stimuleaza eliberarea de Ca°* din reticulul endoplasmatic. D. Favorizeazé captarea Ca” ini reticul. E. Faciliteaz4 propagarea undei de depolarizare de la nivelul sarcolemei la miofibrile. 283. Plasticitatea este proprietatea: Tuturor muschilor din organism Tuturor muschilor netezi Muschiului cardiac Muschiului neted multiunitar. Muschilor netezi din peretii viscerelor cavitare. 4. Contractura fiziologicé wusculara se caracterizeaza prin: A. Capacitatea de contractie pre- lungit& a muschilor, fara durere B. Relaxarea totalé a muschiului. C. Starea de tensiune usoara al oricdrui muschi in repaus D. Contractia izometrica din repaus E. Disparitia capacitatii de relaxare completa, uneori insotité de durere muscularé moOnw>285, Tesutul conjunctiv elastic moale intra in structura: A. Epiglotei B. Tendoanelor C. Tunicii medii a vaselor de singe D. Discurilor intervertebrale E. Capsulelor diferitelor organe 286. Epiteliile pavimentoase simple intra in stractura: A. Peritoneului B. Epiteliul mucoasei tubului digestiv C. Epiteliul vezicii urinare D. Epiteliul mucoasei bucale E. Epiteliul traheal \ 287. Reobaza este: A. Timpul minim de actiune al unui curent de intensitate minimalé care produce raspuns B. Intensitatea minima a unui curent electric, care aplicat unui nery, genereaz& réspunsul structurii inervate C. Timpul minim necesar unui curent cu intensitate dubla fata de cronaxie pentru a genera un raspuns motor D. Timpul minim de actiune al unui curent cu intensitate dubla faté de cea minimala E. Nici un raspuns corect 32 * 289. Care din urmatoarele membrane vin in contact direct cu lichidul cefalo- rahidian: A. Piamater si arahnoida B. Duramater si arahnoida CC. Duramater si piaater D.Toate raspunsurile de mai sus sunt adevarate E. Nici un raspuns adevarat 290. Citoplasma contine urmatoarele elemente cu exceptia: A. Mitocondrii B. Incluziuni lipidice C. Depozite de glicogen D. Nucleoproteine solubilizate E. Vezicule cu enzime hidrolitice * 291. Urmitoarele afirmatii, referitor Ja sinapse, sunt false: A. Pot fi alc&tuite din 3 sau mai _ multe segmente B. Sunt legaturi indirecte C. Eliberarea mediatorului in fant& induce cresterea influxului de Na‘ in membrana postsinaptica D. in sinapse, mediatorii sunt inactivati rapid dupa eliberare E. Cantitatea de mediator descar- cat depinde de intensitatea impulsului nervos £92. Cronaxia muschiului triceps sural este de 20 ms. Timpul util al acestui 2288. Valorile raportului cronaxie/timp — muschi poate avea valoarea: util sunt de: A. 100-300 B. 10-50 _C. 10-30 D. 1/10-1/30 E. 1/10-1/50 A. 20 ms B.2s C. 300 ms D. 2 ms E, Nici un réspuns nu este corect9993. Timpul ct trebuie aplicat un “curent cu intensitatea reobazei pentru a apare un réspuns, se numeste: A. Cronaxie B. Secusa musculara C. Perioada de latenta D. Perioada refractara absoluta -=E. Timp util °294. Epinervul reprezinté: A. Teaca conjunctiva alcatuita din fibre de colagen si de reticulina ce inconjoara teaca Schwan B. Tesutul conjunctiv ce inveleste fasciculele de fibre nervoase C. Tesutul conjunctiv ce inveleste fiecare nerv D. Formatiunile conjunctive care solidarizeaza fibrele nervoase intre ele E. Teaca axpnului, format din celule gliale si care secreta mielina 295. Axoplasma este : A, Substanta alba a nervului B. Citoplasma éorpului neuronal C. Citoplasma fundamentala a tuturor celulelor * D. Citoplasma fibrelor musculare E. Nici un raspuns nu este adevarat ‘296. Care din urmétoarele afirmatit in legatura cu teaca Henle nu este adevarata: A. Are rol nutritiv B. Contine fibre de colagen si reticulind we C. Acopera teaca Schwann $i D. Este constituita din celule de tip conjunetiv 33 E. Are rol in conductibilitate 297. Colateralele axonale sunt: A. Absente. B. Unice C, Desprinse de regula in unghi drept D. Implantate Ja nivelul tecii de mielina E. Prezente numai in regiumea initialé a axonului 298. La nivelul butonului terminal axonal intélnim toate cele de mai jos, cu exceptia: A. Numeroase mitocondrii B. Neurofibrile C. Vezicule cu mediator chimic D. Corpusculi Niss! E, Nici un raspuns nu este corect 299. Alegeti limitele variatiei de potential ale membranei neuronale intre starea de repaus si starea de excitare: A. 0-15 mV iy B. 20-35 mV C. 50-70 mV D. 30-60 mV E. 85-105 mV 300, Neuronit bipolari prezinté: A. Un singur axon si mai multe” dendrite grupate la polul opus, B. Doua dendrite — ¥ C. Doi axoni situati la poli opusi D. O dendrita si un axon situati la _ poli opusi E. O dendrita si un axon ce au o portiune initial comund ce se imparte spre cei doi poli ai celulei ~ |\ 301. Suma oaselor din scheletul mem- brelor superioare propriu-zise si al membrelor inferioare propriv-zise, excepland falangele, este: A. 32 oase B. 33 oase C. 620agg 0. D. 64 case~mm E. Toate enunturile sunt inexacte 302. Care este afirmatia corecté Privind scheletul piciorului: A. Cuprinde 8 oase metatarsiene B. Cuprinde 6 oase tarsiene C. Cuprinde un numér egal de tarsiene si metatarsiene D. Cuprinde un numéar,de metatar- siene egal cu numérul de meta- carpiene din scheletul mainii E. Cuprinde un numar de tarsiene egal cu numérul de carpiene din scheletul méinii 303. Osificarea de membrana caracterizeazé formarea urméatoarelor oase: A. Ale boltii craniene B. Ale vertebrelor C. Ale bazei craniului D. Tibia ; E. Femurul 304, Tesutul os0s spongios se gaseste: A. La suprefata epifizelor B. in interiont! epifizelor C. In lamele interna si extema ale caselor late D. In interiorul oaselor scurte sia diafizei oaselor lungi E. in stratul de la suprafata oaselor scurte \305. In timpul osteogenezei substanta preosoasa este secretata de: A- Osteocite B. Osteoane C. Osteoplaste D. Osteoblaste E. Osteoclaste 306. Osteonul este format din: A. Osteoclaste cu osteocite B. Osteocite, canal Havers, lamele osoase, osteoplaste C. Sistemele de arcuri osoase interhaversiene D, Lamele osoase cu componentele lor E. O areola si trabeculele osoase inconjuratoare 307. Cate vertebre numara primul segment al coloanei vertebrale: 2 SmI 8H 308. Unitatea motorie: Este identica cu sarcomerul Este formata din totalitatea motoneuronilor care inerveaz ‘im un muschi C. Este alcatuita dintr-o plac& motorie si o fibra muscualra striata aoe K D. Este formata dintr-un motone- uron si totalitatea fibrelor muscu- lare striate inervate de catre el E. Este formata din toate dendritele si axonii care inerveazé un muschi w>Smonwp309. Indicafi faza osteogenezei in care osteoblastele fsi pierd capacitatea secretorie: A. Faza de remaniere B. Faza de distrugere a cartilajului C. Faza minerala a osificarir de membrana D. Faza de osificare a osteogenezei secundare endocondrale E, Faza proteica endoconjunctiva 310. Indicati muschii care apartin gétului: A. Muschii hioidienii B, Muschi adductori E. Muschii maseteri 311. Dintre urmatorii muschi ai spatelui si cefei, care sunt superticiali: A. Pielosul gatului B. Intercostalii C. Mari dorsali D, Stemnocleidomastoidienii E. Dintati 312, Miotilamentele de miozina: A. Sunt situate in discurile intunecate Sunt situate in discurile intune- cate dar patrund si in discurile clare Se prind pe membrana Z Se prind pe fata interna a sarcolemei fibrei musculare Sunt situate doar in discurile clare Mioglobina este: Proteina necontractila din miofibrile B. 313, 35 B, Transportorul oxigenului si bioxidului de carbon in sange C, Proteina contractila din muschi D. Enzima din sarcoplasma E. Rezervorul de oxigen al fibrei musculare 314. Propagarea potentialului de actiune de la nivelul sarcolemei la _ elementele contractile se face prin: A. Miofibrile B. Aparatul Golgi C. Proteine reglatoare D. Reteaua de canalicule longitudi- nale si transversale din jurul miofibrilelor E. Mitocondrii 315, Sursa de enrgie necesar&: recaptarii calciului in reticulul endoplasmic este reprezentaté de: A. Creatinfosfat B. Creatina C. Glicogen D. ADP E. ATP 6. A Sarcomerul este: . Ansamblul de miofilamente de miozina si actina dintr-a fibr& muscular& Succesiunea de discuri clare si intunecate . Structura miofibrilei cuprinsé intre doua benzi H Structura miofibrilei cuprinsé intre doué membrane Z Structura formata dintr-un disc clar si unul intunecat m317. Resinteza ATP in fibra muscularé in contractiile puternice de scurt& durata se realizeazé, in primul rand, din: A. Proteine B. Creatina A cc Creatinfosfat \Q. Glicoliza anaeroba) E, Energie fuinizata de reactiile din ciclul Krebs 318. Rolul ribozomilor liberi din fibra muscular scheletica este: A. Producerea de energie sub forma de ATP B, Depozitarea de substante energogene C. Sinteza de creatinfosfat} D. In fibra musculara sehéleticé nu exista ribozomi liberi ci doar atasati reticulului endoplasmic E. Toate afirmatiile sunt false 319. Care dintre urmétoarele afirmatii este adevarata: A. Impulsul nervos ajuns la nivelul miofibrilei determina legarea actinei de miozina B. Calciul determina liza ATP-ului C. Potentialul local de placa se propaga cu o vitezé de 30 m/s D. Potentialul local de placa se propaga cu o vitez de 3-5 m/s E. Toate afirmatiile sunt false 320. Muschiul neted multiunitar: A. Prezint automatism B. Este controlat de sistemul nervos somatic C. Sub actiunea impulsului nervos poate realiza contractii de tip 36 tetanos neregulat D. Functioneaza ca un sincitiu E. Nici un raspuns nu este corect 921. O secus& a muschiului striat cu durata de 100 msec. are urmatoarele caracteristici, cu 0 exceptie: A, Este 0 contractie muscular simpla B. Inregistrarea ei graficd este denumit& miograma C. Perioada de latent precede contractia D. Faza de contractie dureaza 4 msec. E. Are o durata a perioadei de relaxare de 50 msec. (322. Indicati momentul c&nd trebuie aplicat un stimul pentru a obtine o contractie musculara de tip tetanos complet: A. In faza de contractie B. In faza de relaxare C. In faza de latent D. in faza de repaus E, Oricand 323. Indicati afirmatia adevaraté despre muschiul neted visceral: A. Este constituit din fibre musculare polinucleate B. Viteza transmiterii impulsului poate fi de cAtiva mm/sec. C. Potentialul de repaus ajunge la 60 mV D. Are o activitate motorie independent de concentratia plasmatica a Ca?" E. Are o relaxare rapida4 7) a oboselt musculare sunt . Reuroni f 2. Prezinta o adaptare rapida a | lungimii lui in raport cu lungi- ‘mea fibrelor extrafusale 3. 74. - . Se afla in muschii scheletici Este stimulat de intinderea mus- chiului determinaté de contractia unui muschi antagonist 479. In punte se afl urmatorii centrit pentru reflexele: 1. Salivator inferior ¢ 2. Masticator "3. Cardioaccelerator 4. De clipire53 ‘ I ts "480. Corpusculii Meissner: - 485; Sang cantrat:~” | { 1. Sunt mai numerosi in hipoderm 1, Este orientat paralel cu.axul 2. Sunt stimulati de vibratii cu ogitudinal al fieckrei emisfere frecvent& mare cerebrale 3. Se adapteaz& lent 2. Separ’i lobul parietal de cel | 4. Contin fibre ale nervulut temporal frigemen ‘'y: 3. Separa cele doua emisfere 481. Protoneuronul caii optice poate cerebrale face sinapss: 4. Separa girul precentral de aria | 1, Cu mai multe celule cu bastonas somestezic& secundar’ (Il) * 2. Cuo singura celula cu con 486. Proiectia senzitiva a piciorului: 3. Cuo singura celulé multipolar& 1. Este in lobul parietal - i 4, Cu mai multe ceh ipolaresy 2. Este pe fataconvexia / | 482, Mugurii gustativi: F emisferelor cerebrale 1. Se afla la nivelul papilelor _ 3. Este pe fata medialé a fungiforme emisferelor cerebrale 2. Sunt terminatii neuronale ” 4. Nici un raspuns nu este corect | dendritice 487. Din categoria exteroreceptorilor 3. Prezinta potential de receptor pot face parte: 4. Sunt inervati de n. trigemen 1. Celulele cu con din retin’ 483. Organul tendinos Golgi: 2. Celulele ciliate receptoare 1.Este localizat printre fibrele . 3. Celula olfactiva musculare 4. Terminatiile nervoase libere 2. Este stimulat cand muschiul este - 488. ae era direct, relaxat ; aferenfe de la: ‘ 3. Participa la reflexul de flexie * 1. Talamus vl 4. Contine amificati provenite din 2. Nuclei senzitivi din trunchiul * fibre mielinizate ale neuronilor cerbral din ganglionii spinali 2. Emisferele.cerebrale » 484. Ramura comunicants cenusie: 4.Cerebell ~~ 1. Contine fibre simpatice postgan-’ 489. Fibrele intrafusale: glionare si senzitive — . 1. Sunt in numar mai mare de 50 2. Este formata din axoni ai pentru un fus neuromuscular neuronilor din ganglionii 2. Sunt inervate de neuroni motori paravertebrali gama 3, Este format, din axoni ai 3. Contin un nucleu situat periferic neuronilor vegetativi medulari 4, Participa la formarea placilor 4. Contine fibre nemielinizate motorii mediate de acetilcolina490, Care dintre urmétoarele reflexe sunt vegetative: 1. Orientarea globilor oculari in directia stimulului luminos 2. Piloerectia 3. Strénutul 4. Secretia salivaré declansata de c&tre un stimul vizual <@91, Pentru a stimula celulele fotoreceptoare, undele luminoase stdbat urmatorele componente ale globului ocular: 1, Comeea 2. Stratul celulelor multipolare 3. Cristalinul. 4. Stratul neuronilor bipolari 492. Pentru un ochi emetrop, vederea clara a unui obiect situat la 8 m necesita: 1. Contractia fibrelor circulare ale \~ corpului ciliar 2. Contractia fibrelor radiare ale + irisului 3. Contractia fibrelor circulare ale irisului 4. Nici un raspuns nu este corect 493. Ritmul nictemeral: » 1. Este controlat de c&tre neocortexul de asociatie 2. Este dependent de activitatea sistemului activator ascendent 3. Este controlat de catre hipofizé 4. Este de natur& endogend 494. in bulb se afl urmatorii centri: 1, Lacrimal 2. Apneustic * 3. Salivator superior 4. Gastrosecretor 54 495, Ochiul hipermetrop se poate caracterizeaz& prin: 1. Axul anteroposterior al globului ocular este mai scurt 2. Elasticitatea redusa a cristalinului 3. Razele luminoase focalizeaz& posterior fata de retina 4. Axul anteroposterior al globului ocular este mai mare 2496. R&dacina posterioré a unui nerv Spinal toracic, distalal de ganglionul \yo 1. Fibre dendritice mielinizate somatice 2. Fibre vegetative senzitive care conduc impulsul centrifug 3. Fibre vegetative care conduc impulsul centripet 4. Fibre vegetative postganglionare +497. Radacina ventrald a nervului spinal T, confine urmatoarele tipuri de fibre: S 1. Somatice motorii , . 2. Simpatice postganglionare \ 3. Fibre simpatice mielinizate 4. Simpatice senzitive *498. Ramura ventralé a nervului spinal contine: 1. Fibre senzitive somatice 2. Fibre simpatice preganglionare 3. Fibre simpatice postganglionare 4. Fibre simpatice senzitive ~ 499. In punte se afl neuroni motori a ctor axoni se distribuie: 1. Muschilor masticatori 2. Muschilor mimicii 3. Muschilor globului ocular 4. Muschilor inspiratori “500. Fibre ale nervului trigemen participa la urmatoarele reflexe: 1. Salivar 2. De clipire j 3. Masticator 4. De deglutitie +501. Ramura dorsalé an. spinal T; confine urmatoarele tipuri de fibre: 1. Somatice motorii 2. Simpatice postganglionare 3. Senzitive somatice 4. Simpatice senzitive 502. Nucleii hipotalamici posteriori: 1. Secreté hormonul antidiuretic 2. Secreté neurchormoni stimula- tori ai'secretiei adenohipofizare 3. Prezint& conexiuni nervoase cu neurchipofiza 4, Au rol in integrarea simpaticA 503. Protoneuronul sensibilitatit 1. Este psoudounipola. miflocit: 1, Sunt conectati prin sistem port vascular cu adenohipofiza 2. SintetizeazA ocitocina 3. Au functie de integrare a sistermul nervos parasimpatic 4. Secreté hormonul antidiuretic care este transportat prin axoni si depozitat in neurohipofizé 55 505. Organul tendinas Golgi: 1. Este un receptor prezent in toti muschii striati 2. Este inervat de c&tre fibrele neuronilor motor! y (gama) 3, Este localizat printre fibrele musculare 4, Este stimulat de alungirea brusca a muschiului * 506. Fibre ale nervului trigemen participa la urmatoarele reflexe: 1. Lacrimal 2. Salivar parotidian 3. Masticator * 4. Adaptare vizuala ? 507. Placa motorie: 1. Poate transmite impulsuri inhibitorii _ 2. Este sinapsa dintre butoni terminali ai neuronilor gama 1. Ganglionul spinal 2. in comul posterior de aceeasi parte cu ganglionul spinal cu ai c&rui neuroni face sinaps& 3. In comul anterior de partea opus’ fafa de localizarea receptorului 4, In nucleul senzitiv al nervului trigemen($09. Care dintre urmeitoarele ‘substante pot fi eliberate din terminafiile axonice: 1. Noradrenalina 2. Acetilcolina 3. Adrenalina 4. Vasopresin& * 510. Care dintre urmatoarele enume- rari de procese respect ordinea cres- catoare a duratei desfasurarii lor: 1. Timpul util - cronaxia - faza de latenté a secusei 2. Durata contractiei dup’ un stimul unic a m. striat - multiunitar - neted 3. Cronaxia - faza de relaxare a secusei - faza de latent a” secusei m. striat = 4, Timpul de intarziere sinapticd = faza de scurtare - faza de relaxare a secusei m. striat 511. Acetilcolina eliberata in-sinapsa neuromuscularé determina: 1. Eflux de Cr din fibra muscularé 2. Cresterea concentratiei de Ca** in reticulul sarcoplasmic 3. Influx de K’ in celula musculara 4. Influx de Na’ in fibra musculara 512. Sectionarea jumétatii stangi a ma- duvei spindrii la nivel T;z produce: 1. Pierderea sensibilitatii tactile protopatice a membrul inferior stang 2. Pierderea sensibilitatii tactile fine la membrul superior stang __ 3. Pierderea sensibilitatii proprio- ceptive inconstiente !a mermbrul superior drept 56 4. Pierderea sensibilitatii tactile fine a membrul inferior stang. +513. In componenta pedunculilor cerebelosi inferiori se affa fibre: 1. Aferente de la cortex 2. Aferente de la nc. olivar 3. Eferente spre cortex 4. Eferente ale cerebelului spre nucleii vestibulari ¢ 514. Care dintre urméatoarele * procese se destisoara in mai mult de 100 ms: 1. Perioada de latent& a muschiului scheletic Durata potentialului de actiune a neuronilor moiori alfa Perioada refractara a neuronilor somatomotori 4. Secusa muschilui neted 515. Deutoneuronul sensibilit&fii tactile fine se affé fn: 1, Nucleul Goll 2. Nucleul senzitiv al nervului facial 3. Nucleul Burdach 4. Cornul medular posterior 516. Originea fibrelor extrapiramidale poate fi in: 1. Nuclei din substanta reticulata a .-trunchiului cerebral ~ 2, Cerebel. 3. Coliculii cvadrigemeni 4. Talamus 517. Care dintre urmatoni nervi con- tin libre parasimpatice senzitive: 1. Vag 2. Trigemen 3. Glosofaringian 4. Oculomotor Nn wo» 518, Rapottul ttre suprafata unei zone a corpzului si suprafata zonei de proiectei covticalé are valoarea cea mai micé pentru: 1. Gamb4 2. Trunchi ” 3. Brat 4, Degetele mainii 519, in bulls se afl neuroni motoria c&ror axoni £¢ distribuie: i Musch3lor masticatori 2. Muschilor mimicii -3. MuschiJor globului ocular 4. Muschilor limbit 520. fh bulb se aff neuroni motori somatici care? inerveazé: 1. Glanda sublinguala 2: Glanda _parotidé ~ 3.M. maseteri 4. M. sterr2ocleidomastoidieni 521. InervatrA limbit este asiguraté de catre nervii: 1. Hipoglos 2. Glosofasingian 3. Trigemen 4. Facial 522. Neuronfi de origine a céilor extrapiramidade se aff th: 1. Nucleul #ost i 2, Substanté@ neagré 3. Olivele trulbare 4. Nucleii v-estibulari . 523, Din categoria exteroreceptorilor fac parte: 1, Receptor ti gustativi 2. Receptorii Krause 3. Celulele Cortexul limbic 528. In hipoderm se aflé urmétorii 1. Golgi- Mazzoni 2. Vater-Pacini , 3. Ruffini 4. Terminatii nervoase libere529, In epiderm se afla urmétoarele elemente structurale: 1, Canale de excretie ale glandelor sudoripare 2. Terminatii nervoase-receptoare a Fire de par 4. Vase de singe » 530. Calea gustativa: 1. Este constituita din trei neuroni 2. Al doilea neuron al c&ii se afl in mezencefal, 3. Contine rei 'sinapse neuroneuronale 4. Nici un raspuns nu este corect ‘531. Thervajia somatic’, senzitiva a Jimbii este asigurata de catre nervii: 1. Hipoglos 2. Glosofaringian 3. Vag 4. Facial 532. Inervatia somatic& motorie a limbit este asigurata de catre nervii: 1. Facial 2. Vag 3. Trigemen ti. 4. Accesor 533. Organul tendinos Golgi: 1. Se afla in muschii din jurul orificiului nazal 2. Este stimulat in cadrul declansarii reflexului rotulian 3. Este inervat de catre fibrele gaina 4. Contine terminatii butonate ale nervului accesori 534. Punctul proxim : 1. Corespunde grosimii maxime a cristalinului 58 2. Este situat la o distanta de 10 m fatade ochi 3. Are 0 valoare ce variaz& in raport de varsté i 4. Reprezinta distanta la care di metrul cristalinului este maxi 535. Rampa timpanicd: 1. Contine perilimfa 2. Este delimitata de catre membrana Reissner 3. Transmite prin perilimfa undele de la helicotrema spre fereastra rotunda 4. Contine endolimfs 536. tn bulb se aflé centri reflexelor: 1. De echilibru 2. Inspirator _ 3. Statokinetice 4. Gastrosecretor 537, In punte se afla nucleu senzitiv al nervilor: 1. Glosofaringian 2. Facial —~ 3. Vag 4. Trigemen 538. In mezencefal se afla neuroni motori ai c&ror axoni se distribuie: (1, Glandei sublinguale 2. Glandei parotide 3. M. maseteri 4. M. sternocleidomastoidieni 539. In punte se afla centrii urmatoarelor reflexe: 1. Salivator inferior 2. Masticator 3: Reflexutut-popilar fotomotor 4. Reflexului de clipire540. Inervatia senzitivo-Senzoriala limbii este asiguraté de cétre nervit: 1. Facial 2. Glosofaringian 3. Trigemen 4. Hipoglos 541. Al treilea neuron al c&ii optice trimite fibre la: 1. Nervul oculomotor 2. Nervul trohlear 3. Nervul abducens ——4. Cortexul vigual 542. Care dintre urmatorit nervi contin fibre motorif parasimpatice: 1. Trigemen 2. Glosofaringian 3. Hipoglos 4. Facial 543. Contractia muschilor somatici poate fi determinata prin: 1. Comanda voluntar&é 2. Stimularea terminatiilor nervoase libere cutanate 3. Stimularea fusului neuromuscular 4. Stimularea organelor tendinoase Golgi 544. Hipotalamusul prezinta leg&turi nervoase directe.cu:— 1. Adenohipofiza — 2. Talamusul 3. Cerebelul 4. Nuclei bazali 545. in cordonul medular anterior se afla: 1. Tractul piramidal direct 2. Fibre ale sensibilitatii termice 3. Tractul tectospinal 4. Fibre ale sensibilitatii tactile fine 59 546, Pentru care dintre urmétoarele sensibilitéti nu secs ructon tneenke de 2. Proprioceptiva-— | 3. Dureroas& 4. Olfactiva 547, Neuronii din neocortexul motor: 1. Sunt neuronii de origine pentru unele cai extrapiramidale 2. ‘AY emisferei stangi contoleazé miscarile voluntare ale ‘jy. membrelor de aceeasi parte 3. Sunt localizati in girul precentral 4. Sunt localizati, in proportia cea mai mare, in peretele posterior al santului central 548. Precizati care dintre componen- tele urechii inteme contine endolimfa: 1. Rampa timpanic& 2. Canalul cohlear 3. Rampa vestibular& 4. Canale semicirculare membranoase 549. Pe fata convexé a emisferelor cerebrale se afl urmétoarele arii de proiectie: 1. Auditiva 2. Aechilibrului 3, Optica rf 4. Olfactiva 550. Inervatia senzoriali a limbii este asiguraté de cétre nervil: 1. Hipoglos 2. Glosofaringian 3. Trigemen 4. Facial :551. Inervatia senzitiv’ a cavitatit bu- cale este asigurata de catre nervit: 1. Hipoglos 2. Glosofaringian 3. Facial 4. Trigemen_. 552, Centrul termogenezei este stimulat prin: 1. Fibre talamice ~ ° 2. Fibre din cortexul frontal 3. Temperatura sangelui 4, Hiperglicemie 553, Stimularea simpatica are urmétoarele efecte: 1. Bronhodilatatie 2. Vasoconstrictie tegumentar& 3. Cresterea debitului cardiac 4, Relexarea sfincterului Oddi 554. Precizati care dintre urmatoarele teritonii sunt inervate de.céire nervul 1. Glandele sublinguale 2. Baroreoreceptorii din sinusul carotidian 3. Glandele submandibulare 4. Mugurii gustativi 555. Partea distala a trunchiul nervului spinal contine: 1. Fibre senzitive somatice 2. Fibre simpatice preganglionare 3. Fibre simpatice senzitive mielinizate 4. Fibre simpatice postganglionare 556. n componenta pedunculilor cerebelosi superiori se aflé fibre: 1. Fibre ce transmit impulsuri de la proprioreceptorii membrelor superioare 60 2. Fibre ale sensibilitatii termice 3. Fibre cerebelo-talamice 4, Fibre ponto-cerebeloase 557, Acetilcolina: 1, Este Mediator inhibitor vegetativ 2, Este mediator in unitatea —~ motorie 3. Este un mediator al eferentei simpatice 4. Este un mediator excitator vegetativ 558. Substanta albi medular este formats din fibre cu originea in: 1. Ganglionii spinali 2. Cortexul cerebral 3. Nucleii motori ai trunchiului cerebral 4. Nucleii proprii ai trunchiului cerebral 559. Originea fasciculelor spinotalamice se afi th : 1. Ganglionii spinali 2. Ganglionii cranieni 3. Comul anterior medular 4. Comul posterior medular 560. Nervul trigemen inerveaz& urméatoarele structuri, cu exceptia: 1. Mucoasei cavitatii bucale 2. Muschilor masticatori 3. Coreei / 4. Musculaturii limbii-- ~ ‘ 561. Nervii cu actiune asupra musculaturit extrinsect a globulut ocular sunt urmatorii, cu exceptia: 1. Trohlear 2. Abducens 3. Qculomotor 4, Optic562. Reflexele vegetative medulare: 1. Au arc reflex alcatuit din doi neuroni . Controleaz’ activitatea glandelor sudoripare 4 Sunt cele mai simple reflexe ‘Sunt controlate: de etajele superioare i 563. Care dintre urmatoarele fascicu- Je, nu prezinté deutoneuron bulbar: 1. Fasciculul spinotalamic anterior 2. Fasciculul spinotalamic lateral 3. Fasciculele sensibilitatii proprioceptive inconstiente ale membrelor inferioare 4. Fasciculele care conduc sensibilitatea tactil& find 564. Indicati formatiunile nervoase 2 3. 4. implicate fn controlul activitétil cardio~ ne uronii din coarnele laterale ale maduvei cervico-dorsale 2. Nucleul dorsal al ‘Vvagului 3. Neuronii din coamele laterale ale maduvei dorso-lombare 4. Nuclei vegetativi mezencefalici 565. Sectionarea tractului piramidal direct drept este urmata de imposi- bilitatea realizarii miscarilor fine, voluntare, Ja nivelul: 1. Musculaturii membrului superior drept 2. Musculaturii membrului superior stang 3. Musculaturii membrului inferior drept 4, Musculaturii membruiui inferior} 1 Ki x sR 61 566. Care din urmatoarele structuri nervoase coordoneaza activitatea imuschilor striafi: trohlear (IV) 3.Nucleul motor al nervului 1. Senzatiei de foame | 2. Termoreglarii 1. Nucleul motor al nervului oculomotor (iil) 2, Nucleul motor al nervului abducens (VI) 4 4. Coarnele anterioare medulare 567. Hipotalamusul intervine in controlul: 3. Senzatiei de sete 4. Somnului controlaté de catre: 1. Neuroni din paleocortex 2. Nucleii mijlocii hipotalamici 3. Nucleii cu rol de integrare simpatica 4. Nuclei anteriori hipotalamici 569. fn m&duva dorsolombara se aflé | 1, Pilomotorii 2. Cardioinhibitor 3. Vasoconstrictor 4. Oculomotorii 570. Urmatoarele afirmafii nu caracterizeazé reflexul rotulian: 1. Prezinta un arc reflex mononeuronal Se realizeazi pe cai de conducere rapida 3. Prezint& timp de latenta fel he dec&t 1 ms. 4. Nu iradiazé sine? 2:571. Motoneuronii motori din coamele anterioare medulare: 1, Inerveaza fibrele musculare extrafusale y 2. Sunt controlati de fibrele corticospinale.” 3. Inerveaza fibrele musculare intrafusale 4. Fac sinapsa cu fibrele muschiului diafragm 572. In cordonul lateral medular, sunt -dispuse fasciculele: 1. Spinocerebelos incrucisat 2. Spinotalamic termic dureros 3. Piramidal incrucisat A. Rubrospinal ae bey 573. Hipotalamusul cuprinde y urmdatorii centrii: x 1. Centrul foamei 2. Centnul satietatii 3. Centrul termoreglarii 4. Centrul setei 574. Maduva dorsolombara este sediul urmatoarelor reflexe: 1. Pilomotorii 2. Vasoconstrictoare 3. Reglatoare ale peristalticit intestinale 4. Sexuale 575. Sectionarea rarnurii mandibulare a nervului trigemen determina: 1. Abolirea sensibilitatii intregii fete 2. Abolirea sensibilit&tii comeei 3. Paralizia musculaturi fetei 4. Paralizia muschilor maseteri 576. Zona prefrontali de asociatie primeste aferente, direct sau indirect, de la: or 62 1, Cerebel 2. Talamus 3, Corp calos 4. Hipotalamus 577. Urmitoarele procese constituie exemple de reflexe conditionate: 1. Salivatia produsé de gandul la un aliment | 2. Salivatia produsa de vederea unui aliment 3. Salivatia produsé de descrierea unui aliment 4, Salivatia produsa prin excitarea receptorilor mucoasei bucale, aferenti nervului trigemen 578. Retlexele polisinaptice: Au timp de latenta foarte scurt 2. Respecta legile reflexelor enuntate de Pfltiger 3. Au arcul reflex format din doi neuroni 4. Caracterizeaza réspunsul la durere 579. C&ile somestezice pot avea deutoneuronul in: 1. Talamus 2. Bulb 3. Cerebel 4, Maduva spinarii 1. Comeea nu este uniform curbata 2. Orificiul central al irisului este neregulat 3. Cristalinul nu este uniform curbat 4, Defectul se corecteaza prin folosirea unor lentile biconvexe we581. Sunt proprit mezencefalului urmatorii nuclei: 1. Substanta neagra 2. Coliculii cvadrigemeni 3. Nucleul rosu 4. Nucleul olivar " 582. Fibrele nervoase amielinice: 1. Sunt subtiri 2. Au vitez& mica de conducere » 3. Sunt postganglionare in majoritatea lor 4, Alcatuiesc ramura comunicanta cenusie ‘ Coada de cal confine: Nervii lombari Filum terminale Nervi sacrati Canal ependimar 584. Coamele laterale medulare nu contin: 1, Neuroni visceromotori 2. Neuroni somatomotori 3. Neuroni viscerosenzitivi ~ 4. Neuroni somatosenzitivi 585. Ganglionit bazali primesc aferente de la urmatorii nuclei ~ 1. Substanta neagra 2. Nucleul rogu 3. Substanta reticulata 4. Coliculii cvadrigemeni 586. Celulele scoartei cerebrale Prezinta urmétoarele proprietati: 1. Excitabilitate 2. Generarea de impulsuri electrice 3. Conductibilitate 4. Sinteza de substante cu rol de mediator sinaptic sEcus amc NEL al aie sc [FE 587. In punte Se afl centrii urmatoarelor reflexe vegetative: 1. Salivar al glandelor submaxilare 2. Cardiovasculare coordonate din nucleul dorsal al vagului 3. Reflexul lacrimal 4. Reflexul pupiloconstrictor 588. Unmitoarele efecte sunt realizate de nervil pneumogastrici: 1. Stimularea secretiei salivare 2. Bronhoconstrictie 3. Coronaroconstrictie 4. Vasoconstrictie periferic& pe ki ~ 589. In derm se aflé urmatdargle formatiuni: a 1. Glomerulii glandelor sudoripare 2. Corpusculii Meissner 3. Reteaua vascularé subcutanata 4. Muschii firului de par 590. Urmatoarele formatiuni se alla in epiderm : ‘+ 1. Retea vascularé 2. Corpusculii Pacini 3. Celule conjunctive 4. Terminatii nervoase libere 591. Hipodermul: 1. Contine corpusculii Ruffini 2. Este format din tesut conjunctiv _ bogat in celule adipoase * 3. Contine glomenulii glandelor sudoripare 4. Intervine in limitarea termolizei 592, Terminatiile nervoase libere pot Ai receptori pentru: 1. Tact 2. Durere 3. Rece 4, Temperatura mai mare de 90° C593. La nivelul organelor interne durerea este declansatd de: 1, Spasmul visceral 2. Tractiunea mecanic& 3. Distensia bruscd 4, Inflamatii 4 594. Cristalinul este: 1. Situat anterior fata.de iris 2. Lentila divergenta ! 3. Bogat vascularizat 4, Inconjurat periferic de cristaloid& 595. Corpul vitros: wh Vine in contact cu stratul cel mai «inten al retinei ie Este produs de procesele ciliare wh “prin secretie °8. Are consistenta de gel ~4. Este principalul transportator de substanfe necesare ae si comeei Umoarea apoasé: 1, Este in permanenta reinnoit& 2. Se afla in camera antericaré a globului ocular 3. Este in contact cu comeea 4. Este raspunzatoare de presiunea intraocularé 597. Celulele pigmentare: 1. Contin un pigment brun 2. Trimit prelungiri in jurul celulelor cu bastonas 3. Trimit prelungiri in jun celulelor cu con 4, Favorizeazi reflexia psec de lumina 598. Celulele retiniene cu con: 1. Sunt in numar de 125-130 milioane 596. 2. Contin iodopsina& 3, Sunt mai sensibile decat celulele cu bastonas 4. Sunt raspunzatoare de vederea fotopicad 599. Ochiul emetrop: 1. Este caracterizat de concordanta dintre puterea de convergent a ‘ochiului si lungimea axului trasversal al globului ocular. 2. Are distanta focala de aproximativ 27 mm. 3. Necesit& purtarea unor lentile biconvexe 4, Permite vederea clar&, fara adaptare, a obiectelor aflate la o distant& mai'mare de 6 m fat&é de ochi 600. Receptorii termici sunt mai snumerosi la nivelul tegumentulei: 1. Fetei 2. Membrelor inferioare 3. Mainilor 4. Trunchiului 601. Fovea centralis: 1. Se gaseste in pata galbend 2. Este zona de acuitate vizuala “maxima s. 3. Contine celule conectate individual cu neuroni bipolari 4. Prezinta celule cu con 602. Pata oarba: 1. Nu contine celule fotoreceptoare 2. Este o zona relativ extins& 3. Este locul de iesire al vaselor retiniene din globul ocular 4. Este localiza in zona peiferica a retinei65 603. Tractul optic: 1, Canalelor semicirculare ce LTrimite colaterale hipotalamusulii_ _/ 2. Canalelor semicirculare verticale 2. Trimite colaterale nucleilor #3. Canalelor semicirculare ortzontal mezencefalici 4. Saculei si utriculei 3. Incepe la nivelul stratului de 608. Urmatoarele afirmatii, referitor sinapse intre neuronii bipolari si /a segmentul de conducere al neuronii multipolari retinieni analizatorului vestibular, sunt 4, Se termina in corpii geniculati _adevrate: | laterali 1. Protoneuronul cAii este localizat 604. Vibratille cioc&nelului: \ la nivelul urechiimedii 4+ 1, Genereaz’ misc&ri de acelasi. | 2. De la nivelul deuténetionului sens ale talpii scdritei pleac& colaterale spre cerebel 2. Sufit amplificate prin contractiile 3. Deutoneuronul cai se afla la muschilor acestuia in cazul nivelul nucleilor nervilor cranieni vibratillor prea slabe oculomotor (Ill), trigemen (V), 3. Sunt transmise prin sc&rit& abducens(VI) ferestrei ovale 4. Al treilea neuron al caii isi 4. Sunt indispensabile auzului proiecteaz& axonul la nivelul 608. Celulele receptoare din organul Jobului temporal Corti: 609. Urmitoarele structuri prezint& 1. Se afl pe membrana bazilaré. __terminatif nervoase libere: - 2. Prezinta cili la polul bazal ~1. Epiderm = 3. Sunt asezate pe 2 straturi 2. Derm-- 2 4. Sunt acoperite de perilimfa .. - 3. Comeea 606. Celulele care insofesc celulele 4. Adventicea vaselor de sange receptoare din mucoasa nazalB: 610. Priind sinapss a tractukit ot oe 1. Sunt de natura conjunctiva face la nivelul: t 2. Se gasesc in regiunea cometului 1. Neuronilor bipolari nazal inferior 2. Neuronilor multipolari 3. Comuniéa electric cu receptorii 3. Chiasmei optice olfactivi 4. Metalamusului . Au, in special, rol de sustinere 611. Sensibilitatea termic’ este si protectie preluata de fibre avand originea in: }O patinatoare efectueazé 0 1. Ganglionii nervului ta cu rotatie de 720 grade faré a glosofaringian (IX) se desprinde din planul ghetit. in 2. Ganglionii nervului trigemen (V) Aaceasté situatie sunt descarcate 3. Ganglionii nervului facial (Vil) impulsuri, in special, de la nivelul: 4. Ganglionul spinal66 612. Perceperea culorilor necesita urmatoarele procese, cu exceptia: 1. Activarea celulelor cu bastonas 2. Refacerea rezervelor de». { | scotopsina 3. Modificarea axelor oculare prin contractia musculaturii extrinseci a globului ocular 4. Activarea celulelor cu conuri 613. Umoarea apoasa: 1, Este produsa prin secretia proceselorciliare 2. Are contact cu fata posterioaré a cristalinului 3. Transport substante nutritive pentru cristalin si comee 4. De ea depinde diametrul cristalinului 614. Labirintul membranos: 1. Prezinta celule receptoare acoperite de cupulé 2. Prezinta celule receptoare acoperite de o membrana __ (Teticulara gelatinoasa ce contine “otalitt 3. Prezint& celule receptoare asezate pe membrana bazilaré 4. Contine endolimfa si perilimfa 615. Canalul coblear: 1. Comunica cu rampa timpanica prin helicotrema Contine o membrana reticular cu otoliti Celulele receptoare ale organului Corti sunt incluse in membrana Reissner Contine celule receptoare asezate pe membrana bazilaré: fet 23 e 616. Helicotrema: me hee 1. Separa canalul cohlear de'cohlee 2. Permite circulatia endolimfei 3. Este un orificiu cu diametrul variabil 4, Asiguré comunicarea celor dous rampe, timpanica si vestibular 617. Nucleii vestibulari trimit conexiuni spre: 1. Cortexul cerebelos 2. Maduva spindrii 3. Nucleii nervilor cranieni oculomotor (Ill), trohlear(IV), » abducens (VI) 4.Andirect; spre cortex.» | 618. Canalele semicirculare: 1, Se afl asezate in cavitsti s’pate ” in st&nca osului temporal foarte putin 3. Contin receptori pentru | Mmisc&rile de rotatie “4. Contin receptori stimulati de otoliti . 619. Miscarea de ridicare voluntaré a_ bratului se realizeaza prin impulsuri transmise prin caile: ~ 1. Spinocerebeloase directe 2. Spinobulbare 3. Spinocerebeloase incrucisate 4. Piramidale directe 620. Caile nervoase implicate in reglarea si controlul tonusului postural sunt reprezentate de; ~~~ 1. Fasciculul olivospinal 2. Fasciculul vestibulospinal 3. Fasciculul rubrospinal 4. Fasciculul tectospinal621. Receptorii gustativi se afl la nivelul mucoasei: 1. Labiale <> © 2. Amigdaliene 3. Faringiene - 4. Esofagiene 622, Sensibiltatea gustativ’ a palatu- lui este condus’ pe calea nervilor: 1. Glosofaringian (IX) 2. Accesor (XI) 3. Facial (VI) 4. Vag (x) ne 623. Talamusul primeste aici de. la de la nucleii senzitivi ai nervilor cranieni: 1. Facial (VII) ‘ 2. Acustico-vestibular (VIN) 3. Glosofaringian (IX) 4. Olfactiv (1) 624, Urmitorit analizatoti au deutoneuronul in bulb:/ 1, Vestibular ‘ 2. Auditiv 3. Gustativ—* ——#- Optic 625. Receptorii analizatorului olfactiv se aff Ja nivelul: 1. Regiunii cornetului nazal superior 2. Regiunii cometului nazal inferior 3. Lamei ciuruite a etmoidului 4. Bulbului olfactiv 626. Reflexul de flexie produs de un stimul nociv: 1. Este un reflex polisinaptic 2. Receptorii pot fi reprezentati de terminatiile nervoase libere 3. Respecta legea iradierii 4. Este initiat prin stimularea 38 Bens 67 proprioceptorilor 627. Tractul olfactiv: 1. Este alc&tuit din axoni ai ©” | celulelor mitrale ‘ 2. Trimite colaterale spre bulbul _ | olfactiv de parte opusi —~. 3. Se proiecteaz’ in girul hipocampic 4. Contine fibre talamice \ 628. Urmatorii analizatori prezint& celule receptoare previzute cu ail 1. Olfactiv 2. Gustativ 3. Auditiv 4, Vestibular 629. Protoneuronul cai este si celula receptoare pentru analizatorul: 1. Optic 2. Gustativ i 3. Auditiv © 4, Olfactiv 630. Urmétorii analizatori prezinta al - freilea neuron in talamus: * 1, Catanat 2. Vestibular 3. Gustativ 4. Olfactiv 631. Urmatoavele simturi sé adapteazi rapid: 1. Olfactiv 2. Auditiv \ 3. Gustativ \ 4. Vizual \ 632. Dermul confine: 1. Foliculi piloss ff ; 2. Corpusculii Meissner 3. Retea vascular 4. Glomenulii glandelor sudoripare \ \633. Centrii refleesi pot fi localizafi tn: 1. Maduva spinarii 2. Paleocortex. 3. Trunchiul cereberal. 4. Ganglioni de pe traseul nervilor cranieni 634. Gustul acid este perceput la nivelul: 1. Epiglotei 2. Varfului limbit 3. Palatului 4. Portiunii anterioare a fetei dorsale a limbii 635. In cursul receptionarif unui sunet se produc: 1. Deplasarea membrane tectoria 2. Deformarea cililor celtilelor. receptoare 3. Deplasarea membranei bazilare 4. Potentiale microfonice cohleare 636. Unmatonii analizatori au deutoneuronul in bulb: 1. Olfactiv 2. Auditiv 3. Optic 4. Vestibular 637. RidScina anierioaré a ne:viir spinal contine axoni ai: 1. Neuronilor somatomoto+i 2. Motoneuronitor gama 3. Neuronilor visceromotori 4. Neuronilor de asociatie 638. fh mecanismul somnulat intervin: 1. Substanta neagr& 2. Nucleul rosu 3. Hipotalamusul 4. Talamus 68 639. Emisterele cerebrale sunt conectate intre ele prin urmatoarele formafiuni: 1. Comisura alba posterioara 2. Comisura alba anterioaré 3. Corpul calos 4. Pedunculul cerebelos ). Emisterele cerebrale: 1, Nu au suprafata extema neteda. 2. Reprezint& partea cea mai voluminoasa a nevraxului 3. Fiecare emisfera cerebral are trei fete: externa, mediala si bazala. 4. Au o fata extemé in raport cu bolta craniului 641. Ariile corticale: Nu au o delimitare prea neta 2. Au diferite functii: unele sunt senzitive si altele motorii Pot fi localizate mai multe intr-un girus. 4. Unele au o extindere pe mai multe girusuri, 642. Care dintre ariile mentionate mai nu sunt localizate pe fata extem& mnisterelor cerebrale; 1. Aria motorie principala 2. Aria optics 3. Aria gustativa 4. Aria olfactiva 643. Formatiunile de substanta alb& vizibile pe feta mediala a emisferelor cerebrale sunt: 1. Corpul calos 2. Trigonul cerebral 3. Comisura alba anterioara 4. Vermisul »644. Somnul: 1. Are, la adult,o durata de 7-8 ore 2. Este o inhibitie pasiva. 3. Este o inhibitie activa 4, Este specific fiintei umane 645. S.A.A. are urmatoarele caracteristici: 1. Se gaseste in substanta reticulat& a m&duvei spingrii si a trunchiului cerebral. 2. Este format din neuroni cu prelungiri scurte 3. Are rol informativ extrem de mare— > ‘ 4. Primeste aferente de la c&ile sensibilitatii dureroase. 646, Sisternul limbic: 1. Indeplineste, exclusiv, funictia de integrare a aferentelor viscerale 2. Este un inel de tesut nervos care inconjura hilul fiecarei emisfere cerebrale 3. La nivelul lui se gasesc formati- uni nervoase legate numai de simtul mirosului 4. Este sediul unor reflexe ~ conditionate mai simpie {apararea la un stimul dure ros). 647. Activitatea sexuali este reglata ‘de urmatoarele formafiuni: 1. Paleocortexul 2. Nuclei mijlocii ai hipotalamusului 3. Centrii medulari lombosacrati (comisura cenusie si coamele laterale) 4. Epifiza 69 este realizata de: 1, Talamus. 2. Sistemul limbic 3. Analizatorul optic 4, Prolactina 649. Neocortexul: 1, Este portiunea mai recent dezvoltaté din punct de vedere filogenetic 2. Este mult mai extins in suprafata dec&t paleocortexul 3. In cea mai mare parte are de trei ori mai multe straturi celulare decat sistemul limbic. 4, Poate fi: senzitiv, motor si de asociatie 650. Aria somestezic& Ise ” caracterizeaza prin: 1. Reprezinta zona de proiectie a sensiblilitatii tactile protopatice 2. Stimularea ei produce in 50% din cazuri raspunsuri motorii 3. Stimularea oric&rei zone din suprafata ei este urmata, intotdeauna, de réspuns motor. . Este conectata anatomic si functional cu aria motorie invecinata - 651. Lobul temporal: Cuprinde mai multe girusuri In girusul temporal superior se afl doua arii senzoriale primare. Este separat de lobul parietal prin santul lateral Sylvius 4. Este sediul probabil de proiectie al echilibrului > oe wo652. Aria motorie principal: 1. Reprezinta originea exclusiva pentru caile care asigur& motilitatea voluntara 2. Este separata de aria somes- tezica I prin gantul Rolando 3. Este vizibila atat pe fata supero- lateral cat si pe fata medialé a emisferelor 4. Se afl precentral in lobul frontal 653. Cordoanele posterioare medu- Jare contin urmatoarele fascicule: 1. Fasciculul termic 2. Fasciculul spinotalamic tactil protopatic. 3, Fasciculul spinocerebelos Gowers 4, Fasciculele ce conduc sensibilitatea tactilé fina. 654. Referitor la homunculus senzitiv se pot face unnatoarele afirmati? corecte: 1. Reprezinta proiectia cortical& senzitivé a fiecarei zone din suprafata corpului 2. Este rastumat, avand membrul inferior, pe fata medial emisferelor cerebrale 3. Este deformat, deoarece repre- zentarea corticala se face in functie de densitatea receptori- lor /unitatea de suprafata. 4. Este asemanator cu homunculus motor 655. in gangtionul spinal se gasesc urmatoarele tipuri de celule: 1. Neuroni viscerosenzitivi "2. Celule gliale 3. Neuronj somatosenzitivi 70 - Neuroni bipolari fusiformi 656. Substanta alb& medularé: . Este organizaté in cordoane. Contine fibre nervoase mielinice si celule gliale 3. Este formata din fibre lungi ascendente si descendente. 4. Contine cai intersegmentare. 657. Neuronif motori se gasesc in: 1, Cornul anterior medular 2. Comisura cenusie. 3. Cornul lateral medular 4, Jumatatea dorsala a comului lateral, 658. Cordonul anterior medular confine urmétcarele fascicule: 1, Fasciculul tectospinal 2. Fasciculul rubrospinal 3. Fasciculul spinotalamic anterior 4, Fasciculul piramidal incrucisat. 659. Tractul tectospinal: 1. Este o cale descendent& a motilitatii voluntare 2. Se gisesie in cordonul medular anterior in raport imediat cu fisura mediana anterioara. 3, Este in raport imediat cu fesciculul piramidal incrucisat, 4. Este 0 cal2 extrapiramidala 660. Axonii neuronilor din ganglionul 1. Fac sinaps& cu neuroni din comul posterior medular. 2. Intra in structura substantei albe medulare. 3. Fac sinapsé cu neuroni din comul lateral. 4. Fac sinaps& cu neuroni din bulb. ye661. Urmatoarele ramuri ale nervului 665, Remura comunicanté alba este spinal pot contine fibre vegetative 1. Ramura dorsala Ramura comunicanta cenusie Ramura ventralé Ramure comunicanta alba Controleaza activitatea viscerala. 2. 3. 4. 662. Coameie laterale medulare: A: 2. Sunt mai pronunfate in segmentele cervical si sacrat 3. Sunt mai dezvoltate in re- giunea toracala si lombara. . Awin structura lor numai neuroni visceromotori. . Contin substanta cenusie. . Se gasesc localizati in maduvé, trunchi cerebral si epitalamus 3. Sunt coordonati de catre neocortexul motor. 4. La nivelul lor pot ajunge informatii de la receptori, pe calea unor nervi periferici 4. 663. Centrii reflecsi: 1 2 664. Calea aferenta a unui arc reflex: y 1. Poate fi reprezentata de rédéci- na posterioar a nervului spinal ce culege informatii de la yeceptorii capului 2. Poatefireprezentat& de fibre sen- itive ale nervilor facial si gloso- faringian conectate cu receptorii gustativi din cavitatea bucala 3. Poate fi reprezentata de fibrele senzitive ale nervului oculomotor 4. Poate fi reprezentata de fibrele nervului_trigemen si receptorii termici aferenti alcatuitd din: 1. Prelungirea periferica a neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal. 2. Prelungirea central a neuronilor viserosenzitivi din ganglionul spinal. 3. Axoni ai neurenilor visceromo- tori simpatici din cornul lateral medular. Axoni ai neuronilor viscerosen- zitivi simpatici din cornul lateral medular. Trunchiul nervului spinal: 1. Este mixt. 2. Se formeazA prin unirea rad&ci- nii posterioare cu cea anterioaré a nervului spinal 3. Se ramific& in ramuri ce contin fibre somatice si/sau vegetative. 4. Poate s& contin’ fibre postganglionare FS 667. Radacina anterioara a nervului 1. Contine axoni ai neuronilor alfa somatomotori. 2. Contine axoni ai neuronilor gama 3. Este motorie 4. Contine fibre mielinizate 668. Tractul piramidal incrucisat: 1, Este 0 cale a motilitatii voluntare 2. Este localizat in cordonul lateral. 3. Face sinapsé in comul anterior cu neoronii somatomotori. 4, Formeaza, la nivel bulbar, decusatia piramidalé.669. Neuronii intercalari, de asociatie: 1. Se interpun intre neuronii soma- tosenzitivi si cei somato motori. 2. Au corpul celular localizat in comul posterior medular. 3. Au rol important in fenomenul de iradiere din cadrul reflexelor polisinaptice somatice 4. Corpul lor poate fi localizat si in substanta alba 670. Inductia proceselor corticale: 1. Este 0 relatie de interdependent& intre excitatie si inhibitie 2. Limiteaza iradierea proceselor de excitatie si inhibitie. 3. Este proportionala cu intensita- tea stimulului care a determinat procesul cortical. 4. Sta la baza complexitatii functionale a activitatii nervoase superioare. 671. Neocortexul de asociafie este 1. Zona prefrontala 2. Zona temporala 3. Zona parietooccipitala 4. Girul hipocampic. 672. Membrana butonului terminal: 1. Are permeabilitate selectiva pentru cationi atat in repaus cat si in timpul transmiterii potentialului de actiune. 2. Este component a segmentului presinaptic. _ 3. Se mai numeste axolema, 4. Poate fi componenta postsi- napticd in placa motorie 72 673. Paleocortexul: 1, Se mai numeste si sistem limbic 2. Este portiunea cea mai recent& din punct de vedere filogenetic 3. Are 2 straturi in structura sa: receptor si motor. 4, Este de 6 ori mai putin dezvoltat dec&t neocortexul. 674. Referitor la nucleii trunchiului cerebral urmatoarele afirmatii pot fi adevirate: . Nucleii proprii sunt alcatuiti din substanta reticulata. 2. Intre nucleii proprii se aflé substanta reticulata. 3. Nucleii vegetativi sunt nuclei motori ai sirnpaticului cranian. Nucleii motori si sensitivi ” sunt separati intre ei prin substanta alba. 675. Aria motorie principal’: Indeplineste numai functia de control a motilitétii voluntare 2. Reprezinta o suprafat& mai mare decat neocortexul senzitiv 3. Controleaza, in totalitate, motilitatea involuntar’, 4, Este localizata pe peretele posterior al santului central . 676. Sensibilitatea viscerala: Este condus& pe cai specifice si nespecifice. 2. Este condusa pe c&i ascendente care fac statie in hipotalamus 3, Se proiecteaz& in toaté zona somestezicé. 4, Este condusa, in totalitate, prin chi ascendente medulare. - vat 3677. Céile spinotalamice conduc: 1. Impulsurile sensibilitatii somatice, exteroceptive 2. Impulsurile proprioceptive constiente. 3. Impulsuri ale sensibilitatii viscerale. 4. Impulsurile proprioceptive inconstiente. 678. Mielina: 1. Este produs& prin activitatea celulelor nevroglice Schwann. 2. Este un bun izolator electric, 3. Se prezint& sub forma de lamele concentrice lipoproteice. 4. Formeaza teaca cea mai intern& a axonului. 679. Fisura mediand: . Se g&seste in partea dorsalé a maduvei spinarii. 2. Se géseste in partea ventrala a m&duvel spinarii, 3. Reprezint& originea aparent& a rédacinii anterioare a nervului spinal. 4. Este mai lung’ si mai larg& decat santul median. 680. Condonul lateral al mackivei 1.Este delirnitat de catre origines aparenté a rédcinilor Pposterioara si anterioara ale aceltiiasi nerv spinal. 2. Este format din substanta alb& 3. Contine in partea lateral’ fasciculul spinocerebelos direct. 4. Contine in partea central _ tractul pirarnidal incrucisat. - 73 681. In cordonul lateral medular se gasesc urmitoarele fascicule medulare, cu exceptia: 1. Tractul piramidal incrucigat 2. Fasciculul spiniocerebelos direct. 3. Fasciculul spinocerebelos incrucigat. 4. Tractul tectospinal. 682. Coliculii cvadrigemeni: 1. Cei superiori vin in raport anatomic direct cu epitalamusul. 2. Cei inferiori au raport anatomic cu protuberanta. 3. Sub cei inferior se afl& originea aparenta a nervului IV (irohlear) Se afl& pe fata anterolateral§ a trunchiului cerebral 683. Olivele bulbare: Se gasese in partea superioara a cordoanelor anterioare bulbare. 2, Continua in sus piramidele bulbare. 3. Se gasesc la partea superioar’ a cordoanelor laterale medulare. 4, Sunt separate de piramidele bul bare prin santul lateral anterior 684, Cordonul anterior al m&dived Spindel are urm3toarele caractoristicl, ou excepti: 1. Este delimitat intre fisura median anterioaré si santul lateral anterior. 2. Conting insule de substanté reticulata. 3, Contine tractul tectospinal. 4, Este cel mai bine reprezentat dintre toate cordoanele medulare. -685. Calea eferenté a arculut reflex: 1, Are originea, exclusiv, in neocortexul motor. 2. Poate fi somaticd sau vegetativa 3. Se distribuie organului receptor. 4, Are neuronul de origine situat in nevrax. 686. Fasciculul care conduce sensibilitatea tactila protopaticé: 1, Se numeste spinotalamic lateral. 2, Se incruciseaza la nivel medular. 3. Proiecteaza difuz. 4, Proiecteaza in aria somes- tezic& Il. 687. Chile extrapiramidale cu origine corticald: 1, Au originea in aria motorie principala, 2. Controleaz’ motilitatea involun- tar& a musculaturii somatice de partea opus& emisferei cerebrale de origine. 3. Nu se incruciseaza. 4. Fac sinapsa cu neuroni din nucleul rosu si coliculii cvadrigemeni. poate determina: . 1. Cresterea tonusului muscular. 2. Sc&derea tonusului muscular. 3. Afectarea motilitatii automate a musculaturii de partea opus& locului de origine 4. Afectarea motilitatii automate a musculaturii de aceeasi parte cu locul de origine al tractullui sectionat 74 689. Dintre reflexele somatice medulare mentionam: 1. Reflexul achilian. 2. Reflexele osteotendinoase 3. Reflexele de flexie (aparare) 4. Reflexele pilomotorii. 690. Care dintre urméatorii nervi cra- nieni contin fibre visceromotorii: 1, Nervul V (trigemen) 2. Nervul VII (facial) 3. Nervul IV (trohlear) 4. Nervul IX (glosofaringian) 691. Indicafi structurile care contin terminatii nervoase libere: 1, Ligamente 2. Epiderm 3. Cornea 4. Periost 692. Ajung in talamus dupa ce au facut sinapsa in hipotalamus fibre de Ja nivelul: 1. Vezicii urinare 2. Periostului 3. Mucoasei gastrice 4. Cormeei 693. Indicati factorii morfofiziologici care contribuie la amplificarea sunetelor receptionate: 1. Contractia muschilor sc&ritei 2. Contractia muschilor ciocanului 3. Raportul 1/13 intre suprafata ferestrei ovale si a timpanului 4. Existenta trompei lui Eustachio 694. Receptorii comeei sunt: 1, Durerosi 2. Tactili 3. Presionali 4, Termici6995. Utricula: 1 Face parte din vestibulul —. sos. iP 2. La partea superioara are sase orificii in care se deschid canalele semicirculare. 3. Contine perilimfa. 4. La partea inferioara are un singur orificiu prin care comunica cu sacula si cu canalul cohlear ae 696. Care din urmatoarele cauze pot concura la instalarea miopiei: 1. Axul ocular mai lung decat capacitatea de refractie 2. Convexitatea cristalinului este diminuaté 3.Convexitatea cristalinului este exagerata 4. Axul ocular este mai scurt decat capacitatea de refractie 697. Neuronit specifici de releu din talamus reprezinté al treilea neuron al caii de conducere pentru sensibilitatea: 1, Gustativa 2, Olfactiva, 3. Proprioceptiva 4, Vizuala 698. Indicati caracteristicile morfo - func tionale ale celulelor cu bastonas: 1. Prezint& un prag de excitabilitate mai inalt decat celulele cu conuri 2. Prezinta un prag de excitabilitate mai redus decat celulele cu con 3. Sunt mai putin excitabile decat celulele cu con 75 4. Sunt mai excitabile decat celulele cu con 699, Adaptarea olfactiv’ se caracterizeaza prin: |. Sencatia olfactiva pentru un stimul dat dispare chiar daca aceasta persist’ 2. Adaptarea olfactiva se realizea- 2A, specific, pentru fiecare miros, faré a influenta alte mirosuri 3. Adaptarea la un stimul olfactiv nu influenteaza adaptarea la alti stimuli olfactivi 4. Adaptarea olfactiva difer& in functie de natura stimulului 700. Indicati miscarile receptionate de catre crestele ampulare din canalele semicirculare verticale: 1. Sariturile 2. Miscarea in jurul unui ax orizontal. 3. Caderile 4. Deplasarea liniar& 701. Nervul optic : 1. Este un nerv cranian ce apartine trunchiului cerebral. 2. Isi are originea reala in stratul neuronilor bipolari. “ 3. Se termina in corpul geniculat metatalamic lateral unde face sinapsa cu al treilea neuron. 4. lese din globul ocular prin partea posterioara al acestuia, impreuna cu vasele retiniene in jurul c&rora formeaza o retea nervoasa.702. Pracizati modificirile dinarnice oculare care au loc fn cadrul procesului de acomodare vizuala: 1, Contractia muschilor ciliari circulari 2. Diminuarea tensiunii in ligarnentul cristalinului 3. Cresterea curburii cristalinului 4 Contractia musculaturii extrinseci ai globuhii ocular 703. Care dintre urmatoarele miscari sunt receptionate, in special, de c&tre crestale ampulare din canalele semicirculare laterale: 1. Accelerarea vitezei de deplasare liniara 2. Accelerarea sau incetinirea migcérii de rotatie in jurul axului ‘transversal 3. Accelerarea sau incetinirea migc&rii de rotatie in jurul ecculul antero-posterior 4, Migcarilor in jurul exului vertical 704. Indicafi nervii cranieni care inti Jn alc3tuirea segmentului dz conckicere al analizorului gustativ: 1. Facial 2, Glosofaringien 3. Vag 4. Trigemen |, Umoarea apoasi esta: 1, Secretat& de procesele ciltare 2. Responsabila de cresterea presiunii intraoculare. 3. Drenata in sistermil venos al globului ocular. Substante transparent& cu consistenta de gel. > 76 706. Indicati sensibilitétile percepute de terminatille nervoase libere: 1. Tactila 2. Dureroas& 3. Presionalé 4. Termic& 707. Fibrele nervului optic care provin din jumétatea nazali stingé se gasesc: 1. In structura nervului optic stang 2. In structura neruului optic drept 3. In structura tractului optic drept 4. Jn structure tractului optic stang. 708, Fatt de obiectul privit, imaginea format pe retind este: 1. Dreapta 2, Mai mica 3. Mai mare 4. Rasturnaté 709, La ochiul miop: 1, Imaginea virtual’ a obiectulul privit se formeazé la o distanté mai mare fat& de centrul ochiului decat pentru ochiul emetrop 2. Retina se poate afla la mai mult de 17 mm de cantrul optic. 3.Raza de curbura a cristalinului este mai mare dec&t in ochiul emetrop. 4, Defectul vizual se corecteaz4 cu Jentile convergente. 710. Proprloceptorii au unnatoarsle Jocaliziri: ‘1. in ligamente 2. in muschi 3. La nivelul suprafetelor articulare A. Tn tendoane711. Structurile de mai jos sunt vascularizate, cu exceptia: 1. Coroida 2. Cristalinul 3. Corpul ciliar 4. Comeea 712. Care dinire urmétoril receptori sunt stimudati de migcdri rapide: 1. Corpusculii Meissner 2. Discurile Merkel 3. Corpusculli Ruffini 4. Corpusculit Pacini 713, Sistamul reticule? activator ascendent are urmatoarele caracts- risticl, cu excepti: 1. Primeste impulsuri de la trachil care transmite sensibilitates interoceptiv’. 2. Realizeaza reactia de trezire. 3. Este localizat in substanta reticulata a trunchiului cerebral. 4, Realizeez& controlul asupra interoceptorilor. |. Rampa vestibulara: 1, Se tntinde ttre fereastra ovalé si helicotrema. 2. Se mai numeste si rampa inferioara. 3. Comunic cu rampa timpanic& Ja varful melcului. 4. Contine canalul cohlear si organul lui Corti. 715, Neroul optic: . Straébate in dublu sens retina, iesind prin partea posterioark o globului ocular. . DA colatersiz la peduncutii cerebral n at 3. Se formeaza fn retina avand ca crigine reala celulele bipolare. 4. P&raseste globul ocular ocular ‘impreuni cu vasele retiniene, printr-o zona mica lipsita de receptori, pata oarba. 716, Punctel proxim: 1. Este limita vederii clare fr& acomedare. 2. Este distanta la care capacitatea de acomodare a ochiului este depésité si imagines devine necleré. 8. Scade cu varsta. 4, Se modific’ odat& cu fnaintarea tn vast, ca urmare a sc&derii 717. Calea de conducerea charerit somatice cuprinde: 1. Radacina posterioara a nervului spinal 2. Prelungirile periferic& si centrala ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglicnul spinal 3, Fibrele senzitive ale nervului trigemen (V) 4. Substanta reticulaté a m&duvei spindril 718.Dermul: 1. Este alcdituit din fesut conjunctiv dens 2. Are o grosime mai rare decat epidermul. 2. Contine glande sebacee. ‘3, Este strabatut de canalelz excre- teare ale glandelor sudoripare. 4. to structure hui se aff © cantitete mare de tesut adipos.719. Mecanismul discrimindrif olfactive: 1. Este influentat de glucocorticoizi. 2, Nu este cunoscut. 3, Nu se datoreaz4 unor receptori specifici. 4, Implica participarea ariei corticale olfactive. 720. Presbitismul: 1, Este insotit de sc&derea capacitatii de adaptare a vederii Ja distanta a ochiului 2. Este consecinta cresterii elasticitatii cristalinului. 3, Consta in cresterea valorii punctului proxim, cu varsta. 4, Fiind un defect optic nu se poate corecta 721. Adaptarea la intuneric: 1, Este determinat& partial de refa- cerea rezervelor de rodopsina. 2. Depinde de integritatea structu- ral& si functional a celulelor fotoreceptoare. 3. Depinde de cantitatea de vitami- n& A existenta in organism. 4, Este dependent’ de viteza de conducere a nervului optic. 722. Chiasma optic&: 1, Reprezinta locul unde fibrele nervoase ce vin din jumatatea nazala a ambelor retine, se incruciseazé. 2. Este locul unde se termina nervul optic . 3. Este locul unde se formeazi tractul optic. 78 4, Este locul unde se incruciseaz& fibrele cu originea in nucleul accesor al oculomotorului 723. Reflexele monosinaptice: Sunt numite si reflexe de aparare 2. Au viteza lenta de conducere 3. Sunt declansate de stimularea oricarui tip de proprioreceptor 4. Au timp de latenta mai scurt decat cele polisinaptice 724. Urmétorii nervi cranieni au fibre vegeiative: 1.N. trohlear 2.N. trigemen 3. N. abducens 4. N.facial 725. Care din urmatoarele fascicule se incruciseaza in maduva: 1. Spinocerebelos incrucigat 2. Piramidal direct 3. Olivospinal 4. Vestibulospinal 726. Prin pedunculul cerebelos inferior trec fasciculele: 1. Spinocerebelos direct 2. Spinocerebelos incrucisat 3. Olivocerebelos 4. Corticopontocerebelos 727. In care dintre urmatorii nervi sau ramuri se affa fibre motorii: 1, Nervii optici Nervul trigemen-ramura oftalmicé 3. Nervul cohlear = nN 4. Nervul trigemen-ramura mandibular,728. Nucleii de origine pentru unele fascicule descendente din nevrax se gasesc fh: 1. Coliculii cvadrigemeni 2. Olivele bulbare 3. Nucleul rosu 4. Talamus 729, Substanja neagra din mezencefal indeplineste urmatoarele roluri: 1. Rol in coordonarea motilitatii asociate 2. Rol in transmiterea unor informatii nespecifice 3. Rol in mecanismul somn-veghe 4. Rol inhibitor asupra tonusului muscular 730. Care din nervii urmatori nu contin fibre parasimpatice motorit destinate glandelor salivare mari: 1. Nervul vag 2. Nervul glosofaringian 3. Nervul hipoglos 4. Nervul facial 731. Care din urmatoarele structuri se afl pe fata convexd a emisferelor cerebrale: : 1. Santul Sylvius 2. Aria auditiva 3. Girul precentral 4. Aria corticala olfactiva 732. Pentru a privi un obiect aflat lateral sténga, fra a roti capul, se contract muschit drepti ai globulut ocular inervati de cétre: 1. Nervul oculomotor stang 2. Nervul trohlear 3. Nervul abducens drept 4. Nervul vag 79 733. Nucleul rogu este conectat aferent sau eferent cu: 1. Maduva spinarii 2. Cerebelul 3. Nuclei bazali 4, Hipotalamusul 734. De la nucleul rosu pleac& eferente spre: 1. Cerebel 2. Ganglionii bazali 3. Nucleii olivari 4. Neuronii somatomotori din oamele anterioare ale maduvei spinarii 735. Ce tipuri de sensibilitéfi sunt transmise prin fasciculele spinotalamice anterior $i lateral: 1. Termica 2, Dureroas& 3. Tactila grosiera 4, Tactila fina 736. Lantul ganglionar paravertebral simpatic: 1. Cuprinde in total 22 ganglioni 2. Are un numéar de 4 ganglioni cervicali 3. Contine 10-12 ganglioni toracali 4. Are un numar de 3 ganglioni Jombari 737. Celulele cu bastonase din retina prezint& urmétoarele caracteristict: 1. Realizeaz vederea scotopic 2. Sunt prezente la nivelul foveei centralis 3. Realizeazé o convergent& crescuté a impulsurilor 4. Au piag de excitabilitate mai mare decat celulele cu con738. Urmétorit nervi contin fibre vegetative preganglionare: 1.N. veg 2.N. trigemen ! 3. N. splanhnici 4. N. hipoglos 739. Pe peretele cavitdfii urechit mectti dinspre urechea intern se gisesc: 1. Fereastra rotunda 2. Trompa iui Eustachio 3. Fereasira ovalé 4. Ciocanul, nicovala ,scatita 740. Daca sectionarn tractul optic drept sunt afeciate informatiile care vin de la: 1, Jumaiatea temporal a retinei drepte 2. dumétatea nazala a retinei drepte 3. dumétatea nazalé a retinei stingi 4, Jumétatea temporala a retinei stangi 741. Nerail ‘cial transmita impuilsiwi de fa recepiorti pentru gustul: 1. Amar 2. Acid 3. Sarat 4. Dulce 742. Excitand radicina posterior& a nervilor spinali, impuisurile pot eee fa: i. Cortexul cerebelos 2. Hipotalamus 3. Talamus 4. Nucleii vestibulari 743. Dac percutand tendonul rotulian nu obtineti nici un raspuns, cauza poate fi: 80 1. Intreruperea conducerii prin fasc. spinobulbare 2. Leziuni severe ale paleocerebelului 3. Leziuni severe ale nucleului rosu 4. fntreruperea conducerii prin rédacina anierioara a nervului spinal corespunzéior 744, Alegoti structurila cu care este conectat hipotalamusul: i, Telamus . Gianda hipofiza Sistemnul limbic 4, Ganghionii bazali 745. Stimularea parasimpaticulai cranian produce: . Dilatarea pupilei . Relaxarea sfincterului vezical intem . Inhibarea motittétii intestinului subjire 4. Scaderea frecventei cardiace . Commi sistemubil nervos parasinpatic asupra retlexulut d2 inicfiie s2 exercité prin intermediul: 1. Nervului vag 2. Nervului accesor 8. Fiervilor splanhici 4. Mervilor pelvici °42. Deplasarea uni object de la disianta de 50 cm is 20 cm fat de ochi determina: 1, Micsorarea diametrului pupilar 2. Contractia m. ciliari radiari 3. Relaxarea ligamentului suspen- sor al cristalinului 4. Sc&derea curburii cristalinului i 2.748. Care din partile diencefalului au $i roluri endocrine: 1. Nucleii posteriori hipotalamici * 2. Epitalamusul 3. Metatalamusul 4. Nucleii anteriori hipotalamici La urmatoarele intrebari un singur raspuns este corect 749. Reflexul rotulian: A. Este declansat prin stimularea fibrelor gamma realizata prin percutia tendonulului. B. Este declansat prin stimularea receptorilor cutanati din zona rotuliana C. Respecta legile reflexelor medulare D. Prezinté doua sinapse pe arcul reflex E. Este amplificat prin stimularea cerebelului, 750. O sectiune intre bulb si mad va fi urmaté de urmétoarele, cu exceptia: A. Pierderea sensibilitatii cutanate fine din jumétatea inferioaré a corpului B. Paralizia muschilor mimicii C. Pierderea sensibilitatii Pprotopa- tice a membrelor superioare SED. Impostbtiaten de a merge, ‘E. Nici un raspuns nu este corect. 751. In cordonul lateral al méduvei Spinarii este localizat: A. Fasciculul piramidal direct 81 B. 4b tectospinal ct spinobulbar D. 4b + rubrospinal E. nici un réspuns nu este corect 752. Reflexul monosinaptic (estetendinos) se caracterizeaza prin: A. Prezenta obligatorie a acetilcolinei pe arcul lui reflex B. Declansarea lui prin stimularea terminatiilor libere C. Stimularea obligatorie a terminatiilor gama eferente D. Declansarea lui prin stimularea organelor tendinoase Golgi E. Nici un raspuns nu este corect 753. Parasimpaticul cranian nu inerveazé: A. Esofagul B. Musculatura bronsiolar& C. Rinichiul D. M. radiari ai irisului E. M. circulari ai corpului ciliar 754. Pentru care dintre urmtorii nervi nucleul motor se afié in punte: A.N. oculomotor B.N. glosofaringian C.N. vag D.N. hipoglos E.N. facial 755. Prin stimularea neuronilor vegetativi motori dorsolombari se Poate obfine: A. Contratia vezicii urinare B. Relaxarea vezicii urinare C. Contractia vezicii biliare D. Diminuarea motilitatii intestinale E. Nici un raspuns nu este corect756. La nivelul maduvei spindrii cervi- codorsale se afl cenizul reflexului: B. Motilitatii gastrice C, Cardioaccelerator D, Pupiloconstrictor 757, Pentru care dintre urmétorii nervi nuclei motori se afl in A. Terminatii nervease libere B. Termoreceptori C. Corpusculii Pacini 82 D. Receptori gustativi E. Fusuri neuromusculare 761. Jn punte se afl nucleul motor al: A.N. trohlear B. N. accesor C. N. abducens D. N, hipoglos E.N. vag 762. Care dintre urmatorii nervi conjin fibre vegetative senzitive: A.N. optic B. N. trigemen C.N. glosofaringian D. N. hipoglos E. Nici un raspuns nu este corect 763. Care dintre urmatorii nervi contin fibre ce conduc impulsuri fa organul tendinos Golgi: A. N. accesor B. N. glosofaringian C.N. facial D.N. trigemen * E. Nici un raspuns nu este corect 764. in cordonul lateral al maduvei spindrii, la nivelul L,, este localizat: A. Fasciculul piramidal direct B. Fasciculul tectospinal C. Fasciculul spinobulbar D. Fasciculul spinocerebelos incrucisat E. Nici un réspuns nu este corect 765. Pentru care dintre umdatorit neni nucleul senzitiv se aff fi punte: AN. trohlear B.N. facial C.N. veg D. N. trigemen E. N. hipoglos766. Prin stimularea neuronilor vagetativi motori, dorsolombari se poate obfine: A. Relaxarea vezicii urinare B, Stimularea secretiei intestinale C. Contractia vezicii biliare D. Stimularea secretiei gastrice E. Eliberarea acetilcolinei din fibrele ce inerveaz’ medulosuprarenala 767. La nivelul maduvei spindrit dorsolombare se aflé centrul reflexului: A, Ejaculator B. De mictiune C. Sudoral D. Pupilodilatator E. Depresor 768. Centrul motor al vorbirii: A. Este localizat in lobul frontal , B, Este situat pe fata mediana a emisferelor cerebrale C. Este localizat mai frecvent pe emisfera dreapt& D. se afla in apropierea santului central _-OE. Nici un raspuns nu este corect (769. Teutul cartilaginos hialin se aflé Ja nivelul: A, Meniscurilor articulare B. Epiglotei C. Pavilionului urechii D. Discurilor intervertebrale E. Cartilajelor bronsice 770. Care dintre urmétoarele procese se desfésoara in cel mai scurt timp: A. Reflexul monosinaptic B. Contractia m. neted dupa un stimul unic 83 . Contractia m. neted multiunitar . Cresterea concentratiei plasma- tice a adrenaline’ dupa un stimul dureros . Difuziunea mediatorului sinaptic si cuplarea ful cu receptorul segmentului postsinaptic . Unitatea motorie: Se afla la nivelul irisului . Prezinta sinapse mediate de adrenalina Are neuronul motor situat in cortexul motor Contine mai multe fibre in m. biceps decat in mm.flexori ai degetelor E. Nici un r&spuns nu este corect 772. Prin stimularea neuronilor vegetativl motorl dorsolombar! se poate obfine: A. Contractia vezicii urinare B. Bbronhoconstrictie C, Vasoconstrictie coronariana D. Stimularea secretiei gastrice E. Vasodilatatie musculara 773. Celulele cu conuri din reting: A. Sunt de trei ori mai numeroase decat cele cu bastonase. B. Contin redopsin& . Fac sinapsa cu. protoneuronul c&ii respectand, totdeauna, principiul convergentet. D. Prezinté pragul de excitabilitate mai sc&zut decat celulele cu bastonase E. Se afld in raport, aproximativ, unitar cu celulele cu bastonas, in zona periferica a maculei,774, Impulsul nervos ajuns fa nivelul fibrei musculare striate determina: A. Eflux de Cr B. Cresterea concentratiei de Ca** in reticulul sarcoplasmic C. Influx de K* D. Cresterea concentratiei de Ca** sarcoplasmic E. Eflux celular de Ca?* 775. Hipotalamusul indeplineste urmatoarele funcfii, cu exceptia: A. Controlul aportului de alimente B. Termoreglare C. Controlul functiei secretorii hipofizare ~D. Controlul reflexelor de acomodare vizual& E. Controlul aportului hidric 776. Urmatoarele formatiuni sunt formate din substanfa albé, cu exceptia: A. Corpul calos B. Trigonul cerebral C. Comisura alba posterioar& D. Pedunculii cerebelosi E. Sistemul activator ascendent 777. Muschiul neted visceral: A. Este organizat in sarcomere B. Prezinta activitate electric& spontana C. Este controlat exclusiv umoral D. Se afl la nivelul irisului E: Contine cate o fibré nervoas& motorie pentru fiecare fibr muscular 778. Nervi olfactis A. Sunt formati din axoni ai celulelor mitrale B. Sunt formati din axoni ai protoneuronilor olfactivi C Fac sinaps& cu receptorii olfactivi D. Fac sinaps& cu neuronii din girusul hipocampic E. Fac sinapsa cu neuronii talamici 779. Prezenta neurotransmi{étorului in fanta sinapticé neuromuscularé determin’ urmitoarele, cu exceptia: A. Cresterea influxului de Na’ in segmentul postsinaptic B. Modific&ri ale potentialului de repaus al segmentului postsinaptic. C. Formarea unui potential postsinaptic excitator D. Formarea unui potential postsinaptic inhibitor C. Cresterea efluxului de K* din segmentul postsinaptic. 780. Inervatia senzitivo-senzoriala a mucoasei linguale este asigurat& de urmatoril nervi, cu exceptia: A. N. trigemen B.N. facial C.N. glosofaringian D. N. hipoglos E. Nici un réspuns nu este corect 781. Din calea aferentd a reflexului ‘monosinaptic (osteotendinos) nu face parte: i A. Fusul neuromuscular B. Neuronii din ganglionul spinal C. Acetilcolina D. Terminatii nervoase spiralate E. Fibre mielinizate782. Care dintre urmétoarele procese au loc, imediat, dupa eliberarea acetil- colinei in sinapsa neuromuscularé: A. Influxul de Na* in butonul terminal B. Efluxul de K* din butonul terminal C. Efluxul de K+ din segmentul postsinaptic D. Formarea potentialului inhibitor local de plac& E. Influxul de Na* in segmentul postsinaptic 7883. Retlexul monosinaptic ( osteten- dinos) are un arc reflex ce sa caracte- dizeaza prin: A. Intirzierea potentialului de actiune la nivelul a dou sinapse B. Declansarea lui prin stimularea terminatiilor libere C. Participarea obligatorie a terminatiilor gama eferente D. Imposibilitatea realizarii lui dupa © sectiune experimentala medulobulbaré E. Nici un raspuns nu este corect 784. Care dintre urmatorii muschi nu este stimulat prin intermediul deuto- neuronului vestibular: A. M. drept intem al globului ocular B. M. oblic superior al globului ocular C. M. drept extem al globului ocular D. M. diafragm E, M. drept abdominal a 85 785. Centrul motor al scrisului: A. Este localizat in lobul parietal B. Este situat pe fata mediana a emisferelor cerebrale C. Este localizat mai frecvent pe emisfera dreapt& D. Se afla in apropierea santului lateral E. Se afla in lobul frontal 786. Care dintre urmdatorii nervi . contin fibre ce conduc impulsuri de la organul tendinos Golgi: A. N. accesor B.N. optic C.N. facial D.N. spinal E. N. hipoglos 787. Partea anterioara de pe fafa ventral a limbii confine receptori: A. Pentru gustul amar B. -l- sarat Cc. ol dulce D. l- acid E. termici 788. Care dintre urmétorii nervi contin fibre vegetative senzitive: A. N. accesor B.N. vag C..N. oculomotor D.N. trigemen E. N. hipoglos 789. Care dintre urmatorii nervi inerveazd m. sternocleidomastoidian: A. N.trigemen. B. N. glosofaringian C.N. facial D.N. accesor E. N. hipoglos790. In cordonul posterior al m&duvei spindrii este localizat: A. Fasciculul piramidal direct B, Fasciculul tectospinal ©. Pasciculul spinobulbar D, Fasciculul spinocerebelos incrucigat (Gowers) E. Nici un réspuns nu este corect 791, La nivelul bulbului se aflé centrul reflexutul: A, Gastrosecretor B, Lacrimal C, Masticator D, Pupilodilatator E, Sudoral 792. Care dintre urmatorii receptori menfinere a pozitiei spatiale a A, Terminatiile nervoase libere B. Receptorii vizuali C. Receptorii vestibulari D, Corpusculii Pacini E, Nici un raspuns nu este corect 793, Fusul neuromuscular: A. Este stimulat in cazul alungirii unui muschi produsa prin contractia unui muschi antagonist B, Se afla in toti muschii striati, cu exceptia, miocardului C, Prezinté mai multe plici motorit 1D. Se aflé in muschiul neted din peretele stomacului E. Este inervat de fibre senzitive * amielinice 86 794. Care dintre urmitoarele teritorii nu sunt inervate de citre n.vag: A. Mucoasa gastricd B. Parenchimul pulmonar C. Glandele parotide D. Mucoasa epiglotei E. Esofagul 795. Pedunculii cerebelosi superior contin urméatoarele fibre: A, De la nucleul Goll B. De la nucleii vestibulari C. De la nucleul pontin D. Ale fasciculului Gowers E. De la talamus 796. Fibre din tractul corticobulbar se distribuie urmdatorilor neuroni motori, cu exceptia: A. Nucleul motor al n. trigemen B. Nucleul n. oculomotor Nucleul motor al n. abducens ‘Nucleului rosu Nucleul motor al n. facial 797. Ganglionit bazali: Reprezinta o statie principal’ pentru caile sensibilitatii Sunt situati inferior de talamus Primesc aferente de la cerebel Primesc fibre de la nucleul rosu Primesc aferente de la sistemul activator ascendent 798. Sensibilitatea tactilé, presionali $i vibratorie este deservit& de urmatorit receptori cu exceptia: A. Terminatii nervoase libere B. Corpusculii Meissner C. Discurile Merkel D. Corpusculii Krause E. Corpusculii Pacini Ge D. je > B. ic D. Ey799. Care dintre urmatoarele elemente nu se aflé in derm: A, Glandele sebacee B. Foliculi pilosi C. Terminatii simpatice nemielinizate D. Glomerulii glandelor sudoripare E. Terminatii nervoase libere 800. Cu ajutorud unei miograme se pot determina urmatorti parametrii at contracjiei musculare: A. Numérul unitatilor motorii din muschiul contractat B. Durat& potentiahilui de actiime care determina contractia C. Durata fazei de contractie D. Duraté perioadei refractare E. Nici un raspuns nu este corect 801. Sectionarea fasciculului cortico- bulbar drept, provoacé: A. Scaderea motilitatii globului ocular drept B. Sc&derea motilitatii musculaturii mimicii in jumatatea stang’ a fetei ‘ C. Sc&derea motilitatii muschilor masticatori in jumatatea stanga a fetei D. Toate E. Nici unul 802, Care din urmétorit nervi cranieni realizeazd deschiderea fentei palpe- brale (deschiderea dinire plecape): A, Nervul oculometor B. Neral trohlear C. Mervul tigemen. D. Nervul abducens E. Fervul facial 87 803. Care din urmatorii nuclei senzitivi din trunchiului cerebral primesc fibre care asiguraé sensibilitatea tactilé a fefei: A. Trigemen B. Facial C. Vestibulo-cohlear D. Glosofaringian E. Vag 804. Inhibitia supraliminaré apare: A. Dupa aplicarea nefntérit& a unui excitant conditionat B. Prin asocierea unui nou excitant indiferent C. Prin cresterea intervalului de aplicare excitant indiferent - excitant neconditionat D. Prin repetarea excitantului neconditionat E, Cand repetarea frecventa a excitantului condifionat devine nocivé pentru neuronii corticali 805, Care din urmatoarele etaje nervoase nu intervine fn reglarea activitatii vegetative: A. Maduva spinarii B. Trunchiul cerebral C. Cerebelul D. Diencefalul E. Scoarta cerebral 806. Nucleit care controleaz secretia Aipofieei posterioare sunt: A. Nucleii din paleocortex B. Mucleii anteriori hipotalamici C. Nuclei cu rol de integrare simpatics D. Nicleit mijlocii hipotalamici E, Nucleli posterior807. In punte se afli centrul reflexului: A, Salivator superior B. Dorsal al vagului C. Pupiloconstrictor D. Centrul vomei E. Centrul deglutitiei 808. Prin pedunculul cerebelos inferior sosesc la cerebel urmatoarele aferente: A. Fibre rubrocerebeloase B. Fibre olivocerebeloase C. Fibre pontocerebeloase D. Fibre corticocerebeloase E. Fibre nigrocerebeloase 809. Care din fasciculele descendente se incruciseaza la nivel medular: A. Tectospinal B. Rubrospinal C. Piramidal direct D. Piramidal incrucisat E. Corticobulbar 810. Care dintre urmatoarele cai nu prezinté releu talamic: A. Caile sensibilitatii proprioceptive constiente B. Caile sensibilit&tii tactile fine C. CAile sensibilitatii protopatice D. Fasciculele sensibilit&tii termice si dureroase E. Fibrele care conduc sensibilitatea olfactiva 811.Nervul trigemen inerveazi urmatoarele structuri, cu excepfia: A. Mucoasei bucale. B. Muschilor masticatori . C. Comeei D. Muschilor limbii E. Tegumentului nasului si obrajilor 88 812. Sectionarea cordoanelor anteri- oare meclulare produce urmatoarele modificari, cu exceptia: A. Reducerea motilitatii voluntare a musculaturii scheletice a membrelor B, Dereglarea miscarilor automate asociate cu mersul C. Pierderea sensibilitatii tactile fine D. Sc&derea frecventei de impulsuri ce ajung la motoneuronii spinali, porind din coliculii cvadrigemeni E. Pierderea sensibilitatii protopatice 813. Cordoniil lateral ntrcontine fibre ale tractului: A. Olivospinal B, Tectospinal C. Reticulospinal D. Nigrospinale E. Corticospinal incrucisat 814. Se incruciseaza la nivel medular urméatoarele cal, cu exceptia: A. Fasciculul corticospinal direct B. Fasciculul spino-talamic lateral. C. Fasciculul piramidal incrucisat D. Fasciculul sensibilitatii proprio- ceptive inconstiente de la nivelul membrelor superioare E. Fasciculul vestibulospinal 815. Reglarea secretiei lacrimale este coordonata de nervul: A. Optic B, Oculomotor C. Facial D. Glosofaringian E. Vag816. Urmatoarele afirmafii sunt adevirate: A. Originea real a componentei vegetative a nervului glosofarin- gian se afl in nucleul salivator superior Originea aparent& a nervului oculomotor (Ill) este pe fata antero-laterala a puntii Originea reala a fibrelor nervului vestibulo-cohlear (VIII) se aflé in nucleii senzitivi corespunzatori din trunchiul cerebral . Originea aparenta a nervului hipoglos se afl& in santul bulbopontin E. Originea real& a nervului oculomotor este in nucleul motor al nervului oculomotor din mezencefal 817. O persoana prezint& abolirea sensibilit&tii in treimea inferioard a tetei insofita de imposibilitatea ridic&rii mandibulei; cel mai probabil prezinté o leziune a: A. Nucleului motor al nervului facial B. Nucleului motor al nervului trigemen C. Ramurii mixte a nervului trigemen D. Ramurilor senzitive ale nervului trigemen si nucleului motor al nervului facial E. Ramurii mijlocii a nervului trigemen 818. O leziune in treimea anterioarda limbit genereaz’ impulsuri transmise Prin fibrele nervului: 89 \ A. Facial B. Glosofaringian C. Trigemen D. Vag E. Hipoglos 819. Care dintre urmatoarela structuri delimiteaz& homunculus senzitiv de homunculus motor: A. Santul lateral B. Santul central C. Corpul calos D. Santul (scizura) calearina E. Girusul postcentral 820. Sistemul limbic are urmatoarele roluri, cu exceptia: A. Reglérii activitétii vegetative B, Reglarii aportului alimentar C. Integrarii aferentelor auditive D. Mentinerii atentiei E. Coordonarii functiilor emotionale 821. Reflexele olfactivo-somatice se inchid in: A. Talamus B, Hipotalamus C. Ganglioni bazali D. Mezencefal E. Epitalamus 822. Originea componentei motorii somatice a nervilor spinali se afla in: A. Ganglionii spinali B. Coamele posterioare medulare C. Jumatatea posterioara a coamelor laterale D. Neuronii motori din coarnele anterioare E. Jumétatea anterioara a coamelor laterale823. Homunculus senzitiv reprezinta: A, Proiectia sensibilit&tii corpului in girusul precentral B. Un girus de forma unui corp uman, deformat C. Aria de proiectie a sensibilitatit proprioceptive D. Proiectia sensibilitatii generale a corpului fn girusul postcentral E. O zona a carei stimulare determin’ numai reactii motorii 824, Functia neocortexului ce repre- zint&é homunculus motor este de a : A. Servi drept proiectie a sensibilitatit proprioceptive B. Controla motilitatea voluntar& rapida a musculaturii scheletice C. Regla activitatea centrilor vegetativi medulari D. Interveni in controlul echilibrului hidric E, Controla motilitatea organelor interne 825, In procesul invafarii intervin urmatoarele formatiuni cu exceptia: A. Sistemului limbic B. Neocortex de asociatie C, Cerebel D. Sistemnul activator ascendent E. Talamus 826. Sectionarea nervilor splanhnici determina: A. Tahicardie B. Vasoconstrictie C. Cresterea motilitatii gastrice D. Bronhodilatatie E, Sc&derea secretiei pancreatice 90 827. Fasciculul spinotalamic lateral sting transmite impulsuri: A. Dureroase de la nivelul piciorului drept B. Proprioceptive constiente de la nivelul maiinii stangi C. Proprioceptive inconstiente de la nivelul mafinii stangi D. Termice de la mana stang& E. Tactile de la piciorul drept 828. Numérul ganglionilor latero- vertebrali simpatici lombari este de: A3 B. 10 Cc. 12 D.14 E.4-5 829, Mezencefalul confine: A. Originea real a nervului oculomotor B. Originea aparenta a nervului trigemen C. Originea real& a componentei senzitive a nervului oculomotor D. Originea reali a componentei vegetative a nervului trohlear E. Originea aparenta a componen- tei motorii a nervului facial 830. Urmatorul corpuscul este alcétuit dintr-o singura terminafie nervoas& imielinizaté inconjurat& de lamele concentrice: A. Corpusculii Golgi B, Corpusculli Meissner C. Discurile Merkel D. Receptorii Pacini E. Receptorii Ruffini831. Girusul hipocampic intervine in preluarea sensibilit&fii: A. Cutanate B. Gustative C. Olfactive - D. Tactile E. Auditive 832. In cazul unui ochi normal, dac& o persoana priveste un obiect aflat lao distanja de 5 m fafa de ochi, imaginea se va forma: A. Posterior de retin& cu 1m B, Posterior de retina cu 0,5 m C. In fata retinei cu 1m D, In fata retinei cu 0,5 m E. Pe retina 833. Referitor la structura piel urmatoarele afirmatii nu sunt adevirate: A. Epidermul are grosime variabil& B, Dermul este format din tesut conjunctiv C. Hipodermul contine retea vascularé subcutanaté D. Epidermul contine canalele excretoare ale glandelor sudoripare si refea vascularé E. Dermul contine corpusculii Meissner 834. Care dintre urmétorii receptori este stimulat atét de stimuli tactii (presiunekat si de temperatura st durere: A. Meissner B. Krause C. Vater-Pacini D. Merkel E. Terminatii nervoase libere a1 835. Discurile Merkel sunt stimulate de: A. Variatii de temperaturé B. Misc&ri rapide de intensitate mic& C. Vibratii cu frecventa joasi D. Atingeri foarte fine E. Atingeri puternice 836. Sensibilitatea auditivt maxima,la om, este cuprinsa intre: A. 1000-3000 Hz B. 1000-5300 Hz C. 2000-3000 Hz D. 3000-5000 Hz E. 1000-5000 Hz 837. Raportul dintre suprafata ferestrei ovale si suprafafa timpanului este de: A. 1/5 B. 1/13 Cc. 1/15 D. 15/1 E. 13/1 838. Urmatoarele tipuri de receptori cutanafi sunt caracterizate prin isparitia foarte rapid a seneatii, dacé stimulul persist: A. Terminatii nervoase libere B. Corpusculii Golg-mazoni C. Corpusculii Meissner D. Discurile Merkel E. Corpusculii Pacinni 839. Capacitatea discriminativa tactil& a unui subject este minima la nivelul: A. Buzelor B. Policelui (degetului mare) C. Abdomenului D. Limbii E. Fetei840. Corpusculii Meissner: A. Sunt rari in tegumentul cu par B. Sunt formati dintr-o ramificatie nervoas& bogat’, cu extremi- tatile simple, nebutonate C. Sunt formati dintr-o prelungire neramificat& ; D. Permit aprecierea caracterelor spatiale ale obiectelor E. Se adapteaza lent 841, Undele luminoase strabat urmatoarele straturl ale retinei pentru a ajunge si stimula celulele fotoreceptoare : A. Celulel cu con — neuroni bipolari = neuroni multipolari B. Celulele cu con ~ celule cu bastonas — neuroni bipolari — neuroni multipolari C. Neuroni multipolari celule cu con — celule cu bastonas D. Neuroni multipolari — neuroni bipolari — celule cu bastonas E. Celule cu bastonas — neuroni bipolari — neuroni multipolari 842. Trecerea de la lumina puternicd fa intuneric: A. Necesit& adaptarea celulelor cu conuri, raspunzatoare de vederea fotopicd B. Produce modificarea curburii cristalinului C. Evolueaza in doua faze D. Este mai lungé decat in cazul trecerii de la intuneric la lumina E. Necesit& 5 min. de adaptare pentru vederea scotopicé 92 843, Papilele fungiforme: A, Sunt formatiuni ovalare dispuse spre baza limbii B. Contin in peretii lor celule receptoare cu rol de protoneuron C. Sunt sensibile mai ales la dulce D. Nu contin muguri gustativi E. Se gasesc in numar mare in mucoasa labialé A. Se resintetizeaza din retinen B. In combinatie cu vitamina A formeaz& purpurul retinian C. Se gaseste in cantitati mari in conuri D. Este sensibilé mai ales la lumina puternicd E. Se afla in zona bastonaselor in contact ii Gélulele pigmentare 845. Ih cazul unui pacient miop: A. Axul ocular este mai scurt decat capacitatea de refractie B. Ciirbarea cristalinului este redusa C. Curbarea comeei este exagerata D. Imaginea se formeaza anterior de retina E, Se corecteaz& prin folosirea unor lentile care asigura scurtarea distantei focale oculare 846, Amplitudinea maximé a undelor sonore cu frecvenfa joasé este la nivelul: A, Bazei membranei bazilare B, Bazei melcului C. Bazei lamelei osoase D, Varfului melcului E, Helicotremei847. Mugurii gustativi sensibili la dulce trimit impulsuri aferente prin: A. Fibrele senzitive cu originea in ganglionii n. trigemen B. Fibrele din ganglionii spinali C. Fibrele care merg la nucleul senzitiv al n. facial D. Fibrele cu originea in ganglionul senzitiv al n. glosofaringian E, Fibrele cu originea in ganglionul senzitiv al n. vag 848. Proiectia cortical a gustului amar se face la nivelul: A. Fetei interne a emisferelor cerebrale B. In aria senzitiva primara din girulul precentral C. In aceeasi zona cu sensibilitatea cutanat& a buzelor D. Zonei posterioare a sistemului limbic E, La piciorul circumvolutiei precentrale 849. Alungirea unui muschi provoacé urmatoarele modific&r, cu exceptia: A. Stimularea terminetiilor senzitive spiralate din fusurile neuromusculare B, Stimularea terminatiilor senzitive in buchet C. Stimularea motoneuronilor alfa medulari D. Stimularea direct& a moto- neuronilor gamma medulari E. Cresterea frecventei de descarcare a impulsurilor in fasciculele Gowers 93 850. Stimularea fibrelor spiralate din fusul neuromuscular produce: A. Scurtarea imediat& a muschiului B. Alungirea zonei centrale a fusului neuromuscular C. Cresterea lungimii extremitatilor contractile ale fusului D. Stimularea rapida a neuronilor motori gama E. Stimularea concomitent& a motoneuronilor alfa si gamma 851. Deutoneuronul cai olfactive se affé la nivelul: f A. Lamei ciuruite a etmoidului B. Bulbului rahidian C. Talamusului D. Girului hipocampie £. Nici una din afirmatiile de mai sus nu este adevarata 852. Unmétorii nervi sunt micsti, cu exceptia: A. N. trigemen (V) B. N. facial (VII) C.N. glosofaringian (IX) D.N. vag (X) E. N. oculomotor (lil) 853. . Particularitatile functionale ale foveei centralis se explicé prin: A. Coloratia galbena a maculei lutea B. Absenta neuronilor multipolari la acest nivel C, Ampla convergent a impulsurilor D. Lipsa convergentei impulsurilor E. Num&rul mare de celule cu bastonase854, Urmatoarele afirmatii sunt adevirate referitor la imaginile Pproiectate de pe hemiretina sténg& a ochiului sting: A. Ajung in aria vizuala a emisferei stangi B. Ajung in aria vizuala a emisferei drepte C. Nu pot fi percepute dac& se sectioneaza nervul optic drept D. Nu pot fi percepute daca se sectioneaza tractul optic drept E. Toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate 855. Mediile transparente ale ochiului sunt reprezentate de urmétoarele structuri, cu exceptia: A. Cristalin B. Umoarea apoas& C. Umoarea vitroasi D. Coroida~ E. Corneea 856. Terminatiile nervoase libere se gasesc in urmatoarele structuri, cu exceptia: A. Tegumentelor fetei B. Peretii stomacului C. Corneei * D. Cristalinului E. Muschilor striati 857. La nivel medular se incruciseaz urmatoarele tracturi, cu exceptia: A. Goll si Burdach B. Piramidal direct C. Spinotalamic anterior D. Spinoialamic lateral %E. Fibrele sensibilitatii viscerale 94 858. In cordonul anterior medular sunt dispuse urmatoarele fascicule: A. Piramidal incrucisat B. Tectospinal C. Spinocerebelos direct D. Spinocerebelos incrucisat E. Rubrospinal 859. Prin pedunculii cerebelosi mijlocii trec urmatoarele fibre: » A. Comisurale B. De la nucleii Goll si Burdach C. Spinocerebeloase incrucisate D. Vestibulocerebeloase E. Ale sensibilitatii proprioceptive inconstiente + 860. Obstructia sistemului venos ocular va determina: A. Nutritia din abundenté a cristali- nului B. Acumularea umorii apoase si cresterea presiunii acesteia C. Sc&derea cantit&tii de umoare apoasa D, Modificarea compozitiei umorii apoase E, nu va avea nici un efect asupra ochiului 861. Motoneuronii alfa: A. Asigura inervatia motorie a organelor tendinoase Golgi B. Asigura inervatia motorie a fibrelor musculare netede C. Prmesc aferente de la fusul neuromuscular D. Asigura inervatia motorie a tuturor glandelor E, Asigura inervatia motorie a fusurilor neuromusculare862. Ce fel de reflexe sunt reflexele medulare monosinaptice: A. Exteroceptive termice B. Interoceptive C. Exteroceptive tactile D. Proprioceptive E. Exteroceptive dureroase 863. Prin legile lui Pfluger se verificé reflexele: A. Monosinaptice B. Sexuale ———- C. Pilomotorii D. Polisinaptice somatice E. Toate tipurile A. Intre centrii nervosi B. De la receptori la centri nervosi C. De la centrii nervosi la musculatura D. De la centri nervosi la glande E. De la glande la musculatura A. Direct in comul posterior de aceeasi parte B, Direct in cordonul posterior de aceeasi parte C. Direct in cordonul lateral de aceeasi parte D. Direct in comul anterior de aceeasi parte E. Direct in comul lateral de aceeasi parte +, 867. Fasciculul cortico-bulbar: A. Face parte din cile extrapiramidale B. Fibrele lui se termina in nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral C. Unele fibre fac sinapsa in comul anterior al maduvei spinérii D. Coordoneazé motilitatea automata E. Contine fibre ale motilit&tit vegetative 2865. Calea sensibilitatii proprioceptive »868. Muschit-maseteri ( masticatori ) * inconstiente : A. Are originea in coarnele posterioare medulare B. Are originea in neuronii motori din coamele anterioare C. Are al treilea neuron in talamus D. Din jumttatea superioar’ a trunchiului se incruciseaz4 E. Are in componente ei fasciculul ipino- bulbar 866. Axonul protoneuronului de pe radacina dorsala a nervului spinal poate menge pe una din urmatoarele cai, cu excepfia: sunt inervaji motor de nervii cranieni: A. Trigemen B, Abducens C. Facial D. Vestibulo-cohlear E. Glosofaringian 869, Care dintre urmétorit nuclei ai trunchitihal corebral reprezinti originea unel céi extrapiramidale: A. Nucleul accesor al oculomotorului B. Nucleul nervului trohlear C. Nucleii cohleari D. Nucleul rogu E. Nucleul nervului hipoglos870. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsd: A. Fasciculul olivospinal are riginea in bulb B, Fasciculul corticobulbar conduce motilitate voluntaré C. Deutoneuronul caii proprio- ceptive constiente se aflé in bulb D. Fasciculul tectospinal are originea in punte E. Corpii striati sunt 0 statie pe traseul cdii extrapiramidale 871. Nervil oculomotori inerveaz8 unmétorii muschi, cu exceptia: A, Drept intem B. Drept inferior C. Oblic inferior D. Drept extern E. Drept superior 872. Nervul facial are urmatoarele A. Inerveaza pielea fefei B. Asigura sensibilitatea termicé a mucoasei linguale CC. Inerveazé muschii mimnicii D. Este nerv motor E. Contine fibre parasimpatice destinate glandei parotide + 873. Nucleul rogu are rol : A. In proiectia spre talamus a impulsurilor auditive B. In inhibifia tonusului muscular C. in stimularea tonusulul muscular D. In mecanisnul somn-veghe E. In reflexele vizuale si acustice 874. Jn bulb se inchid urmétosrele reflexe: A. De clipire B, Salivar pentru glanda sublinguala C. Salivar pentru glanda parotida D. Lacrimal E. Fotomotor 875. Fasciculul piramidal direct tsi are originea in: A. Nucleii motori ai trunchiului cerebral B. Nuclei proprii ai trunchiului cerebral C. Ganglionii bazali D. Neocortexul motor E. Talamus 876, Nervi cranieni fira componenté vegetativa sunt: A. Oculomotor B. Trohlear C. Facial D. Hipotalamusul E. Scoarta cerebrala 878. Care dintre afirmatille privind A. Comnil posterior modular de aceeasi parte B, Comul posterior medular de Ppartea opusd C. Bulb D. Punte E, In nici una din aceste structuriB. Peretele posterior al santului central Rolando C. Santul calcarin D. Talamus E. Peretele superior al santului lateral Sylvius 881, Unde sunt situafi corpii striati: A. La baza emisferelor cerebeloase B. Superior gi lateral de talamus C. Superior si lateral de emisferele cerebrale D. Sub bulbul rahidian E. La baza trunchiului cerebral ' 882, In partea posterioara a primei circurnvohifil temporale cerebrale se alla: A. Aria auditiva B, Aria sensibilitatii viscerale C. Aria olfactiva D. Aria gustativa E, Aria de proiectie a echilibrului 883. Nucleii motori bulbari contin neuron de origine af urmétorilor nervi cranieni, cu exceptia: A. Nervului glosofaringian B. Nervului hipoglos C. Nervului facial cu privire Ja hipotalamus, este falsd: A. Intervine in termoreglare B. Intervine fn aportul elimentas si de lichide C. Intervine in diurez& D. Participa la controlul functiilor sexuale E. Intervine tn modularea miscarilor active comandate de scoarta cerebral * 886. Reflexele polisinaptice: A. Cuprind cel putin doi neuroni B. Au timpul de latenté mai scurt de 1ms C. Sunt strict limitate D. Nu iradiazé E. Arcul lor reflex include un nurnar variabil de neuroni intercalari intre neuronul senzitiv si cel motor 887. Fibrele vegetative postgangliona- re au una din proprietatile: A. Viteza lenta de conducere B. Sunt in totalitate colinergice C. Conduc centripet D. Au originea in ganglionii spinali +E. Au originea in substanta cenusie medulara si nuclei din trunchiul cerebral888. Nervi splenhnici sunt formefi A. Neuronilor motori din comul lateral medular B, Neuronilor din ganglionii laterovertebrali - Neuronilor din ganglionul spinal . Neuronilor din nuclei vegetativi ai trunchiului cerebral E. Neuronilor din ganglionii periviscerali 889. Indicati rolul proceselor ciliare: A. B. 2 D. Sustinerea cristalinului Formarea la polul anterior al ochiului a unui diafragm Producerea umorii apoase Separarea scleroticii de perettii orbitei E. Reglarea cantitatii de lumina ce ajunge la retina 890. Tractul optic este format din: A. Axonii celulelor bipolare retiniene B. Prelungirile celulelor cu con si bastonas C. Axonii celulelor multipolare retiniene D. Axonii neuronilor metatalamici E. Nici una din aceste variante 891. Primul strat de celule din retina Sntéinit de razele luminoase este format de: A. Celulele pigmentare B. Celulele cu con C. Celulele cu bastonas D. Celulele multipolare E, Celulele bipolare p09 98 892. Caile aferente ale durerii cutanate se caracterizeazé prin urmétoarele, cu exceptia: A. Au neuronii de origine in ganglionii spinali B. Au neuronul de origine in ganglioni extranevraxiali C. Au deutoneuronul in comul anterior al maduvei spinarii D. Al treilea neuron este in talamus: E. Proiectia corticala se face in lobul parietal 893. Sectionarea nervului oculomotor A. Drept extern B. Ciliar radiar C. Drept intem D. Oblic superior E. Nici un raspuns nu este 894, Caile aferente ale reflexului pupilar sunt reprezentate de perechea de nervi cranieni: A.V BT Cl DI E. VII 895, Deutoneuronul cai olfactive se gaseste in: A. Bulbul rahidian B. Ganglionul situat pe traiectul nervului olfactiv C. Fata medialé a emisferei cerebral D. Bulbul olfactiv ~_ E, Butonul olfactiv896. Referitor la inveligurile globulut ocular, mentionafi enunful incorect: A. Pe fata externa a scleroticii se inseré muschii drepti si oblici ai globului ocular B. Coroida este tunica vascularé care participa le nutritia ochiului C. Corpul ciliar este alcatuit din 30- 50 ghernuti vasculare D. in partea anterioara, coroida prezinta un diafragm - irisul E. Retina este sediul sistemului receptor 897. Lama spiral osoasa: A, Se continua cu membrana reticularé pané la peretele extem al canalului_cohlear. B. Este situaté deasupra rampei vestibulare C. Se termina la helicotrema D. Contine axoni ai protoneuronilor vestibulari E. Intruneste toate caracterele mentionate 898. Deutoneuronul cali de conducere a sensibilitatit proprioceptive constien- te de la trunchi si membre se aflé in: A. Maduva spinarii B. Bulb C. Talamus D. Punte E. Mezencefal 899. Butonul olfactiv reprezinté: A. Protoneuronul cai olfactive B. Locul unde se afla celulele mitrale C. Extremitatea distal a segmentu- lui centripet al protoneuronului D. O proeminenté a lamei osului etmoid E. Nici un raspuns corect 900. Rolul organulut tendinos Golgi este de a semnnaliza: A. Gradul de alungire al fibrelor musculare B. Tonusul fibrelor musculare striate C. Schimbarea pozitiei unui segment D. Starea metabolica a muschiului E. Tensiunea apicala a fibrelor tendinoase in timpul contractiei 901. Macula lutea este localizata pe retin: A. Superior de pata oarb& B. Inferior de pata oarb& C. La acelasi nivel cu pata oarb’ D. In interiorul corpului vitros E. Nici un réspuns nu este corect 902, La dou& luni de la extinparea cerebelului sunt prezente urmatoarele A. Astenie B. Astazie C. Atonie D. Toate cele de mai sus E, Nici ura din cele de mai sus +903. Care dintre urmétoarele tracturi nu se incruciseaza la nivel medullar: A. Vestibulospinal B, Piramidal direct C. Goll si Burdach D. Olivospinal E, Spinocerebelos incrucisat904. Sectionarea unilateral& a n. optic, Inainte de chiasma opticé determina: A. Pierderea vederii la ochiul de aceeasi parte B. Pierderea vederii tn jum&tatea nazala a ochiului opus C. Pierderea vederii numai in jumatatea nazala a ochiului de aceeasi parte D, Nu este urmata de nici un efect D. Spinocerebelos Flechsig E. Spinocerebelos Gowers 906. Jn cordonul anterior medular sunt digpuse urmatoarele fascicule: A, Piraraidal incrucigat B. Tectospinal C. Spinocerebelos direct D. Spinocerebeles incruciieit E. Spinobulbar 907. inervatia patasimpaticé + Abvelor Jausculars circulare ale irisuhii asia asiquraia de caire nervul: 4.Nervii rahidient cervical’ B. Nervul optic (i) C. Nerval trohlear (IV), D. Mervul oculomotor {Ii} 100 B, Pe retina in mai multe puncte. C. Pe retina in fovea centralis D. Inaintea retinei E. in nici un loe din cele mentionate 909, Senzatia cromaticé depinde de: A. Stimularea egal concomitenté a celor trei tipuri de celule cu conuri B. De procesul de stimulare inegal& doar a dous tipuri de celule cu conurl. C. Stmularea celulelor cu bastonas. D. Stimularea concomitent& si inegelé a celor trei tipuri de celule cu conuri. E. Toate afirmatiile sunt valabile 9510. Rampa timpanicd: # E A, Communica cu rampa vestibularé prin fereastra rotund& B. Se intinde intre fereastra rotunda ¢i fereastra oval. C. Contine lichid cefalorahidian D. Se mai numeste rampa superioard E. Este separaté de canalul cohlear prin membrana bazilara 214, Cave dintre umdtorit narvi contin rumal fibre motcri! somatice: AN, oculornotor B. N. trigemen C.N. glosofaringian D.N. spinal T, E. N. accesorI 101 La urmAtoarele intrebari raspundeti 4,917. In contractia voluntaré a dup& cum urmeaz’: muschiului impulsurile motorii sunt A - ambele propozifii adevarate $i transmise prin neuronii motori in relatie cau’ - efect alfa si gama deoarece ultimul tip de neuroni inerveaz’ organul tendinos B - ambele propozilii adevarate dar Golgi Fe ieee cots erect 918. Sectionarea ramuril maxilare a C- prima propozitie adevaraté , a nervului trigemen este urmaté de doua fals& imposibilitatea desfésurérii D - prima propozitie fale’, a doua reflexului de masticatie decarece adevarala impulsurile motorii pentru m. E - ambele propoaitii false _ Maseteri sunt blocate chi9. stimularea acusticé nu poate 912. O sectiune bulbornedular’ este determina nici un rspuns vegetativ urmata de scéderea_secreiiei decarece celulele receptoare ale gastrice decarece calea eferenté: corganului Corti sunt parasimpatic& & reflexulii exteroreceptori. gastrosecretor este blocat. 4920. Inchiderea ochilor determind 913. Acfiunea unui stimu puternic, diminuarea numérului de impulsuri extem fn timpul desfSsurarii unui ce ajung la scoarta cerebralé reflex conditionat tntrerupe decarece prin analizatonu! vizual eleborarea rispusuhil deoarece ar2 sunt transmise 90% din numi&rd oc inhibitia condifionaté de impulsuri ce ajung la creier 914. Sactionarea legéturii nervoas: (921. Stimularea organelor tendincase dintre talamus si hipotelarnus este Golgi este invers proportionalé cu urmata de imposibilitatea de a se tensiunea mugchiului deoarece mai realiza termoreglarea deoarece acest receptor este stimulat in hipotalamusil nu va mai primi timpul contractiei musculare impulsuri legate de sensibiltteies 0 922. Lentilele convergente sunt termic& uillizate pentru tratamentul miopie: x/915. th timpul contractiel, benda Hse ——_decarece, in aceasti stare micgoreaz decarece lungimnea diseuhi — patologica, razele focelizeaz’ in ‘ntunecat scade spatele retinei. ‘916. Extirparea metatalernusuhd va ‘boa, Organele tendinoase Golgi determina imposibilitatea intoarcerii iniervin in reglarea contractiet capului spre un stimu! olfactiv musculare deoarece ecesti receptor deoarece la acest nivel se afl cen- sunt stimulafi fn timpul contractle! tnul reflexului olfactivo-sometic musculare924. Sunetele cu frecventa inalté sunt receptionate la baza melcului deoarece acestea determina vibratia » _Mmembranei bazilare \925. Celulele cu conuri au un prag de excitabilitate mai ridicat decat cele cu bastonas deoarece se afla in numér de 5-7 milioane 926. Sectionarea tractului optic drept este urmata de imposibilitatea transmiterii impulsurilor din jumatatea sténga a retinei drepte deoarece o parte din fibrele nervului optic se incruciseaza la __ nivelul chiasmei optice. 927. Extirparea corpilor geniculati laterali determina imposibilitatea desfasurdrii reflexului de micsorare a pupilei deoarece, in aceste condifii, nu se mai transmit impulsuri optice la centrul reflex mezencefalic corespunzator 4628. Prelungirile centrale ale celulelor bipolare fac sinaps& cu corpul neuronal al deutoneuronului deoarece acesta nu prezint& dendrite 2999. Sunetele cu frecvent& intre 1000 - 3000 c/sec reprezinté zona optima de receptie deoarece urechea umana nu percepe sunete cu frecventa mai mare de 10 000 c/sec (930. Fusul neuromuscular prezinta inervatie mixt& deoarece esie inervat de catre neuronii motori + alfa si de ctre neuroni senzitivi din gangliony! spinal 102 131. Scdderea elasticit&tii cristalinului determinata de varst& produce tmiopie deoarece curbura crstali- nului, in repaus adaptativ, scade proportional cu elasticitatea 932. Celulele gliale se aflé numai la nivelul emisferelor cerebrale deoarece acestea sunt implicate in procesul de invaitare 33. Analizatorul vizual are rol in mentinerea pozitiei corpului deoarece zona lui de proiectie cortical este conectat& cu zona motorie principal 934. O sectiune bulbopontina determina oprirea respiratiei deoarece centrul inspirator nu va mai primi impulsuri de la centrul apneustic 935. Actiunea unui stimul extem, putemic, in timpul desfasurarii unui reflex conditionat intrerupe elaborarea raspusului deoarece are loc inhibitia neconditionat 936. Extirparea epitalamusului va Getermina imposibilitatea intoarcerii capului spre un stimul olfactiv deoarece la acest nivel se afl centrul reflexului olfactivo-somatic. 937. Sectionarea leg&turii nervoase dintre talamus si hipotalamus este urmata de hipertermie fn cazul temperaturii crescute din mediul ambiant deoarece centrii hipota- lamici ai termoreglarii nu vor mai primi impulsuri termoreceptoare938. Sectionarea ramurii oftalmice a nervului trigemen este urmaté de imposibilitatea desfasur’rii reflexului de clipire deoarece impulsurile senzitive de la nivelul comeei nu mai sunt transmise centrului reflex 939. Reflexul monosinaptic poate fi realizat de c&tre toti muschii strieti deoarece: contin fusuri neuromusculare 940. Scdderea elasticitatii cristalinului determinata de varst& produce presbitism deoarece distanta focala a cristalinului__scade 103 946, Extirparea arhicerebelului determina pierderea ireversibila a mentinerii echilibrului deorece acest lob al cerebelului are legaturi functi- ‘onale cu analizatorul vestibular 947. Talamusul indeplineste functia de releu pentru majoritatea cailor ascendente deoarece contine neuroni de asociatie 948. Reglarea secretiei neuronilor din nuclei hipotalarnici mijlocii se realizeaz& in functie de aferentele sensibilitatii viscerale deoarece fibrele sensibilitatii viscerale fac sinapsa in hipotalamus s | 941. Sunetele de frecvent& mic sunt “949. Transportul Ca?* din sarcoplas- percepute la baza melcului deoarece acestea p&trund prin fereastra rotunda 942. Sectionarea nervilor aferenti mu- gurilor gustativi blocheaza faza cefa- lica a secretiei gastrice deoarece impulsurile gustative reprezint& singurul tip de aferente al | reflexului gastrosecretor 943. Organele tendinoase Golgi sunt stimulate in timpul contractiei m. striat deoarece acesti receptor! sunt localizati printre fibrele musculare 944. Stimularea fibrelor spiralate determina contractia rapid’ a m. scheletic deoarece impulsul intarzie la nivelul‘a doua sinapse . Membrana vestibulara este scdldata de perilimfa si endolimfé deorece separ& rampa timpanic& de canalul cohlear v ‘ma in reticulul sarcoplasmic este pasiv deoarece este determinat de c&tre potentialul de actiune »*950. Nervul accesor contine fibre ce conduc impulsuri la organul tendinos Golgi deoarece neuronii din nucleul motor al acestui nerv formeaza unit&ti motorii ale ,__Muschilor trapezi ¥951. Stimularea organelor tendinoase Golgi este produs’ de-gradul-de alungire a muschiului deoarece acest receptor este stimulat numai in timpul contractiei musculare. ~(952, Undele electromagnetice strabat straturile inteme ale retinei pentru a stimula celulele fotoreceptoare deoarece acesti receptori au prag de sensibilitate diferit 953. Somnul este o inhibitie pasiva deoarece se caracterizeaza prin abolirea temporar& aconstientei954. Sectionarea bulbomedularé nu determin’ oprirea respirajlel deorece diafragmul va fi inervat prin remuri ale nervului vag. 955. Nervul trigemen inerveaz’ senzitiv si motor fusurile newromus- culare din mugchii masticatori deoarece acesti mugchi, prin actiunea lor, ridic& mandibula in timpul masdticafiei 956. Diametrul cristalinului este minini pentru privirea obiectelor situate la 0 distanté de 6,5 rm fata de ochi deoarece adaptarea este maxim’ (957. Sensibilitatea auditiva este mai mare pentru un sunet cu frecventa de 2000 c/min decaét pentu unul de 60000 c/min deoarece sensibilita- tea auditiv’ optima pentru urechea umané, este cuprins& intr e 1000- 3000 ¢/min (958. Timpul dz adaptare vizualé la trecerea de la un mediu intens luminat la intuneric este de maxim 20 min deoarece timpul de adaptare la intuneric este determinat, partial, de refacerea rezervelor de scotopsin& 959. Toate terminatiile periferice ale neuronilor din ganglionii spinali sunt nemielinizate deoarece conduc impulsul centripet |, 960. Refiexul de clipit poate fi determinat de actiunea unui stimul mecanic asupra corneei-deoarece « , aceasta confine numeroase terminatii nervoase libere 104 961. Sinapsele reprezintt leg&turi Intemeuronale deoarece sistemul activator ascenclent (SAA) este alctuit cintr-un numar foarte mare de neuroni, 962. Homuncuhis-motor prezints o suprafeté de proiectie-mare pentru degete, buzesi limba deoarece aceste zone sunt caracterizate de o sensibilitate discriminativa mania. 963. Distributia nervilor spinali la nivelul toracelui este metameric& deoarece se realizeazé prin inter- _ tediul unor plexuri nervoase. + 964. Inhibifia cortical supraliminar& este o inhibitie extend deoarece animalul poate face diferentieri foarte fine pentru un stimul acustic °R65. impulsurile provenite de la fusurilor neuromusculare stimuleaz& nucleij nervilor oculomotor, troh- lear gi abducens deoarece acesti nervi deservesc muschii striati. “066. Retina constitule segmentul receptor al analizatoruhui vizual deoarece la acest nivel se afl originea nervului optic ~/967. Vibratiile perilirnfei provoaca si vibratii cle endolimfei deoarece mernbrana vestibulara este foarte subtive, 968. Acomodarea la stimuli electrici cu intensitate crescinda este un exemphi de reflex cortical conclitionat deoarece, tn timp, raspunsul motor la stimulii electrici, dispare,105 969. Nervul trigemen este un nerv sunt raspunz&toare pentru vederea mixt deoarece el prezint& ramuri fotopica. senzitive si motorii, somatice si vegetative * 978. Fovea centralis este zona de acuitate vizualA maxima deoarece contine fn cea mai mare parte centru al sistemului extrapiramidal celule cu con deoarece el intervine in reglarea * 979. Corpul vitros contine fibrele tonusului muscular si in echilibrul static si dinamic. 970. Cerebelul este un important nervilor optici deoarece el se afla in contact cu retina. 1 971. Nervi constituie cdile de * 980. Lantul oscioarelor din urechea conducere nervoasa in nevrax * _ medie nu transmite pasiv vibratiile deoarece ei contin fibre senzitive si deoarece aceste oscioare se motorii, somatice si vegetative. contracté modificand amplitudinea 972. Radacinile posterioare ale vibratiilor. nervilor spinali sunt senzitive ‘981, Axonii neuronilor din ganglionti deoarece sunt alcatuite din spirali Corti transmit impulsuri audi- dendritele si axonii neuronilor din tive deoarece cilii celulelor recep- coamele posterioare medulare. toare sunt inclavati in membrana 973, Paralizia muschiului oblic supe- tectoria rior apare in leziuni ale nervului ‘982. Intensitatea senzatiei termice este abducens deoarece muschii globului. mai mare la nivelul miinii sifetei ocular sunt muschi striati deoarece la acest nivel densitatea 974. Extirparea totala a cerebelului receptorilor termici este mai mare provoaca astazia deoarece subiectul °\983. Obiectele metalice dau senzatia prezinta in aceste conditii o c& sunt mai reci decat obiectele de oboseala musculara rapida lemn cu aceeasi temperatur& \975. Distrugerea ganglionilor bazali deoarece obiectele metalice récesc determina tulburari ale sistemului fn special tesutul subcutanat. extrapiramidal deoarece ganglionii 984. La nivelul retinei se formeaz’ bazali intervin in reglarea tonusului potentiale de actiune deoarece este muscular. formata din mai multe straturi. 976. Cehulele cu con si bastonas sunt (985. Presiunea din urechea medie celule receptoare deoarece scade la altitudine mare deoarece transforma energia luminoasa in ea comunicd cu faringele. compusi fotosensibili. # C 0986. Fereastra ovala reprezinta zona \977. Celulele cu con au un prag_ de de intrare in rampa vestibular excitabilitate mai inalt deoarece deoarece la acest nivel se sprijina talpa scaritei.\987. Acceleratia liniara stimuleazé maculele din saculé si utricula, deoarece otolitii in acest caz se deplaseaza in sens opus misc&rii capului |, 988. Receptorii vestibulari se adapteaza foarte putin deoarece otolitii descarc& permanent impulsuri electrice 989. Aplecarea c&tre anterior a capului, cu 1,5°— 2° stimuleaz& receptorii din sacul& si utricula deoarece creste presiunea in urechea interna £990. Diferitele mirosuri sunt: discriminate la nivel cortical deoarece nu exist receptori specifici pentru fiecare miros. (991. Mugurii gustativi se afl in papilele fungiforme si circumvelate deoarece aceste papile sunt dispu- se uniform pe fata dorsal a limbii. 992. Nucleul rosu trimite informatii c&tre ganglionii bazali deoarece extirparea lui conduce la pierderea tonusului scoartei cerebrale. AT A903. Extirparea arhicerebelului determina pierderea temporara a echilibrului static si dinamic deoarece toti axonii neuronilor din nucleii vestibulari se proiecteaz’ in acest lob al cerebelului “4994. Mecanismul discriminarii olfactive este cunoscut deoarece implicA receptori specifici. \ 995. Receptorii gustativi sunt presore- ceptori deoarece sunt inervati de catre n. trigemen 106 4996. Papilele filiforme sunt situate pe fata dorsalé a limbii deoarece ele contin muguri gustativi ce pot Ppercepe gustul amar. 997. In fibrele mielinice substantele anestezice blocheazA conducerea potentialelor deoarece in aceste fibre conducerea este saltatorie. 2998. Fiecare tract optic este format, exclusiv, din axonii neuronilor multipolari de la globul ocular de aceeasi parte deoarece paraseste retina prin pata oarba. 999. In segmentul intern al celulelor cu bastonas se afla retinenul deoarece acesta constituie substanta fotosensibil pentru aceste celule. 1000. Adaptarea la durere este foarte rapida deoarece durerea semnalize- az& prezenta unor stimuli nocivi ;1001. Celulele cu con din foveea centralis relizeaz’ o ampl& convergenta deoarece la acest nivel este zona cu acuitate vizualé maxima. 1002. Paleocortexul reprezint& unul din centrii de reglare a activitatii vegetative deoarece la acest nivel exist formatiuni nervoase legate de simtul mirosului. 1003. Corpii geniculati mediali apartin epitalamusului deoarece reprezint& statie de releu a cdi auditive 1004. Teaca de mielind este alc&tuité din lamele de lipoproteine concen- trice deoarece mielina este sinteti- zata de c&tre celulele gliale.