Sunteți pe pagina 1din 34

Drept Penal

-partea generala-

Curs 1
Bibliografie:
1.Codul penal
2.Carte: F.Streteanu, D.Nitu, vol I, UJ, Bucuresti 2014
3.Cursuri predate
4.Seminar

Examen final
-Test 25%(noiembrie/decembrie) : 8 grile(3 variante de raspuns),3 intrebari, o speta
-Examen 75%: de la 9-10 avem 20 grile(40 min); de la 10-11 avem 2 spete. Trebuie sa facem 10 grile.
=>corectura: nr de grille *0,15 +6pct spete +1=10.
Ca sa fi invitat la examenul oral trebuie sa faci 16 grile si media la examene sa fie 8.

DEF: Dreptul penal este ansamblul de norme juridice de drept public prin care sunt
reglementate faptele ce constitutie infractiuni precum si conditiile si consecintele angajarii
raspunderii penale in cazul savarsirii unor astfel de fapte.

Caracterele dreptului penal:


1.dreptul penal este o ramura de drept public
-norme imperative, relatie de verticala
2.autonomia dreptului penal:
-normativa (normele de incriminare, aduce noutate la sanctionare)
-conceptuala (exceptie: lucreaza cu termeni care nu au acelasi inteles ca si in limbajul uzual)
art175cod penal. De citit titlul 10 din c,p
-procedurala

*in penal domiciliul este unde sta omul la momentul respectiv!!!

3.subsidiaritatea: dreptul penal vine si intervine doar ca ultima instanta(ultima ratio) atunci cand
sanctiunile prevazute de normele altor ramuri de drept nu sunt suficiente(nu pot proteja valoarea)

4.caracterul selectiv al dreptului penal : dreptul penal intervine pentru protectia unor valori sociale
foarte importante si doar impotriva anumitor conduite grave si care au aptitudinea concreta de a leza
valoarea sociala.
Ex:insulta,calomnia tine de civil acum.

Principii

1.Principiul legalitatii incriminarii si al pedepsei


Sediul materiei: art 1,2 din C.P, respectiv art 23(12) din Constitutie
-acest principiu desemneaza ca nicio fapta nu poate fi considerata infractiune daca la momentul
savarsirii nu era prevazuta de lege si respectiv nicio sanctiune nu poate fi aplicata daca ea nu era
prevazuta de lege pentru fapta comisa.

Criterii substantiale:
-obligatii pentru legiutor: -lex scripta: necesitatea reglementarii faptelor infractionale si a
sanctiunilor aferente intr-un text de lege.
-lex certa: obligatia redactarii normei cu claritate astfel incat
normele sa fie previzibile
-obligatii pentru instante: -lex stricta: interzicerea analogiei si aplicarea stricta a legii penale.
-lex praevia: interzirea aplicarii retroactive a legii penale.

Lex SCRIPTA (art 73Constitutie): lucram cu legi organice, exceptie ordonante de urgenta.
-Curtea face referire la accesibilitate(fiecare dintre noi sa putem lua la cunostinta de norma de
incriminare si sanctiunea aferenta)

Lex CERTA impune ca norma sa fie redactata cu suficienta claritate astfel incat orice persoana
indiferent de pregatirea ei sa poata sa inteleaga daca actiunea sau inactiunea sa intra sub incidenta legii
penale.
-Elemente:
*utilizarea unei tehnici descriptive
*evitarea utilizarii unor termeni cu sens diferit fata de limbajul uzual, iar in cazul necesitatii utilizarii
lor este necesara in mod minimal definirea acestora
*evitarea utilizarii unor termeni imprecisi(tulburare importanta, paguba importanta,pericol grav)
*renuntarea la referiri, la valori sociale si etice imprecise(bune moravuri, linistea publica)

Curs 2
Test pe timpul semestrului: nu vom avea teorie, doar 10-12 grile si o speta

Lex STRICTA:
1.Analogia in dreptul penal
Def: desemneaza situatia in care o norma penala este aplicata la o situatie de fapt
nereglementata expres in considerarea faptului ca este asemanatoare cu o situatie de fapt expres
descrisa in norma de incriminare.

Analogia in
a)Defavoarea:
Regula este ca in dreptul penal analogia in defavoarea inculpatului este strict interzisa.
Ex: nedenuntarea infractiunilor => legea spune pt omor =>prin analogie(de fapt sunt niste clauze de
analogie) se aplica si pt furt,viol
Exceptie: Clauze legale de analogie desemneaza situatiile in care legiuitorul permite expres
aplicarea unei norme legale ce reglementeaza o situatie expresa la alte cazuri similare. Aceasta o
recunoastem prin 2 elemente:
-contine o enumerare de elemente + in continutul normei apare o portita, supapa care gramatical ii
permite judecatorului in consecinta vointei legiuitorului sa aplice norma si la alte situatii decat cele din
enumerare. (supapa si elementul initial sunt cele care alcatuiesc clauza)
Ex: art 19 legitima aparare =>clauzele legale de analogie sunt: violenta,viclenie,efractie sau alte
asemenea imprejurari.
Sublcasificari clauze (identificam norma dupa cum elementele din enumerare sunt de aceeasi natura):
1.omogene sunt clauzele in care enumerarea contine mai multe elemente asemanatoare , de aceeasi
natura si care permite astfel instantei sa identifice criteriul utilizat de legiuitor in cuprisul normei si sa
stabileasca astfel sfera de incidenta a textului.
Ex: trebuie sa identificam criteriul care este cuprins in 2-3 sau mai multe elemente(ne-am da seama
daca este criteriul omogen daca avem mai multe elemente; luam criteriul si il aplicam la speta)
CRITERIUL ESTE: COMPARAREA ELEMENTELOR(daca nu avem cu ce compara atunci
avem clauza eterogena)
2.eterogena: este intalnita la situatia in care elementele din enumerare sunt de natura diferita astfel
incat instanta nu poate identifica un criteriu, respectiv este intalnita in ipoteza in care norma contine un
singur element urmat de sintagma alte asemenea mijloace,etc.

Doar CLAUZELE OMOGENE POT SA FIE ACCEPTATE, cele ETEROGENE NU POT SA


FIE ACCEPTATE(incalcam lex stricta daca le acceptam pe cele eterogene principiul legalitatii
incriminarii acestea sunt neconstitutionale)
Clauzele sunt premise deoarece in realitate judecatorul pleaca de la prevederi clare si stabileste un
criteriu, deci face o INTERPRETARE
Discutia pe clauze au sens doar in defavoarea inculpatului.

b)Favoarea inculpatului
Regula este: Analogia in favoarea inculpatului este permisa. Trebuie doar sa se stabileasca ca nu
suntem in prezenta unor situatii de exceptie cand legiuitorul interzice aplicarea normei dincolo de
prevederile sale exprese.
Art 266 denuntarea; 177 membru familiei(ex:soacra trebuie denuntata, este afin)
Criteriul: sa nu fie de exceptie reglementara(trebuie sa se identifice exceptiile cand legiuitorul nu
vrea sa se faca analogie); trebuie sa stabilim unde este linia care trebuie trasata.
2 cazuri: 1. Situatia de fapt sa nu fie acoperita de norme
2.lacuna sa nu fie intentionata

2.Interpretarea
Def: Interpretarea este operatiunea logico-rationala care se efectueaza in vederea aplicarii
normelor juridice avand drept scop stabilirea cu precizie a intelesului unei dispozitii legale
pentru a stabili daca si in ce limite norma va primi aplicare la cazul concret.
Interpretam norma cand nu e suficient de clara!! Are loc inainte de aplicare.
Interpretarea =campul de aplicare a normei.
Analogia incepe dupa ce am terminat interpretarea.
Dupa ce avem o concluzie pe norma trecem la starea de fapt(pt speta)

a)Interpretarea gramaticala care stabileste sensul normei plecand de la intelesul gramatical al


termenilor utilizati.
b)Interpretare istorica care practic include o parcurge a premiselor, a contextului social,politic,
juridic in care a aparut norma juridica, incercand sa stabileasca domeniul acesteia.
c)Interpretarea logico-sistematica care isi propune sa stabileasca sensul normei pornind de la
integrarea ei in sistemul de drept si de conexiunile stabilite cu alte norme juridice.
Ex.Art 188 uciderea (intentia prin interpretare am dedus)
Art.192-uciderea din culpa
d)Interpretarea teleologica pleaca de la finalitatea textului pentru a verifica sensul acesteia ,avand ca
element lipsa ce vrea sa isi propuna norma.(scopul pe care il urmareste legiuitorul)
e)Interpretare evolutiva(extensiva) porneste de la toate tipurile de interpretare traditionala, dar in
special cea teleologica si ghidandu-se dupa scopul urmarit de legiuitor poate conduce la o aplicare
extensiva a textelor de lege actualizate la nivelul evolutiei societatii moderne.

Consecinte pentru legiuitor si pentru instanta legat de legalitatea pedepsei

Obligatii pentru legiuitor:


-speciile de sanctiuni trebuie sa fie expres prevazute
-stabilirea continutului fiecarei specii de sanctiuni
-durata sau cuantumul sanctiunii
-stabilirea criteriilor pe care instanta le va avea in vedere pentru a individualiza judiciar pentru a stabili
sanctiunea

Obligatii pentru instanta:


-stabilirea sanctiunilor doar daca sunt prevazute de lege
-stabilirea sanctiunii in limitele prevazute de lege
-interdictia stabilirii cumulative a unor sanctiuni prevazute alternativ de lege
-operarea in individualizarea pedepsei doar cu criteriile prevazute de lege

de citit pana la finalul principiilor.

2.Principiul caracterului personal: presupune faptul ca nimeni nu poate fi tras la raspunde penala pt
o fapta savarsita de o alta persoana, si nimeni nu poate sa execute o sanctiune aplicata unei alte
persoane.

Executarea sanctiunii unei alte persoane


Ex: parintii niciodata nu pot sa execute o sanctiune aplicata minorilor(fata de civil). Minorilor le sunt
aplicate doar masurile educative.

In penal nu exista raspundere solidara.


Ex: 2 persoane fura capra unei alte persoane si o vand cu 1000lei. Cei 2 sunt supusi mai multor
pedepse, cum ar fi:
-amenda: nu exista plata in solidar la amenda =>trebuie sa precizeze care e amenda celor 2.(stabileste
pt fiecare cata amenda are fiecare)
-despagubiri(800 atat a cerut reclamantul)=>provine din savarsirea unei actiuni, aceasta ramane o
sanctiune civila, iar in acest caz opereaza solidaritatea.
-confiscare speciala(200)(sa nu ii lase infractorului nici un profit din savarsirea infractiunii) =>chiar
daca ei impreuna au furat, au vandut-o =>este guvernata de principiul caracterului personal=>nu se
poate spune ca exista raspundere solidara, ci spune cat confiscam de la unul si de la celalalt.

Nici la persoana juridica nu exista raspundere solidara.


Cautiunea este o garantie ca persoana inculpata nu se va extrage de la raspunderea penala.

3.Principiul minimeni interventii: trebuie sa recurgem la mijloacele de drept penal doar atunci cand
valoarea sociala protejata nu poate fi ocrotita in mod eficient prin mijloacele apartinand altor ramuri
de drept.

4.Principiul individualizarii este o reflectare a principiului constitutional


-intensitatea reactiei penale trebuie sa fie proportionala cu faptele care au determinat-o(cu actiunea
savarsita de catre cel in cauza).

Aceasta cunoaste 3 forme:


a)individualizare legala: pe care o realizeaza legiuitorul atunci cand stabileste specia si limitele de
pedeapsa pentru fiecare fapta incriminata.
b)individualizarea judiciara: pe care o realizeaza instanta de judecata atunci cand trebuie sa
stabileasca o sanctiune concreta pentru o fapta savarsita de inculpat.
c)individualizarea administrativa: care se realizeaza in cursul executarii prin stabilirea regimului de
executare, prin solutionarea incidentelor intervenite in timpul executarii, etc.

5.Principiul umanismului dreptului penal: este un principiu care dincolo de generalitatea lui
presupune ca infractorul ramane o persoana umana, trebuie tratat ca atare, fara sanctiuni corporale. In
baza acestui principiu s-a renuntat la pedeapsa capitala.

Curs 3
Izvoarele dreptului penal
Principalele izvoare de drept penale:
1.Izvoare interne si externe
Izvoarele interne:
a)Constitutia si deciziile Curtii Constitutionale
-Constitutia joaca un rol important in sfera dr penal, tocmai pt ca sanctiunile de dr penal aduc o
limitare dr si libertatilor garantate de Constitutie. Aceasta consacra o serie de principii(chiar principii
fundamentale ale dr penal)
Contine principii generale precum si principii care vizeaza exclusiv materia penala.
-deciziile CCR-ului interpreteaza textul Constitutiei si pot determina o pierdere a aplicabilitatii normei
Constitutionale; interpreteaza o norma daca este in conformitate cu normele Constitutiei; deciziile de
neconstitutionalitate sau de interpretare sunt izvoare de drept penal

b)legea organica: art 73 din CP ne defineste ce intelegem prin lege penala.


Aceasta este principalul izvor de drept!

c)actele care la data adoptarii lor aveau putere de lege

d)ordonantele de urgenta ale Guvernului pot interveni in domeniul rezervat legii organice, pot fi
izvoare de drept penal. Insa nu si ordonantele simple !!!

e)decretele prezidentiale
-se stinge(cand e totala) sau se modifica(cand e posibila sau o comuta intr-o specie mai usoara) un
raport penal decretul de gratiere individuala =>Acesta este un izvor de drept penal, chiar daca nu
este un act normativ.

f)Cutuma
-nu este posibila incrimarea prin cutuma, precum nu este posibila incriminarea prin analogie. Insa este
posibila incriminarea prin cutuma cand opereaza in favoarea inculpatului
Are 2 functii:
poate face ca o fapta sa isi piarda caracterul infractional, fapta care inlatura caracterul
infractional.
instrument de interpretare a legii penale (poate servi la interpretarea legii penale).
Poate fi izvor de drept, atata timp cat este tolerata de autoritati. Unele cutume devin
inacceptabile(datorita evolutiei)

Art 375.CP =>ultrajul contra bunelor moravuri

g)deciziile pronuntate de ICCJ in dezlegarea unor chestiuni de drept sau in recurs in interesul
legii
-deciziile pronuntate in dezlegarea unor chestiuni de drept: atunci cand o instanta are o indoiala cu
privire la modul de interpretare a unei dispozitii legale poate sa se adreseze ICCJ-ului solicitand
dezlegarea(solutia) problemei de drept respectiva =>Este vorba doar de o chestiune punctuala, cum se
interpreteaza dispozitia din art X. ICCJ cu un complet de 9 judecatori decide, iar solutia e obligatorie
pt orice instanta de la publicarea deciziei in M.O. Aceasta este un izvor de drept pt ca are aceeasi
functie ca si o lege interpretativa si este aplicata tuturor instantelor.
Rolul acestor decizii: de a asigura o practica judiciara necesara (atunci cand o dispozitie este
interpretabila)
-RIL: constitutie un remediu la problema neunitara(sa puna capat).ICCJ e sesizata pornind de la
problema ca s-a format deja problema neunitara, solutia care se pronunta este publicata in M.O si
este obligatorie pt toate instantele, doar ca decizia pronuntata in RIL nu produce efecte cu privire la
cauzele de la care s-a pornit, nu sunt afectate de decizia ICCJ, sunt definitive dar pt viitor toate
instantele trebuie sa respecte . Pronuntarile date sunt definitive si raman asa(produce efecte doar pt
cauzele care nu au fost definitiv formulate la momentul publicarii in M.O.)Este izvor de drept, ele
au facut obiect de cenzura pt C.Constitutionala. Are efecte doar pt viitor
Curs 4
Normele juridice penale

Normele juridice penale sunt:


-o specie a normelor juridice
-norme imperative

Structura:
-ipoteza
-dispozitie
-sanctiunea

Ex: art 188 C.P => sanctiunea= pedeaspsa de la 10 la 20 ani; dispozitia =o deduce din articol: sa nu
omori.
In opinia noastra, ipoteza dispare, norma urmand sa aiba 2 categorii: dispozitia si sanctiunea

Clasificari ale normelor


-norme complete: cum e cea de omor(188)
-norme incomplete: le lipseste fie dispozitia, fie sanctiunea
-norme cadru(alb): sunt norme care contin o incriminare cadru, lipsind o parte a dispozitiei
acestora, care urmeaza a se completa cu elemente preluate dintr-un nr
nedeterminat de norme.; se completeaza cu acte normative diferite decat
norma.
Ex: art 348 C.P
-norme de trimitere: norma de referire imprumuta dispozitia; n.de trimitereimprumuta
sanctiunea
Ex: 1. Au o dispozitie incompleta isi imprumuta elemente dintr-un nr determinat de
norme, iar
sanctiunea. => comercializarea substantelor ..se sanction cu inchisoare de la 1 la 5ani
=>trimiterile in cascada ar trebui evitata; completarea se face cu completarea
dispozitiilor din acelasi act normativ

Normele cadru:
proprii: se completeaza cu acte juridice de forta juridica inferioara. Ex: decretele prezidentiale
improrii: se completeaza cu acte normative juridice de forta egala. Ex: art 348
*cele mai multe sunt norme proprii au vocatia de a interven in domenii tehnice(supuse des
schimbarilor)
In cazul normelor cadru:
-in lipsa actelor normative norma este lipsita de aplicabilitate
Ex: 384 norma nu poate fi aplicata independent si trebuie competata din legea speciala
-in caz de abrogare a normei completatoare norma ramane lipsita de aplicabilitate

Normele de trimitere: vor doar sa evite repetitiile, acestea isi imprumuta elemente ale dispozitiei in
mare parte, dar se poate sa isi imprumute si elemente ale sanctiunii.

Art 5 din legea 187/2012 care se ocupa de efectele pe care le au aceste norme incomplete:
(1)Atunci cand o norma penala face trimitere la o alta norma determinata de la care imprumuta unul
sau mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage si modificarea normei incomplete.
Ex: frauda la examen se pedepseste conform art
(2)In cazul abrogarii normei completatoare, norma incompleta va pastra elementele luate de la
aceasta, inclusiv limitele de pedeapsa in forma existent de la data abrogarii afara de cazurile in care
legea prevede astfel.

Aplicarea in timp a legii penale

1.Principiul activitatii- legea penala se aplica infractiunilor savarsite cat timp ea este in vigoare.
Acesta guverneaza
Pentru a determina aplicabilitatea trebuie sa avem intotdeauna 2 aspecte:

I.Perioada de timp in care o lege se afla in vigoare :


1.intrarea in vigoare a legii: de regula la 3 zile de la publicarea in M.O sau la o data ulterioara
prevazuta expres in textul ei. De cele mai multe ori aceasta tehnica de amanare a publicarii se face in
cazul legilor complexe, codurilor. OUG intra in vigoare la momentul publicarii in M.O.

2.iesirea sa din vigoare:


a)abrogarea:
expresa:
-determinata(concreta): se abroga articolul X..
-generica: pe data intrarii in vig a prezentei legi se abroga orice dispozitii contrare
tacita: inlocuirea unei prevederi cu o alta prevedere care disciplineaza aceeasi materie, in acelasi
cadru cu aceeasi substanta => legea noua inlatura implicit legea veche. Trebuie sa avem o
incompatibilitate ca sa avem o abrogare tacita.
b)constatarea neconstitutionalitatii ca urmare a unei decizii neconstitutionale a Curtii Romaniei:
exista un termen in care normele declarate neconstitutionale in urma deciziei publicate in M.O. sunt
suspendate 45 de zile dupa care ies din vigoare.
c)ajungerea la termen: care se aplica in cazul legii penale temporare(Art 7): fie are stabilit in
cuprinsul ei momentul iesirii ei din vigoare, fie se aplica intr-o situatie exceptionala(asediu,razboi)
care va atrage dupa sine si iesirea din vigoare a legii penale. Inaspreste sanctiunea: va fi mai severa
decat legea penala pe care a inlocuit-o.
d)pierderea aplicabilitatii cu titlu temporar(lege adormita)
ex: potrivit legii vechi avem norma generala; cat timp legea noua are o norma speciala aceasta
reglementeaza o parte din norma generala, iar daca aceasta norma speciala se afla in vigoare norma
generala nu se poate aplica pe felia normei special cat e in vigoare.
norma cadru care nu are dispozitii completatoare, fie a fost abrogata norma completatoare astfel
incat nu isi gaseste aplicabilitate pe moment
e)desuetudinea nu are niciun fel de efecte in dreptul penal, oricat timp ar trece, ea ramane
autoritatile o pot aplica

II.Momentul savarsirii infractiunii


Daca avem o actiune si urmare(moare pe loc) legea aplicabila va fi cea legea de la momentul
actiunii
Depinde de rezultat(intervine ceva timp intre actiune si urmare: moare dupa 2 luni) REGULA se
aplica teoria actiunii: infractiunea se considera savarsita la momentul cand a avut loc actiunea.

EXCEPTII(nu aplicam teoria actiunii)


in cazul infractiunilor cu durata de consumare:
1.infractiunea continuata: faptuitorul savarseste impotriva aceluiasi sub pasiv actiunea sau
infractiunea. Ion ii da cate o palma in fiecare luni Maricicai timp de 5 saptamani. Trebuie sa aiba 2 sau
3 actiuni,se consuma la al doilea act, se va epuiza dupa ultimul act; toate actele se restrang in punctual
epuizarii. Cand pe la mijloc intervine o lege noua, se va aplica legea noua, fiindca fapta se considera
sarvarsita dupa ce intra in vigoare aceasta, chiar daca legea veche e mai favorabila.
2.continua:actul de executare se prelungeste in timp natural. Ion o inchide pe Maricica in beci(ea se
eliberata de o vecina sau moare), momentul epuizarii este acela cand ea este eliberata
3.de obicei: prostitutia presupune mai multe acte savarsite la diferite intervale de timp, e infractiune
cand denota ca e o obisnuita(avem multe, multe acte care au devenit o obisnuita)
La toate ne intereseaza momentul epuizarii.
Legea de la momentul urmarii se numeste progresiva, insa se aplica legea de la momentul
actiunii(teoria actiunii); infractiunea progresiva =cu durata de consumare(actiunea si inactiunea nu
sunt concomitente)

2.Principiul neretroactivitatii legii penale(lex praevia)


Sediul materiei art 5(2) din Constitutia Romaniei
Regula: o lege nu se poate aplica unei fapte savarsite anterior intrarii sale in vigoare.
Exceptie: orice exceptie de la acest principiu trebuie sa fie legea penala mai favorabila. Se refera in
sens larg(lato sensu) :
a)legea de dezincriminare: nu mai constituie infractiune sediul materiei: art 4 CP
b)legea penala mai favorabila stricto sensu: pe care o gasim reglementata in art 5-6 CP cum a intrat
in cursul procesului sau dupa hotararea de condamnare
Acte de clementa: nu se pot aplica decat faptelor produse anterior intrarii sale in vigoare
c)legea de amnistie
d)legea/decretul de gratiere

1.Legea de dezincriminare
-art 4 CP.
-fapta fie poata sa iasa complet din vigoare(din sfera ilicitului), fie primeste sanctiuni mai usoare.
Cum ne dam seama daca o fapta a fost dezincriminata sau nu?
Criteriul de evaluare
in abstracto:pe vechiul cod; facem o comparatie a celor 2 legi successive facand abstractie de
fapta inculpatului
in concreto: art 3: dispozitiile din CP, privind legea penala de dezincriminare sunt aplicabile si
atunci cand o fapta determinata comisa sub imperiul legii vechi nu mai constituie infractiune potrivit
legii noi datorita modificarii elementelor constitutive ale infractiunii inclusiv a formei de vinovatie
ceruta de lege pentru exista infractiunii.
*fapta determinata nu mai constituie infractiune pe legea noua. 2 ipoteze:
a) cand este suprimata incriminarea, infractiunea nu isi mai gaseste niciun corespondent in legea noua
b)legea noua restrange sfera de incidenta a textului prin modificarea elementelor constitutive ale
infractiunii astfel ca fapta comisa in concret nu mai constituie infractiune sub legea noua.
Ex la a) legea veche: prostitutia(incriminata)
legea noua: nu mai este incriminata prostitutia
la b) legea veche: furt
legea noua: fapta de furt constituie infractiune doar daca persoana are peste 18 ani
-daca inculpatul avea 17 ani nu se mai aplica incriminarea(a fost dezincriminata in
concreto), daca avea 21 ani este pedepsit si pe legea veche si pe cea noua, nu e dezincriminare

Efectele dezincriminarii depind de momentul procesual in care dezincriminarea intervine:


1.daca procesul nu a inceput acesta nu va mai incepe
2.daca procesul a inceput, acesta va lua sfarsit prin 2 solutii: in cursul urmarii penale discutam de
clasare, in cursul judecatii discutam de achitare.
3.in masura in care avem o hotarare definitiva de condamnare iar executarea pedepsei inca nu a
inceput, nu va mai incepe executarea pedepsei; daca executarea a inceput, aceasta va inceta.
4.dupa executarea pedepsei va inceta orice consecinta care decurge din condamnare

Dezincriminarea nu echivaleaza cu situatia repunerii in situatia anterioara (amenda incasata nu va fi


restituita, confiscare,degradarea militara= nu se redobandeste gradul militar, nu se acorda reparatii pt
ceea ce s-a executat deja).

Curs 4

2.Legea mai favorabila in sens restrans


Este important momentul la care intervine succesiunea de legi.
Efectele/ipotezele sunt diferite, depinde de momentul la care intervine.
Momentul la care intervine succesiunea de legi in timp:
a)Legea penala mai favorabila intervenita inainte de judecarea definitiva a cauzelor
-reglementata de art 5 CP:
(1)daca de la momentul savarsirii actiunii pana la momentul judecarii definitive dintre toate se aplica
legea penala mai favorabila.
Conditiile de aplicare in cursul procesului:
I.succesiunea de legi sa intervina intre momentul savarsirii actiunii si momentul judecarii
definitive a acesteia.
momentul savarsirii actiunii: teoria actiunii
daca avem o actiune continua: infractiunea in intregul ei se consuma la momentul epuizarii =>se
aplica legea noua; aici nu se aplica legea veche, chiar daca e mai favorabila (pt ca succesiunea s-a
produs inainte de epuizarea actiunii).
ca sa se aplice succesiunea de legi trebuie sa se ajunga la epuizarea actiunii (pana aici e legea veche
si dupa intra legea noua) =>in cazul asta vedem care e mai favorabila
O hotarare definitiva nu mai poate fi atacata doar poate fi atacata prin cai extraordinare de atac

Ex: c epuizare hot.def


l.v / l.n
-daca hotararea este desfiintata si dispare se ajunge la rejudecarea cauzei care are loc acum pe legea
noua se aplica legea mai favorabila, pana la momentul la care are loc rejudecarea se considera ca nu
avem o hotarare definitiva

II.toate legile succesive sa incrimineze fapta comisa


-daca una din legi nu mai incrimineaza avem o dezincriminare
Ex: comiterea
L1. Abrogarea determina o dezincriminare
L2 aceasta iar incrimineaza fapta
-pe parcurs a existat o perioada cand era legea dezincriminata =>orice fapta comisa anterior isi
pierde valoarea chiar daca la momentul comiterii era incriminata tot ce s-a comis intra sub legea de
dezincriminare (chiar daca a fost dezincriminare pt o zi
-din faptul ca a existat o perioada cand legea a fost dezincriminata

Legea penala mai favorabila se analizeaza in concreto


-conditia incriminarii presupune ca toate legile succesive trebuie sa incrimineze aceeasi fapta
Ex: L.v: -omul nostru se afla in stare de ebrietate
-fie avea o alcol. mai mare 1%
L.n: nu mai exista starea de ebrietate
-alcol. 0,8%
Un om avea 0,9% alcol. si era in stare de ebrietate =>in aceasta situatie nu avem continuitatea
incriminarii =>fapta pe care a comis-o nu se mai regaseste in legea veche, iar modificarile din legea
noua nu erau previzibile la momentul savarsirii.

III.legile succesive sa sanctioneze sau sa incrimineze diferit fapta comisa


-daca incrimineaza acelasi ful nu se poate spune care e aplicarea unei legi mai favorabile decat cealalta
-daca sunt indeplinite aplicam legea mai favorabila.

Cum se stabileste care este mai favorabila?


Criterii:
1.se modifica incriminarea
Ex: furt comis de 2 persoane
Pe legea veche: era furt calificat 209 lit a VCP.
Pe legea noua: este furt simplu 228 CP.
-nu vorbim de o dezincriminare, dar pe legea veche avem o forma agravanta pe cand pe legea noua
nu. =>;legea mai favorabila

Ex: 2 persoana 500.000


Lv: abuz in serviciu are consecinte mai grava
Ln: abuz in serviciu consecinte simple
-legea noua e mai fav(se modifica un element constitutiv al incriminarii.

2.modificarea conditiilor de tragere la raspundere


-daca fapta se urmareste din oficiu sau la plangerea prealabila
-in cazul unei fapte e posibila impacarea in alta nu
Ex: pe legea v: fapta se urmarea din oficiu
pe legea n: fapta se urmareste la plangerea prealabila
-legea noua va fi mai favorabila in cazul in care pers vatamata nu depun plangere, dar daca depune
plangere atunci e acelasi litigiu cu cel de pe legea veche,

3.modificarea tratamentului sanctionator


-trebuie sa avem in vedere toate elementele care tin de sanctionare: specia/durata/cuantumul
sanctionarilor, renuntare, amanare, obligatiile care se include in continutul unei sanctiuni. Toate aceste
elemente vor face ca o lege sa apara mai favorabila decat alta.
-ce se intampla daca legile prevad sanctiuni diferite sau
Ex: a) lv: 3luni -3ani /amenda
Ln: 1luna -1 an
-nu stabilim in abstracto legea mai favorabila
-depinde de pedeapsa la care se orienteaza instanta daca instanta da amenda atunci e favo Lv,
daca instanta da inchisoare e mai fav LN.

b) lv: 1-5 ani


ln: 2-4 ani
-daca instanta se orienteaza spre minim: atunci va trebui sa aleaga legea care prevede minimul mai
redus: 1 an.
-daca insnta se orienteaza spre maxim: atunci va trebui sa aleaga legea care prevede maximul mai
redus: 4 ani.

c) lv:3luni -3 ani; poate sa aiba si suspendarea


ln: 1 luna- 1 an: aceasta nu are si suspendare
-simplu fapt ca legea veche prevedere si suspendarea si legea noua nu, dar instanta nu e obligata sa
suspende executarea => e mai favorabil sa ii dai 2ani cu suspendare, dar daca instanta nu apreciaza ca
trebuie sa ii dea cu suspendare merge la limitele mai reduse si atunci se aplica legea noua
d) lv: 3luni-3 ani: se urmareste la plangerea prealabila
ln: 1luna-1 an: se urmareste din oficiu
-daca persoana vatamata depune plangere e mai favorabila legea noua, daca persoana vatamata nu
depune plangere e mai favorabila legea veche(pt ca se urmareste numai la plangerea prealabila)

Exista situatii mai complexe


-evaluarea se face pe baza sistemului global: CCR-ICCJ
-evaluarea pe institutii autonome

Ex: Lv: 1-5 ani: se admite adaugarea unui spor


Ln: 2-7 ani: se admite majorarea cu a limitei
-infractorul era in recidiva post executoriu
-in functie de peaspsa la care ajunge judecatorul se decidea care e legea mai favorabila; are o marja
de libertate
1.verificam limitele de pede mai fav 1-5 ani
2.tratamentul mai fav pt post executoriu

*mecanismul de EVALUARE GLOBALA este ca nu pot fi combinate 2 institutii: fac o individualizare


ca si cand nu ar fi legea veche, la fel fac o individualizare ca si cand nu ar fi legea noua si fac o
comparare dupa aceea intre cele doua si se va decide care e mai favorabila!!

b)Aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei


-art 6CP.

Aplicarea in cursul procesului (art 5 CP):


-momentul intervenirii succesiunii: comiterea < succesiunea <judecarea definitiva(intervine intre
comitere si judecare def)
-mecanimsul de aplicare: presupune fie retroactivitatea(legea noua se aplica unor fapte savarsite
anterior intrarii ei in vigoare), fie ultraactivitatea(legea se aplica si dupa iesirea ei din vigoare pt fapte
savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare).
Ex: lv si ln
-fapta s-a svarsit pe legea v => e mai fav legea noua avem retroactivitate; cand e mai fav legea
veche avem ultraactivitate
-modificari cu relevanta: conditiile de incriminare, de tragere la raspundere sau tratamentul
sanctionator.
-efecte: fie o exonerare de raspundere, fie o atenuare a tratamentului sanctionator

Aplicarea dupa judecarea definitiva (art 6 CP):


-momentul intervenirii succesiunii: dupa judecarea definitiva
-mecanismul de aplicare: avem intotdeauna o ipoteza de retroactivitate
-modificari cu relevanta: sanctiunile aplicate
-efecte: doar o sanctiune mai usoara; pedeapsa aplicata pe legea veche sa fie mai mare decat
maximul prevazut pe legea noua => ex: lv: 3-15 si ii da 8 ani; iar legea n: 2-7 ani. Ori de cate ori avem
aceasta situatia, instanta este obligata sa reduca pedeapsa la maximul legii noi. Pedeapsa concreta
aplicata se reduce la maximul prevazut de legea noua Pn=Max Ln. In cazul amenzii nu mai trebuie
sa fie maximul amenzii, ci se apreciaza de la caz la caz(instanta decide ce amenda ii da, nu mai e
obligata sa ii dea maxim)
Ex:a) lv: 3l-3ani /amenda, iar instanta ii da 1 an
Ln: amenda =>trebuie sa se aplice legea mai favorabila adica amenda, pt ca pe legea
noua nu mai e legala inchisoarea.

b) lv: 3l-2an, instanta ii da 1 an.


Ln: 3l-2ani sau amenda =>se aplica inchisoarea pt ca e legala(si pe legea veche si pe legea
noua e valabila inchisoarea), nu se aplica amenda chiar daca e mai favorabila.
Daca pe LV =>avem inchisoare cu executare, iar pe cea Noua inchisoare cu suspendare
ghinion(ramane asa)

Modificarea conditiilor de incriminare nu produce efecte EXCEPTIE modificarea conditiilor de


incriminare modifica limitele de pedeapsa care decurg din aceasta incriminare
Ex:
a) Lv: 10-20 ani, i-a fost dati 12 ani furt cu consecinte deosebit de grave
Ln: furt 1-5 ani => comparam pedeapsa de la furtul simplu si nu cu cel de la furtul cu consecinte
deosebit de grave si in concluzie ii dam sa execute 5 ani.

b)Lv: abuz de serviciu cu consecinte deosebit de grave prejudiciu 1.000.000lei


Ln: abuz paguba trebuie sa fie mai mare de 2.000.000lei
-ne uitam doar la limitele de pedeaspa sa fie de acord cu LN pt fapta care a produs consecinte grave pt ca nu se
face o noua individualizare (nu are relevanta daca se modifica in substanta limitele respect
=1.000.000lei/2.000.000)
Daca dupa hotararea definitiva prin decizia 12/2015 in dezlegarea unor chestiuni de drept. Daca forma agravanta
exista, ma uit la limitele pedepsei.
Schimbarea sumei nu are importanta
Ne intereseaza doar limitele de PEDEAPSA!!

Art 6 e mai restrictiv fata de art 5.


Reducerea prevazuta de art 6 opereaza si atunci cand peseapsa a fost deja executata in momentul
aparitiei legii noi.
O asemenea fictiune se leaga alte consecinte: reabilitare, recidiva, exista un interes redus si in aplicarea
pedepselor deplin executate.

Curs 5

Legea penala temporara


-art 7 C.P: legea temporara se aplica in cazul infractiunilor comise in timpul cat era ea in vigoare
chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acea perioada.
-se va aplica ultraactiv
-este mult mai aspra
Este atat de puternica incat va face fata legii penale mai favorabile.
Legi temporare:
a)propriu-zise: are prevazut in mod expres momentul iesirii ei din vigoare.
b)exceptionale: apare in situatii limita, de exceptie(calamitati naturale, dezastre) va iesi din vigoare
la momentul cand vor inceta efectele exceptionale.
-nu este nicaieri ca legea temporara nu poate fi o lege organica, nu doar OUG(de regula va intervine pt
OUG, dar nu obligatoriu).

Caracteristici:
1.Legea penala temporara se aplica ultraactiv ,fara exceptie, faptelor comise in timpul activitatii
ei.
2.Legea penala temporara impiedica retroactivitatea legii penale mai favorabile.

Daca legea temporara este mai favorabila nimic nu o impiedica sa se aplice retroactiv.

Ordonantele de urgenta
-art 115(4) Constitutie
-art 5 o norma generala
Prima ipoteza: ordonanta de urgenta incrimineaza pentru prima data o fapta si este respinsa ulterior
de Parlament(regimul unei legi normale)
- OUG | L
Incrim | dezincriminare => pt ca Parlamentul ii inceteaza efectele ordonantei, iar legea noua
se aplica retroactiv.

A doua ipoteza: ordonanta de urgenta abroga o incriminare existenta, iar apoi ordonanta de urgenta
este respinsa de catre Parlament.
- OUG abroga o incriminare(dezincriminare), initial exista o legea 1 care incrimina fapta
respectiva, iar apoi Parlamentul prin legea 2 respinge OUG-ul.
-REGULA GENERALA este ca abrogarea/modificarea unui act care a abrogat la randul lui
un alt act normativ nu va aduce ca regula generala in vigoare legea anterioara
-in cazul Ordonantelor Guvernului(acele OG-uri care lucreaza cu incriminari; ar fi mai degraba
OUG) care au abrogat o incriminare,Parlamentul daca respinge ordonanta, aduce automat
in vigoare legea 1.
-daca fapta e comisa in legea 1 atunci se aplica retroactiv

A treia ipoteza: ordonanta de urgenta modifica o incriminare si este ulterior respinsa de Parlament
prin lege.
- Legea 1 incrimineaza o fapta, ordonanta de urgenta modifica incriminarea(nu stie in concret:
in sens fav sau defav), iar apoi Parlamentul prin legea 2 respinge integral OUG-ul.
- Va reintra in vigoare legea 1 => se va face o comparatie intre legea 1,ordonanta si din nou
legea1 pt a vedea care e mai favorabila.
- Daca nu intra in vigoarea automat legea 1 atunci avem vid legislativ

Ultima ipoteza: ordonanta de urgenta modifica o incriminare, iar apoi este aprobata cu modificari de
Parlament.
-legea 1 , am ordonanta, iar apoi legea 2 , avem continuitatea incriminarii =>vom compara legea
1,ordonanta si legea 2.
a)Prima ipoteza: infractiunea este comisa sub imperiul legii 1 si se judeca dupa intrarea in vigoare a
legii 2.
-instanta le compara pe art 5CP pe toate(care e mai fav) si dispune legea penala mai favorabila.

b)A doua ipoteza: infractiunea este comisa sub imperiul OUG si o judecam dupa intrarea in vigoare a
legii 2.
-comparam pe art 5 CP si comparam OUG-ul si legea 2, legea 1 nu mai are niciun fel de relevanta in
aceasta speta.

c)A treia ipoteza: infractiunea a fost comisa sub imperiul legii 1 si a fost judecata definitiv pe legea 1.
-suntem pe art 6, instanta va compara toate: legea 1,OUG-ul si legea 2 =>instanta va aplica legea care
are maximul mai redus
-art 6(explicatie) legile care urmeaza daca sunt mai fav se vor aplica instanta le compara pe toate.

d)Ultima ipoteza: Fapta a fost definitiv judecata sub imperiul OUG-ului.


-art 6, comparatie OUG si legea 2.

Deciziile Curtii Constitutionale


-art 5(2) intrarea lor intr-o succesiune de legi in timp
-sediul materiei: art 147 Constitutiei: deciziile CCR-ului se publica in M.O. si incepe sa curga un
termen de 45 de zile, iar Parlamentul trebuie in acest timp sa puna la punct prevederile
neconstitutionale cu prevederile Constitutiei. Pe aceasta perioada(45 de zile) actul este suspendat (sau
chiar daca nu se intampla nimic cu actul, el este suspendat).
1.Decizia CCR-ului constata neconstitutionalitatea unei norme de incriminare.
-efectul deciziei va fi de dezincriminare. decizia 363/2015
-legea1 |deci necons

2.Decizia Curtii constata neconstitutionalitatea unei norme care a abrogat o incriminare.


-art x prin care s-a abrogat o incriminare este neconstitutionalitate => avem o reincriminare
-decizia 62/2007

3.Norma neconstitutionala prevede un tratament mai grav pentru fapta initiala


-legea initiala, legea 2(neconstitutionala-incrimare mai aspra), iar ulterior dupa decizia CCR vom avea
legea 1. =>discutie pe legea penala mai favorabila

4.Norma neconstitutionala prevede un tratament mai favorabil fata de legea initiala


-vom compara legea initiala cu legea neconstitutionala si din nou cu legea initiala readusa in vigoare
ca efect al deciziei CCR.

Aplicarea in spatiu a legii penale

1.Principiul teritorialitatii legii penale romane


-reglementat de art 8 Codul Penal
Legea romana se aplica infractiunilor comise pe teritoriul Romaniei.

-art 8(2) teritoriu: prin teritoriul Romaniei se intelege intinderea de pamant(suprafata terestra), ape
interioare curgatoare sau statatoare, ape maritime interioare, marea teritoriala, subsolul aferent
spatiului terestru si acvatic si respectiv spatiul aerian corespunzator acestora.
-marea teritoriala =12 mile marine de la liniile de baza(cel mai retras reflux sau o linia imaginara care
uneste uscatul cu largul marii), apoi zona contigua si cea economica.
-art8(3): Prin infractiune savarsita pe teritoriul Romaniei se intelege orice infractiune comisa pe
teritoriul prevazut la alineatul 2(teritoriul geografic) sau pe o nava sub pavilion romanesc ori pe o
aeronava inmatriculata in Romania.
Ex: un avion tarom care zboara in China, faptele comise la bordul sau se judeca de tara noastra,se
considera ca e pe teritoriul nostru, iar China va avea competenta pe teritorialitate.
-nava nu e considerata teritoriu, prin fapta comisa com intelege si fapta unei nave, deoarece e o
relatie stransa intre aeronava cu teritoriul (juridic se va aduce pe teritoriul nostru).

Cand se considera o infractiune comisa pe teritoriul Romaniei?


-teoria actiunii: unde are loc actiunea
-teoria rezultatului: unde s-a produs rezultatul
-teoria ubicuitatii: aplicata in toate statele(la nivelul Europei). O infractiune se considera savarsita pe
teritoriul Romaniei daca pe teritoriul geografic sau pe nava sau aeronava noastra are loc un act de
executare, un act de instigare, un act de complicitate sau daca se produce in tot sau in parte rezultatul
infractiunii.

In ipoteza de aplicare a acestui principiu nu prezinta relevanta pt aplicarea legii:


-cetatenia infractorului sau a victimei
-prevederile legale ale altui stat
-raportarea la tratatele internationale este minimala
Art 73CP: pedeapsa executata in strainatate pentru aceeasi infractiune trebuie scazuta din
pedeapsa de executat in Romania
-ex: Ro: pedeapsa =15 ani;
Belgia: pedeapsa=12 ani
=>CP ne obliga sa facem scaderea, insa nu prea e ok, pt ca as putea invoca principiul ca nu pot fi
judecat pt aceeasi fapta(non bis in idem)

2.Principiul extrateritorialitatii

a)Principiul personalitatii (personalitate activa)


-art 9CP.
Conditii:
1.infractiunea este comisa inafara teritoriului geografic/ nu pe nava sau aeronava Romana
2.infractorul sa fie cetatean roman sau o persoana juridica romana
3.pentru fapta comisa legea romana sa prevada detentiunea pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare
de 10 ani. In cazul oricaror altor infractiuni este necesara dubla incriminare(adica fapta sa fie
incriminata si de legislatia statului pe al carui teritoriu a fost comisa)
4.sa existe autorizarea prealabila a procurorului general al Curtii de Apel competente sau dupa caz
autorizarea procurorului general al ICCJ autorizatia este necesara pentru a putea fi pusa in
miscare actiunea penala.
5.tratatele internationale sau conventionale sa nu prevada un alt mod de solutionare.

Pentru fapte grave (mai mare pedeapsa de 10 ani maximul special) se aplica legea romana, pt
infractiuni mai putin grave(mai mici pedepse de 10 ani) trebuie sa avem dubla incriminare(altfel nu
poate fi incriminata).

Curs 6
3.Principiul realitatii legii penale romane(personalitate pasiva)
Conditii cumulative:
1.infractiunea este savarsita in afara teritoriului tarii
2.infractiunea este comisa de un cetatean strain sau de un apatrid
3.infractiunea sa fie indreptata contra unui cetatean roman, contra unei persoane juridice romane sau
contra statului
4.sa existe autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa Instanta
Suprema(fara aceasta autorizatie nu se poate pune in miscare aceasta actiune penala).
5.fapta sa nu faca obiectul unei proceduri judiciare in statul pe al carui teritoriu a fost comisa
6.sa nu existe prevederi contrare in tratate sau conventii internationale ratificate de Romania

nu ne intereseaza dubla incriminare,ci doar legea penala romana. are relevanta doar daca vrem
sa il aducem in tara sa il judecam.

4.Principiul universalitatii legii penale


Conditiile cumulative: art 11 C.P.
1.infractiunea este comisa in afara teritoriului tarii
2.infractorul este un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie
3.infractiunea sa nu fie dintre cele expres prevazute la articolul 10 C.P(sa nu fie subiectul pasiv:
cetatean roman, persoana juridica romana sau statul roman pt ca atunci avem principiul realitatii)
4.infractorul sa se afle benevol pe teritoriul Romaniei -art 237 din legea 187/2012 : acest caracter
benevol se apreciaza la momentul anterior dispunerii masurii privative de libertate(arestarea) sau
restrictive de libertate.

Arestarea provizorie e pt extradare


5. Infractiunea comisa sa fie una dintre cele pe care statul roman s-a obligat sa le reprime printr-un
tratat sau o conventie internationala sau pentru infractiunea savarsita sa fi fost solicitata extradarea sau
sa fi fost emis un mandat european de arestare, dar au fost respinse.

51. Prima este competenta universala: face referire la infractiunea comisa care este una pentru care
Romania s-a obligat printr-un tratat international sa o urmareasca si sa o sanctioneze(sa o reprime)(ex:
genocid, terorism, agresiunea, tortura, infractiunile de razboi).
-nu este necesara dubla incriminare!

52. Competenta substitutiva: este o infractiune oarecare(omor,orice)


-principiul ori il dai , ori il judeci (aut dedere, aut judicare)
-daca resping extradarea, mandatul european, sunt obligat sa il judec conform legii penale romane
(daca pe legea noastra nu e infractiune il achiti, dar esti obligat sa il judeci).
-este necesara dubla incriminare, ea poate lipsi daca la noi nu e infractiune, dar e obligatoriu sa fie
pe celalalt teritoriu pt ca altfel nu ai de ce sa soliciti extradarea!!!

6.In cazul infractiunii sa nu existe potrivit legii statului unde s-a comis fapta o cauza care impiedica
punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale sau continuarea procesului ori executarea pedepsei
atunci cand pedeapsa nu a fost inca executata sau considerata ca executata (aceasta conditie este
necesara doar la competenta substitutiva).

7.Sa nu existe alte prevederi contrare in tratate, conventii ratificate de Romania.


Locul comiterii faptei cetatean roman cetatean strain
Romania 8-teritorialitatii 8-teritorialitatii
Strainatate 9-personaltatii 11-universalitatii/10-realitatii
/fapte de mica gravitate pt care /nu avem competenta(Marry il
nu exista dubla incriminare ucide pe John in Alaska)
nu avem competenta

Curs 7
Extradarea si mandatul european de arestare

Extradarea:
1.Introducere: sediul materiei: legea 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie
penala cu ultima modificare legea 300/2013
-sunt forme de asistenta judiciara in materie penala
-sunt instrumente de valorificare de competente in spatiu(pe toate principiile) avand drept scop
evitarea sustragerii infractorilor de la urmarire sau judecare sau executarea pedepsei prin parasirea
teritoriului statului unde au comis fapta sau unde fac obiectul unui proces sau al executarii pedepsei.
-merge pt toate statele din lume
2.Definitii: un act bilateral prin care un stat numit stat solicitat accepta sa remita unui alt stat
numit stat solicitant o persoana aflata pe teritoriul sau in vederea urmaririi/ judecarii sau
executarii unei pedepse.
3.Partile/terminologie:in ceea ce priveste statul solicitant(care vrea sa primeasca) vorbim de o
extradare activa; in ceea ce priveste statul solicitat(statul pe care se afla persoana extradata) vorbim
de o extradare pasiva
-o procedura strict judiciara

Mandatul european de arestare:


1.Introducere: sediul materiei: legea 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie
penala cu ultima modificare legea 300/2013. Sediul materiei: decizia-cadru
-sunt forme de asistenta judiciara in materie penala
-sunt instrumente de valorificare de competente in spatiu(pe toate principiile) avand drept scop
evitarea sustragerii infractorilor de la urmarire sau judecare sau executarea pedepsei prin parasirea
teritoriului statului unde au comis fapta sau unde fac obiectul unui proces sau al executarii
pedepsei(pot sa judec in lipsa, dar nu pot sa il execut in lipsa)
-merge pt statele din UE
2.Definitii: o decizie judiciara emisa de autoritatea judiciara competenta dintr-un stat membru
UE numit stat emitent in vederea arestarii si predarii de catre un alt stat membru UE numit stat
de executare a unei persoane urmarite penal sau aflate in cursul judecarii sau pentru executarea
unei pedepse.
3.Partile: autoritatea emitenta(statul care emite mandatul) si statul de executare(Statul pe al
carui teritoriu se afla persoana cautata si care trebuie sa il dea pt judecata).
-e o procedura strict judiciara cara opereaza intre instante

Conditii de fond:
a)Persoane: persoana care face obiectul mandatului sau a cererii de extradare este cea cautata pt
urmarire penala sau judecare sau daca deja a fost condamnata pentru executarea pedepsei direct.

EXTRADARE:
PERSOANE care nu pot fi extradate:
1. ipoteza cetateanului roman(regula), dar prin exceptie ei pot sa fie extradati pe baza unor
conventii multilaterale si pe baza de reciprocitate sau in baza unei conventii bilaterale daca
suntem in prezenta unuia dintre urmatoarele 3 cazuri(sunt alternative):
a)cetateanul roman are si cetatenia statului solicitant
b)cetateanul roman domicileaza la data formularii cererii de extradare pe teritoriul statului solicitant
c)infractiunea a fost comisa pe teritoriul sau contra unui cetatean al unui stat UE (in realitate ea va
merge pe mandat)
-in ultimele doua ipoteze extradarea se acorda sub conditia ca in cazul condamnarii cetateanului roman
in statul solicitant la o pedeapsa privativa de libertate in statul solicitant ni-l va trimite inapoi in
Romania pentru executarea pedepsei.
2.persoanele care se bucura de drept de azil sau alta forma de protectie internationala: refugiatii
3.cele care se bucura de imunitate de jurisdictie in limitele si conditiile conferite de lege : diplomatii si
alte persoane protejate.
4.persoanele citate din strainatate pentru a participa la un proces in Romania ca parti, martori sau
experti.
FAPTA:
-necesitatea dublei incriminari. Este necesar ca ambele state sa prevada fapta ca infractiune
-sa nu fie o infractiune politica (nu se poate extrada). Infractiuni care nu pot fi infractiuni politice:
viata sefului de stat(personifica statul). Premierul si ceilalti membri sunt
-sa nu fie o infractiune militara: fapte comise expres de militari(dezertarea,capitularea)
-gravitatea infractiunii:
a)ceruta pt urmarire penala/judecare: ne trebuie o pedeapsa de cel putin un an(ne uitam la maximul)
b)ceruta pt executarea pedepsei: pedeapsa sa fie de cel putin 4 luni.
-conditiile sunt aceleasi si daca ro e pers activa si pasiva
conditii pt respectarea dr omului si conditii pentru actiunea penala si competenta (le luam din
suportul de curs)
Cazul in care se respinge extradare(principiu aut)
a)daca extradarea viza un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie si infractiunea era de la articolul
96 din lege(alea de la mandat) sau alta infractiune pedepsita cu un minim special de cel putin 5 ani
(conditii alternative) vom incepe noi din oficiu procesul.
b)daca extradarea viza un cetatean roman sau un azilant, refugiat politic vom porni procesul la
solicitarea statului solicitant
Cazul in care se admite extradarea:
Regula: principiul specialitatii: odata acordata extradarea ea poate privi doar fapta sau faptele
pentru care a fost incuvintata extradarea
Exceptii:
-statul solicitat consimte
-persoana extradata nu paraseste in termen de 45 de zile de la eliberarea sa definitiva teritoriul statului
respectiv sau se intoarce acolo.
-isi da consimtamantul chiar persoana respectiva

MANDAT:
PERSOANE:
1.cetatenii romani pot fi remisi in baza mandatului nu exista prevederi exprese care sa interzica
executarea mandatului(regula), dar exista un motiv de refuz facultativ de executare a mandatului
daca cetateanul roman
-refuza sa execute pedeapsa privativa in statul UE
-de asemenea exista o conditionare pe care o poate impune statul roman privind reintoarcerea
romanului pentru a executa pedeapsa in Romania .
FAPTA:
-nu e necesara dubla incriminare daca se comite una din infractiunile de la art 96(1)din legea 302 si in
plus maximul special prevazut de lege este de cel putin 3 ani.
-gravitatea infractiunii:
a)Romania emite mandatul:
- pe urmarire: pedeapsa de cel putin 2 ani
-pe executare: pedeapsa inchisorii de cel putin un an, dar daca e masura educativa(alte masuri):
trebuie sa fie cel putin de 6 luni.
b)Romania este stat de executare:
-pe urmarire: cel putin un an
-pe executare: cel putin 4 luni.
motive de refuz de executare care sunt obligatorii si facultative!!
conditionarile executarii mandatului
nu avem prevederi exprese dar trebuie sa fim atente
cazul in care se aproba mandatul: regula e aceeasi, exceptiile sunt mai multe.

Curs 8
Teoria generala a infractiunii

Infractiunea este fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie,nejustificata si imputabila


persoanei care a savarsit-o.
Caracteristici:
1.Prevederea in legea penala= tipicitatea este corespondenta intre fapta concret savarsita si descrierea
realizata de legiuitor in norma de incriminare(daca este in tipar fapta constituie infractiune, daca nu
atunci nu e).
Avem 3 elemente de tipicitate:
a)obiectul infractiunii: in cazul caruia facem distinctia intre obiectul juridic si obiectul material
b)subiectii infractiunii: distinctie intre subiectul activ si subiectul pasiv
c)latura obiectiva: in cadrul caruia distingem mai multe subelemente: actiunea sau inactiunea, urmare
si raport de cauzalitate. Mai putem avea si elemente care nu apar intotdeauna: timpul comiterii, locul.

Verificam corespondenta intre fapta concreta si descrierea.


Sunt de natura obiectiva elementele
Tipicitatea prevede doar elemente obiective din structura normei de incriminare.
In alte sisteme tipicitatea cuprinde si elemente subiective: vinovatia

2.Vinovatia desemneaza atitudinea psihica a autorului in raport de urmarile faptei sale.


Cunoaste 3 forme importante:
a)intentia
b)culpa
c)intentia depasita

3.Caracterul nejustificat(antijuridicitate) se verifica printr-un examen de excludere. Verificam daca


exista sau nu una din cauzele care pot sa o inlature =>cauze justificative care exclud infractiunea.
Aceste cauze jusificative sunt 4:
-legitima aparare
-stare de necessitate
-exercitarea unui drept/indeplinirea unei obligatii
-consimtamantul persoanei vatamata

4.Caracterul imputabil(imputabilitatea) presupune un repros facut infractorului pentru ca a inteles sa


incalce legea desi ar fi putut sa se conformeze acestuia. Se aseamana cu antijuridicitatea.
Premise:
a)responsabilitatea =capacitatea de a-si da seama de actele sale si de a fi stapan pe ele. Este exclusa
atunci cand suntem in prezenta minoritatii(sub 14ani), atunci cand suntem in prezenta
intoxicatiei(betia completa si involuntara) sau iresponsabilitate.
b)cunoasterea antijuridicitatii faptei=cunoastere care este inalturata in prezenta erorii asupra
interdictiei(antijuridicitatii).
c)exigibilitatea=presupune asadar posibilitatea subiectului de a adopta o conduita conforma cu
exigentele legii. Este exclusa in prezenta anumitor imprejurari: constrangere fizica sau morala, caz
fortuit.

Aceste trasaturi le verificam in aceasta ordine scrisa.


Daca lipseste una dintre trasaturi, fapta nu mai e infractiune.
Daca lipseste tipicitatea lipseste ne oprim, daca lipseste vinovatia totusi verificam si antijuridicitatea
si nu ne oprim acolo(este cazul cand daca lipseste vinovatia, dar nu antijuridicitatea sa putem aplica o
masura de siguranta -107CP imi ajunge la masurile de siguranta tipicitatea si antijuridicitatea), insa
daca lipseste si antijuridicitate ne oprim si nu constitutie infractiune. Daca am antijuridicitate pot
aplica masuri de siguranta si in masura in care am si imputabilitate pot sa aplic pedepse si masuri de
siguranta. Pana nu am antijuridicitate nu pot aplica nicio sanctiune si nici masuri de siguranta.

1.Analiza primei trasaturi generale =TIPICITATEA


Tipicitatea corespondenta intre fapta concret savarsita si descrierea realizata de legiuitor in norma de
incriminare.
O evaluam prin prisma a trei elemente.
a)Obiectul se clasifica in:
Obiectul juridic desemneaza valoarea sociala ocrotita de norma de incriminare. Orice infractiune are
un obiect juridic pt ca orice infractiune isi propune sa protejeze o anumita valoare sociala. Ex: obiectul
in cazul omorului este dreptul la viata
Obiectul material este lucrul asupra caruia se indreapta in mod nemijlocit actiunea sau inactiunea
infractorului si care este lezat sau periclitat prin savarsirea acestei actiuni. Ex: obiectul material in
cazul infractiunii de omor: corpul persoanei; in cazul infractiunii de furt: bunul mobil; in cazul
infractiunii de amenintare: nu exista obiectul material.
Nu toate infractiunile au un obiect material, insa toate au un obiect juridic.
Infractiuni materiale care au un obiect material si infractiuni formale care nu au un obiect material.
Infractiuni formale: amenintarea, conducerea pe drumurile publice in stare de ebrietate sau fara
permis(autovehiculul nu este obiect material si este instrumentul), tradare, etc.

b)Subiectul
Subiectul activ este persoana care savarseste actiunea sau inactiunea. Acesta poate sa fie o persoana
fizica sau o persoana juridica.
Persoana juridica poate savarsi infractiuni si poate fi trasa la raspundere penala.
Persoanele juridice care pot raspunde pentru infractiunile savarsite art135:
-doar entitatile care au personalitate juridica potrivit legii civile. Nu toate entitatile care au
personalitate juridica raspund(exceptie): statul nu raspunde niciodata penal(se aplica doar la
raspunderea nationala: nu exista deocamdata raspundere international a statelor), autoritatile
publice(entitati care exercita prerogative de putere publica), institutiile publice(spre deosebire de
autoritatile publice care nu raspund niciodata penal, institutiile publice beneficiaza de imunitate doar
in cazul infractiunilor savarsite in exercitarea unei activitati ce nu poate face obiectul domeniului
privat: activitati care nu pot fi exercitate de persoane private pt ca ele implica atribute de autoritate
publica, putere publica. Ex: Banca Nationala daca emite mai multe monede nu raspunde penal, insa
daca incheie un contract de zugravit cu o alta firma atunci raspunde). Autoritatile publice art240CP:
doar acele care apar explicit in Constitutie(Guvernul,), restul sunt institutii publice si au regimul pt
institutiile publice.
Este susceptibil de clasificare in 2 categorii:
-subiect activ general: orice persoana(furt,omor,viol)
-subiect activ special: acele infractiuni in cazul carora textul de incriminare cere o anumita calitate a
subiectul (delapidare: numai de un functionar care administreaza bunurile; de luare de mita: numai de
un functionar public sau o persoana asimilata acestuia).

Subiectul pasiv este titularul valorii sociale ocrotite prin norma de incriminare.
Acesta poate sa fie o persoana fizica, o persoana juridica(inclusiv statul), dar poate sa fie si un subiect
nedeterminat( de ex societatea in ansamblul ei; infractiuni la regimul rutiere, ultrajul la ). Nu exista
infractiuni fara subiect pasiv.
Poate sa fie:
-general
-special

c)Latura obiectiva
1.Actiune sau inactiune
Inactiunea
Infractiune omisiva este aceea care se comite printr-o inactiune
infractiunile omisive proprii sunt acele infractiuni in cazul carora norma de incriminare prevede in
mod explicit inactiunea ca modalitate de comitere.
Ex: lasarea fara ajutor: 203, 206:denuntarea, etc.
infractiunile omisive improprii numite si infractiuni comisive prin omisiune sunt infractiuni pentru
care legea prevede ca modalitate de comitere actiunea, dar in concrete le se pot savarsi si printr-o
inactiune care nu este expres prevazuta de norma penala. Este important sa stim cand inactiunea este
asimilata actiunii: ex: cand il as pe bunicul sa moara pt ca stiu ca e bogat si imi lasa averea, mama nu
ii da de mancare copilului micut,iar acesta moare (omorul)
Art 17CP se ocupa de reglementarea in care inactiune este asimilata actiunii. Nu este incalcat
principiul legalitatii Pozitia de garant: obligatie speciala de protectie a unei valori sociale apartinand
unei alte persoane, obligatie care intervine atunci cand titularul valorii sociale nu poate sa o protejeze
el insusi.
Obligatie legala sau contractuala: in primul rand exista in cazul raporturilor de familie(mama
raspunde daca nu isi duce copilul bolnav la doctor). Pozitia de garant exista sau nu exista, este
evaluata in trasatura tipicitatii.
Actiunea anterioara (art17): raspund pentru ea(sap o groapa si ma duc linistit acasa, iar altul cade in ea
si moare). trebuie sa stabilim momentul
Subiectul subiectiv vinovatia nu se raporteaza la momentul actiunii anterioare pt ca elementul
material al infractiunii noastre este inactiunea ulterioara, iar vinovatia trebuie raportata la aceasta
inactiune ulterioara(provoc un accident, il lovesc cu masina, il las acolo si dupa aflu ca moare)

Curs 9

Raportul de cauzalitate

Cauzalitatea o relatie care se stabileste intre cauza si efect.

Teoria clasica este cea echivalentei conditiilor = o imprejurare este considerata drept cauza a
rezultatului daca in absenta acesteia rezultatul nu s-ar fi produs. (Este teorita comuna in jurisprudenta)
Functioneaza: eliminam o stare si vedem daca in lipsa ei s-ar produce.
Trebuie sa fie o cauza
Cauze=care un determinat rezultatul
Conditiile=au finalizat
Ex: A si B vor sa-l otraveasca pe C, atat actiunea lui A si lui B e o cauza a rezultatul. A il otraveste pe
C fara sa stie B.

Teoria imputarii obiective a rezultatului


incearca sa propuna un examen al cauzalitatii in 2 etape:in primul rand incercam sa stabilim daca
actiunea/inactiunea a creat o stare de pericol pt valoarea sociala ocrotita, apoi daca aceasta prima
intrebare este un raspuns pozitiv in a doua etapa verificam daca starea de pericol s-a concretizat in
rezultatul produs(daca rezultatul produs este o materializare a starii de pericol rezultata de o
actiune/inactiune).
exista o anumite situatii in care imputarea este exclusa:
I. 1.Risc permis presupune ca activitatea desfasurata de subiect(activ) respecta intru totul
prevederile legale care o reglementeaza
Ex: Vasilica s-a culcat pe marginea drumului si o masina a venit si l-a calcat. Soferul a respectat
toate regulile, el nu raspunde pt accidentarea pietonului care dormea pe-a curmezisul drumului.

2.Risc inexistent se intalneste atunci cand stare de pericol(rezultatul aferent) reprezinta doar o
speranta a subiectului activ fara sanse semnificative de realizare. In acest caz victima este
indemnata sa realizeze o activitate absolut normal cu speranta ca se va intampla ceva.
Ex: victima e indemnata sa desfasoare actiune normala in speranta ca se va intampla ceva.
unchi si mostenitor ->M cumpara bilet de avion U in speranta ca se va prapusi si moare =
mostenitorul=>e cauzalitate, e rezultatul subiectiv-intentia, avem elem obiectiv si subiec dar
nu il putem condamna nu s-a creat stare de pericol relevant apt valoarea sociala ocrotita.
-victima merge in paducere dupa ciuperi si e trasnita de fulger.

3.Risc diminuat suntem in prezenta acestuia atunci cand prin actiunea sau inactiunea sa
faptuitorul reduce o stare de pericol care deja ameninta valoarea sociala protejata.
Ex: impinge persoana sa nu cada turture in cap=vatamare corporala dar daca numurea nu avea
Doar umarul lovit mergem pana la cauzele. Pt a-l exonera rezultatul trebuie sa fie cauzat de
aceeasi stare de pericol pt a avea exonerare(daca rezultatul are alt mechanism de producer nu mai
E risc determinat ci exista deja tipicitate)
Dupa ce s-a realizat starea de pericol trecem la 2.

daca nu avem niciuna dintre cele 3 inseamna ca starea mea a creat o stare de pericol

II. Daca rezultatul produs a


1.Risc deviat presupune ca ulterior crearii starii de pericol pt valoarea protejata intervine o
alta imprejurare, straina de actiunea autorului, care determina in mod nemijlocit rezultatul.
Ex: Ion vrea sa il ucida pe George, ii da o lovitura de cutit si acesta intra in spital, si
izbucneste un incediu,Ion moare, iar George nu raspunde pt moartea lui Ion pt ca a
decedat datorita unei imprejurari survenita ulterior.
Avem un raport de cauzalitate intrerupt.
Omul va raspunde pentru tentativa de omor, dar nu raspunde pt omor consumat.

2.Riscul culpabil se aseamna cu riscul deviat, doar ca imprejurarea aceea care intervine
ulterior este fapta victimei. Dupa crearea starii de pericol victima este cea care printr-o
actiune/inactiune determina producerea rezultatului.
Ex: de la o lovitura de cutit un om sangera, dar el a refuzat sansa de a fi salvat, motiv pt
care motivul nu mai poate fi imputat infractorului si va fi judecat doar pt tentativa de
omor, raspunde pt actiunea initiala dar nu pt rezultatul care este o imprejurare creata de
victima.

3.Risc egal: subiectul incalca o dispozitie legala ceea ce creeaza o stare de pericol pentru
valoarea sociala ocrotita, dar se constata ca rezultatul s-ar fi produs cu certitudine si in
absenta respectivei incalcari.
Ex: daca doctorul i-a prescris un anestezic, iar asistenta a incurcat fiolele nu e vinovata
daca se constata ca pacientul era alergic si la cel prescris de doctor, si murea indiferent
care dintre fiole ii era administrata.
Trebuie sa constatam cu certitudine daca exista sau nu exista un risc egal, cu expertize si
alte mijloace.
Daca riscul s-a produs si daca aveam prevederea egala atunci e risc egal.

4.Risc neprotejat atunci cand subiectul incalca o dispozitie legala insa dispozitia incalcata
nu era menita sa protejeze valoarea sociala respectiva.
Ex: intr-o speta un conducator auto trece peste calea ferata care era semnalizata ca vine
trenul, dupa care trece calea ferata pe cealalta parte era un betiv care se plimba pe acolo
iar conducatorul il loveste. Conducatorul a incalcat o norma: a trecut calea ferata desi nu
era voie. Pe cale de consecinta desi a incalcat o norma si a provocat o stare de pericol s-a
produs un rezultat, moartea unei persoane, dar nu era creat de a fi lovit de tren si din alt
motiv, daca omul nu a incalcat si o alta norma nu raspunde pt decesul cetateanului
turmentat. Raspunde pt neoprirea la calea ferata si nu pt rezultatul produs. Relevant este
aici sa nu fi incalcat si o alta norma.

2.Vinovatia desemneaza atitudinea psihica a autorului in raport cu faptele sale.


Formele vinovatiei:
a)Intentia cunoaste doua forme principale:
1.intentia directa
2.intentia eventuala(indirecta)
1.Intentia directa exista cand autorul prevede urmarile faptei sale si doreste producerea acestora.
Ex: Ion ii da un topor in cap lui Gheorghe, prevede ca acesta moare.

intentia directa de gradul I: este forma comuna a intentiei directe si ea corespunde intru totul
definitiei pe care am dat-o anterior. Astfel spus, autorul prevede urmarea si doreste producerea
acesteia.
intentia directa de gradul II: este o forma asimilata si ea exista atunci cand autorul prevede urmarea
insa nu urmareste producerea acesteia, dar producerea urmarii apare ca o consecinta inevitabila a
modului in care a fost conceputa executarea. (Prevede urmarea, nu o doreste, dar isi da seama ca
urmarea se va produce inevitabil)
Ex. O persoana incendiaza o camera pt ca stia ca persoana pe care vroia sa o omoare era in acea
camera(intentia directa de gr I), insa acolo mai e o persoana si nu vroia sa o omoare, dar inevitabil va
muri si a doua(aceasta este intentia directa de gr II).

Daca se zice ca e intentia directa atunci ne trimite la intentia directa de gr I, daca insa e de gr II, vom
specifica.

2.Intentia eventuala: autorul prevede urmarea, nu o doreste dar o accepta, este indiferenta producerea
acesteia.
Ex: X arunca obiecte din casa, si il loveste pe unul care trecea pe acolo, fapta este savarsita cu intentie
eventuala. Prevede, nu doreste, dar accepta.
X pune un gard electric pt a proteja cartofii de mistreti =>in aceste conditii daca Ion vine si pune
mana pe gard si decedeaza fapta e comisa cu intentie eventuala fiindca e indifferent daca in loc de
mistret pune mana pe gard electric.

Cum ne dam seama daca a prevazut, daca a acceptat sau nu a acceptat,etc?


Cum identificam elementul subiectiv vinovatia? -In baza elementelor obiective.
a) Trebuie sa avem in vedere zona vizata de lovitura(nu zona efectiv lezata deoarece s-ar putea sa nu
coincida)
b) Instrumentul folosit pentru a lovi
c) Numarul si intensitatatea loviturilor
d) Raportul de forte intre agresor si victima; starea fizica a victimei, disproportionata dintre cei 2.
aceste elemente trebuie analizate in ansamblu.

Distinctia dintre intentia directa de gr II si I si cea eventuala. Este dat de gadul de probabilitate cu
privire la producerea rezultatului.
Ex: cel cu incendiu in care prima pers moare stia ca e in casa, dar de cea de-a doua nu era convins ca
se afla acolo(ultima e intentie eventuala)

Intentia reprentina si premeditata


Intentia premeditata exista atunci cand rezolutia infractionala este adoptata intr-o stare de calm, iar
din momentul luarii hotararii si pana la punerea ei in executare trece un interval mai mare de timp.
agraveaza raspunderea
Intentia reprentina: hotararea este luata intr-o stare de tulburare si este pusa de indata in executare.
atenueaza raspunderea
Cele doua forme se situeaza diametral opuse. Ele sunt forme marginale. Nu intelege ca orice fapta
este comisa fie cu intentie reprentiva fie cu intentie premeditate. Ea nu acopera faptele

b)Culpa cunoaste si ea doua forme


1.Culpa cu prevedere: exista atunci cand autorul prevede urmarea si nu o accepta, considerand ca nu
se va produce. Se aseamana cu intentia eventuala
Diferenta dintre aceasta si intentia eventuala cum ne dam seama in ce caz ne aflam: In cazul culpei
cu prevedere neacceptarea urmarii se bazeaza pe anumite imprejurari obiective , imprejurari care nu
exista la intentia eventuala. La intentia eventuala se bazeaza pe hazard. La culpa cu prevedere trebuie
sa existe un astfel de element.
Ex: artistul de circ care arunca cutite el prevede ca ar putea sa o loveasca dar se bazeaza pe
experienta sa neacceptand imprejurare obiectiva.
Trebuie sa identificam imprejurarile obiective ca sa ne aflam in culpa cu prevedere, altfel e intentia
eventuala

Curs 10
2.Culpa fara prevedere: aceasta exista atunci cand autorul nu prevede rezultatul faptei desi trebuia si
putea sa-l prevada.
-sediul materiei: art 16 CP
-ne lipseste elementul intelectiv
-premisa este ca omul nu a prevazut de la aceasta plecam
-forma de vinovatie se verifica la momentul savarsirii infractiunii
-ne duce cu gandul la neglijenta, omul este neglijent

Culpa fara prevedere


o obligatie de diligenta/prevedere (trebuia) se refera la incalcarea anumitor reguli, nerespectarea
unor obligatii care de cele mai multe ori sunt reglementate, prevazute de acte normative.
-trebuia e posibil ca ea sa nu fie expres prevazuta dar sa reiasa din uzanta, practice generale
acceptate.
posibilitatea de prevedere(previzibilitatea)(putea): trebuie demonstrat la cazul concret ca autorul
care nu a prevazut avea totusi posibilitatea sa prevada.
-agentul model este un element utilizat de instanta pentru a stabili posibilitatea de prevedere in
cazul autorului si care va avea in vedere toate imprejurarile de fapt relevante, toate calitatile si
defectele autorului, experienta de viata si profesionala a acestuia.
evitabilitatea rezultatului: se sustine ca am fi in prezenta culpei doar in ipoteza in care exista
posibilitatea evitarii rezultatului. aceasta este o conditie adaugata de doctrina.

Culpa fara prevedere autorul nu prevede trebuia sa prevada dar la cazul concret nu poate il
achitam caz fortuit.

3.Intentia depasita(praeter intentie)


Def: Exista intentie depasita atunci cand fapta (actiunea sau inactiune) intentionata produce un
rezultat mai grav imputabil cu titlu de culpa autorului.
-pana la codul actual nu beneficia de reglementare speciala

Structura:
Actiunea/inactiunea initiala a autorului: actiunea cu intentie dorind producerea unui rezultat prevazut
de legea penala, iar in raport cu acesta e intentie.
Pe cauzalitate: se produce un rezultat mai grav legat de primul si imputabil ca si culpa autorului.

Structura:
-autorul actioneaza cu intentie , pe cauzalitate acest rezultat se agraveaza
INTENTIA +CULPA =INTENTIA DEPASITA
-din cauza culpei autorului se depaseste intentia initiala ajungandu-se la un rezultat mai grav.
Art 195
RIL 20/2008- ipotezele de infractiuni praeter intentionate
Structura:
(1)intentie directa +o culpa fara prevedere
Ex: o lovitura de pumn in fata, victima cade, se impiedica si da cu capul moare
(2)intentie directa +culpa cu prevedere
Ex: lovituri cauzatoare de moarte de la un boxer.
(3)intentie indirecta +o culpa fara prevedere
Ex:autorul imi da un pumn -are o intentie directa pt o lovire; accepta o vatamare corporala- intentie
indirecta(desi nu o doreste, pierderea simtului dar accepta), ma impiedic si mor(culpa fara prevedere)
(4)intentie indirecta +culpa cu prevedere

-toate elementele de intentie si culpa vizeaza acelasi subiect pasiv!!!

Distinctia dintre praeter intentie si intentie eventuala


la praeter intentie: indiferent de structura pt rezultatul mai grav are culpa
intentie eventuala: pt rezultatul mai grav avem intentie si prevedere

Distinctia dintre praeter intentie si culpa


praeter intentie: am un rezultat initial pt care am o intentie, acel rezultat trebuie sa fie mereu
prevazut de legea penala.
-ne trebuie o cauzalitate pe norma!
la culpa: rezultatul nu e prevazut de legea penala(ma grabeam pt ca vroiam sa ma spal)
-Ex: A il ucide pe al doilea braconier: inculpatul raspunde pt 2 infractiuni: una intentionata de
braconaj(prev de legea penala) si una din culpa pt braconaj(il ucide pe al doilea braconier- nu e
prevazuta de legea penala). El raspunde pt ambele infractiuni, nu putem sa le legam!! Nu avem o
praeter intentie.

Praeter intentia nu trebuie confundata cu actiunea progresiva


Praeter intentia poate fi: prograsiva sau instantanee

Scopul si mobilul infractiunii


Scopul infractional este finalitatea, obiectivul urmarit de autor prin savarsirea infractiunii.
Cand e prevazut de lege =scop special, el poate avea mai multi valenti:
(1)element constitutiv: ex art 228
(2)circumstanta atenuanta: nu avem negru pe alb reglementata
(3)circumstanta agravanta: ex art 189

Mobilul infractional este elementul subiectiv care-l determina pe om sa treaca la savarsirea


infractiunii
(1)element constitutive: ex art 297(2)-abuz in serviciu prin ingradirea drepturilor
(2)circumstanta atenuanta: nu avem negru pe alb reglementata
(3)circumstanta agravanta: ex omorul prin interes material(ucigasul va dobandi pe cale legala anumite
beneficii materiale: mostenitorul)

Mobilul: elementul care te determina sa treci la savarsirea faptei


Scopul: post factum ce speri sa obtii prin savarsirea infractiunii

Antijuridicitate(caracterul nejustificat)

Desemneaza contradictia intre actiunea sau inactiunea autorului si exigentele ordinii juridice.

Ne concentram pe acele cauze care inaltura raspunderea penala cauzele justificative(art18CP)

Cauzele justificative
-sunt circumstante reale, deoarece privesc fapta;
-fiecare cauza jusificativa in parte necesita intrunirea cumulativa a unor elemente obiective si
subiective.
-odata ce este incidenta o cauza justificativa nu se va putea lua nicio sanctiune de drept penal
1.Legitima aparare(art 19CP)
-compozitie binoma: ATAC(mai multe conditii cumulative: verificam toate conditiile cumulative pe
care le impune legea; daca acestea sunt toate ne mutam sa analizam apararea) +APARARE(

Atacul trebuie sa fie:


1.material(o fapta de amenintare nu va verifica aceasta conditie)
2.atacul material trebuie sa fie imediat:
-iminent: pe punctul de a se declansa
-in curs de desfasurare: se poate intervene si inainte de declansarea efectiv in momentul imediat
anterior
3.direct: impune sa nu existe obstacole intre cel care ataca si cel care se apara, obstacole care ar
inlatura acest caracter
4.injust: atacul sa nu fie cumva justificat el de o cauza justificativa. Ex: 2 politisti vin sa ma ridice
de acasa pt ca au o hotarare din partea unui judecator, atacul lor este just.
Sursa atacului intotdeauna poate sa fie doar OMUL!!
5.valorile de la articolul 19(2): persoana celui atacat, drepturile, etc.

Apararea trebuie:
1.sa fie o fapta(de a ma apara; apararea sa fie prev de lege) prevazuta de legea penala
2.trebuie sa fie necesara(sa intervina cat atacul era imediat, sa vizeze persoana agresorului si sa aiba
aptitudinea de a inaltura atacul -conditia idoneitatii)
3.apararea trebuie sa fie proportionala cu atacul

Curs 11
2.Starea de necesitate
Potrivit art 20 CP este o stare de necessitate persoana care savarseste fapta prev de legea penala care
viata, integritatea corporala, sanatatea ori a altei persoane, un bun important al sau sau al altei
persoane sau un interes general daca urmarile faptei nu sunt vadit mai grave decat cele care s-ar fi
putut produce in cazul in care pericolul nu era inalturat.

Doua elemente:
-stare de pericol care ameninta
-actiunea de salvare: fapta tipica a carei juridicitate

Legitima aparare(art 19)


Terminologie: atac, respectiv aparare
Sursa: atacul provine doar dintr-o actiune umana
Persoana vatamata prin fapta tipica: subiectul pasiv: atacatorul(cel care a generat atacul). Poti sa
intervi si pentru salvarea unui tert pt ca nu inseamna doar autoaparare.
Alternativele pe care le are cel care comite fapta tipica: cel atacat este libera sa aleaga orice modalitate
de a inaltura atacul(poate si sa riposteze si sa fuga) nu este tinut sa aleaga fapta mai putin
vatamatoare insa depinde de proportionalitatea cu care il ataca si atacatorul
Modul in care se probeaza: de regula trebuie probate, exista unele situatii in care este prezumata in
cond art 19(3)CP in care se institutie o prezumtie de legitima aparare pt fapte de patrundere intr-un
domiciului. Prezumtia este una relativa care poate fi rasturnata prin proba contrara, Ministerul Public
trebuie sa dovedeasca ca una dintre conditii nu era indeplinita. Potrivit NC avem 2 situatii in care
opereaza aceasta prezumtie: 1.daca patrunderea are loc in timpul zilei atunci trebuie ca aceasta
patrundere sa se faca prin violenta, viclenie sau alte asemenea mijloace; 2.daca patrunderea se face in
timpul noptii prezumtia opereaza indiferent de modalitatea in care s-a patruns in acea locuinta.
Intotdeauna vom avea nevoie de proportionalitate: sunt indeplinite toate conditiile apararii si atacului-
prezumtia nu afecteaza cu nimic, doar ca rastoarna sarcina probei(dar cum am zis fapta poate fi
dovedita ca a fost disproportionata)
Persoanele care pot invoca aceasta cauza justificativa: poate fi invocate de orice persoana atacata.
Efecte: Legitima aparare inlatura intotdeauna raspunderea civila pt ca persoana prejudiciata isi asuma
riscul suportarii prejudiciului care decurge din

Starea de necesitate(art 20)


Terminologie: o stare de pericol, respectiv o actiune de salvare
Sursa: starea de pericol poate avea o gama larga: poate proveni din actiunea unui animal, un fenomen
natural, o cauza tehnica poate avea si o actiune umana(cand e actiune umana poate fi actiunea injusta
sau justa)
Persoana vatamata prin fapta tipica: subiectul pasiv: un tert care de multe ori nici nu e implicat in
starea de pericol(atat o persoana fizica determinata) se poate intampla in mod ocazional ca subiectul
pasiv sa fie autorul faptei ilicite cand vorbim de o infractiune care are la baza o actiune umana.
Alternativele pe care le are cel care comite fapta tipica: cel care vrea sa inlature starea de pericol
trebuie sa fie mai grijuliu, poate sa aleaga fapta tipica doar daca este singura cale de inlaturare a
pericolului, tertul trebuie protejat pentru ca nu are nicio vina,este strain de starea pericolului, altfel
decat protejam atacatorul. Daca are mai multe modalitati trebuie sa o aleaga pe cea mai putin grava.
Modul in care trebuie probata: trebuie intotdeauna dovedita, cel care o invoca trebuie sa o dovedeasca
si procurorul este tinut sa verifice daca este sau nu stare de necesitate.
Persoanele care pot invoca aceasta cauza justificativa: in principiu poate fi invocate de oricine, mai
putin cele care au obligatia de a se sacrifica: persoanele care prin prisma profesiilor au obligatia de a
infrunta pericolul: pompierul, capitanul vasului(acestea actioneaza in stare de necesitate, nu o pot
invoca in interes propriu, profesia lor ii pune in situatia de a-i salva pe altii, nu in interes propriu, insa
aceasta obligatia nu poate fi dusa la absolut: pompierul nu e obligat sa intre intr-o cladire care se
darama automat).
Efecte: Persoana prejudiciata este tertul, starea de necesitate nu inlatura intotdeauna raspunderea
civila. Potrivit art 1361C.civ atunci cand pt salvarea valorii sociale/persoane/bunurilor deteriorare ale
altei persoane , beneficiarul actiunii de salvare este tinut sa repare prejudicial potrivit regulilor de la
imbogatirea fara justa-cauza.

Daca fapta este indreptata impotriva atacatorului este legitima aparare. Ex: un student vrea sa dea foc
facultatii, eu il pocnesc in cap, comit fapta in legitima aparare.

3.Exercitarea unui drept si indeplinirea unei obligatii(art 21 CP)


Avem 3 cauze justificative:
a)exercitarea unui drept
b)indeplinirea unei obligatii: 1.legale; 2.comanda autoritatii legitime(indeplinirea unei obligatii impusa
de autoritatea legala.

a)Exercitarea unui drept: comiterea faptei tipice este lasata la latitudinea subiectului. El nu este obligat
sa savarseasca aceasta fapta, daca o savarseste fapta lui este aparata de raspundere intrucat este
licita/justificata.
Ex: folosirea armei din dotare cu repectarea dispozitiilor legale =>e licit
drept de corectie al parintilor asupra copiilor; autorul unei infractiuni flagrante poate fi retinut de
oricine si apoi predate politiei =>savarsirea unei fapte ilicita e permisa, cu trimiterea la alta
norma(civila).

b)Indeplinirea unei obligatii:


Spre deosebire de ipoteza anterioara cand comiterea faptei tipice este lasata la latitudinea subiectului,
in aceasta ipoteza comiterea faptei tipice este obligatorie, este impusa subiectului, el nu poate alege
daca o savarseste sau nu.
1.Indeplinirea obligatiei care decurge direct din lege.
Ex: o persoana care este interogata drept ca martor, trebuie sa zica tot ce stie, chiar daca aceasta
imprejurare este desemnata ca fapta tipica.

2.Indeplinirea obligatiei: comanda autoritatii legitime


-persoana este obligata sa comita fapta tipica prin ordinul unei autoritati: comandata autoritatii
legitime.
Ordinul de a comite fapta trebuie:
- sa provina de la o autoritate: persoana fizica, juridica care exercita autoritatea de stat , nu poate opera
aceasta cauza jusificativa in zona raporturilor de dr privat
-ordinul sa fie emis in forma ceruta de lege
-ordinul sa nu fie vadit ilegal. Ordinul poate sa fie legal sau ilegal dar nu poate fi vadit ilegal. Este
tinut subordonatul sa execute ordinul ori de cate ori respectivul ordin nu este vadit ilegal, si chiar daca
el isi da seama ca ordinul este ilegal trebuie sa il execute daca nu e vadit ilegal.

Diferenta: un ordin este vadit ilegal atunci cand nu are nici macar aparenta de legalitate(act
administrativ inexistent, emis de o persoana care nu are nimic de-a face cu emiterea ordinului), in
vreme ce un ordin este doar ilegal atunci cand pastreaza aparenta de legalitate.
Un ordin poate fi vadit illegal cand in substanta sa contravine flagrant unor principii fundamentale ale
dr intern sau international(mai ales in material drepturilor omului).

4.Consimtamantul persoanei vatamate: opereaza ca si cauza justificativa daca sunt indeplinite mai
multe conditii:
a)consimtamantul trebuie sa fie valabil exprimat. In penal nu intereseaza existenta capacitatea de
exercitiu din dr civil, chiar o persoana fara capacitatea de exercitiu poate consimti. Daca persoana a
inteles semnficatia reala a actului, poate consimte. Nu ne intereseaza capacitatea de exercitiu ci ne
intereseaza daca in mod concret si-a dat seama de semnificatia actului la care consimte.
b)consimtamantul sa provina de la titularul valorii protejate. Este foarte important sa verificam cine e
subiectul pasiv
c)consimtamantul trebuie sa fie actual, prealabil comiterii faptei si sa se mentina pe toata durata
acestuia. Ratificarea ulterioara de catre persoana vatamata nu inseamna consimtamant.
d)consimtamantul trebuie sa fie determinat, in sensul de a se preciza care este fapta la care se consimte
uneori nu e neaparat sa se identifice autorul faptei. Fapta care se comite este bine precizata(de aceea
trebuie sa fie determinat).
e)consimtamantul sa priveasca o valoarea disponibila.
Valorile indisponibile: dreptul la viata nu opereaza consimtamantul indiferent daca valorile sunt din
culpa sau intentie, alterarea integritatii fizice(ex: tai o mana)
Valorile disponibile: patrimoniul, unele valori personale, in cazul faptelor care aduc atingere
integritatii fizice. Nu este justificata o alterare a integritatii fizice.

Consimtamantul prezumat nu ne este cerut ca bibliogafie obligatorie.

Curs 12
Imputabilitatea

Fapta prevazuta de legea penala +comisa cu vonovatie +nejustificata +imputabila persoanei care a
comis-o.
Def: Imputabilitatea(reprosabilitatea) reprezinta un repros facut autorului pe motivul ca acesta a
actionat altfel decat i-ar fi cerut ordinea juridica.

Componente cumulative
1.Fapta sa fie comisa de o persoana care actioneaza in conditii de responsabilitate.
2.Autorul sa actioneze cunoscand imprejurarile relevante pentru fapta sa tipica si cunoscand caracterul
nejustificat al faptei sale.
3.Autorul sa poata la cazul concret sa se conformeze cerintelor normei penale.

Responsabilitatea +cunoasterea faptei +exigibilitatea(1+2+3 componente in forma simplificata)

1.Responsabilitatea:
-minoritatea
-iresponsabilitatea
-intoxicatia
cauze care inlatura componenta responsabilitatea din imputabilitatea
-daca nu vom avea una dintre aceste cauze vom pleca mai departe

2.Cunoasterea faptei si caracterul nejustificat


-eroarea
Singura care inlatura cunoasterea

3.Exigibilitatea
-exces neimputabil
-constrangere fizica
-constrangerea morala
-cazul fortuit

1.Responsabilitatea desemneaza starea psihologica,biologica si fizica a persoanei de a percepe


caracterul faptei sale in sensul de a-si da seama de valoarea si semnificatia ei sociala, precum si de a-si
putea diriga si controla vointa in raport de fapta comisa.

Cauze care inlatura responsabilitatea


a)Minoritatea: nu este imputabila fapta comisa de un minor care la momentul comiterii acesteia nu
indeplinea conditiile pentru a raspunde penal.
Sediul materiei: art 27CP.
Aceste conditii apar la art 113 CP diferente in functie de varsta copilului
-pana la 14 ani minorul NU raspunde penal este o prezumtie legala absoluta(nu poate fi rasturnata)
-intre 14 si 16 ani minorul de asemenea se presupune ca actioneaza fara discernamant, dar se poate
face proba contrara proba contrara consta in faptul ca are discernamant: printr-o expertiza
psihiatrica(art 184 CPPEN) face proba. Aceasta expertizarea este obligatorie.
-intre 16-18 ani minorul este prezumat ca are discernamant, dar aceasta prezumtie poate sa fie
rasturnata demonstrandu-se printr-o expertiza psihiatrica ca a actionat fara discernamant.
ne intereseaza varsta la momentul comiterii faptei!!

Discernamantul este faptul de a face diferenta intre ce e bine si ce e rau, nu masuram Qi aici.

Minorii care nu au discernamant vor fi achitati in penal pt ca le lipseste imputabilitatea se vor lua
masuri de protectie prevazute de legea 272/2004: supraveghere specializata sau de masura
clasamentului la o familie extinsa,la o familie substitutiva sau unui centru.
Minoriilor infractori(16-18 ani) le aplicam masuri educative .
b)Iresponsabiltiatea(art28CP) nu este imputabila fapta comisa de o persoana care in momentul
comiterii ei(a faptei) nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea sa le
controleze din cauza unei boli psihice sau a altor cauze.
Persoana nu are discernamant: ii lipseste fie dintr-o boala sau alte cauze
Boli psihice: schizofrenie, alhzeimer.
Alte cauze: alte ipoteze decat cele de boli psihice, in care omul comite fapta in lipsa de discernamant:
somnul, somnambulismul, hipnoza fara consimtamant sau cu consimtamant viciat.

c)Intoxicatia (art 29CP) comisa de o persoana care la momentul comiterii acesteia(a faptei) nu putea
sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea sa le controleze ca urmarea a unei
intoxicatii involuntare cu alcool sau cu substante psihoactive(droguri, stupefiante,etc).
Substantele psihoactive art 241 din legea 187/2012 vor fi determinate prin lege la propunerea
ministerului sanatatii.
Ca sa fie cauza de neimputabilitate trebuie ca intoxicatia sa fie : INVOLUNTARA+COMPLETA
(conditii cumulative).
Intoxicatia mai poate fi element constitutiv pt anumite infractiuni: conducerea pe drumuri publice sub
influenta bauturilor alcoolice.
Daca intoxicatie este VOLUNTARA si INCOMPLETA poate sa fie circumstanta agravanta generala
in ipoteza in care este anume provocata in vederea savarsirii de infractiuni. De asemenea ar putea sa
fie o circumstanta atenuanta judiciara.

Ce se intampla daca autorul isi provoaca starea?


Actionarea in cauza(action libera in causa): desemneaza ipoteza in care autorul comiterii faptei era
iresponsabil, nu avea discernamant, dar la un moment anterior cand era responsabil si-a provocat cu
intentie sau din culpa cauza viitoarei sale iresponsabilitati.
La momentul comiterii se verifica existenta discernamantului; precum forma de vinovatie cu care isi
provoaca starea: cu intentie sau culpa si in functie de asta atrage raspunderea. Se va repercurta culpa
sau intentia asupra faptei savarsite.

2.Eroarea (art 30CP): desemneaza o cunoastere gresita a realitatii natural sau normative care
distorsioneaza perceptia agentului(autorului) asupra rezultatului faptei sale.

a)Eroare asupra tipicitatii(asupra elementelor constitutive,asupra prevederii in legea penala)


-nu este o cauza de neimputabiltate, efectul ei priveste conditia vinovatiei(inalturand-o cu totul sau
modificand-o). art 30(1)-(4) CP. Omul nu cunoaste un element tehnic
Componente
eroare de fapt: Ex: o eroare de fapt asupra subiectului pasiv(vede o fata care crede ca are 17 ani si
intretine raporturi sexuale)Elementul constitutive:varsta subiectului pasiv.
eroare de drept: toate erorile de dr sunt erori de dr extrapenal(Civil)

Eroare:
-invincibila. Ex: fata din ex erorii de fapt prezinta un buletin fals care arata ca are 21 ani, barbatul
astfel nu putea evita. O eroare invincibila(ca e de fapt sau ca e de drept extrapenal) inlatura vinovatia!
-vincibila(culpabila)-putea sa fie evitata. Simpla indoiala nu este eroare. Nu inlatura vinovatia, inlatura
intentia si retine culpa.

b)Eroare asupra antijuridicitatii(asupra caracterului nejustificat). Art 30(5)CP


-sub rezerva intrunirii conditiilor, eroarea asupra antijuridicitatii este veritabila cauza de
neimputabilitate.
Desemneaza ipoteza in care autorul actioneaza crezand ca fapta e permisa de ordinea juridica.
Imbraca 2 ipoteza:
1.ipoteza in care autorul nu cunoaste absolut deloc norma incidenta in cauza.
!Omul crede ca actioneaza just, sa nu se confunde cu eroarea asupra elementelor constitutive unde
omul nu cunoaste un element tehnic.
2.ipoteza in care autorul actioneaza crezand ca sunt intrunite conditiile unei cauze justificative.
eroare de fapt: ex cu barajul de la Tarnita
eroare de drept:

Eroarea:
-invincivila asupra antijuridicitatii(indiferent ca este de fapt sau de drept) va duce la inlaturarea
imputabilitatii, fapta nu va putea fi reprosata autorului. Doar aceasta produce efect in sensul inlaturarii
imputabiltiatii.
-vincibila asupra antijuridicitatii nu va produce niciun efect, forma de vinovatie ramane intentia, fapta
este imputabila si maxim instanta va putea retine facultativ o circumstanta atenuanta.

Invincibil la cazul concret pt persoana respectiva

Daca obiectul erorii poarta asupra tipicitatii, eroarea poarta asupra elementelor constitutive:
subiect,obiect,latura obiectiva.

Curs 13
3.Exigibilitatea conduitei cu cerintele normei juridice
-desemneaza posibilitatea concreta ca faptuitorul sa respecte cerintele(exigentele) normei de
incriminare.

a)Constrangerea fizica
Sediul materiei: art 24 CP
Def: nu este imputabila fapta penala comisa din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a
putut rezista.
-reprezinta presiunea de natura fizica exercitata de o forta externa si irezistibila asupra faptuitorului
care-i inlatura posibilitatea de a-si controla actiunile determinandu-l sa comita fapta prevazuta de legea
penala.
Sursele constrangerii: fapta omului(vatamarea unei terte persoane), un fenomen natural(cutremur),
actiunea unui animal, o imprejurare de origine tehnica
-aceasta presiune trebuie sa fie totala si irezistibila, incat faptuitorul sa nu se poata sustraga acestia,
faptuitorul este impins de presiune sa comita actiunea, este pur si simplu un instrument el.

In sistemul german constrangerea fizica inaltura actiunea.

b)Constrangerea morala
Sediul materiei: art 25 CP
Def: nu este imputabila fapta penala comisa din cauza unei constrangeri morale exercitate prin
amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori al altuia si care nu putea fi inlaturat
altfel.
-vizeaza psihicul persoanei
Sursa constrangerii: doar omul.
Conditii cumulative:
1.sa existe o constragere printr-un pericol grav, iminent, injust si inevitabil(sa nu existe o alta
posibilitate de inlaturare a raului). Toate trebuie analizate in concreto.
Ex: simplul apel la autoritati nu e de ajuns in cazul organizatiilor criminale
2.o proportie intre raul care face obiectul amenintarii si respectiv fapta care se solicita a fi savarsita

c)Excesul neimputabil
Sediul materiei: art 26 CP
(1)Exces neimputabil de legitima aparare: este cauza de neimputabilitate incidenta in cazul faptei
comise de o persoana aflata in fata unui atac, dar care depaseste proportia apararii din cauza tulburarii
sau temerii initiale cauzate de atac.
Conditiile excesului neimputabil: exista toate conditiile atacului de la legitima
apare:direct,imediat,injust,etc; exista toate conditiile apararii mai putin proportionaltatea.
3.daca aceasta tulburare sau temerii de la atacul initial se va putea retine cauza(exces) de
neimputabilitate de legitima aparare
*daca disproportia nu este datorata tulburarii sau temerii fapta este imputabila, avem infractiune si
discutam de o eventuala circumstanta atenuanta asa numitul exces scuzabil

(2)Exces neimputabil de stare de necessitate


Conditiile cumulative: 1.avem toate conditiile starii de pericol; 2.avem toate conditiile actiunii de
salvare, mai putin proportia: salvarea produce urmari vadit mai gravedecat cele care s-ar fi produs
daca nu se inlatura pericolul; 3.faptuitorul nu realizeaza ca urmarile vor fi sau sunt vadit mai grave.
*daca isi da seama de urmarile vadit mai grave cand salveaza, atunci cade cauza de neimputabiltae si
vom discuta de o circumstanta atenuanta.

d)Cazul fortuit: nu este imputabila fapta penala al carei rezultat e consecinta unei imprejurari care nu
putea sa fie evitata.
Sediul materiei: aart 31CP
Premisa: avem o conduit initiala care pate fi licita sau ilicita peste care se suprapune o imprejurare
imprevizibila care conduce astfel la un rezultat tipic(prev de legea penala).
Ex: mi-am luat o masina noua, care nu mergea franele, iar eu lovesc un om.
Sursa imprejurarii imprevizibile: imprejurare tehnica, om(imi apare un copil in fata masinii si il
lovesc desi mergeam cu 30/h), animal, fenomen natural.

Etapele infractiunii intentionate


(Tentativa)

La orice infractiune avand la baza intentia exista asa numitul drum infractional(iter criminis) care
incepe prin aparitia ideii infractionale si de regula se incheie cu consumarea infractiunii.
Avem 2 mari etape:
I.Faza interna
II.Faza externa: va avea mai multe subetape:
-etapa actelor de pregatire
-etapa actelor de executare(TENTATIVA)
-etapa infractiunii in forma consumata

I.Faza interna cuprinde totalitatea proceselor de natura psihica ce conduc la adoptarea hotarii de a
comite infactiunea.
Are 3 etape:
1.Aparitia ideii
2.Deliberarea
3.Luarea rezolutiei sau hotararii

1.Aparitia ideii poate fi rezultatul propriilor procese psihice ale autorului sau poate sa apara ca urmare
a influentei(instigarii) de la o alta persoana.
2.Deliberarea(lupta motivelor): cantarirea avantajelor si dezavantajelor care ar putea proveni din
savarsirea infractiunii. Exista la toate infractiunile intentionate(la intentia reprentina e mai scurta, la
cea premeditata mai lunga, la cea de baza e la mijlocul intervalului)
3.Luarea hotararii: etapa finala caracterizata de adoptarea hotararii si formarea rezolutiei infractionale
care de principiu se va pastra neschimbata pe intreg drumul infractional.

Observatii:
-niciodata faza interna nu se sanctioneaza!!(atentie la faza oratorica desemneaza ipoteza in care imi
exteriorizez faza interna catre alte persoane si nu catre victima: va fi sanctiune, dar nu sanctiune pt
faza interna ci pt amenintare daca exteriorizez catre victima)

II.Etapa externa
1.Etapa actelor de pregatire: desemneaza totalitatea actelor savarsite de faptuitor prin care acesta
urmareste inlesnirea comiterii viitoarei faptei, ascunderea acesteia ori asigurarea castigurilor care vor
urma din savarsirea faptei.

Clasificari fundamentale
*Dupa natura actului de pregatire:
-acte material si acte intelectuale
Ex: acte material: asigura spatii de depozitare; acte intelectuale: procurare de sprijin tehnic

*Dupa caracterul actelor:


-acte licite: cumpararea unui garaj, cumpararea unei arme
-acte ilicite:

Actele de pregatire nu pot exista decat la infractiuni care au la baza un element intentional(intentie
directa,indirecta si depasita) deoarece devine act de pregatire tocmai pe ideea ca este un mijloc pt
savarsirea viitoarei fapte.
Actele de pregatire pot exista la intentie reprentina, respectiv pot sa nu fie prezente la intentia
premeditata.
Intentia premeditata poate sa apara la omisiunea proprie.
!Actele de pregatire ca atare nu se pedepseste. Argumente:
-cele mai multe au caracter echivoc, nerelevand intentia pentru o fapta anume
-de multe ori actele de pregatire sunt licite
-ar fi ilogic sanctionarea actului de pregatire cand poate actul de executare nu va fi sanctionat
-pedepsirea este un stimulent pt autor sa nu paseasca in etapa tentativei

Prin exceptie actele de pregatire sunt sanctionate in 2 situatii distincte:


a)ipoteza cand legiuitorul le asimileaza tentativei(articolul 412CP: se considera tentativa si producerea
pt comiterea infractiunii ..)
b)ipoteza in care legea incrimineaza actul de pregatire ca infractiune distincta de sine statatoare(art
314CP:infractiuni de fals de moneda si alte valori)

2.Etapa actelor de executare(TENTATIVA)


Sediul materiei: art 32-34CP
Def: Tentativa reprezinta punerea in executare a intentiei de a savarsii infractiunea, intentie care insa a
fost intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Tentativa presupune 2 elemente cumulative: element subiectiv(intentie)+element obiectiv(act de
executare) +sa nu se produca rezultatul indiferent de motiv.

Conditiile cumulative de existenta:


1.Existenta intentiei (elementul subiectiv)
-din textul de lege reiese clar ca tentativa este posibila doar la faptele intentionate
-stabilirea formei de vinovatie si a tipului de intentie va fi realizata dupa criteriile deja
analizate(formele de vinovatie)
-forma de vinovatie a tentativei va fi identica cu forma de vinovatie autorului in raport de viitoare
infractiune consumata
2.Existenta unui act de executare(criteriul obiectiv)
Distinctie intre actul de pregatire si actul de executare: avem mai multe teorii:
1.Teoriile subiective care fac distinctia intre cele 2 tipuri de acte dupa reprezentarea subiectiva a
agentului bazandu-se pe ideea ca actul de pregatire este echivoc , iar actul de executare este univoc.
2.Teoriile obiective dintre care se remarca de departe asa numita teorie obiectiv formala: considera ca
e act de executare doar actiunea expres prevazuta in norma de incriminare(la furt: incercarea de luare;
la omor: incercarea de ucidere). Are multe problem in practica
3.Teoriile hibride: teorie a actelor sau a pasilor intermediar: se va pleca de la regula ca actul de
executare este cel din norma (identificat potrivit teoriei obiectiv formale), dar in plus vor fi acte de
executare si actele aflate in relatie functionala cu actul de executare formal, respectiv in imediata
vecinatate temporala a acestuia.
Ex: Pe aceasta teorie va fi act de executare si deschiderea usii cotetului, desi nu a reusit sa fure gaina.

3.Intreruperea actului de executare sau neproducerea rezultatului indiferent de motiv