Sunteți pe pagina 1din 4

Patimile i nvierea Mntuitorului

Patimile Domnului

Executia lui Iisus din Nazaret prin rastignire e faptul cel mai clar stabilit al vietii
Sale. Ce anume poate sa ne spuna despre moartea lui Iisus o abordare
reflectata, ba chiar una istoric-critica? De ce Iisus a murit in acest fel, si nu in
altul?

Rastignirea era la romani o forma de tortura atat de violenta si de


cruda, incat Cicero spunea ca nici un cetatean roman n-ar trebui nici
macar sa auda de ea, cu atat mai putin s-o vada. Rastignirea era, cu
alte cuvinte, un spectacol atroce si de neprivit de aceea persoanele
decente nu trebuia sa fie expuse la ea. Era rezervata rebelilor politici. Pentru
Roma, Iisus a murit ca rebel politic, fapt atestat de invinuirea
Sa: Acesta e Iisus, Regele iudeilor.

Cealalta problema e de ce anume a fost condamnat Iisus de catre sanhedrin,


unde stim ca a fost sub acuzatia de a fi un fals profet? Cele doua scene ale luarii
sale in batjocura sustin aceste viziuni, pentru caparodierea invinuirii era
adeseori folosita ca luare in batjocura a condamnatului.Prin urmare, ca
rebel politic Iisus a fost parodiat ca rege imbracat in haina de purpura
si coroana de spini; iar ca fals profet a fost luat in deradere cu jocul de
lovituri si palme date pe la spate cu indemnul: Proroceste, Hristoase,
cine te-a lovit! (Mt 26, 68).

Istoriceste vorbind, pe Iisus l-au dus la moarte o spectaculoasa


ciocnire de imprejurari, intrigi si falsuri religioase si politice etc. Aceasta
moarte a avut un impact nemijlocit asupra invataturii lui Iisus si a adeptilor
Sai. Deoarece invatatura lui Iisus atat cuvintele, cat si fap tele Sale
erau atat de inseparabile de persoana Sa, incat pentru ucenicii Sai
moartea Lui a fost o catastrofa totala. Iisus nu era un Socrate, a carui
invatatura sa poata fi separata de persoana lui si transmisa intr-o scoala de
gandire. Iisus propovaduia venirea Imparatiei lui Dumnezeu. Ucenicii Lui I-au
cerut sa sada aici de-a dreapta si de-a stanga Sa. Or, moartea Lui a
fost sfarsitul asteptarilor lor mesianice, nimic altceva decat
o discreditare totala a tot ceea ce El spusese si facuse. Prin urmare, Iisus
a murit abandonat de ucenicii Sai, fapt care insemna ca moartea lui Iisus
trebuia sa fie sfarsitul adeptilor Sai.
Cum anume se integreaza aspectele istorice ale mortii lui Iisus in teologia
Bisericii? In lumina Invierii Biserica vede moartea lui Iisus ca pe o
jertfire de sine de bunavoie, o fapta mantuitoare a lui Dumnezeu. Mai
poate fi insa spus ceva daca ramanem in limitele Iisusului istoric rastignit? Cu
alte cuvinte, ce anume putem spune despre moartea lui Iisus vazuta prin
ea insasi?

De mare ajutor ne sunt aici reflectiile cuprinse intr-o cartulie scrisa in secolul IV
de sfantul Atanasie cel Mare. In ciuda titlului, Despre intruparea Cuvantului
lui Dumnezeu, o mare parte a acesteia trateaza de fapt despre moartea lui
Hristos. De interes aici e explicatia data de sfantul Atanasie felului in
care Hristos a murit asa cum a murit. Sfantul Atanasie vede
imprejurarile istorice si detaliile mortii lui Hristos drept o marturie a
caracterului ei providential. El face urmatoarele observatii, pe care le vom
dezvolta:

. Moartea a fost publica, prin urmare n-a putut fi negata. Cu alte


cuvinte, Iisus nu a murit de unul singur, in pustie, acasa, sau in fata lui Petru,
Iacob si Ioan. A murit in fata tuturor prieteni si dusmani deopotriva.
Mai mult, moartea Sa a fost verificata cu o lovitura de lance si de
marturia centurionului roman care-si risca viata daca Iisus nu era mort.
Romanii intelegeau moartea; lancea lasase o rana adanca (unele
explicatii medicale moderne ale sangelui si apei ne spun ca atunci cand
centurionul L-a impuns pe Iisus i-a strapuns inima). De aceea Toma a do-
rit sa vada acea rana, pentru ca daca Iisus avea urma ei, atunci El murise fara
nici o indoiala. Prin urmare, moartea lui Iisus n-a fost negata de nimeni din cei
prezenti, si tocmai de aceea i s-a cerut lui Pilat sa puna o garda la mormantul
Sau tocmai pentru ca era mort.

2. Sfantul Atanasie spune ca era cea mai rea moarte cu putinta, astfel
ca nimeni sa nu-L poata acuza de lasitate.Iisus a murit torturat de romani in
public, sub acuzatii false, degradat, parasit si injosit, si in fata propriei
Sale mame. Pe scurt, in plina tragedie si groaza omeneasca.

3. Iisus si-a pastrat trupul intreg, nici un os nefiindu-I zdrobit, ca un


miel pascal sacrificat (Ies. 12,46; In19,36). N-a murit ca Pavel, decapitat;
nici ca tefan, lapidat(FA 7,59); nici aruncat intr-o prapastie (Lc 4,29); nici prin
hemoragie din cauza flagelarii, cum scrie un articol care analizeaza moartea Sa
ca ar fi trebuit sa moara daca n-ar fi fost rastignit.

4. Sfantul Atanasie subliniaza ca n-a fost o moarte naturala din cauza


bolii sau varstei pentru ca aceasta ar fi fost rezultatul unei coruperi
sau degradari, pe care Hristos n-a avut-o, deoarece era fara pacat.

Listei sfantului Atanasie ii mai putem adauga un punct:

5Cel mai cunoscut element istoric al mortii lui Iisus e faptul ca El a murit pe Cruce
adica pe un lemn, pe un pom cum e numita de sfantul Petru (FA 5, 30; 1 Ptr 2, 24).
Cu alte cuvinte, ca sa moara Hristos, Noul Adam, foloseste acelasi instrument ca si
primul Adam, un pom. De aceea Sfantul Pavel face o comparatie intre vechiul Adam
si noul Adam sau al doilea Adam, Hristos (I Co 15, 22, 45), tocmai intr-o discutie a
mortii Sale. Prin lemn, Noul Adam da o noua folosire a mortii asa cum ii place
sa spuna sfantului Maxim Tocmai aceste imprejurari ofera baza cadrului teologic
stabilit ulterior in lumina Invierii; fara ele, acest cadru pur si simplu nu ar
functiona.Modul in care a murit Iisus in public, ca un criminal, strapuns si
pe lemn a ingaduit scriitorilor Noului Testament si primilor Parinti ai
Bisericii sa-L vada mai limpede pe Hristos ca Miel Pascal (injunghiat, fara
nici un os rupt) si ca Nou Adam (care il mantuieste pe vechiul Adam prin acelasi
instrument folosit la caderea sa, pomul).
Daca Hristos ar fi murit de unul singur, unii ar fi putut pune sub semnul
intrebarii daca a murit sau nu cu adevarat. Daca ar fi murit lovit cu pietre,
n-ar mai fi putut fi privit drept Mielul pascal al lui Dumnezeu. Daca n-ar fi
murit pe lemn, n-ar mai fi putut fi vazut ca Nou Adam. Asa cum o face in mod
explicit Invierea, imprejurarile istorice ale mortii lui Hristos nu lasa in mod
implicit nici o indoiala asupra a Cine a fost Cel ce a murit pentru mantuirea
noastra.
una facatoare de viata.
Fiecare evanghelist sinoptic accentueaz n mod diferit rolul prevestirilor Patimilor i
nvierii n structura Evangheliei sale. Pare s existe un consens n rndul
cercettorilor cu privire la faptul c prevestirile Patimilor i nvierii ar reprezenta
puncte de reper n compoziia narativ a Evangheliilor sinoptice. Acest lucru este
afirmat n special n legtur cu Marcu, unde se observ cel mai contient efort de a
folosi prevestirile Patimilor i nvierii pentru a introduce n mod progresiv
evenimentele care trebuiau s aib loc n Ierusalim. n fiecare Evanghelie, se
observ o cretere a intensitii, de la prima prevestire, care se concentreaz pe
aspectul respingerii, la a doua, unde se trateaz tema predrii n minile oamenilor,
i la a treia, unde se insist pe aspectul umilinei i al morii. De asemenea, avem o
trecere treptat de la prezentarea lui Iisus ca vindector i predicator, aspecte ale
autoritii i puterii Sale, la identificare Sa cu Mesia care sufer, este respins i va fi
ucis