Cavitatea nazala este despartita de septul nazal fn doua cavitati numite fose nazale; comunica
cu exteriorul prin nari si cu rinofaringele prin coane.In oasele vecine foselor nazale sunt situate
sinusurile paranazale - cavitaji pneumatice - cu rol de cutie de rozonanfa si de mentinere constants a
temperaturii.
Din punct de vedere fiziologic cavitatea nazala se imparts in doua etaje: unul inferior - respirator - si
altul superior - olfactiv.
Urechea este organul cu funcfie acustic-vestibulara.
Ea este formata din urechea externa" (pavilion si conduct auditiv extern), urechea medie (cavitate
pneumatica situata tn stanga temporalului), separata prin timpan de urechea externa, urechea interna
(formata dintr-un sistem de incaperi - labirint osos -in interiorul carora se afla un sistem de camere -
labirintul membranos).
Urechea extern are functie auditiva, pavilionul avand rol de cornet acustic, conductul auditiv
extern transmite undele sonore. Prin perisorii si cerumenul secretat previne patrunderea prafului fn
urechea interna,. Timpanul participa la auz prin vibratiile pe care le produce sub influenfa undelor
sonore.
Urechea medie transmite undele sonore de la timpan prin oscioare (ciocan, nicovala, scarita) la
fereastra ovala.
Urechea interna - aici se afla organul cortireceptorul auditiv.
Laringele este segmentul cailor respiratorii situat la incrucisarea acestor cai cu calea alimentara.
Este situat sub pielea gatului pe linia mediana.
Este un organ cu dubla funcjie: aerovector si organ al fonatiei.
1
Masuri de prevenire tertiara:
- indrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditiva
- educarea pacientului purtator de proteza cum sa 0 utilizeze pentru a se adapta progresiv la mediul
sonor
- educarea anturajului pentru a sustine psihic pacientul cu hipoacuzie
- examinarea periodica a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp accentuarea surditatii si necesitatea
schimbarii protezei.
RINOLOGIA
a) Sindromul obstructiv, manifestat prin jena in respiratia nazala, respitatie bucala, anosmie
si
voce nazonata.
c) Sindromul secretor, bolnavul poate acuza rinoree seroasa (alergie sau inflamatii virale),
mucoasa (inflamatii cronice), mucopurulenta (cea mai frecventa), sanghinolenta (tumori,
inflamatii), crustoasa (ozena) sau rinolicvoree (LCR scurs prin fistule congenitale sau traumatice).
d) Sindromul senzorial, consta in tulburari ale simtului olfactiv. Pot fi cantitative: hiposmia si
anosmia (respiratorie in obstructia nazala, nervoasa in nevrite), hiperosmia (mai rara), sau
calitative: parosmia (perceperea unui miros inexistent sau denaturat, la gravide, epileptici, isterici)
si cacosmia (perceperea unui miros urat ce nu provine din exterior, subiectiva la cei cu sinuzite
cronice si obiectiva la ozenosi).
e) Sindromul vascular, congestie in inflamatiile acute, cronice, staza; anemie dupa aplicarea de
vasoconstrictoare. Epistaxisul, care se manifesta, ca o scurgere de sange pe orificiile narinare,
uneori numai prin faringe, de unde sangele poate fi scuipat, inghitit sau aspirat.
1. Inspectia se adreseaza atat piramidei nazale cat si fetei in general. Se inspecteaza regiunea
atat in repaos cat si cerand bolnavului sa execute anumite miscari cu muschii mimicii, pentru a
depista o paraliziefaciala (sa se incrunte, sa ridice sprancenele, sa stranga pleoapele, sa arate
dintii, sa fluiere, sa-si umfle obrajii). Piramida nazala poate avea forme diferite in raport de sex,
rasa dar vom considera malformatii acele modificari care au un aspect inestetic: deviatii laterale,
nasul in sa, nasul coroiat excesiv, defecte tegumentare. Cele mai multe afectiuni intalnite la nivelul
piramidei sunt cele dermatologice.
2
. 4 Examinarea nervului facial (VII)
Celulele etmoidale anterioare se palpeaza in unghiul intern al orbitei iar pentru sinusul
maxilar sunt doua puncte: fosa canina (depresiunea situata imediat inapoia bosei canine, ce
corespunde radacinii caninului superior) si orificiul infraorbitar (la aproximativ 5 mm. sub
mijlocul rebordului orbitar inferior).
Este utila cercetarea sensibilitatii cutanate la nivelul fetei, care se face cu ajutorul unei
scame de vata ce se plimba pe tegument, cerand bolnavului (care are ochii inchisi) sa spuna ori
de cate ori simte vata si sa faca atii intre puncte simetrice dreapta-stanga. Hipoestezia
3
sau anestezia tegumentara poate fi determinata de afectiuni neurologice sau O.R.L., tumori de
sinusuri, tumori ale rinofaringelui extinse in endocraniu, tumori ale unghiului ponto-cerebelos.
1. Examenul endocavitar :
a) Narinoscopia este metoda prin care se examineaza vestibulul nazal. Acesta este partea
cea mai anterioara si inferioara a foselor nazale si este captusit cu tegument care prezinta fire
de par (vibrise) si glande sebacee.
. 6 Tehnica narinoscopiei
Fosa nazala este o cavitate aplatizata in sagital. Peretele intern, septul nazal, este rareori si
median, prezinta in partea antero-inferioara o zona bogat vascularizata, cu vase superficiala si
fragile, pata vasculara Kiesselbach. Peretele inferior este orizontal si neted. Peretele anterior
este ingust, practic redus la un sant ce rezulta din unirea peretelui intern cu cel extern. Peretele
superior este si el ingust, santul olfactiv, corespunzator lamei ciuruite a etmoidului, la acest
nivel mucoasa are o culoare galbuie si prezintareceptorii olfactivi. Peretele posterior are o
portiune superioara ce corespunde corpului osului sfenoid, unde se deschide orificiul sinusului
sfenoidal si o portiune inferioara ce comunica larg cu faringele, orificiul coanal. Peretele extern
este anfractuos si prezinta 3 formatiuni osteo-mucoase denumite cornete, inserate cu marginea
externa de-a lungul fosei. Marginea lor interna este libera in lumenul fosei. Fata superioara
priveste si intern si este convexa, cea inferioara este orientata si extern si este concava.
Extremitatea anterioara a cornetelor este mai voluminoasa si se numeste cap, cea posterioara
este mai mica si se numeste coada. Cornetul inferior este cel mai mare, cel superior este cel mai
mic.
Sub fiecare cornet exista un sant denumit meat. In meatul inferior se deschide canalul
lacrimo-nazal. In meatul mijlociu se deschid sinusurile anterioare ale fetei: sinusul frontal in
partea cea mai anterioara a meatului, celulele etmoidale anterioare si sinusul maxilar. In meatul
4
superior se deschid sinusurileposterioare ale fetei, celulele etmoidale posterioare si sinusul
sferoidal.
Mucoasa care captuseste fosele nazale este rosie, umeda, avand structura de mucoasa
respiratorie, cilindric-ciliata cu multe glande mucoase.
Tehnica : se proiecteaza lumina oglinzii frontale la nivelul orificiilor narinare, mana stanga a
medicului este asezata pe capul bolnavului pentru a-l fixa, in mana dreapta medicul tine
speculul nazal ale carui valve le introduce in vestibul dupa care deschide valvele prin apropierea
usoara a manerelor. Dupa directia luminii si a privirii deosebim 2 incidente:
Incidenta orizontala, cand speculul trebuie sa ridice putin varful piramidei, cu care
ocazie se vede partea inferioara a etajului respirator al foselor nazale: cornetul
inferior, intrarea in meatul inferior, seul fosei si portiunea inferioara a septului.
Incidenta oblica, care se obtine prin extensia capului bolnavului: se vede cornetul
mijlociu, partial meatul mijlociu si portiunea corespunzatoare a septului nazal. Mai sus
de meatul mijlociu se gaseste etajul olfactiv al fosei, ce nu poate fi vazut la rinoscopie,
intrucat marginea libera a cornetului mijlociu se aprpie de sept, lasand un spatiu ingust
(fanta olfactiva), ce nu permite vizualizarea elementelor de deasupra sa.
Uneori rinoscopia anterioara este dificila din cauza secretiilor: vom cere bolnavului sa-si sufle
nasul sau vom aspira secretiile (la copil). Alteori tumefierea mucoasei este atat de importanta
incat nu putem vedea decat partea anterioara a fosei; se vor aplica mese de vata sau stilete cu
vata imbibata in vasoconstrictoare ( Adrenalina 1/1000, Efedrina 1-2%, Cocaina 5%) si dupa
cateva minute fosele devin vizibile.
Chiar punctia sinusului maxilar, trepano-punctia sinusului frontal sau cateterismul sinusului
sfenoidal reprezinta metode de explorare sinusala.
1. Functia respiratorie este explorata in practica prin rinohigrometrie. Se aseaza sub narinele
bolnavului un apasator de limba, bolnavul expira deasupra acestuia. Se observa diametrele petelor
de condens de pe suprafata acestuia precum si diferentele eventuale intre cele doua
pete. Oglinda lui Glatzel a fost conceputa pentru o oarecare posibilitate de apreciere cantitativa.
Pentru date precise se pot folosi metode de exceptie ca: rinomanometria, rinoreometria,
rinoreografia.
2. Functia olfactiva se exploreaza in mod uzual intreband bolnavul daca percepe mirosul de
parfum, sapun, flori, alimente alterate, afumate, benzina si nu acizi, alcool care impresioneaza si
terminatiile senzitive. Pentru expertiza sau cercetare exista aparate denumite olfactometre care
pot aprecia acuitatea olfactiva in mod cantitativ. Hipo si anosmiile apar cel mai frecvent in
afectiuni ce determina obstructia nazala dar si in nevrite olfactive (dupa gripa sau alte
neuroviroze) ce au un prognostic functional rezervat.
1. Examenul radiologic
6
a) Oasele proprii nazale sunt vizibile pe radiografii de profil cu raze moi unde se cauta
existenta fracturilor.
c) Pentru sinusurile anterioare ale fetei, incidenta cea mai utilizata este menton-nas-
placa, bolnavul fiind asezat cu fata in jos, cu gura deschisa, peste caseta cu filmul
radiologic. Sinusurile trebuie sa aiba in mod normal o transparenta asemanatoare orbitei.
Se pot vedea voalari (in sinuzite), distrugeri osoase (in tumori), linii de fractura, corpi
straini radioopaci. Pentru sinusul frontal exista o incidenta speciala frunte-nas-placa.
d) Pentru sinusurile posterioare se practica incidenta axiala a craniului Hirtz pe care apare
baza craniului in intregime, inclusiv etmoidul posterior si sinusurile sfenoidale.
2. Examenul bacteriologic :
Se preleveaza secretie nazala sau lichid de spalatura sinusala, se trimite la laborator pentru
examen bacteriologic si antibiograma. In caz de sinuzita maxilara cronica, este bine a se cere si
insamantarea pentru anaerobi. Secretia nazala se poate colecta dupa o provocare cu Iodura de
potasiu pentru cautarea bacilului Hansen, in caz de suspiciune de lepra nazala.
3. Examenul citologic :
Se poate cerceta prezenta eozinofilelor in secretia nazala, ca un test pentru alergia nazala. Se
pot sauta celule neoplazice in suspiciunea de cancer.
4. Biopsia :
Se poate executa din formatiuni tumorale nazale, din mucoasa nazala, dar se poate recolta din
sinusul maxilar prin acul de punctie, punctie-biopsie. Fragmentul recoltat se introduce imediat in
solutie de Formol 10%.
7
EVALUAREA MORFO-FUNOTIONALA A ORGANELOR OTO-RINO-LARINGOLOGICE
- examen de laborator
- secretie otica - se recolteaza in conditii de asepsie pt. examen bacteriologic
-secretie nazala
-exudatul faringian pt. examen bacteriologic
-sange:
-VSH
-leucograma
-TS ( timp de sangerare )
-TC ( timp de coagulare )
EXAMENUL AUZULUI
Examenul funciei auditive se face cu scopul stabilirii capacitii auditive i a sediului topografic
al leziunii.
In acest sens se practic urmtoarele examinri:
acutometrie fonic: se folosete vocea;
acutometrie instrumental: se folosesc ceasul, acumetrele i mai ales diapazoanele;
audiometrie cu aparat.
8
Acumetrie fonic
Acumetria fonic este explorarea funcional a capacitii de auz folosindu-se vocea. Prin aceast
metod se msoar distana la care urechea percepe distinct, n mod clar, vocea optit.
Acumetrie instrumental
Se efectueaz o serie de probe cu diapazoanele pentru a face diagnosticul diferenial ntre
surditate de tip transmisie i cea de tip percepie (proba Rinn, proba Schwabach, proba Weber). Pentru
examinare, diapazonul se pune n vibraie strngnd ntre police i index extremitatea liber a celor dou
ramuri ale diapazonului i eliberndu-le brusc (ca o pictur).
Diapazonul pensat cu degetele se pune n vibraie n faa pavilionului urechii (proba Rinn), pe
mastoid (proba Schwabach) i pe vertex (proba Weber). Se compar audiia pe cale obinuit aerian
(timpanic) cu audiia pe cale osoas i n acest fel se stabilete sediul leziunii, deci i tipul de surditate.
Examenul audiometric
Este o metod modern prin care se stabilesc tipul de surditate i gradul deficienei auditive. Se
efectueaz cu adiometrul prin care se nregistreaz grafic pierderile auditive pe frecvene din scara
tonal. Audiometrele au posibilitatea de a nregistra, pe cale aerian, intensiti pn la 110 decibeli.
Astfel se obin diferite curbe audiometrice.
Proba Weber
Tehnic de lucru
Dup ce diapazonul a fost percutat se aeaz pe vertex. Bolnavul trebuie s perceap vibraiile
bilateral n ambele urechi. n cazul n care bolnavul are tulburri auditive unilaterale, vibraiile se percep
(lateralizeaz). Dac se percepe n urechea bolnav rezult o surditate de transmisie cu lezarea urechii
externe sau medii. Dac se lateralizeaz spre urechea sntoas rezult o surditate de percepie de partea
cealalt cu leziuni n urechea intern.
Proba Rinne
Dup ce diapazonul este percutat se aeaz pe mastoid. Cnd bolnavul anun c nu mai aude
nimic se mut diapazonul n faa conductului autiv extern. n mod normal vibraiile sonore se aud mai
departe, transmisia fiind mai lung. Dac n faa conductului auditiv extern vibraiile nu se mai aud este
vorba de o leziune a aparatului de transmisie i proba Renne este negativ.
9
Proba Schwarbach
Dup ce diapazonul este percutat se aeaz pe mastoida bolnavului i se determin durata de
percepere a vibrailor sonore. Durata de percepere dureaz ntre 20 40 secunde. n cazul n care
perceperea vibraiei este mai prelungit bolnavul prezint o leziune a aparatului de transmisie, iar dac
durata de percepie este mai scurt este vorba despre o tulburare a aparatului de percepie (urechea
intern).
Capacitatea funcional a analizatorului acustic se determin cu aparate speciale numite
audiometre. Ele sunt formate dintr-un generator acustic care emite toate tonurile pure sau compuse pe
care le percepe urechea omului i care pot i modifice intensitatea n limite foarte largi. Ele folosesc
sunete rostite sau de pe un disc care sunt ndreptate ctre receptorul aplicat pe urechea bolnavului. Se
stabilete pentru fiecare ton limita inferioar la care poate fi perceput cuvntul. Rezultatele se exprim
grafic. Pe abscis se noteaz frecvena sunetului din octav n octav, iar pe ordonat intensitatea
sunetului din 10 n 10 decibeli.
10
fotoliu pn cnd trece ameeala sau greurile provocate de probe. nregistrarea grafic a frecvenei i
amplitudinii nistagmusului se numete electronistagmografie.
Este vorba de examinarea mirosului care se face cu ajutorul unor substane mirositoare care se
ofer bolnavului separat pentru fiecare nar, iar la ochi bolnavul este legat.
Ca i substane mirositoare se utilizeaz:
tutun
vanilie
cafea
alcool
iaurt, etc.
Bolnavul trebuie s recunoasc alimentul respectiv. Acuitatea olfactiv se determin cu ajutorul
olfactometrului (olfactometrul Waardemayer) care este format din tuburi de sticl concentrice,
suprafaa intern a tubului extern este acoperit cu substane mirositoare, cauciuc, cear de albine
s.a. Extremitatea ncurbat a tubului interior se introduce n una din nrile bolnavului i apoi se
retrage tubul exterior i se expune suprafaa sa cptuit cu substanele mirositoare curenilor de aer
inspirai. Se citete apoi gradul de retragere a tubului exterior pe peretele tubului interior care este
gradat n diviziuni de 0,7cm, notndu-se gradaia la care bolnavul percepe mirosul. Valorile se
exprim n uniti care se numesc olfactive. Se poate determina i coeficientul olfactiv prin
olfactometrie. Aceast metod folosete un aparat care dozeaz cantitatea de aer introdus mpreun
cu mirosul folosit n fosele nazale prin insuflaie. Volumul minim necesar recunoaterii substanei
mirositoare se numete COEFICIENT OLFACTIV. Dispariia olfaciei se numete anosmie.
Scderea acuitii olfactive se numete hiposmie, senzaia pervertit de miros se numete parosmie.
Toate acestea sunt simptome n unele tumori craniene.
DEFINITIE:
Exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui process inflamator faringian.
SCOP-EXPLORATOR
-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului;
-depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni .
MATERIALE NECESARE:
-De protectie: masca de tifon.
PREGATIREA PACIENTULUI:
Pregatirea psihica: -se anunta si I se explica tehnica.
TEHNICA RECOLTARII
-se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor.
12
Asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool;
-isi pune masca de protectie;
-invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat;
-deschide eprubeta cu tamponul faringian ;
-flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril;
-roaga pacientul sa deschida gura, apoi apasa limba pacientului cu spatula linguala si inspecteaza
fundul de gat;
-cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele
membrane ( cand este cazul );
-flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu dopul
flambat;
-la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau
insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv doua eprubete din aceasi recoltare;
-se spala pe maini cu apa si sapun.
REORGANIZAREA
DE STIUT!!!
-timpul scurs de la recoltare la insamantare sa nu depaseasca 5-6 ore;
-inainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se recolteze;
13
-recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi declansate de o infectie faringiana
( NEFRITE, R.A.A.-reumatism articular acut ).
DE EVITAT!
-imbibarea tamponului cu saliva;
-atingerea dintilor.
-DEFINITIE
Rinoreea este tratamentul medical ce descrie orice scurgere de materii fluide ( adesea avand
consistenta mucoasa ) din nas.
Recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor indoita, cu
care se poate patrunde in nazo-faringe.
Pt. examinari virusologice, recoltarea se face fie prin suflarea puternica a nasului intr-o cutie
Petri sterila, fie prin spalare nazo-faringiana.
EXECUTIE:
-recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului;
-pacientul este asezat in pozitia sezand, cu capul in extensie fortata;
-se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCl sterila cu ajutorul unei seringi ce se
prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4cm;
-capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele nazale si se injecteaza solutia de
spalatura;
-pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul intr-o cutie Petri sterila;
-se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la laborator;
-daca se intarzie trimiterea la laborator, atunci produsul va fi asezat la gheata.
14
Secretia otica ( otoreea ) : este un simptom caracterizat prin scurgerea din ureche a unei secretii
care poate fii seroasa, mucoasa, muco-purulenta, hemoragica etc.,in functie de patologia care a
determinat-o.
Recoltarea se face, cu tamponul, sub control vizual ( OTOSCOP ), din conductul auditiv extern.
-flora normala a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern este reprezentata de
bacteriile ce se intalnesc pe piele;
-in etiologia otitei medii acute se intalnesc : stafilococi, streptococci, Haemophylus;
-la nou nascuti si copii se intalnesc : E.coli, Klebsiella, stafilococ, Pseudomonas etc. .
RECOLTAREA SPUTEI
DEFINITIE:
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilior ce se expulzeaza din caile respiratorii prin
tuse.
MATERIALE NECESARE :
-sterile: cutie Petri, pahar conic, scuipatoare speciala ( sterilizata fara substanta sterilizanta );
-nesterile : pahar cu apa, servetele sau batiste de unica intrebuintare.
PREGATIREA PACIENTULUI
-psihic se anunta si I se explica necesitatea executarii examinarii
-fizic -se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;
-sa expectoreze numai in vasul dat, sa nu introduca in vas si saliva.
EXECUTIE:
-I se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele
-I se ofera vasul de colectare, in functie de examenul cerut
-se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
-se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24h(ore)
15
RECOLTAREA SPUTEI PRIN FROTIU FARINGIAN SI LARINGIAN
16
PREGATIREA PRODUSELOR PT. LABORATOR
-se acopera recipientele, se eticheteaza, se trimit la laborator.
SPALATURAAURICULARA
DEFINITIE:
Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent
de lichid.
MATERIALE NECESARE:
-De protectie: doua sorturi de cauciuc , musama , prosop, aleza.
-Sterile: -seringa Guyon, vata
-lichidul de spalatura la 37*C
-solutia medicamentoasa prescrisa, sol. de bicarbonat de Na 1:1000
-Nesterile : masa de tratamente, tavita renala, scaun.
PREGATIREA PACIENTULUI:
-Psihic- se anunta pacientul , i se explica scopul tehnicii.
-Fizic:
-In cazul dopului de cerumen , cu 24h inainte se instileaza in conductul auditiv extern de 3ori/zi de
bicarbonat de Na in glicerina 1/20.
-In cazul dopului epidermic se instileaza solutie de Acid Salicilic 1% in ulei de vaselina.
-In cazul corpilor straini hidrofili ( boabe de legume si cereale ), se instileaza alcool.
-In cazul insectelor vii ,se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se aplica un tampon cu alcool
cu efect narcotizant.
17
-pacientul se asaza in pozitie sezand pe scaun;
-se protejeaza cu prosopul si sortul;
-se aseaza tavita sub urechea pacientului care va tine capul inclinat spre tavita.
.
EXECUTIE:
Asistenta, se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc;
-verifica temperatura lichidului de spalatura si incarca seringa Guyon;
-solicita pacientul sa deschida gura ( conductul se largeste si continutul patologic se indeparteaza mai
usor );
-trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga, iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura
spre peretele posterosuperior si asteapta evacuarea;
-operatia se repeta la nevoie;
-se usuca conductul auditiv extern;
-medicul controleaza rezultatul spalaturii prin OTOSCOPIE;
-se introduce un tampon de vata in conduct;
-se aseaza pacientul in decubit dorsal 1/2-1ora;
-se examineaza lichidul de spalatura.
REORGANIZARE:
NOTARE IN F.O. -se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii ( corpi straini extrasi etc.)
DE STIUT!!!
Pot aparea accidente ca varsaturi, ameteli, lipotimie, dureri, traumatizarea timpanului datorate
presiunii prea mari sau temperaturii scazute sau crescute a lichidului de spalatura.
CORPI STRAINI
-Auriculari - hipoacuzie , acufene
-Nazal - obstructie nazala , rinoree
TULBURARI DE ECHILIBRU -apar in imbolnavirile acute ale canalelor semicirculare din labirint in
cadrul infectiilor otice, rinofaringiene sau independent ( sindrom Meniere ).
SEMNELE:
-vertij( senzatie ca obiectele din jur se invartesc sau se deplaseaza )
- tulburari de echilibru
19
-hipoacuzie
- greturi si varsaturi la miscarile bruste ale capului
-neliniste.
(dopul de cerumen, corpii straini, plagi, contuzii, arsuri si degeraturi ale pavilionului urechii)
Culegerea datelor
- circumstante de aparitie:
- dop de cerumen - persoane cu hipersecretie a glandelor ceruminoase
- traumatismele pavilionului
- expunere la temperaturi scazute, accidente de munca, traumatisme
Obiective:
- sa se cicatrizeze plagile, arsurile, fara complicatii;
- pacientul
- sa afirme stare de bine fizic si psihic;
- sa- si mentina temperature in limite normale;
- sa fie ferit de complicatii;
- sa se odihneasca corespunzator necesitatilor sale.
Interventii:
Asistenta:
- pregateste materialele si pacientul pentru spalatura auriculara In vederea inlaturarii dopului de
cerumen i a corpilor straini;
- aplica tratamentul in plagile pavilionului urechii( spala tegumentele sanatoase din jur cu apa calduta si
sapun, le dezinfecteaza cu alcool, face dezinfectia plagii prin tamponare cu apa oxigenata, acopera
plagile cu comprese uscate fixand pansamentul cu fasa).
- aplica comprese umede in solufie de rivanol 1/1000 tn cazul infectarii plagilor
- educa pacientul sa se prezinte in continuare pentru schimbarea pansamentului pana la vindecarea
plagilor.
Fig. 44 - A - Spalatura
auriculari; B - Pozifia amboului
seringii
21
Otita reprezinta o inflamatie sau infectie a urechii. Cel mai des intalnit tip este otita medie ce
presupune infectarea urechii medii.
In momentul in apar infectii trompa lui Eustachio (tubul de legatura dintre urechea medie si si
gat) se inflameaza si se blocheaza fapt ce duce la acumularea de lichid in urechea medie. Acest lichid
favorizeaza dezvoltarea bacteriilor si virusilor provocand infectii ale urechii.
Netratat n faa congestiv, duce la supuraie.
OTOMASTOIDITA = complicaie a otitei medii supurate, netratat la timp. Se instaleaz la 23
sptmni de la debutul otitei.
Culegerea datelor
Circumstanele de apariie
la orice vrst, mai des la copii i sugari
ca urmare a unei rinofaringite
Manifestri de dependen (semne i simptome posibile) n otita acut supurat
- durere care treptat devine vie, insuportabil, cu iradiere spre maxilar
- senzaie de tensiune n ureche
- hipoacuzie
- febr 3940C
- frisoane
- congestie nazala
- lipsa apetitului, greata, varsaturi
- vertij
- diaree, irascibilitate, agitatie (la copii)
- dificultate de a se odihni
- tulburari de echilibru
- in unele cazuri se poate ajunge la pierderea auzului- surditate
RINITA
Culegerea datelor
circumstane de apariie
inhalarea de pulberi iritante
rinitele alergice se exacerbeaz primvara
23
sezonul rece
efort vocal mare (laringite)
sinuzitele i laringitele pot s apar ca urmare a unei rinite acute sau cronice
- germenii microbieni cel mai frecvent incriminai sunt Streptococcus pneumoniae,
Staphilococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Klebsiella pneumoniae, Haemophilus influenzae.
- este favorizat de frig, umezeal, schimbri brute de temperatur i de factori locali nazali
(deviaii de sept, hipertrofii de cornete, vegetaii adenoide).
- factorii generali ca alergia, tulburri endocrine, denutriia, surmenajul joac un rol favorizant
SINUZIT
LARINGITA
24
Definitie:
Laringita este o inflamate a mucoasei laringiene, superficiala la adult si mai grava la copil, avind in
vedere particularitatile anatomice ale laringelui copilului, ca si aptitudinea mai redusa a acestuia de a
expulza secretiile prin tuse.
Culegere de date
Circustante de aparitie:
- variatiilor bruste de temperatura, a prezentei focarelor infectioase de vecinatate (amigdalite,
rinosinuzite).
- uzul si abuzul de alcool si tutun;
- mai rar apare prin inhalarea unei atmosfere poluate cu gaze iritante, fum etc.
- la copii apare ca urmare a infectiilor acute respiratorii virale sau bacteriene.
Manifestari de dependenta - simptome:
- disfonie,afonie,
- jena in git, dureri locale usoare.
- se asociaza tusea, oboseala, semne generale de tipul febrei moderate.
- leziunile sint simetrice, afectind ambele corzi vocale, cu prezenta secretiilor..
Problemele pacientului
- disconfort
- alterarea respiraiei
- alimentatie inadecvata prin deficit
- anxietate
- insomnie
- comunicare ineficient la nivel senzorial
- risc de complicaii (cronicizare, infecii)
Obiective de ngrijire
pacientul s respire pe nas
pacientul s aib o stare de bine fizic i psihic
pacientul s comunice verbal
s se elimine riscul de complicaii
Intervenii autonome:
Asistenta medicala:
- recomanda repaus la pat, n camer aerisit;
- poziie decubit ventral (n sinuzite - favorizeaz scurgerea secreiei;
- indica repaus vocal (n laringit) - se nva pacientul s comunice n scris, reluarea vocii se
face treptat de la optit la voce normal;
- asigura de lichide calde;
- observa, masoara noteaza functiile vitale;
- alimenteaza pacientul corespunzator calitativ si cantitativ;
- nva pacientul s-i exprime pe rnd fiecare necesitate;
- la sugar se aspir secreiile cu o par de cauciuc;
- educa pacientul s evite: buturile reci, vaporii iritani, alcoolul, fumatul, condimentele.
Intervenii delegate:
particip la puncia sinusal
administreaz medicaia presris de medic:
instilaii cu antihistaminice (n rinitele alergice)
instilaii cu soluii dezinfectante astringente (n rinitele infecioase)
inhalaii
25
aerosoli
antibiotice
pregtirea psihic i fizic pentru intervenii chirurgicale de deviaie de sept nazal, vegetatii
adenoide.
Amigdalita este o infectie sau inflamatie a amigdalelor palatine. Amigdalele sunt mase de tesut
limfatic situate de o parte si de alta a gatului, deasupra si in spatele limbii, facand parte din sistemul
imun al organismului. Poate fi acuta sau cronica, fiind determinate in mod deosebit de streptococ
hemolitic.
Culegerea datelor
circumstante de aparitie:
- anotimpul rece
-schimbari bruste de temperatura
-frecventa crescuta la copii
-persoane astenice, convalescente cu rezistenta scazuta
Manifestari de dependenta: {semne si simptome posibile)
- febra, 38,3 C sau mai inalta
- respiratie urat mirositoare,
- noduli limfatici cervicali (noduli prezenti in zona gatului) inflamati;
- amigdale rosii, amigdale sensibile si inflamate , acoperite total sau partial cu puroi, suprafete
sangerande pe suprafata amigdalelor, prezenta culturilor bacteriene pe suprafata amigdalelor;
- dificultati la inghitire,
- cefalee (dureri de cap),
- dureri abdominale,
- persistenta respiratiei orale, a sforaitului sau a unei voci nazale, groase, ragusite
- semne de deshidratare precum uscarea gurii si a limbii si oligurie (prezenta unui volum urinar scazut).
Complicatii importante: reumatismul articular acut (boala inflamatorie provocata de actiunea toxinelor
streptococului beta hemolitic grup A, care provoaca o inflamatie a articulatiilor mari si a inimii).
Inflamatia faringelui poate fi insotita de simptome de tip gripal ca si congestia nazala (aflux
excesiv de sange la nivelul nasului), catar (secretii apoase nazale) nazal, stranut si tuse( etiologia este cel
mai probabil virala).
Investigatii
- test rapid streptococic si/sau efectuarea unei culturi bacteriene, teste inflamatorii: ASLO, PCR,
Fibrinogen, VSH, hemoleucograma.
Probleme;
- disconfort
- alterarea respiratiei si circulatiei,
- hipertermie,
- fatigabilitate,
- incapacitatea de a se alimenta,
- risc de complicatii - flegmon amigdalian.
Obiective:
- pacientul sa afirme stare de bine fizic si psihic;
- sa aiba respiratie libera, usoara, eficienta;
- pacientul sa se poata alimenta pe cale naturala;
- pacientul sa-si menjina temperatura corpului in limite ftziologice ;
- sa nu intervina complicatii.
26
Interventii:
Asistenta medicala:
- asigura repausul la pat in camera calda, cu umiditate corespunzatoare, pe fata anterioara a gatului
aplica comprese alcoolizate;
- asigura alimentatie lichida (ceai, zeama de compot, lapte, supe , caldute)
- in perioada febrila; alimentatia se imbogateste cu alimente semiconsistente in functie de reducerea
durerilor la deglutitie;
- masoara temperatura, pulsul, respiratia;
- administreaza tratamentul:antibioticoterapie, antitermice;
- recolteaza exsudatul faringian, sange pentru cercetarea" VSH-ului, ASLO, leucogramei;
- administreaza medicatia recomandata de medic: antibioticoterapie, antitermice , antialgice .
- pregateste pacientul care prezinta flegmon amigdalian de urgenta pentru incizia si evacuarea puroiului;
- invata pacientul caruia i s-a facut incizie sa stea cu capul aplecat in fata pentru a se scurge puroiul in
tavita renala si periodic sa faca gargara cu H2O2;
-educa pacientul care prezinta amigdalite repetate sa se supuna interventiei chirurgicale pentru a preveni
reumatismul articular acut, glomerulonefrita.
- pregateste pacientul pentru amigdalectomie:
- masoara pulsul, tenstunea arteriala, respiratia, temperatura;
- recolteaza sange pentru determinarea hemoleucogramel, TS, TC
- recolteaza urina pentru examen de laborator
- ingrijeste postoperator dupa amigdalectomie:
- supraveghere permanent sase-opt ore; internare 24 ore.
- asigura repausul complet la pat in decubit ventral cu capul sprijinit pe antebrat sau sezand cu capul
aplecat in fata cu tavita renala pe coapsa
27
NGRIJIREA PACIENTULUI CU VEGETAII ADENOIDE
28
C 1
adenoiditei cronice
dezvoltarea anormala a maxilarului, avand aspectul de bolta palatina ogivala (din cauza presiunii
exercitate constant de limba asupra palatului dur),
carii dentare, dintii vicios implantati, malocluzie dentara.
Problemele pacientului
intoleran la activitate fizic
dispnee
insomnie
alterarea imaginii de sine
comunicare ineficient la nivel afectiv i intelectual
Obiective de ngrijire
copilul s prezinte respiraie pe nas
s se alimenteze corect, s aib somn odihnitor
s aib greutatea corespunztoare vrstei
29
s fie comunicativ, s se joace, s nvee
Interveniile AM
AM din ambulatoriu (cre, grdini, coal) va informa familia i educatorii asupra consecinelor
negative ale vegetaiilor adenoide, i va ndruma familia ctre medicul specialist.
AM din serviciul ORL, ambulatoriu sau spitalicesc pregtete copilul pentru intervenia chirurgical
(vezi amigdalectomia)
Supravegheaz copilul pentru combaterea sechelelor:
reeducarea respiraiei
rahitismului
anemiei
Pot fi de proveniena:
exogen
endogen (dop de cerumen, false membrane etc.)
Ne vom referi numai la copiii strini exogeni, ptruni pe cale natural n urmtoarele caviti:
conductul auditiv extern
fosele nazale
rinofaringe
orofaringe
laringe
trahee
bronhii
esofag
Copiii i introduc n nas diferite obiecte (nasturi, mrgele, boabe de fasole, porumb, hrtie etc.)
La aduli corpii strini sunt introdui de obicei n scop terapeutic (tampoane de vat sau tifon introduse
i uitate n fosele nazale)
Simptome
a) n cazuri recente:
senzaie de nfundare a nasului
hidroree (secreie nazal apoas)
strnut
lcrimare
c) n cazuri mai vechi:
rinoree mucopurulent (secreie nazal, glbuie, apare infecia purulent, uneori songvinolent, fetid
(urt mirositoare), unilateral
eczem i ragade perinarine
31
d) La RINOSCOPIA ANTERIOAR
mucoas congestionat, acoperit cu secreii (examenul foselor nazale cu purulente
speculul nazal) fcut de medic
- uneori ulceraii
Msuri de urgen
Dac corpul strin este situat anterior n fosa nazal i este mobil, extragerea o face fr
anestezie asistenta medical, folosind stiletul credat sau chiureta ce ncarc de sus n jos corpul strin i
l extrage.
Dac este vorba de un copil, acesta va fi imobilizat n vederea extragerii.
Coaj de nuc, butoni de manete, fragmente de oase, oase de pete, cuie, ace cu gmlie etc.
Cauze favorizante: rsul, strnutul, tusea n timpul alimentaiei, scderea sensibilitii faringiene
(n ebrietate sau paralizii faringiene)
Simptome
Bolnavul este:
anxios
acuz durere la deglutiie, senzaie de neptur
sialoreea
n caz de corpi strini voluminoi:
odinofagie
disfonia (rgueal)
tulburri respiratorii
Examenul local prin: bucofaringoscopie se pun n eviden corpii strini orofaringioni cu ajutorul
oglinzii laringiene
corpi strini hipofaringieni
Examen radiologic
corpi strini metolici
Atitudine de urgen
n caz de corpi strini vizibili n orofaringe
se extrag cu pens potrivit i apoi se recomand gargar cu ceai de mueel sau ap oxigenat 3%
Corpii strini inclovai n hipofaringe se extrag de specialistul ORL sub anestezie.
n toate cazurile de corpi strini faringieni exist pericolul de cdere a corpului strin n cile
respiratorii !
32
-cianoz
-tuse spasmodic
-agitaie
Dureaz de la cteva minute la 1/2 or dup care cedeaz, bolnavul prezentnd o insuficien
respiratorie uoar:
tirajul i cornajul de mai mic intensitate, tuse spaspmatic, intermitent, disfonie
De obicei bolnavul este vzut n aceast faz Se face diagnostic diferenial cu:
laringospasmul
laringita acut subglotic (pseudocrup)
crupul difteric
astmul bronic n criz
laringit
Conduit de urgen
internarea obligatorie ntr-un serviciu de specialitate
evitarea manevrelor de extragere
SPASME LARINGIENE
extragerea se face sub anestezic dup diagnosticare prin laringoscopie
33
carvajul este nlocuit de un uierat asmatiform
vocea este clar
Diagnosticarea se face prin radiografie toracic.
Msuri de urgen
Bolnavul va fi transportat de urgen ntr-un serviciu de urgen ORL sau pneumologie
se administreaz oxigen
extragerea corpului strin se face prin bronhoscopie.
Obiecte ce devin mai frecvent corpi strini: monede, oase, diferii smburi de fructe, proteze
dentare, bol alimentar. i ntlnim la: alienai mintali meseriai (croitori, cizmari)bolnavi de stenoz
esofagian.
Simptome
durere puternic
disfagie
jen retrosternal, uneori intrascopular
hipersalivaie
dispnee (cnd se comprim laringele sau traheea prin corp strin mare)
n faza de toleran
febr care traduce reacii inflamatoare fenomene infecioase
leziuni esofagiene, abcese esofagiene
Se poate perfora esofagul hematemez
Dac nu sunt tratate leziunile supurative MOARTE prin fenomene hipertoxice, prin hemoragie masiv
Pentru diagnostic:
-anamnez
-examen radiologic
-examen endoscopic
Esofagoscopia contraindicat n perforaia esofagiani.
Msuri de urgen
suprimarea alimentaiei pe cale natural
la indicaia medicului antispastice i calmante
n caz de deshidratare perfuzie
transportul la spital
extragerea corpului strin sub anestezie
administrarea de antibiotice la medicaia medicului
NU: procedee oarbe de extragere sau mpingere a corpului strin n stomac
provocarea de vrsturi
ingerarea de miez de pine (determin leziuni grave ale esofagului)
HEMORAGIILE OTORINOLARINGOLOGICE
Cuprind pierderi de snge:
nazale
auriculare
bucofaringiene
laringiene
traheobronice
esofagiene
Hemoragia nazal (epistaxisul)
34
Pierderea de snge prin nas rinoragie
Cauze locale:
grataj digital
tuse, strnut
ulceraii ale septului nazal
viroze
tumori benigne i maligne
polipi sngernzi
Cauze generale:
- HTA
- avitaminoz C i K
- boli ale sngelui
- boli cardio-vasculare
-hepatice
-renale
-contagioase (scarlatin, grip)
Cauze traumatice
- accidentale
- chirurgicale
Tablou clinic
a) n epistaxisul benign: bolnavul speriat, survine n grataj, tuse, expunere la rece, este unilateral
b) n epistaxisul grav: hemoragie masiv pe una din nri, rar pe amndou
sngele se poate elimina i pe gur n hemoragia abundent
Bolnav palid cu:- transporaii reci
-puls uor accelerat
-TA normal
La hipertensivi este mai sczut dect cea anterioar
hemaragii mai mari:
sete
TA prbuit
lipotimie
La hipertensivi EPISTAXISUL SALVATOR.
Atitudine de urgen
se liniete pacientul
se face compresiune digital pe nara care sngereaz cel puin 10 minute
se introduc tampoane n nar mbibate n soluii hemostatice (antipirin, ap oxigenat, soluie de oet)
se aplic comprese reci pe regiunea frontal nazal.
Dac sngerarea continu n urma acestor manevre se face tamponament anterior al fosei nazale.
Material necesar
oglind frontal, o surs de lumin
speculum nazal
pens lung
me de tifon sau compresii sterile
lubrefiant steril: ulei de parafin
tvi renal
Tehnic
se invit pacientul s-i sufle nasul nar cu nar ntr-o tvi renal
se nltur cheagurile de snge din nas
35
se mbib mea cu substan hebrefiant
cu ajutorul speculului nazal i al pensei se introduce mea n nas n straturi suprapuse astupnd fosa
nazal complet. Se las 56 cm n afar:
se aplica un pansament sub form de pratie
administrarea medicaiei prescrise de medic:antibiotice, iremostatice
dac medicul consider cauterizeaz vasul.
n epistaxisul grav
hemoragii mari
la vrstnici
hipertensivi
Se va face de ctre medicul specialist ORL tamponament posterior
Se folosesc tampoane confecionate din fa de 2/2 cm grosime sterilizate
Tamponul este legat la mijloc cu un fir de a chirurgical groas ale crei capete se las lungi (cam 20
cm.)
Se introduce n fosa nazal o sond subire Nlaton al crui capt se scoate prin gur
pe acest capt se leag firul de a al tamponului i se retrage sonda
astfel se trage tamponul prin gur i se introduce n rinofaringe
la narin se leag firele tamponului posterior la un alt tampon care astup complet narina.
AM va administra medicaia prescris de medic: antibiotice, hemostatice, calmante i va
supraveghea bolnavul, semnalnd medicului orice modificare a strii pacientului.
36
precoce n primele 4 ore de la intervenie
dup 8 ore de la actul operator
tardive n 710 zile de la actul operator
Bolnavul va fi supravegheat atent i va fi aezat n poziie eznd sau semieznd. Va fi nvat s nu
nghit !
Hemostaza este fcut de ctre medicul specialist
HEMORAGIILE LARINGIENE
37
uneori durere permanent cu sediu fix
Intervenii:
examenul foselor nazale
puncia sinusurilor n scopul obineri unui fragment pentru examen citologic este efectuat de medic
dar as. are rolul de a pregti instrumentele i materialele necesare; de a ajuta medicul, de a supraveghea
bolnavul: resp., puls, TA; de a ngriji i supraveghea boala dup puncia sinusal
rg. i tomografii ale sinusurilor C. m. des ntlnite tumori benigne:
la nivelul piramidei nazale, angioamele = sunt tumori vasculare situate pe piramida nazal ntre cartilaj
i tegumente, piramida, tegumentele sunt violacee i depresibile la palpare.
Tratamenul este cel chirurgical i const n excizia tegumentelor pn la cartilaj i aplicarea unei
grefe epidermice.
Chistul dernoid al nasului este situat pe linia median a piramidei; n poriunea sup. tumora este
embrionar.
-poate avea mrimea de la un bob de mazre la un ou de porumbel
-nici de piele nici de piramid. Se poate infecta, poate s supureze i s fistulizeze.
Tratamentul este cel chirurgical i dac nu a fost excizat cu nveliul su recidiveaz.
Papilom cornos = tumor benign ce apare de obicei n vestibulul nazal cptuit cu piele. Se dezvolt
prin hipertrofia esutului conjunctiv.
38
bombarea obrazului
perforarea boltei palative
tulb. auditive
modificri ale maxilarelor
Rezolvarea este: chirurgical, radiologic-cobaltoterapie, chimioterapie
Cu ct sunt mai evoluate cu att sunt mai greu de vindecat
40