Sunteți pe pagina 1din 9

Movila Ioana anul IV MD Seria B grupa 14

Depozitarea peste noapte a protezelor amovibile


n solutii alcaline pe baza de peroxid ce
afecteaza masa i compoziia biofilmului.
J. Duyck a,**, K. Vandamme a,*, P. Muller a, W. Teughels b a BIOMAT Research Cluster &
Prosthetics Section, Department of Oral Health Sciences, KU Leuven & University Hospitals Leuven, Leuven,
Belgium b Periodontology Section, Department of Oral Health Sciences, KU Leuven & University Hospitals
Leuven, Leuven, Belgium

Rezumat

Context:
Orientri clinice pentru ingrijirea protezei sunt disponibile, dar dovezi clare pentru rezultate optime ale
depozitarii nocturne sunt rare. Scopul studiului a fost de a compara beneficiile depozitarii peste noapte asupra
creterii si compoziiei placii bacteriene de la nivelul protezelor acrilice amovibile.
Metode:
S-a realizat un studiu randomizat asupra a 51 de participan i institu ionalizati, au fost folosite 3 metode de
depozitare: (i) in apa, (ii) in mediu uscat (iii) in apa cu tablete alcaline pe baza de peroxid pentru curatare. Probe
din biofilm au fost prelevate in ziua 7 (biofilmul fiind n curs de dezvoltare - d BF) i in ziua 14 (biofilm matur
- m BF) de la o zona necuraratata mecanic, asupra unei regiuni standardizate, situat distal de al doilea
premolar inferior. Nivelurile totale i individuale ale speciilor potogene si comensale selectate (n = 20), i
Candida albicans au fost calculate de catre PCR. Diferenele dintre condiiile de depozitare (ap / uscat / tablet)
i ntre probele obtinute (d BF / m BF)au fost evaluate prin intermediul testelor t pereche i nepereche, cu =
5%.
Rezultate: depozitare protezei peste noapte in solutia ce continea tableta de cur are a sczut semnificativ
nivelul bacterian a d BF i m BF pn la 13,8%. Cantitatea Fn, CE, Cs, Sc, Ao i VP au fost deosebit de afectate
de comprimat. Cantiti semnificativ mai mici de Candida albicans in solutia cu peroxid fa de pastrarea in
apa, au fost nregistrate d BF i m BF (69.3 3,8% i 75.9 respectiv 3,2%) .Masa si patogenitatea d BF si
m BF a fost egala indiferent de tipul depozitarii peste noapte.
Concluzii: Utilizarea tabletelor de curare pentru protezele amovibile acrilice in depozitarea peste noapte
reduce masa biofilmului i patogenitatea diferitelor variante de mentinere a protezei pe apa si uscat, i pot
contribui la starea generala de sanatate.
Semnificaie clinic: ghiduri clinice bazate pe dovezi asupra depozitarii peste noapte a protezelor arilice
amovibile lipsesc.Acest studiu demonstreaza ca utilizarea comprimatelor pe baza de peroxid reduce nivelurile
bacteriene si cantitatea de Candida din biofilmele protezelor dentare n cazul unei igiene precare. Acest lucru
ofera dovezi pentru un ghid clinic ce poate ajuta la minimizarea ncrcturii microbiane de pe proteza, reducnd
astfel riscurile asociate cu sntate sistemica.

1. Introducere
Prezena unui biofilm - adic comunitilor microbiene structurate care sunt ata ate pe o suprafa i inchise intr-
o matrice exopolymerica - pe protezele mobile acrilice a fost asociat cu condi ii sistemice grave, n special la
vrstnici. Bacteriile orale au fost implicate n endocardita bacterian , pneumonia de aspira ie, boala pulmonar
obstructiv cronic si alte afectiuni. Sunt furnizate dovezi ample cu privire la rela ia dintre igiena orala adecvata
si afectiunile generale de sanatate.
Placa bacteriana de pe proteza este un agregat complex ce con ine mai multe organisme pe miligram, i implic
mai mult de 600 de specii procariote. Diferitele specii colaboreaza la formarea unui biofilm simbiotic. Biofilmele
pacienilor dentati au fost studiate extensiv i, de asemenea, biofilmul protezelor acrilice totale este disponibil.
Metode moleculare independete de cultura care permite caracterizarea compozi iei microbiene a biofilmului
protezei au fost adoptate mai nti de Campos i co-workers. Optzeci si dou de specii de bacterii, inclusiv 3
tipuri de Candida spp (Candida albicans; Candida glabrata; tropicalis Candida), au fost identificate n probele
biofilmului de pe protezele pacienilor cu sau fr stomatit. Douzeci i ase de phylotipuri bacteriene
au fost gsite la purtatorii "sntoi" de proteze dentare (cu o puternica reprezentare a Streptococcus spp.), n
timp ce 32 de phylotipuri au fost gsite exclusiv la pacien ii cu stomatit protetica. Grupul de stomatit a fost
reprezentat de Streptococcus spp. (23%), Atopobium spp. (16%) i Prevotella sp. (11%). C. albicans a fost
identificata ca specie fungica primara a grupului cu stomatit, n timp ce a existat o diversitate mai mare de
3 Candida spp gsite la populaia sntoas. Se pare c biofilmele cu riscuri patogenice sunt prezente la pacientii
"Sntosi" impotriva participanilor afectati de stomatita protetica. In cadrul studiului realizat de Sachdeo i
colaboratorii, folosind tehnici de hybridizare- molecular, capetele de acuzare ridicate sunt Actinomyces
Streptococcus, Veillonella parvula, gingivalis Capnocytophaga, Eikenella corrodens si Neisseria
mucoaseideoarece au fost gasite n biofilmele protezei. Autorii consider prezena patogenilor odontali
Aggregatibacter actinomycetemcomitans i Porphyromonas gingivalis ca o caracteristic important, sugernd
c este important s ofere populaiei purtatoare de protez ingrijiri si verificari similare cu a pesoanelor
neprotezate. Prezena V. parvula, E. corrodens i N. mucoasei n structura biofilmelor a fost confirmat n studiul
facut de Teles i co-lucrtorilor. Nu numai curarea neadecvata a protezei, de asemenea, si obiceiurile
nesanatoase cum ar fi purtarea protezelor dentare peste noapte s-au dovedit a fi asociate cu
prevalena Candidei stomatitis. Prin urmare, ndeprtarea peste noapte a protezelor acrilice amovibile se
recomand n situaiile clinice. n ciuda acestor instruciuni, un numr semnificativ de pacien i edenta i poarta
nc protezele pe timpul nopii. n plus, dei orientrile bazate pe dovezi pentru ngrijirea protezei i ntre inere
sunt disponibile, orientri clare pentru condiii de depozitare nocturne ale protezelor dentare lipsesc. Un studiu
privind efectul protezei uscate peste noapte i pastrarea n ap in privinta colonizarii cu candida, a fost publicat
n 1986 de ctre Stafford et al. Acest studiu a indicat faptul c lasand proteza la aer peste noapte, n loc de
imersare n ap, a redus colonizarea candidei la nivelul protezei. Acest studiu a indicat deja importanta
depozitarii protezei peste noapte asupra contaminarii microbiene. Deoarece nu avem nici o informa ie, ns, cu
privire la efectul tuturor protocoalelor actuale de stocare peste noapte asupra contaminarii microbiane a protezei
(att contaminarea bacteriana i C. albicans), mai mult pentru cercetare este necesar stabilirea ghidurilor clinice
clare.Scopul acestui studiu a fost, prin urmare, de a compara condi ii diferite de depozitare peste noapte a
protezelor amovibile acrilice asupra compoziiei microbiane i C. Albicans de dezvoltare i maturarea placii
bacteriene de la nivelul protezei , precum i pentru a oferi clinicianului dovezi pentru ngrijirea nocturn a
protezelor mobile. Rezultatele ateptate ar putea fi de o importan considerabil pentru reducerea riscului
prezentat de microorganismele patogene, n special la pacienii imobilizai la pat i imunocompromi i.

2. Materiale i metode
2.1. Participanii i conceperea experimentului
Subiecii au fost eligibili dac acestia au prezentat edentatii att la maxilarul superior cat i la cel inferior, au
posedat proteze acrilice amovibile, i a avut o bun sntate mintal pentru a oferi consim mntul informat. Din
cei 60 de pacieni selectai de doi medici stomatologi (autori JD i PM) reziden ii unei institu ii de ngrijire pe
termen lung, 51 de subieci (vrsta medie de 85.9 5.9 ani) au fost apti pentru participare.Studiul a fost aprobat
de Comitetul de Etic (S51463) i nregistrat n baza de date a Institutional Clinical Trials database (Identifier:
B32220085221), i a fost realizat n conformitate cu principiile ICH GCP-(Conferin a interna ional privind
liniile directoare de armonizare asupra bunelor practici clinice) . Studiul a avut loc n toamna anului 2008.
Participantii au fost randomizati pentru unul din cele 3 grupurile de depozitare peste noapte a protezei: (1) ntr-o
baie cu apa de la robinet ("AP") (n = 18), (2)in mediu uscat ("USCAT") (n = 16) sau (3) ntr-o baie cu ap de la
robinet i comprimat pentru curatare ("TABLET") (n = 17). Alocarea grupului a fost fara stirea pacientului,
precum i n timpul analizei biofilmelor. Comprimatul de curatre a danturii, produs comercial Corega anti-
bacteria1 (GlaxoSmithKline Consumer Healthcare SA, Genval, Belgia) a fost selectat. Substan ele active anti-
bacteriene ale produsului Corega pe baza de peroxid sunt caroaat potasiu, perborat de sodiu i benzoat de sodiu.
S-au efectuat msurile de igien oral i au fost controlate de ctre unul dintre cercetatori (PM), atat pacien ii cat
i nsoitorii lor au fost sftuii s nu curee protezele dentare pe toat durata studiului. Un aviz la aceast
solicitare a fost plasat deasupra patului fiecrui participant. Suprafaa bucal a protezei inferioare a fost obiectul
analizei, se anticipeaz o acumulare semnificativ de plac la nivelul protezei inferioare. nainte de studiu, toate
protezele au fost curate i dezinfectate mecanic prin periere cu (gel Perio-Aid, Dentaid, rile de Jos), ap i
clorhexidin coninute de pasta de dini. Analiza biofilmului (BF) a fost efectuat bilateral pentru o regiune de
interes circulara cu diametru de 5 mm, situata distal de al doilea premolar (fig. 1). n scopul de a standardiza
poziia i dimensiunile acestei regiuni i pentru a asigura reproductibilitatea optim de prelevarea a probelor
microbiene, o matri la comand pentru fiecare proteza inferioar cu inele a fost fcut (Optosil1, Heraeus
Kulzer GmbH, Hanau, Germania) (Fig. 1 )
Fig. 1 Individualized custom-made mould of the lower denture, made with putty impression material (Optosil W,
Heraeus Kulzer GmbH, Hanau, Germany) and with placeholder rings in situ (a). Detail of the positioning of the
placeholder rings centrally between second premolar and first molar tooth (b).

Inelele substituente au fost plasate n aa fel nct tranziia dintre dintele artificial i
gume a fost situata central. Aceste tipare au fost fabricate n urma dezinfectarii protezei
de la nceputul studiului, putnd fi refolosit pe tot parcursul studiului datorit absenei
unor modificri dimensionale n timp, atunci cnd a fost conservata n mod corespunztor
(de exemplu, uscat i in pung de plastic). Cnd a fost luat o prob a biofilmelor,
ntreaga mas a biofilmului de la nivelui conturului inelului substituent ( 5 mm) a fost
scosa din proteza folosind tampoane sterile (Copan, microRheologics SrL, Brescia, Italia).
Dup ce a luat proba, tampoane au fost lsate s se usuce la aer, la temperatura camerei
nainte de crioconservare la 20C. Adoptarea unui model de prelevare a probelor bilateral
in diferite momente a permis o anchet a impactului condiiilor de depozitare peste
noapte asupra dezvoltarii si maturarii placii microbiene i fungice la nivelul protezei.
Pentru a face acest lucru, n prima sptmn a experimentului la toi participanii, toate
suprafeele protezelor dentare au fost curate zilnic prin periare cu sapun, cu excepia
celor 2 regiuni de interes unde s-a permis acumularea de plac de peste 7 zile. Protezele
dentare au fost depozitate peste noapte n apa de la robinet n aceast perioad. n ziua a
7-a, s-au luat probe din biofilmul unei regiuni (repartizati aleatoriu, ROI_1 desemnat c
(ontrol) BF), n timp ce se pstreaz regiunea contralaterala (ROI_2). n perioada
urmtoare de 1 sptmn, protezele dentare s-au pstrat peste noapte n funcie de
grupul in care au fost repartizate (ap / uscat / comprimat), i zilnic curate mecanic cu
excepia regiunilor de eantionare. Dup 7 zile de ngrijiri specifice ale protezei peste
noapte, prelevarea biofilmului att ROI_1 (dezvoltarea biofilmului; numit ca d (eveloping)
BF) i a ROI_2 (maturare biofilm; desemnat MBF) a fost efectuat.Studiul realizat ne-a
permis sa putem investiga efectul unei condiii specifice de depozitare peste noapte
(APA \ de mediu uscat\ comprimat) asupra nivelului biofilmelor i structurilor bacteriene i
fungice. n plus, diferenele de potenial ntre tipurile de eantionare DBF i MBF in cadrul
unui anumit grup, peste noapte condiiile de stocare au fost luate n considerare pentru a
elucida importana condiiei iniiale (de exemplu, absena sau prezena biofilmului) cu
privire la rezultatul interveniei.

2.2. Colectarea datelor i analiza statistic

Dup terminarea studiului, probele biofilmelor au fost transportate pe ghea uscat la


Advanced Dental Diagnostics BV (Malden, rile de Jos), i folosite pentru reacia n lan a
polimerazei (PCR), pentru analizele a 20 de bacterii orale selectate (Tabelul 1) i pentru C.
albicans . Aceast analiz ofer informaii att cantitative (nivelul bacterian total),
precum i de calitative (componena) ale biofilmului. Datele microbiene iniiale au fost
convertite la log10-valori. Cantitatea total de bacterii precum i prezena relativ a
diferitelor specii bacteriene au fost calculate pentru fiecare condiie de depozitare peste
noapte. Specii de bacterii cu o prevalenta > 20% n cel puin o condiie de stocare au fost
selectate pentru analize suplimentare. Diferenele dintre condiiile de depozitare (ap /
USCAT / tablet) i ntre probele (DBF / MBF) pentru speciile selectate au fost evaluate
prin intermediul testelor F i t nepereche i teste t pereche, cu nivelul de semnificaie
stabilit la 5%. Analizele identice au fost efectuate pentru C. albicans. In plus, incidena C.
albicans a fost cuantificata (0 = absent; 1 = prezent) i comparata pentru diferitele
grupuri de ngrijire si depozitare peste noapte.
3. Rezultate

Toti pacientii inrolati


au participat pe toat
durata studiului.
Prelevarea probelor
biofilmului a fost
realizat fr
evenimente, ntr-un
mod standardizat
pentru toate loturile
experimentale. Toate probele au fost utilizate pentru analize (n = 18 pentru grupa APEI; n
= 16 pentru grupa USCAT; n = 17 pentru grupul TABLET).

3.1. Depozitarea protezei peste noapte intr-o solutie ce contine o tablet de


curare a sczut nivelul bacterian total

Formarea biofilmului la nivelul dintilor, nainte de o intervenie specific, peste noapte a


fost uniform pentru toate grupurile (fr diferene de CBF intre grupuri) (Fig. 2). Pentru
probele de dezvoltare a biofilmelor (dbf), s-a observat n mod semnificativ mai puina
microbiota cnd proteza a fost depozitata peste noapte ntr-o solutie cu un comprimat, in
comparatie cu ap sau in mediu uscat (10,3 1,15% i, respectiv, 13,8 1,02%,respectiv P
<0,05 i p <0,005). Pentru probele de maturare a biofilmelor (MBF), s-au observat
diferene semnificative numai ntre grupurile WATER i TABLET, cu nivelul de bacterii mai
mici pentru acest din urm grup (8,9 1,00%; P <0,05) (Fig. 2). Nu s-au observat diferene
semnificative atunci cnd s-a comparat masa microbiotei dintre DBF i MBF in probele din
cadrul unei condiii specifice de depozitare nocturna.

3.2. Depozitare protezei peste noapte in solutii cu tablet de curare a sczut


numrul a 6 microbiote selectate

Aa, Fn, Ec, Cs, Sm, Sg, Sc, Ao i VP au fost cele mai predominante cu o prevalen > 20%
fa de nivelul bacterian total (Fig . 3), i au fost selectati pentru alte analize statistice
(fig. 4). Nu au fost gasite diferente semnificative intre grupurile pastrate peste noapte
pentru Aa, Sm i Sg pentru toate tipurile de probe. Pentru cele 6 speciile ramase nivelul
bacteriilor a fost mai mic pentru grupul TABLET comparativ cu celelalte 2 grupuri, i care
difer n mod semnificativ n primul rnd cu grupul mediului uscat. Cantiti semnificative
mai mici de Fn, Ec, Sc, Ao i Vp pentru mediul COMPRIMAT comparativ cu cele USCATE au
fost gsite n DBF (p <0,01, p <0,05, p <0,05, p <0,02 i p <0,05). Diferenele poteniale
ntre tipurile eantionelor DBF i MBF n cadrul unui anumit grup, condiiile de stocare
peste noapte au fost de asemenea luate n considerare, dar s-au observat diferene ntre
DBF i MBF pentru nici o condiie de depozitare nocturna.

3.3. Adugarea unei tablete de curare in apa pentru depozitarea peste


noapte a sczut nivelul de C. albicans

C. albicans a fost detectat n toate probele din toate grupurile experimentale. Dei
incidena a fost cea mai mic pentru grupul TABLETA, mult mai sczut comparativ cu
grupul APA, diferena nu a fost semnificativ statistic (p = 0,06 pentru APA fa de TABLET
att pentru DBF i MBF) (fig. 5a). Cantiti semnificative mai mici de C. albicans pentru
depozitare COMPRIMAT comparativ cu pstrarea la grupul APA au fost gsite pentru
probele DBF i MBF (69,3 3,8% i 75,9%, respectiv 3,2; P <0,05 i p <0,01) (. Fig 5b) .
ntr-o stare de conservare specifica, biofilmele DBF i MBF conin acelai nivel de C.
albicans.
4. Discuie

ndeprtarea zilnic atent a biofilmelor bacteriene prezente pe suprafata protezelor


acrilice este de o importan capital pentru a minimiza riscul de stomatit protetica i
pentru a contribui la buna sanatate orala si generala. Curarea protezei a fost obiectul
unor cercetari ample de-a lungul anilor. Prin urmare, era surprinztor c puine informaii
au fost gsite comparativ cu importana depozitarii peste noapte a protezelor acrilice
mobile. Stafford et al., 23 ns, a publicat un studiu cu privire la efectul mentinerii uscate
a protezei peste noapte i scufundarea n ap asupra colonizarii cu candida in 1986. Acest
studiu a avut o mare importan, deoarece a fost singurul studiu ce a evaluat efectul si
condiiile de pstrare protezei peste noapte asupra contaminarii microbiene. n plus, ar
putea indica ntr-adevr un efect semnificativ. Cu toate acestea, studiul avea limitele sale,
cum ar fi condiiile neclare in legatura cu prelevarea probelor, nici o informaie asupra
condiiilor limit (curatarea mecanica sau chimica a protezei, uscare protezei activ sau
pasiv, la temperatura camerei, etc.). n plus, imersarea protezei in apa cu o tablet de
curare, care este de multe ori susinut ca o condiie de depozitare peste noapte, nu a
fost luat n considerare. Deci, exist un nivel destul de sczut al dovezilor cu privire la
condiiile de depozitare optime pe timpul noptii pentru reducerea microbian, a colonizarii
i a creterii. Prin urmare, studiul de fa urmrete s analizeze rolul depozitarii
nocturne asupra creterii placii i compoziia acestuia asupra protezei amovibile acrilice
n absena curarii mecanice. Mai precis, depozitarea pe timpul noptii in apa de la
robinet, in mediu uscat sau in ap de la robinet cu un comprimat efervescent pe baza de
peroxid au fost aplicate ntr-un grup de studiu paralel, randomizat, controlat la vrste
instituionalizate. Proteza depozitata peste noapte n ap cu un comprimat efervescent pe
baza de peroxid a sczut semnificativ numrul total de bacterii att n dezvoltarea cat i
mature din biofilm, comparativ cu stocarea in "ap placebo", corobornd rapoarte al un
efect pozitiv de curare chimic asupra depozitelor microbiene. Mai mult , semnificativ
mai putine bacterii au fost gsite n biofilmul in curs de dezvoltare pentru depozitarea
nocturn in solutie cu peroxid, comparativ cu pstrarea peste noapte n aerul
nconjurtor. Totui, acest efect nu a diminuat numarul de bacterii in timp, n situaia de
conservare in mediu uscat, un rezultat pe termen lung prin privare de nutrienti si / sau
interactiuni intre specii modificate in astfel de condiii. De remarcat este faptul c
depozitare protezei pe timpul noptii, fie n ap sau in condiii uscate determina aceeai
colonizarea microbian a protezei. Pentru cunotinele autorilor, nu exist rapoarte din
literatura de specialitate despre protezele acrilice amovibile care sa compare implicaiile
microbiene in momentul depozitarii nocturne in mediu umed sau uscat. Evaluarea
compoziiei placii microbiene pune in eviden absena sau prezenta unui numr
neglijabil a aa-numitelor bacterii patogenice precum Pg, Tf, Td, Pi, Pm, Pn, Cg, Cr i En,
indiferent de metoda de stocare peste noapte (Fig. 3). Cu toate acestea, AA i Fn au fost
in proporii considerabile. De asemenea, speciile CE i Cs, att bacteriile perio-patogen,
dei mai puin virulente, au fost detectate. Ec este considerata specie potenial
duntoare, deoarece poate induce reacii inflamatorii. Specii de Capnocytophaga (CS) au
fost raportate in implicarea infectiilor sangvine.In plus speciile Streptococcus (Sm, Sg, Sc),
Ao i VP au fost ocupanii cei mai proeminenti ai probelor biofilmelor pentru toate loturile
experimentale. Abundena acestor specii in biofilmul protezelor acrilice a fost raportat
anterior.

Dei speciile de streptococi sunt considerate locuitorii relativ nenocivi ai biofilmelor,


Streptococcus gordonii (SG) este o bacterie care provoac endocardita infectioasa, plus
ca au fost raportate mai multe cazuri ale infeciei sistemice cu Actinomyces
odontolyticus, imunosupresia pacientului a jucat un rol important etiologic n cele din
urm, V. parvula, o bacterie comensale , este potential patogen in alte pri ale corpului,
cum ar fi plmnii i inima.Toate aceste observatii sugereaza ca probele biofilmelor de pe
suprafaa externa dupa 7-zile i 14 zile a protezelor dentare acrilice necurate sunt
compuse att din bacterii comensale cat i specii patogene, cu cel mai mare procent al
microflorei comensale. Aceast ultim categorie poate fi capabila de a preveni devenirea
speciilor patogene parte a biofilmelor. Cu toate acestea, patogenitate lor sistemic
precum i interaciunile dintre locuitorii biofilmelor pot contribui la boli mai grave, cum ar
fi bacteriemie, endocardita i pneumonie.
Fig. 4 Detail of the recorded amount of the 9 selected predominant bacterial species. Statistically significant
differences are shown by a horizontal bar (F-test and unpaired t-test; p < 0.05). White bar: cBF, control biofilm;
stripe bar: dBF, developing biofilm; grey bar: mBF, maturing biofilm.

Au fost observate cele mai importante diferene calitative n compozitia biofilmelor


protezei n raport cu metoda de stocare in mediu uscat i cea cu peroxid (fig. 4) i pentru
ambele termen mediu (Fn i Ec) i categorii non virulente(Sc, Ao i Vp). Mai mult dect
att, adugarea unei tablete de curare in apa pentru depozitarea peste noapte,
comparativ cu grupul "ap placebo" (APA vs TABLET) modificat semnificativ prezenta a
2 specii (Cs i Vp), dei numai n dezvoltarea biofilmului. Avnd n vedere aceste
rezultate, mpreun cu lipsa observarii alterararii compoziiei placii microbiene ntre AP
vs metode de stocare DRY sugereaz c stocarea peste noapte al unei proteze ce prezinta
un biofilm prin intermediul unui comprimat pe baz de peroxid este metoda preferat
asupra impactului microbian din compoziie. Dovada conceptului de utilizare a
comprimatelor pe baz de peroxid cu privire la incarcarea microbian i compoziia
acesteia (stabilit anterior pentru metoda de curare, comparativ cu tratamentele
placebo ;) este acum extins la depozitare protezei pe timpul noptii. Microbiota oral
predominant izolata din proteza a fost identificata C. albicans, 37 i a fost evaluat n
studiul de fa. Aceasta a fost detectat n toate probele din toate grupurile
experimentale (Fig. 5a). Utilizare comprimatelor pentru depozitare protezei peste noapte
a artat un potenial promitor de a reduce incidena infeciei cu Candida. Aceasta
constatare ncurajeaz continuarea cercetrilor cu privire la optimizarea compoziiei
alcaline ale comprimate pe baza de peroxid, cu scopul de la inhiba colonizarea cu
Candida a protezelor dentare acrilice. Mai mult dect att, a sczut prezenta cantiti de
C. albicans datorita comprimatelor, comparativ cu grupul WATER, dovezi c adugarea
unei tablete de curare in apa pentru ngrijirea protezei inhiba conizarea protezei cu C.
albicans(Fig. 5b). Spre deosebire de rezultatele microbiotei in legatura cu efectul benefic
al tratamentului, cel cu peroxid a fost cel mai bun comparativ cu depozitarea in mediul
uscat , C. albicans a furnizat dovezi pentru efectul pozitiv al adugarii unei tablete de
curare in apa (apa vs comprimat). Alctuirea ambelor rezultate microbiene i Candida
furnizeaz dovezi pentru recomandarea clinica de depozitare a protezei peste noapte in
solutii cu tablete efervescente alcaline pe baz de peroxid, n special n situaiile n care
igiena oral este compromis.
n final, nivelul total microbian, specia predominant precum i C. albicans s-au dovedit a
fi egale n ambele zone de dezvoltarea si in biofilmul matur. Acest lucru arata c, n nici
una din cele 3 condiiile de depozitare peste noapte, nu au putut fi gasite diferene ntre
biofilmul in curs de dezvoltare i biofilmul matur. Aceste constatari sugereaza faptul ca
efectul unei interventii asupra depozitarii peste noapte specifica nu depinde de situaia
iniial a unei suprafete curate fa de suprafaa protezei contaminat. Prezena unui
biofilm de 7-zile sau absena acestuia nu a afectat rezultatul unei metode specifice de
depozitare nocturne n ceea ce privete reducerea nivelurilor biofilmului i bacteriilor
daunatoare si a fungilor. Cercetari suplimentare privind modificrile temporale ale placii
microbiene de la nivelul protezei si compoziia fungica pentru diferite situaii de
conservare peste noapte este necesara nainte s aprobe aceast concluzie.

n concluzie, optimizarea tratamentului pacienilor edentai pentru reducerea riscurilor ce


pot afecta sntatea sistemica asociate cu purtarea protezelor amovibile nu impune doar
o perspectiva asupra microbiotei prezente pe suprafeele protezelor dentare, de
asemenea sunt necesare ghiduri bazate pe dovezi, pentru ingrijirea nocturna. Prezentul
studiu a demonstrat c stocarea peste noapte a protezelor amovibile intr-o solutie ce
contine un comprimat pe baz de peroxid alcalin scade nivelul bacteriilor i al Candidei in
curs de dezvoltare i biofilmelor mature. Reducerea observat a nivelului biofilmului i al
bacteriilor cu potential patogen a protezelor depozitate in solutia ce continea
comprimatul efervescent sugereaz c utilizarea comprimatelor alcaline pe baz de
peroxizi pot avea efect, asociate cu protezele dentare asupra problemelor de sanatate,
prin afectarea masei biofilmelor i compoziiei acestora, dar de asemenea, pot actiona
indirect prin prevenirea formrii unui biofilm fungic mai complex. n cazul n care se
presupune n mod rezonabil c igiena orala la oamenii n vrst instituionalizati este
nesatisfctoare i asociata cu stomatita protetica i cu alte boli sistemice mai grave,
concluziile studiului pot fi foarte potrivite pentru populaia int menionata prin
furnizarea de dovezi pentru stabilirea unui ghid clinic - n prezent inexistent - pentru
depozitarea protezei peste noapte.
Re f e r e n c e s
1. Coulthwaite L, Verran J. Potential pathogenic aspects of denture plaque. British Journal of Biomedical Sciences
2007;64:1809. 2. Que YA, Moreillon P. Infective endocarditis. Nature Reviews Cardiology 2011;8:32236. 3.
Raghavendran K, Mylotte JM, Scannapieco FA. Nursing homeassociated pneumonia, hospital-acquired pneumonia and
ventilatorassociated pneumonia: the contribution of dental biofilms and periodontal inflammation. Periodontology 2000
2007;44:16477. 4. El-Solh AA. Association between pneumonia and oral care in nursing home residents. Lung
2011;189:17380. 5. Scannapieco FA. Pneumonia in nonambulatory patients: the role of oral bacteria and oral hygiene.
Journal of the American Dental Association 2006;137(Suppl. 10):21S5S. 6. Pace CC, McCullough GH. The association
between oral microorgansims and aspiration pneumonia in the institutionalized elderly: review and recommendations.
Dysphagia 2010;25:30722. 7. Senpuku H, Sogame A, Inoshita E, Tsuha Y, Miyazaki H, Hanada N. Systemic diseases in
association with microbial species in oral biofilm from elderly requiring care. Gerontology 2003;49:3019. 8. Dewhirst
FE, Chen T, Izard J, Paster BJ, Tanner AC, Yu WH, et al. The human oral microbiome. Journal of Bacteriology
2010;192:500217. 9. Mager DL, Ximenez-Fyvie LA, Haffajee AD, Socransky SS. Distribution of selected bacterial
species on intraoral surfaces. Journal of Clinical Periodontology 2003;30:64454. 10. Theilade E, Budtz-Jrgensen E,
Theilade J. Predominant cultivable microflora of plaque on removable dentures in patients with healthy oral mucosa.
Archives of Oral Biology 1983;28:67580. 11. Moore TC, Smith DE, Kenny GE. Sanitization of dentures by several
denture hygiene methods. Journal of Prosthetic Dentistry 1984;52:15863. 12. Koopmans AS, Kippuw N, de Graaff J.
Bacterial involvement in denture-induced stomatitis. Journal of Dental Research 1988;67:124650. 13. Chan EC, Iugovaz
I, Siboo R, Bilyk M, Barolet R, Amsel R, et al. Comparison of two popular methods for removal and killing of bacteria
from dentures. Journal of the Canadian Dental Association 1991;57:9379. 14. Kononen E, Asikainen S, Alaluusua S,
Kononen M, Summanen P, Kanervo A, et al. Are certain oral pathogens part of normal oral flora in denture-wearing
edentulous subjects? Oral Microbiology and Immunology 1991;1(6):922. 15. Campos MS, Marchini L, Bernardes LA,
Paulino LC, Nobrega FG. Biofilm microbial communities of denture stomatitis. Oral Microbiology and Immunology
2008;23:41924. 16. Sachdeo A, Haffajee AD, Socransky SS. Biofilms in the edentulous oral cavity. Journal of
Prosthodontics 2008;17: 34856. 17. Pereira-Cenci T, da Silva WJ, Cenci MS, Cury AA. Temporal changes of denture
plaque microbiologic composition evaluated in situ. International Journal of Prosthodontics 2010;23:23942. 18. Teles
FR, Teles RP, Sachdeo A, Uzel NG, Song XQ, Torresyap G, et al. Comparison of microbial changes in early re-developing
biofilms on natural teeth and dentures. Journal of Periodontology )2012;(March). [Epub ahead of print]. 19. Compagnoni
MA, Souza RF, Marra J, Pero AC, Barbosa DB. Relationship between Candida and nocturnal denture wear: quantitative
study. Journal of Oral Rehabilitation 2007;34: 6005. 20. Kulak-Ozkan Y, Kazazoglu E, Arikan A. Oral hygiene habits,
denture cleanliness, presence of yeasts and stomatitis in elderly people. Journal of Oral Rehabilitation 2002;29:3004.
21. Takamiya AS, Monteiro DR, Barao VA, Pero AC, Compagnoni MA, Barbosa DB. Complete denture hygiene and
nocturnal wearing habits among patients attending the Prosthodontic Department in a Dental University in Brazil.
Gerodontology 2011;28:916. 22. Felton D, Cooper L, Duqum I, Minsley G, Guckes A, Haug S, et al. Evidence-based
guidelines for the care and maintenance of complete dentures: a publication of the American College of
Prosthodontists. Journal of Prosthodontics 2011;20(Suppl. 1):S12. 23. Stafford GD, Arendorf T, Huggett R. The effect of
overnight drying and water immersion on candidal colonization and properties of complete dentures. Journal of
Dentistry 1986;14:526. 24. De Visschere LM, Grooten L, Theuniers G, Vanobbergen JN. Oral hygiene of elderly people in
long-term care institutions a cross-sectional study. Gerodontology 2006;23:195204. 25. Darveau RP, Tanner A, Page
RC. The microbial challenge in periodontitis. Periodontology 1997;2000(14):1232. 26. Dzink JL, Socransky SS, Haffajee
AD. The predominant cultivable microbiota of active and inactive lesions of destructive periodontal diseases. Journal of
Clinical Periodontology 1988;15:31623. 27. Socransky SS, Haffajee AD, Smith C, Dibart S. Relation of counts of
microbial species to clinical status at the sampled site. Journal of Clinical Periodontology 1991;18:76675. 28.
Lovegrove JM. Dental plaque revisited: bacteria associated with periodontal disease. Journal of the New Zealand Society
of Periodontology 2004;87:721. 29. Yumoto H, Yamada M, Shinohara C, Nakae H, Takahashi K, Azakami H, et al. Soluble
products from Eikenella corrodens induce cell proliferation and expression of interleukin-8 and adhesion molecules in
endothelial cells via mitogen-activated protein kinase pathways. Oral Microbiology and Immunology 2007;22:3645. 30.
Martino R, Ramila E, Capdevila JA, Planes A, Rovira M, Ortega Md, et al. Bacteremia caused by Capnocytophaga species
in patients with neutropenia and cancer: results of a multicenter study. Clinical Infectious diseases 2001;33:E202. 31.
Maury S, Leblanc T, Rousselot P, Legrand P, Arlet G, Cordonnier C. Bacteremia due to Capnocytophaga species in
patients with neutropenia: high frequency of b-lactamase- producing strains. Clinical Infectious diseases 1999;28:1172
4. 32. Kuramitsu HK, He X, Lux R, Anderson MH, Shi W. Interspecies interactions within oral microbial communities.
Microbiology and Molecular Biology Reviews 2007;71:65370. 33. Herzberg MC, Meyer MW, Kilic A, Tao L. Host-
pathogen interactions in bacterial endocarditis: streptococcal virulence in the host. Advanced Dental Research 1997;11:
6974. 34. Cone LA, Leung MM, Hirschberg J. Actinomyces odontolyticus bacteremia. Emerging Infectious Diseases
Journal 2003;9: 162932.

S-ar putea să vă placă și