Dosarul preturilor de transfer.

O noua povara pe
umerii contribuabililor. Sfatul specialistului
Justinian Cucu
Odata cu modificarea Codului fiscal si a Codului de procedura fiscala, prevederile referitoare la operatiunile
dintre persoanele afiliate au suferit modificari reflectand o mai mari importanta acordata de catre
administratia fiscala acestor tipuri de tranzactii. Referirea facuta la modificarea reglementarilor anterioare si nu
la noile coduri are in vedere faptul ca si in materia preturilor de transfer ca si in majoritatea domeniilor
reglementatate de acestea suntem in prezenta unor corectii ale prevederilor anterioare fara modificari de
substanta chiar daca suntem in prezenta unor noi acte normative. Chiar daca dosarul preturilor de transfer
reprezinta un instrument important al administratiei fiscale pentru controlul operatiunilor de mutare a
profiturilor in alte jurisdictii mai favorabile impunerea acestuia spre exemplu pentru operatiunile dintre
contribuabilii din Romania este o masura excesiva si mai ales costisitoare.

Noile coduri aduc modificari si in ceea ce priveste tranzactiile dintre persoanele afiliate si necesitatea
justificarii efectuarii acestora la preturi similare operatiunilor dintre entitati independente au intervenit
modificari in special in ceea ce priveste formularea imperativa a necesitatii intocmirii dosarului preturilor de
transfer. Prevederile care reglementeaza acest domeniu nu sunt noi.

Se regaseau in Codul fiscal la acelasi controversat articol 11 care statueaza la alin. (4) ca tranzactiile intre
persoane afiliate definite in cadrul pct. 26 al art. 7 din Codul fiscal se realizeaza conform principiului valorii de
piata. in cadrul unei tranzactii, al unui grup de tranzactii intre persoane afiliate, organele fiscale pot ajusta, in
cazul in care principiul valorii de piata nu este respectat, sau pot estima, in cazul in care contribuabilul nu pune
la dispozitia organului fiscal competent datele necesare pentru a stabili daca preturile de transfer practicate in
situatia analizata respecta principiul valorii de piata, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal
oricareia dintre partile afiliate pe baza nivelului tendintei centrale a pietei.

Procedura de ajustare/estimare si modalitatea de stabilire a nivelului tendintei centrale a pietei, precum si

situatiile in care autoritatea fiscala poate considera ca un contribuabil nu a furnizat datele necesare stabilirii
respectarii principiului pentru tranzactiile analizate se stabilesc potrivit Codului de procedura fiscala. in mod
corespunzator art. 108 alin. (2) din acest act normativ dispune fara echivoc, fata de prevederea corespunzatoare
cuprinsa in vechiul Cod de procedura fiscala, obligativitatea intocmirii dosarului preturilor de transfer la
efectuarea oricarei tranzactii cu persoane afiliate.

Aceasta formulare imperativa a determinat o preocupare in randul contribuabililor in conditiile in care, spre
deosebire de prevederea anterioara care presupunea o astfel de obligativitate numai in cazul unei inspectii
fiscale, statueaza necesitatea intocmirii dosarului in toate cazurile. Clarificarile si limitarile sunt mutate la
nivelul unui ordin al presedintelui ANAF nr. 442/2016.

Asa cum am subliniat, intre persoanele afiliate, pretul la care se transfera bunurile corporale sau necorporale
ori se presteaza servicii reprezinta pret de transfer. Deosebit de importanta este completarea efectuata in
Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, la pct. 2 din cadrul Titlului I, referitoare la precizarea
existentei raporturilor de afiliere la nivelul persoanelor juridice care care sunt administrate de aceeasi persoana
chiar daca nu sunt indeplinite conditiile de detinere a participatiilor. Chiar daca prevederea din cod este aceeasi,
normele expliciteaza semnificatia controlului exercitat efectiv, fiind luate in considerare contractele incheiate
intre persoanele vizate, drepturile atribuite prin: acte constitutive ale persoanelor juridice, procuri, contracte de
munca sau de prestari de servicii.
In ceea ce priveste raporturile de afiliere dintre entitatile cu care se tranzactioneaza urmeaza a fi avute in
vedere dispozitiile art. 7 pct. 26 care le conditioneaza de detinerea a minimum 25% din numarul titlurilor de
participare, inclusiv detinerile persoanelor afiliate. Aceasta sintagma subliniaza faptul ca raporturile de afiliere
se realizeaza nu numai prin detinerea directa a participatiilor ci si prin existenta unor persoane afiliate care detin
participatii de minumum 25%.

Un alt criteriu de afiliere dintre societati este reprezentat de controlul efectiv exercitat de catre o persoana
fizica sau juridica asupra unei alte persoane juridice. Un exemplu de astfel afiliere este reprezentat de situatia
in care doua societati sunt administrate de catre aceeasi persoana.

Elementele de noutate in materia raporturilor dintre persoanele afiliate sunt cuprinse in legislatia secundara
respectiv OPANAF nr. 442/2016 privind cuantumul tranzactiilor, termenele pentru intocmire, continutul si
conditiile de solicitare a dosarului preturilor de transfer si procedura de ajustare/estimare a preturilor de transfer.
Acest act normativ stabileste o serie de praguri de semnificatie care determina obligativitatea si circumstantele
intocmirii dosarului preturilor de transfer. in cazul marilor contribuabili, daca realizeaza tranzactii cu persoane
afiliate cu o valoare totala anuala, calculata prin insumarea valorii tranzactiilor efectuate cu toate persoanele
afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egala cu oricare din pragurile de semnificatie de mai jos au obligatia
intocmirii dosarului preturilor de transfer anual termenul pentru intocmire fiind termenul legal pentru
depunerea declaratiilor anuale privind impozitul pe profit.

Nivelul valoric al pragului de semnificatie pentru contribuabilii mari, in functie de tipul tranzactiei
desfasurate, este:

- 200.000 euro, in cazul dobanzilor incasate/platite pentru serviciile financiare, calculata la cursul de schimb
comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ultima zi a anului fiscal;
- 250.000 euro, in cazul tranzactiilor privind prestarile de servicii primite/prestate, calculata la cursul de
schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ultima zi a anului fiscal;

- 350.000 euro, in cazul tranzactiilor privind achizitii/vanzari de bunuri corporale sau necorporale, calculata
la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil pentru ultima zi a anului fiscal.

In cazul in care societatea care are calitatea de mare contribuabil nu indeplineste niciunul dintre pregurile de
mai sus va putea fi obligata sa il prezinte doar la solicitarea organului de control. Asadar, in locul obligativitatii
intocmirii dosarului intervine posibilitatea ca acesta sa fie solicitat pe baza criteriilor subiective apreciate de
organul de control in cadrul inspectiei fiscale.

In cazul societatilor care nu sunt mari contribuabili sau au aceasta calitate dar nu ating niciunul din pragurile de
semnificatie mentionate mai sus, acestea vor urmari indeplinirea unuia dintre pragurile de semnificatie stabilite
la art. 2 alin. (4) din OPANAF nr. 442/2016 calculate la nivel anual pentru toate operatiunile cu persoane
afiliate si anume:

- 50.000 euro, in cazul dobanzilor incasate/platite pentru serviciile financiare;

- 50.000 euro, in cazul tranzactiilor privind prestarile de servicii primite/prestate;
- 100.000 euro, in cazul tranzactiilor privind achizitii/vanzari de bunuri corporale sau necorporale.

In cazul in care unul dintre praguri este indeplinit intocmirea dosarului preturilor de transfer este obligatorie
insa doar in cazul inspectiei fiscale si doar la solicitarea organului de control.

In situatial in care niciunul dintre praguri nu este indeplinit, societatea nu va putea fi obligata sa intocmeasca
dosarul preturilor de transfer, justificarea respectarii principiului valorii de piata in cazul operatiunilor dintre
persoane afiliate urmand a fi efectuata prin alte mijloace pe baza regulilor generale ale legislatiei financiar-
contabile. Asadar, chiar daca nu se intocmeste dosarul preturilor de transfer administratia fiscala poate sa
ajusteze consecintele tranzactiilor dintre persoane afiliate insa fara a mai impune contribuabilului sarcina de a
justifica pretul de piata prin intermediul dosarului.

Pentru a urmari respectarea principiului valorii de piata art. 11 alin. (4) enumera metodele de stabilire a valorii
de piata a tranzactiilor desfasurate intre persoane afiliate cum sunt metoda compararii preturilor, metoda cost
plus, metoda pretului de revanzare, adauga doua noi metode cea a marjei nete si cea a impartirii profitului,
mentinand deschisa enumerarea cu orice alta metoda recunoscuta in Liniile directoare privind preturile de
transfer emise de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica pentru societatile multinationale
si administratiile fiscale, cu amendamentele/modificarile si completarile ulterioare. Normele metodologice
emise in aplicarea art. 11 cuprind detalieri ale metodelor enumerate dar si limitari si clarificari in cazul
cheltuielilor de publicitate, al imprumuturilor dintre persoane afiliate, a drepturilor de proprietate intelectuala
dar si a serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului.

Intocmirea dosarului preturilor de transfer este un proces complex marcat de particularitatile fiecarui caz in
parte. in vederea pregatirii acestuia trebuie avuta in vedere Anexa 3 a OPANAF nr. 442/2016 care cuprinde de o
maniera punctuala continutul dosarului preturilor de transfer, componenta cea mai dificila si mai costisitoare
fiind analiza de comparabilitate. Un sfat important este acela de a identifica la nivelul surselor interne tranzactii
cu persoane independente pentru a putea fi comparate cu tranzactii similare efectuate cu persoanele afiliate. in
ceea ce priveste verificarea dosarului preturilor de transfer aceasta se poate realiza doar in situatia in care in
urma unei inspectii fiscale organul de control considera justificat principiul valorii de piata in cadrul
tranzactiilor dintre persoanele afiliate neajustand valoarea tranzactiilor efectuate si ca urmare nemodificand
obligatiile fiscale ale societatii ca urmare a acestor operatiuni.

Sporirea rigorii prevederilor legale aplicabile in sfera tranzactiilor dintre persoanele afiliate reprezinta inca un
semnal transmis de catre administratia fiscala asupra interesului pentru astfel de operatiuni. Pentru
contribuabili, dincolo de riscul ajustarii sau estimarii tranzactiei se afla consecinta solicitarii intocmirii
dosarului pretului de transfer care presupune alocarea unor resurse importante de timp si bani. incheierea de
tranzactii intre persoanele afiliate pe baza nivelului tendintei centrale a pietei cum este definit in noul Cod fiscal
pretul de piata poate proteja persoanele implicate de interventa costisitoare a administratiei.

de Justinian Cucu

Specialist in drept fiscal si fiscalitate internationala

Data aparitiei: 14 Iulie 2016