Sunteți pe pagina 1din 150
UZINELE COMUNALE BUCURESTI ASANAREA LACURILOR COLENTINEI! CU PREFATA DOMINILOR: AL.G. DONESCU 1 936 — PREFATA SANAREA. opera conceputa cu atat de le Uzinele Co cu totil ne vith ale Bucuresti facem us le onoare, executindo pana la capat, prezinta mai un interes higie a darui Capitalei « baz nou de desvolt Importanta sani asanirii lacurilor ar nu mai trebue demonstrata, Centrul de infeetie al Bucu. restilor dispare, Lacurile asanate, vor deveni un baraj natural al tuturor inceredrilor de a face din periferiile Capitalei locul preterat al mizeriei si bu: lilor de tot felul, Curafind lacurile gi dndu-le debi ul de apa necesar, starpim cuiburile de microbi Dar mai realizam si altceva, Realizim planul nos- tru de transfarmare si inalfare a tutwror ca parti marginage, Locuitorii acelor periterice ale Bucurestilor, vor gi de asa nare a facurilor, condijiuni de t Asanarea lac asanar si mai proprii uni vieli civilizate. rilor constitue un inceput cartierelor marginase, desivargeste oper Din punet le ve nUsinelor Com varata_revolutie re edilitar, opera aceasta a ale Bucuresti, va a trena o adle- aspectele orasului, prin pitorescul ce-I va aduce, ci mai ales prin con structia nouilor cartiere ce va ur rapid, ca si asa Dacd mai amintim ci prin constructia Halelor centrale la Obor, centrul de aprovizionare al Capi- talei este plasat chiar Ja marginea laculwi Funde pu nens pe care ch a Bu- a in acelay ritm rea lacurilor insagi Publicind aceast’ ue re din care se va vedea cat de nuult § Uzinelor Co t de bine ingin He Bucuresti au stiut Si pregiteasca si sa execute 0 opera demna de insusi progresul stinfei moderne, nu ne ‘acem decat od lorie fafa dle op nntandu-i acest fruct al unei munci nune pe care v inchin&im cu tofii bin 15 Decembeie 19%. ALEXANDRU_DONESCU Primar general al Cepltale! M vizut in lacurile din jurul Bucurestilor » mare problemi edilitari, de pitores higiend si de circulajie urbana. Era o pre- foarte fireasca, intrucat apele, padurile 51 indljimile formeaza pitorescul natural al oricdrui ras, Un orag fiir ape este un oras mort ; un oray fiira paduri este 0 step ; un oras fara inalfimi este tun orag banal. Am gasit lacurile ¢ de jurul oragului Bucuresti adevarate focare de infectie, de triguri si de tuberculoza, Din primul an, am inceput asanarea lacului Ba jeasa, care constituia o adevarata cloaca prin murdaria $i prin mirosul lui si un mare scandal pu: bic prin mestecul de varste, de sexe si de ani care ticeau hae impreund, Pictorul Raffet a eternizat acest ciudat spectacol oriental, intr fin lucrarile sale. Dup& asanarea lacului, unul din membrii familie’ noastre rey felicita cadu. mah ros, pentrucd am scapat-o de rusinea pe care 0 simjea, ori de eAte ori trecea pe lang’ | tati st Inaintea mea pri ii discutau chestiunea Jacw: rilor, Uni din ei erau pentru secarea acestor bal pestilentiale, iar altii alocau o sumA de doud mi lioane pestru studierea chestitmei. Nu se ficuse in A nimic. inceput Jucririle pe Planurilor de executare cw urma. torut program pe care I'am dat a) SA se studieze daca din toate lacurile din rul Capitalei, nu se poate face un singur lac, care sf realizeze 0 mare suprafata de api, prin care sa ra bucu i, prea uscata first ritigaree in timput verii. Mai intrebam dae: unui mare baraj, nu s‘a Jestuldtoare pentru fi putut si avem apa in: atia terenurilor de gradi nirie si dacd mu s'ar putea realiza o centrala hidror Aceasta propuntere bh) Studiasem legai i posibil itatea uli CAlekiragani cu la cul Snagov, care dups planurile si dupa calculete uilate la Primarie, ar fi costat foarte pufin east legaturé puteam sa plutim pind aproape te Bucuresti €) Cerusem sit se studieze legarea tutusor la jor din jurul Capitalei, pentru ca sa asigurdm plu: firea pe o intindere cAt mar mare. In contracts vizoriy pe care-1 incheiasem cu un consortiu de ingineri englezi, pentru concesiunea Snagovului, ra pusa obligatiunea s4 Investeasca cel putin inc sute de milioane de lei, pentru legiitura intre lacus ite din jurul Capitatei ) Chestiunea ,,Bucusestilor port 1a Dunire* cu lacul care trebuia si fie sipat ingi abator, era wat de Presidentia Consiliului de Ministrii, iar Studiile au fost tacute cu colaborarea Primtiei. Am gaisit in urma ct asanarea lacuritor s'ar pu tea face mai bine si mai repede prin ,.Uzinele Co- munale Bucuresti" si am treeut-o Ia aceasti fiune, unde jucrarite au mets admirabil. Aci gaseam 31 fondurile necesare pentru finanfare, care imi li sau fibere bugetele comunei, pentru prea multele nevoi ale orasului in acel timp. Calculele facute aritaw cheltueli foarte mici, in raport ew marile rezultate higienice, estetice si economice. Mache- tele gi planurile le-am supus la Palat, Majestai Sale Regelui, care a si aprobat intreaga lucrare. ‘Am inceput asanarea lacurilor, sub zambetul iro- al tuturor celor care numesc .imposibil* si ,.ne- bunie", tot ceea ce nu s'a mai facut 5i cari primesc mai usor o prostie care s'a mai facut decat un Ii- cent inteligent care nu s'a mai facut. Luerarile au ‘mai fost finute in loc de autoritaji si de miscarea proprietarilor riverani Mi s'a spus c& daca ma ating de unul din lacu- rile Cotentinei comit un sacritegiu, pentruca in acel fac se scildase Mihai Viteazul, Mi s'a obiectat ca lucririle de asanare sunt ,,tichie de miegaritar® si e& opera mea este operi de bolyevic. A trebuit si ‘merg a fata locului, pentru a linisti populafia insti- gata, care dupa explicajiunile date a primit lucra- Fea cu bunavoinfd. Unul din proprietari m'a ame- nninfat in plin Consiliu c&i ma impuged dacd nu re- ‘nun| la lucrare ; 2 repetat aceiasi ameningare ma- rilor demnitari ai {Arii si familie! mele pentru an teroriza, Dup’ incheierea contractelor si efectuarea unei ‘mari parfi din lucrarile laculul Buftea, eu am fost fortat si plec dela Primarie si lucririle au fost oprite. Sunt muljumit ca ele aut fost reluate in urma dupa planurile generale aprob La serbarea (acuta cu ocazia terminarié [uerari- lor Bineasa, satulai au venit in numar ede mine locuitoy covargitor, si-mimulfumeasci ci te-am_seapat copii de friguri si de oftica Lacurie din jurul Capitalel vor face din oragal hostru, un orag pitoresc. In locul trestiei si mocir- lei, vor avea jacuri destatitoare cu adancime pa a7 metri, cu apa limpede. Canalul 1a Dunare este absolut indispensabil pentru ridicarea Bucuresti lor, intrucat nu putem sa facem din Capitala noa- stra o mare Metropol, fara ca ea si fie si un cen- tru de mare trafic comercial, Plutirea pe toate lacu- rile legate impreuna, va face din toate satele de pe marginea lor, centre pentru alimentarea orasului, Tarmurite tor vor deveni trumoase siajiuni clima- terice, unde bucurestenii vor construi locuinjele lor de vara, iar cultura pestelui va usura in mare masura aprovizionarea Bucure: ‘Multumesc in mod special d-lut Inginer Nicolae G.Caranjil, care a vazut marea problem lacurilor din jun! Capitalei si care gia tidicat un monument nepieritor prin asanarea lor. Mulfumesc tinerilor ingineri in frunte cu dl Ing. D. R. Corba. cari au aratat capacitatea inginerului roman, Mul- jumese deasemenea tuturor inginerilor veniti la Primarie dupa mine in frunte cu del Dr-Ing. Dorin Pavel. Director technic la Uzinele Con Bucuresti, care lucreazd cu acceasi and, male ela aceasté mare opera. Eu n'am dat decat iileea si darzenia infruntatoare de prejudecd{i, dar ci au fara de dat technica si devotamentul savantilor, care idea este condamnata si rimén: bibliotec 18 Decembrie 1936. DEM. l. DOBRESCU fost Primar general al Capitalet CUVANT wUzinelor Comunale Bucuresti", pro- ‘gramul de implinire a retelei de distribute a apei potabile si a canalizirei se gisea in pl executie, In acei ani inca, Incepuse 84 se simta pr digioasa campanie de constnefii, ce continua ai, conducind direct la micgorarea terenurilor bere si gridinilor particulare din partea central a orayuhti si apoi la 0 extindere mare a periferiei, mai ales prin inglobarea suburbanelor la Muni- cipiu, Proectele generale de apa (din 1906) si de ca- nalizare (1913) cari se mai afla in curs de com- pletare nu mai corespund actuale 51 mai putin celei viitoare. In aceasta directie trebue mult Iucrat in anii ce vin, Plecand dela aceste constatari si privind proble- mele ce natural se pun daca se considera intreaga regiune a Municipiului cu imprejurimile tui, am ajuns la urmitoarele constatiri = Tot sectorul NV la NE a orasului a inglobat va- lea Colentinei cu mocirlele ei reprezentind 0 re- giune de infectie nebimuita, Zona construibila depasind la Nord linia de despirtire a apelor dintre Valea Dambovijei gi Va- lea Colentinei, un nou sistem de canalizare este ne- cesar pe povarnisul Colentinei Dambovifa in partea de sus a Capitalei este complet infectata si o statie de epurare a devenit indispensabil Bucuresti avand in tunile de vara un climat cu caracteristice sub tropicale se ail azi complet sec. Canalele mici sunt uscate in acea epoca, de- gajand gaze mirositoare. C= in 19201930 am Iuat conducerea INAINTE Solutia propusi de mine a fost pentru versantul dhept al Dambovitei, cerivarea unei_parfi din apa Argesului pela Cotroceni de tinde prin cédere na- tural s4 poatd fi utilizata ta fAntini publice cit mai numeroase, la spalatul strazilor, canalelor, si la asanarea Vaii Piingerii Intaia famtand consiruita ds icoace in Capital si demi aceea din faja Parcului Carol in proeciul d-tor Dorin Pavel. Versantul stang al Dambovitei va fi spalat in parte prin apele Colentinei derivate din canalul deschis ce se va face intre lacul Mogosoaia si la- cul Baneasa, idee ce revine d-lui Ing. Ricardo Canella, consilier technic al ,,U. C. B.* pentru asa- narea Colentinei, in intervalul 1931—1934, ,U.C. B." dela 1910 de acest nume a fost 1934, dupa Architect O. Doicescu si Dr-Ing Asanarea Colentinei a preocupat forurile con- ucitoare ale orasului ine’ din 1926—027, sub pri mariatul d-lui Anibal Teodorescu si a continuat PAnd in 1930 cdind comisia de specialisti: numiti de Primarie si-a depus memoriul ci ce se gaseste anexat in Partea Vi-a a acestei publicatiuni, In ve- derea acestui siudiu, Casa Lucririlor Orasului de sub activa conducere a d-Iui Inginer inspector ge- neral C. Sfinfescu a intreprins ridicari preliminare pe teren si a facut masuratori de debite pe lalo- mita si Colentina, Aceste studii au fost publicate de d-sa intr'o broyurd, Lucrari de asa mare intindere necesitina fon- duri importante nu puteau gasi decait cu grew 0 s0- lutionare in cadrul de organizare a Municipiuilui si cum acestea erau mai mult de resortul ..U.C. Be & Ne fie GAMANFIL am prezentat Primarului g-ral d-1 Dem, Dobrescu tun _proect financiar si 0 schemi de exeeujie pe elape a unui anteproect ce intre timp il schitasem, Propunerea a lost imediat accepiatS ew impulsivi- fatea creatoare, cunoscuta, a «lui Dem. Dobrescu i rafifieats de Consilial General at Municipiului in sedinfa din 21 Octombrie 1932, Serviciile technice ale Uzinelor, lucrasera intre timp pe teren deoarcce datele stranse tnai Primérie, esau incomplete si tnele insui exacte, Asifel s'a intocmit fntaiul anteproect cv ajutorul d-ior : Ing. R.Canella, Ing. D. Corba si Geode2 St. Bleu; avesta din wim a efectuat toate ridicdrile pe teren 9 ne-a dat © deosebiti. satis- facie. Dupa ce Priméria a ales intre soluiile ce i-am prezentat in privinla formei si marimei lacurilor marginea oragului, s'a trecut Ia intocmirea proectului de execusie a primei etape de lucriri crearea rezervorului artificial de 10 mit. me. ta Buitea. ‘An Imparit astiel exeeutarea lueratii Etapa 1. Rezervorul artificial Buftce — 18 luni (terminace Sept. 1954) Etapa 2. Amenajerea lacurilor Bincasa si He rastedu — 5 luni (terminace tunie 1935) : Etapa 3. Baraj pe Talomita si Canal de derivare = teeminare in Nocmbrie 1936): ‘Amenajarea lacului Floreasca {terminare in Sep- tembrie 1936) Etapa 4. Amenajarea facu'ui Tei cu bacaj— 16 luni (teeminace in Noembrie 1937): Etapa 8. Amenajarea facului Fundeni in 1938- 1939. Primele doua etape au fost executate cu cca, 9 Juni intarziere asupra programului. Etapa 3 este Jn curs, dar are deja o intarziere de cece luni pra programuui La sfasitul anu rector technic fa UC. B.", Lam incredintat d-Ini Dr-Ing. Dorin Pavel. specialist in lucrari hidraul ce, care a luat cu pasiuine executarea provctelor, 1a CUVANT INAINTE. care a adus moditicdri si contributii interesante. Actualul Director general a ,U.C. B."ului d-1 Ing. Th. Radulescu. continwa cu competinja si termi- tate executarea, subscrisul ne mai acfionand la U. C. B" dela | Mai 1939. Nu pot incheia aceste randuri preliminare, tara pe cari Uzinele le-au mai importanti ce au avut porfiuni de teren expropriabit, contraritt, celor mici, si putin eficacele concurs al multor au- Aoritii. ‘Am facut constatarea ca Iucrarile peric si in general cel ce vrea sa execute un proect deo- sebit intalneste atatea piedici tocmai dela orga- niisme ce ar trebui si ajute realizarea lor. Atata timp cat nu se face nimic tofi sunt mudqumipi, dar cum cineva urmareste o realizare mai important, imediat apar numai pretentisni, servituli, obliga siuni si mai ales detractori pentru a dovedi cd mu © bine sd se angajeze viitorul" prin |ucrari de asemenea naturd, sau cd ar fi fost mai bine si se fi executat mai inainte alti lucrare, etc., etc. De aceea se cade $A mulfumim d-lor : Dem. Do- bresc, Emanoil Dan g Alexandru Donescu, pen- tru entusiasmul si voinja ce au depus ca aceste lucrdiri sa nu tie oprite in desvoltatea lor. Tin s& arat cho parte a tucrisilor din prima etapa, au fost executate cu un foarte restrans per sonal fechnic, mentionez pe deni: Inginer D. R. Corbu si Conductor M. N. Roman peniru consi ciozitatea cu care a supraveghiat executarea bara- jului de pimant dela Buftea de catre antrepreno- mul H, Jasz. care a lucrat dealtfel spre deplina rmulfumire a Uzinelor. Odata cu marirea cadrului .U, C. B.*-ului in 1934, pe lingé now Director technic d-b Drtng. Dorin Pave’ au fost angajati o pleiada de tineri neri, d-nii : A. Vucitas, Gh. Viadimirescu. etc. a caror expuneri asupra pari din ucrari la care ut contribuit, sunt publicate in acest volum. Inc 1936, Inginer NICOLAE G. CARANEIL PARTEA La EFECTELE ASANARII COLENTINEI ASUPRA BUCURESTIULUI SI REGIUNILOR INVECINATE DE Inciner NICOLAE G. CARANFIL EFECTELE ASANARIIT COLENTINEI ASUPRA BUCURESTIULUI $I REGIUNILOR INVECINATE ') ic Ing NICOLAB O. CARANFIL REBUE sa aduc mulumirite mete ,Institu tului Roman de Energie" si in special d-tui Presedinte Constantin D. Busili penta Geosebita ocaziune, pe care ne-au dat-o celor, cari vin pus in execufie procetul asanarii lacurilor, putem in fafa unei asistente totdeauna asa de dis- tinge ca aceea a Societajii Politeenice, arita pu finul ce s'a realizat pana acum, precum si plam File de viitor Ma vo tazi in fafa Dys,, numai ta ideile generale, cari fne-au_condus la executarea acestor Iuerari gi voi Misa colaboratorilor mei d-lor ; Director tech: nic Dr--Ing. D. Pavel, Ing. D. Corba, Ing. A. Vi zitas si Ing.Gh. Vladimirescu, ca In cele patru con terinfe suecesive, ce vor urma, si v4 expuna fie care detalille $i partile technice ale acestor proce te, modul cum s'a executat gi cea ce se va realiza Ine’ in viitorii tret ani Astizi Dv. cu tofii stiji, c& tegenda ciobanului Bu S‘au facut in special de casiva ani Incoace, au do- este perimati. Sapa rile importante, cari vedit c& Bucurestiul este o asezare foarte veche este @ ayezare preistorica zat in aceasta regiune, au ales-o pentru c4, venind : eae din partite calde ale cAmpiei Intro oazi de verdeata si de ap Asezirile preistorice totdeauna au urmarit si +) Confersga tints ta Societten Politecnica Ia 25 F eae : : bruarie 1936, in cial organizat de Instieutul Roman alte considerafiuni decat cele poetice, in special E (LR. B). apararea contra atacurilor fiarelor silbatece si in 2 contra atacurilor triburifor invecinate, De aceva le gasim situate in mlastini si in mijlocul pct rilor. Trebue si facem aceasta constatare_neplacuta pentru noi 8, de unde acesti foarte indepartati inaintasi s‘au asezat inir’o oazd de verdeata, de apa si umiditate, noi am parvenit si transformam aceasti oazit intr’ ayezare de prat yi de seceta, Este adevarat 4, la acest Iver, nu a contri buit un plan bine determinat gi toate cunostingele technice. Dar trebuie 54 recunoastem ca am ajuns, la un perfeet succes si am uscat orasul ct desa- varsire, aya de mult, Incat este inca in memoria Dy. de ce lipsuri de api potabiki gi de ‘apa in genere a sulerit orayul Bucuresti Ca si va ardt ce aazi de api, de verdeata, se afl imprejurul acestui oray si in el, va voiu citi sue exirase dela 1850 ale Ii Lilysse de Marsillac, care spuine ~Autrefois, es environs do Bucarest avalert ere des re trates charmantes, coins onbliés des hommes et bénis du “bon Diew, Je ne pais songer sans un seerement de coeur a “hocage de Saint-Bleuthier. & ces beaux arbecs views de “plusieurs siecle qué ont ét€ impitoyablement assacsinés pour vétre remplaces par des carr’s dle chou. Les hamaxteyede> “se sont vengées en seniant la stéeilté suc ce terrain dow “on les chassa. Avec les arbres est partic Thumidité et avec “Thumidité Ia focondtt I y x quinze ans. vous aurie= vu La “sous 8 Qs Ss) Ss] se =} S38) es Fig. §. — Comparatia climate sau de 1m. A ridica 0 biserica cu 4 metri au este 4 deloc o operatiune curenti Bine injeles cA au fost oarecari discusiuni tatre Inire Comisiunea Monumentelor Isto asupra rdspunderilor : daca se darama biserica, din Bucuresti cu acels tropical s’au inchis si crdpaturile vechi : pentru cf ea, ¢ sindu-se ca pe 0 tava, era foarte simplu de ridi- cat aceasti tava din o parte sau alta, presele hidraulice fortand cripaturile si se inehid. 1 s'a facut apoi un sou acoperis $i astizi biserica se 26 ail in marginea lacului, reprezentind 0 podoabsi in plus, in margines acestui lac executat de ,Uzi- nele Comunale Bucuresti Pentru ca si termin, am si revin, in sfarsit, la itll Iuerisit mele — pentrued multi dintre Dv trebue si-yi spun cd ceea ce am spus pan’ acum ‘nw are nici o legatura cu titlul — aratandu-va cari sunt avantajele rezultate din executarea proectu- lui ,Uzinelor Comunale Bucuresti’ REZULTATELE SPERATE PRIN ASANARE. ‘Sa desbatut mult aywpra acestor avantaje ale asandfrii lacurilor. Eu voiu insista azi asupra ches- tiunii fanjasilor i asupra influenfei acestor lacuri asupra climatului orasului Bucuresti. Tanjarii in Bucuresti reprezint’, pentru cei cari locuese én Nordutl oragului, o mare neworocice. Zona de paludism in Nord este foarte bine mar- cata, O statistica din ultimii 3 ani, pe care ne-a procurat-o serviciul sanitar, este redata in grati- cul fig. 7. In el se arata totalul malaricilor cunos- cuti de serviciut sanitar. Curba superioar’ arti qumirul trecut de ma- larici Inregistrat de serviciul sanitar, iar cea in- ferioar’ mamirul celor din regiunes vecin’ tacu- rilor. Cum aceste curbe nu sunt decat relative, nu are mare important numarul malaricilor inregis- frat. Aceste curbe descres¢ in 1939 pentruci datele ‘nw sunt cunoscute decit pe sase luni ; totus nandu-se seama de acest interval, este o descres- tere simfitoare in 1935. Graficul arata in mod foarte isbitor 8, 70%, dupa aceea 60% din malaricii cunoscuti de servi- ciul sanitar, se gasese in regiunea limitrofii acestor lacuri. Nu dai deci erezare celor ce spun ci nu exist © legit’ intre malaria din Bucuresti si lacurile Colentinei. TAnfarii se reproduc in epoca dela 1 Aprilie pAnd la 30 Septembrie. Un Jantar depune 200 de ow, Durata pana la ecloziunea complet este a- proape o lunt si jumatate. Seria intaia de fantari depune trei serii de oui Adic3, primul (€njar scoate trei serii de ova, de fiecare Uatd cAte 200. EPECIELE ASANANI COLENTINEL ASUPRA ‘TAnjarii cari se nase din seria intaia nu mai au, in fafa lor, pana la 30 Septembrie, de cat fiecare cate doud serii a 200 de ous fiecare fanfar Un sanjar da nastere prin urmare, in sase Iuni, la 200,000.00 de tintari, Bine inteles, nu toti acesti fanfari sunt anofeli, insi toatd aceasta re~ giume este admirabila pentru desvoltarea lor. Noi Ye-am Msat la dispozifie tocmai ce ie trebuia > apa putin adanca, linistita, caldura ca si moc- eased. Pana acum j-am avut 3i Ham crescut cu mare ingrijire. Cum si luptim ins impotriva lor ? Mai init, trebuiaw amenajate marginele Lact rilor, deoarece in Bucuresti, in timpul secetei din ‘August gi Septembrie si 0 parte din lulie, aportul Colentinei, nefiind suficient, nu putea sa cumpa- neasca evaporafiunea mare din aceasta epoca Nivelul lacurilor scézand si marginele nefiind cu pant uniform’, rimén, in portiunile mai a- danci, urme de copite de animale si alte locuri joase, en miei smarcuri in cari jantarii se reproduc in condigiuni ideale. Prin amenajarea acestor lacuri, prin darea unet adancimi minime de un metru a margine, aceste inconveniente se suprima, Un meiru este minimum, incolo adivcimile merg pand la § metri si in lacil Tei pana la © metri ; iar forma lacurilor trebue astiel facut, Incat nicaeri sA nu existe apa sta- vatoare, Taluzarea lacurilor se va face dupa 0 panta constant, iar nivelul acestor lacuri trebue intot~ deatina menfinut 1a 0 cota fix. In intervalul procesului larvar, acest nivel poate Gi variat dupa voinfa noasted, cici mai exist uw sistem de a combate reproducerea fantarilor, ant me acela de a varia putin nivelul, astfel ca larvele, cari se ayeaza la margine, st nu rmana Tinistit. Cu ajutorul lacului rezervor dela Buttea se poate varia repede gi bruse nivelul lacurilor din aval Dar va rog ca nu cumva, daca ma intainiti peste trei-patru ani, cand aceste Iacuri vor fi gata si {i magcafi de fanart in Bucurest, sdeant reprosati sperantele ce le dau acum ! Bucurestiul nu va scapa de fanfari, Pentruc® mu este suficient de a face aceasti asanare a Vail Colentinei, ca si nu mai avem finjari in Bucw esti. BUCURESTIULUT $1 REGIUNILON INVuCINATE a V'am aritat ci la Nord de aceste lacuri se gi seste Mostistea, Caldaruyani, Pipera—toate lacuri pline de tantari, in cari apa nu circula. Fanjarii sunt agi de vanturi si meng asttel 0 distangi de 30—50 km. dup’ puterea vantului Daca acest vant coincide cu ivirea unei serii de {Anfari fineri si fi aduce la noi la Bucuresti, iat ci mu am scépat cu totul de fanfari. Cu siguranti; ins& ca, vom scipa prin asanare, de tantarii bu- tuiresteni nascufi si crescuti aci pe lacurile Cay taled Si acum, si revin Ia ultimul punct » cum vor influenja aceste lacuri asupra climatului orasului Bucuresti ? Inirém acum intr’un domeniu unde preciziunea si pronosticurile trebuie acceptate cu oarecare re- revi. ‘Am inceput prin a va spune ca orasul nostru este un oras sec si plin d> praf. Bucurestiul nu este plicut sa fie locuit in timpul verit. $i topi vey fi surprinsi c@nd va voiu arata graficul din fig. 8, care arata asemanarea intre climatul Algerului vara si climatul Bucurestiului, desi Algerul este un oras sub tropical. Graficul arata temperaturile medii lunare in Iu- Tunic, lulie gi August in diverse orase, Ia di verse latitudini. Temperatura medic in Bucuresti intr’un interval de peste 30 de ani — sa udm luna August, — este de 22 grade. Tunisul are 25 grade. Horta in Azore tot 22 grade, Insulele Canare deasemenea 22 grade si Madeira la tel 22 grade. ‘Vedeti , cut toate ca aceste orage se gasesc la latitudini-variabile, dela 28 grade si pand la 36 grade, ele au aproape acciagi temperatura medic ca si Bucurestiul. Dealtfel, cei care stau vara in Bucuresti nu av nevoe de acest grafic, pentni ci o simt direct. In afara de temperatura, mai este o alta cons- tatare = starea higrometrica in acest oras. Omul este foaree sensibil Ia temperatura. si ta uumiditate. $i cdnd spun la temperatura gi la umi ditate, Ingeleg acesti doi factori combinay S'a vorbit foarte mult, in ultimii 2ece ani, de condifionarea acrului in tabi birouri, Lacu- rile din jurul Capitalei vor ingddui, in oarecare masura, 0 conditionare a aerului, cel putin pentr zona vecind lacurilor. In genere, omul suport cu usurinfa. tempera i diterite, dupa cantitaiea de umiditate care se afl in atmosfera, in care trieste. Cand atmosfera este umeda, poate si suporie o anumiti tempera turd $i, cénd atmostera este complet seaca, 0 alt’ temperatura, Cantitatea de umiditate, pe care poate si 0 con find aenul, este functiune de temperaturd gi de presiune. Cu tofli cunoastei ca, in locuinfele unde existi calorifer, aerul este inedlzit si uscat. A~ ceasia pentruca aerul, ridicndu-se si temperatura, poate s& contini 0 mai mare cantitate de vapori pentru saturarea lui Si dacd acest aer se usucd intr adevar, el isi ma- reste capacitatea lui de a absorbi umiditatea, A- tunci ia gi el de unde poate umiditate de care mai este capabil, in primul rand din gatlejurile noastre. De aceea, in timpul ierati, In toate orasele ci zate, unde oamenti trdesc in case cu incilzire cen- tral’, sunt asa de multe afectiuni a cailor respira- tori. Pe de alta parte, in locuinge, aerul mai ia ume- zeala si din alte parti de exemplu : din mobile In timpul nopfii, temperatura descreste in locuinte, cantitatea de umezeald, pe cats aerul poate si 0 mai confind la aceastd not temperaturd mai joasi, seade, $i atunei, daci de multe ori acrul a fost saturat cand temperatura era ridicati, in timpul nopfii se produc condensajiuni, cari sunt absor- bite de lemnul mobilelor. Supuse 1a un asemenea regim adesea plesnese spre desesperarea proprie- tarului si a bietului furnizor, care © acuzat ci nu a utilizat lemn useat. ‘Am spus aceste lucruri ca si va dau o idee de umiditate si de temperatura, O si vedeti la ce vreau sf ajung. Noi avem temperaturi_ maxime extraordinare Gratie serviciului nostra meteorologic, am putut si cumoastem pe 0 perioada de 45 de ani, dela 1890 la 1935, c@teva date foarte interesante. De exempli, care a fost temperatura cea mai mare, Pe care am avut-o anual in aceasta perioada in Bucuresti. Astiel mijlocia temperaturilor maxime pe 0 du- rat de 46 ani este 28 Pentru luna lulie de 29,84, luna August de 29,83. In planga Il se aratit temperaturile: medi lu- snare maxime. © mai bund casacterizare a climatulud bucures tean vefi avea insd, aratandu-va ca din cele 92 zie ale junilor de vari — lunie, lulie, August — nu- marul zilelor tropicale, adic in care temperatura maxima este egal sau depaseste 30°, sunt cel pu- {in 30 de zile si multe au depasit in unii ani 40- 50 grade. ‘Si urmarim si diagramele umiditajit din plansa IV. Umiditatea relativa, este raportul intre_ten- siunea vaporilor atmosferici, fafi de tensiunea maxim posibila 18 acea temperatur Valorile mijlocil sunt in lunie 65.51%, lulie 61,75%, August 59,53% gi in Septembrie 64,15%. Aceste date mu va spun Dv. mare luciu, Sa le privim ins comparativ cu datele unor localitati al cdror climat este bine cunoscut. La Patras umidi- tatea variaza intre 45% si 49%, in stidul Marocu- lui intre 529% si 54%, cand la Bucuresti avem 59% umiditate cu temperaturile mijlocii si maxi- me aratate. Se infelege doce in lunile de vara suntem obligati si iesim seara ta marginea ora- sului, pe Ming lacuri : Baneasa, Herdstriu, unde se gaseste aer umed si temperaturt mai joase. In diagrama plansa V art precipitatiile lunare pe 46 ani din uri. Si examindm insa si vanturile in regiunea Bu- curestiului. Planga VI arata trecvenga vanturitor dupa directiuni — in timpttl verei la Bucuresti Se vede ci regiunea se aflé mai ales sub influenta vanturilor dela N. E. gi S. W. Frecvenja cea mai mare b au vanturile de NE (Crivajul si anume in lunie 32%, lulie 31%, Au- gust 30% si Septembrie 40%, pe vand vanturile dela $ W (Austeul) au o feeevent ta lunie 28%, Iulie 259%, August 23% si Septembrie 22% Crivajul in timpul verei este un vant uscat sig foarte cald. Fafi de aceste date climatice — si vedem ce se va intampla prin crearea lantului de lacuri din Nordul Bucurestiulni, Dupa masuratorile dircete ficute in alte parti dupa formule stabilite teoretic si verificate prac- tic, se poate afirma c& in cazul nostru vom avea BYECIELE ASANAWILCOLENTINEL ASUPHA la aceste lacuri 0 evaporatie zilnica de cc: mim. Socotind pentru intreaga suprafaji de 720 ha rezulta c& evaporarea va fi de cca. : 27.900 me. in tunie 40.150 me. in lulie 42.390 me, in August, Ca cifri de comparatie arat c4 in ziele cele mai cilduroase consumul total de apa al oragului ati ge maximum 120,000 me. deci evaporafia lacurilor a fi cca o treime din consumul de apa. Pentru evaporarea acestei cantitagi de apa sunt necesare cca. 20 miliarde cal/zi Absorbirea acestei cantitaji de caida’ se va traduce in vecinatatea lacurilor printr’o micsorare a temperaturit aerulti insofita de o sporire a um dilafii, adic tocmai ceeace este necesar pentra climatul bucurestean de vara. Daca se considera cantitatea de caldura primita dela soare zilnic de regiuinea orasului Bucuresti si daca se presuptine ci ctectul racirii prin evapora fie s'ar putea repercuta in intregime asupra acestei regiuni, din aportul total de calduré solard s'ar AbSOrDL cca. 12y gi deci — si temperatiira ar dh minua intrucdtva in aceeasi mAsura, In mod prac tic vom avea o asemenea ameliorare in zilele cal- duroase si férd vant in zona vecina lacurilor. Aceasta reprezinti o desfagurare de circa 10 kilo- metri in partea locuita a orasului si probabil efec tele se vor face simtite pe o banda de 2 kilometri. Nu stiu daca aceasta scadere de temperatura se va inregistra intocmai si nu vreau sa fiu acuzat ci am Ingelat speranfele Dy, De altfel am si fost actizat cA dad iarna aceasta plowd asa de muh si este atata ceafi, vinovate sunt cele dowd lacuri, Bineasa si Herdstriu, pe care le-am realizat, Ceea ce ins se poate afirma fara inioiala este cd In regiunea vecind lacului se va ajunge la 0 temperaturs ceva mai sclzuti si lao umiditate relativ sporité. In aceasta privinta sunt destul de clocyente exemplele ce le dit diagrama fig. 8. lati 0 serie de orage asezate la o latitudine mult sub a noastra — sunt e&teva vecine cu tropicul — si ale ciror tem- peraturi mijlocii lunare sunt totusi apropiate de ale Bucurestiului, tocmai din cauza efectului apei, at de BUCURESTIULET $1 REGIUNILOR INVECINATE » PLU lulie August Temperaturi Septembrie ANI c, VARIATIA TEMPERATURILOR MAXIME A! “0 I T ANIL 1890-1885, U HI l Li Saas aaeTAAAARAARRAIRaaIAAaTAAHaITL aT 30 EVECTELE ASANAWII COLENTINEI ASUPRA h VARIATIA UMIDITATILOR yon LUNARE PLM & : a8 lunie ew L ALLAH August Umiditates*. Seplembrie et? BUCURESTIULUL $1 REGIUNILOR INVECINATE 31 um I FERICE L ay = inert AUMOSESHICE cUNARE: a. HA lunia + | - - tat 0) Li f\ + a1 | Lit Precipitatii % 22 egageaaggaasaaye at : a I Procipitofii 'm 2#2 32288539982 g824 285 8ada 32089285222 F9aaF TRAE ANIL PRRRSSUDEIIRSESERR ERS RaRSESHTTRSRRS TE LAREER TET 32. NANL COLENTIN AsuPHA toate fiind asezate 1a marginea Mediteranei sau a Oceanul In realizarea acestor lucrari s’a finut seama si de un alt factor foarte important, cel estetic. Am clutat ca lacul Herdstrdu, pe care Dv. afi putt vedea, si aibé un aspect cit mai atrigator, cit ai putin artificial. Sper c& ta primavar’ oragul, incepand plantatiile fi va da tot pitorescul necesar. ‘Asa cum vor fi amenajate, nidiijduesc ci aceste acai SA mareascd pitorescul acestit oFag. Pen trucd eu consider de o foarte mare importanta ca © lucrare technic si se acorde totdeauna 3i partea esteticd si cu patter pitorescului neaparat nnecesar unui ora, Cred cd mu asi putea spune mai dune cuvinte ia aceasti materie gi nu asi putea mai bine sfitui Plansa V1. — Repartiia pe directiun! a frecvenfel vanturilor in Bucuresti PL vi pe cei ce executa Iucriri in Capital decat cuvin- tele aceluiag Ulysse de Marsillac, care a trait pe aci prin anul 1869 si care se plangea si el deo serie de hucriri facute fra nici o grije de estetich lati ce a seis: Je erois quo Ton aurait pu abviment (s progits sane faire sete de vandation, IU y a dee shoves sae rien ne remplace. Lihomme ne vit pas de pain: dit cams de potsic et ideal. Quond vous sure: fout ramené a la ligne droite et Futile. savoz-vous ce ane vous aure2 fait? Vous aures tue Time et vous nantes donne piture gis la bets humaine Pour Famour ila ciel rende:-nous un petit coin solitaire lo ous puissions aur mors vous fut, 9% nous pwussions révet et peiee, of le ciel now: apparalsse autrement que pat imi Is fumée de vos toits et oi les arbres se montrent & nous atteement qu équatrit par vos haches ot calls pat votre aigeon’ we oenre de PARTEA Ia LUCRARI HIDRAULICE IN CURS . DE REALIZARE IN JURUL BUCURESTILOR DE Dr.-Inc. DORIN PAVEL DIRECTOR TEHNIC LA “UZINELE COMUNALE BUCURESTI" LUCRARI HIDRAULICE IN CURS DE REALIZARE IN JURUL BUCURESTILOR*) UPA conferinja de deschidere a ciclulut asupra lucritilor de amenajari hidraulice Tn jurul Bucurestiului, a d-iui Ministry, Inginer N. G. Caranfil.am plicerea a expune par tea technicd a lucririlor de asanare a lacurilor din jurul Bucurestiului precum si a proectelor de ame- aajari hi Uzinele Comunale Bucuresti" in zona raurilor Arges, D: bovita si lalomija raulice, care vor fi realizate de Din expunerea atét de competinte a d-lui Coranfil, care in calitatea de Director general al U. C. B." a pus la punct bazele lucrarilor hidrau- lice de mare anvergura in jurul Bucurestiului i a stiut si organizeze realizarea acestor Incrari, a ciror roade parfiale se constaté de pe acum, at vizut cum s'a desfisurat istoricul acestor reali sicum au evoluat diferitele solusiuni technice. Astfel leginduema de cele expuse anterior, pot intra In subiectut propriu zis, mentionand ca in conferinfele ce urmeazi, colaboratorii mei : d-l Ing. D.R. Corbu, Seful serviciului Iucrdri noui, Ing. A. Vuzitas si Ing. Gh, Vadimireceu, vor expune detalile cu privire la barajele realizate si proectate, de Dr-tng, DORIN PAVEL canalizdrile yi derivagiile de ape si amenajarea Dambovite. A) LUCRARILE $1 PROECTELE DE ASANARE A LACURILOR IN JURUL BUCURES$TILOR Colentina care contureaza Nord-Estul Capitalei peo lungime de peste 15 km, este un curs de apa 1) Conferinga nats a Societatea Politecnich la 28 Fe. truarie 1936, in ciclul organizat de Instiutul Romdn de Energie (1 RB) afluent de stanga al Dambovifei cu un basin de receptie destul de mare de 390 kmp. Regimul hi- draulic al Colentinei este desavantajos si foarte “ A basinul pante excesiv de mici. At ‘abil, din cawza ca este de it regimul de precipi. 36 tafiuni reduse in basinul Colen orogratic’ si scungere: multe situation ni, fac ca regimul apelor timpul etiajului de vara Din cauza evaporatie’ favorizate 1a maximum, de- bitul scade in timpul lunilor de vari la 0,2 mejsee si uneori sub acesta. In schimb apele Zinta 20 In 25 me/sec. Bakile 51 mlagtinile Colentinei 1a Ciocanesti, Baftea, Oteteliseanu, Mogosoaia, Baneasa supe- rivara, Herastrau, Floreasca, Tei, Ghica Voda, Fundeni si Cernica, fac sa stagneze apele timp de 2 Ja 3 luni favorizand 0 extraordinard desvoltare a sanjarilor, cart daw marele procent de boli de malaria i altele. Miastinile din Nord-Estul Cay talel pe lang acesie neajunsuri, au servit in th cut si mai servese ined pand Ia terminarea filor drept cloace si gropi de gunoaie, adevarate focare de intectie, constituindl un pericol social prin siligluirea in jurul si interigrul gropilor si mlagt: nilor a une populayit sarace si a figanilor. Perico- Jul este cu atat m itt cu cat s'a constatat 4 yanturile dominante bat din direcjia Nord-Est adic& tocmai dela aceste focare infectate spre D-l Ministru N. G. Caraafila ardtat la ce sira- cie a ajuns Capitala noasird in ape curgitoare, cum s'a sirdcit hidraulic zona orasului prin siste- matizarea Damboviei gia demonstrat & climatul Ue vari a Bucureytiati esie tropical. Lucrarile de amenajare si asanare, cari se exe- cutd de Uzinele Comunale de 3 ani incoace, tiind realizatai o bund parte a programului, au de scop 1, Derivarea unui curs de api mai mare in Colentina si deci aducerea in Buewesti a unui \lebit considerabil 2. Transformarea mlastinilor din Nord-Estul Capitatei in tacuri pitoresti si salubre 3. Favorizeaza crearea vastului Pare National al Capitalei 4. Crearea unei sprafeje de Vacuri asanate de aproape 1300 hectare, in vederea ameliordrii stari higrometrice a aerului, scdderea virlurilor de tem- peratural tropical in timpul verii si absorbtia pra- fului cu care este inedreat acrul Capitalei 5. Po de desvoliare a sporturitor nau- tice, a navigajiei de agrement sia locurilor de odihina a hucurestenilor. iri repre- ice LN CUS DE 6, Legitura intre lacuri cu navigatia pe Dambovita inferioara, Arges si Du- nire, dindu-se astfel posibilitatea desvolt Port industrial Intre Cernica si Fundeni, 1. PLANUL GENERAL DE ASANARE, Lucrarile de asanare se impart in tre g tincte dup’ natura si seopurile win anume ; lucrari de derivare a apelor lalomijei Colentina ; Iucrari pentru realizarea compensarii debitelor si aducerea apei in lacuri; lucrari de asanare si sistematizare a lacurilor cuprinse intre Bineasa superioara si Cernica, precum si legatura cu Dambovita asa cum se arata la scar redusd in plansa VIL lor 1. Derivarea apetor. Dupa cum s'a ardtat in conferinta. preceden s’au studiat mai multe posibilitigi de a deriva de- bite suficient cle mari in Colentina, Solujia adop- tata si executati de ,U, C. B.", cea mai avant joasi din toate punctele de vedere este aceea a derivarii apelor Lalomitei intre Bileiuresti si Ghim- pati Nivelul latomije’ se ridiea astiel, ea prints canal deschis, apele derivate, si poata curge liber spre Ghimpaji si descdrca in Colentina. Uvra- jele se vor descrie mai jos si este interesant a rata mai intai care este planul de exploatare b draulic. Cum dimensionarea uvrajelor de deriva depinde de scopul urmarit adica de spatarea lac rilor din Nord-Estul Capitalei, trebue si aritim mai intéi cari sunt capacitajile acestor lacuri cari sunt debitele de spalare necesare. Suprafata | Capacita- | Inhectare tea mil, me Béneasa superioara 40 06 Heriistrau 80 24 Ploreasca-Tei 150 35 Fundeni 120 2 Pantelinon 20 Cernica 720 Total — 1.230 RRALIAANE IN JURUL BUCUNESFILOR Pentru spalare consideram numa lacul mai mare capacitate, anume daca se amenajeaza numai lacurile propriu zise ale Bucurestiului, adiea Primele patru, avem 3.500.000 me. de spalat res- pectiv completat intr’un interval mai mi saptamani cét dureaza un cicli ce desvoi tarilor anofeli, ceiace ne da un debit mi spilare de 1,93 me/sec. Daca consiseram proectul integral, trebue si calculim debitul dupa capaci- tatea lacultti Cernica cu 15.000.000 me, ceiace dia tun debit de improspatare de 8,25 me/sec. La aces te debite trebue si addugim acelea provenite din completarea evaporatie’ datorita suprafefelor dle apa libere de 1.330 ha., evaporagie care repre- zinta in medie pentru o zi de vara circa 40.000 me. apa, sau un debit de 0,46 meisec. Debitele de spalare trebue sa tie in consecinta minimale de 2,4 si maximale de 88 mecjsec gi sunt asigurate coniorm planului de exploatare repre- zentat in pl. VIII, pentru un an hidrografic normal. Intr'un an secetos cu toate ca golirea lacului com- Pensator completeaza debitele, totusi nu putem a- sigura o spilare eficace. In cealalta plangi a 1X-a artim calculul cel mai desavantajos pos admifind din anii de observatie a debitelor, pentru fiecare lund debitul minimal absolut, Spalarea tre- ie efectuata in epoca desvoltarii {anjarilor, adic inire 1 Aprilie si 30 Septembrie in care timp se goleste si lacul compensator. Debitul maximal de derivare a fost admis de 15 mejsec. Din planul de exploatare rezulta ci se deriva umai o parte din apa lalomifei lasindu-se un de- bit de servitute cum se vede in diagramele din pl. VII si IX. Folosingele din aval ca morile gi fiunife existente nu au de sulerit de pe urma de- ivarii unui debit parfial, deoarece servitutea s'a calculat de M. L. P. astlel, ca si nu fie lips de ap in aval, aceasta cu atit mai mult cu cat Crico- vul si mai jos Prahova aduc debite aproape de 2 ori cat toata lalomifa, Trebue mentionat pentru linistirea celor interesati ca In timpul de secet mare nu se deriva deloc api din lalomifa ci se go- leste lacul Buftea creat pentru acest scop. Dea- semenea prin executarca lacului uriag la Bolboci pe lalomifa superioara se va ameliora regimul rau- ul cea ca trei 31 2. Compensarea debitelor gi aducerea apelor. Din pl. VIII si 1X rezulta, c& debitele derivate lin Talomita, 1a cari se adauga acelea ale Colen- tinei, in general foarte reduse, variaz’ in limite Jargi atat in decursil unui an, cat si in sticcesitt- nea anilor. Ori spalatea trebue asigurati oricare ar fi regimul hidrautic in funetie de diferigi an deci se impune 0 compensare a debitelor. Lacuri- Je compensatoare trebue st acumuleze apa pe Colentina in aval de Ghimpati. Pe Langa lacurite existente, dealtfe! destul de reduse ca volum de retentitine, s'a impus dela inceput crearea unui re- vervor mare, prin a cari golire si umplere s& se realizeze 9 compensare a regimului hidraulic. In acest scop s'a realizat in anit 19331935, lacul Buftea cu 9 suprataja de 308 ha. si un volum util de 9,600,000 me. apa si se prevede in vitor, atunci cand va fi nevoe, un al doilea lac la Vizu~ resti de circa 8 mil. me. Astiel rezerva de reten- Jiune totala, inclusiv lacurile mici din amonte, va fi in viitor de circa 19,000.00 me., iar astizi de peste 10 mil. me, Cu aceasta rezerva speram sé compensim debitele acum natarii lacuritor din aval, Aducerea apelor pe Valea Colentinet se asigura pana la Mogosoaia pe insusi talvegul Colentinei, bincinfeles, find prevazuta in viitor ameliorarea scurgerii debitului de 8 la 15 mejsee. De asemenea se va intocmi un progiam dle manevra a vanelor barajelor existente, a lacurilor de la Ciocanesti, Otetelegeanu 51 Mogosoaia. Dela Mogosoaia pani la Montesquieu 1a coada amonte a lacului Baneasa superioara, se prevede in proectul general un canal de aducfiune pe ma- jul stang al Colentinei, aceasta pentru a asana cursul mlstinos al Colentinei prin drenare si us- care partial, Caderea de circa 9 m., care rezultt Ja Montesquieu va servi in viitor fie pentru ame- najarea unei centrale hidroelectrice, tie pentru a- Jimentarea refelei de spalare a strizilor si a cana- lizarii orasitlui, alimentare pus in paralet cu aceea provenitd din Arges. Pentru evitarea acestui canal, studiem acum o varianté, pentm regulari- zarea Colentine late in vederea npros- acest sector. LUCRARE HIDRADLICE COURS DE REALIZARE IN JURUL nvcuRESTILOR, 3. Asanarea si sistematizarea lacurilor de Nord si Nord-Est a Capitalei. Uzinele Comunale au studiat mai multe variante pentru sistematizarea nouilor lacuri in jurul Bu- curestiului, solufia adoptata fiind aceia expusi in cele ce urmeaza, Lacurile cari se amenajeaza in imediata apro- piere a Bucurestiului, formeaza un lant de lacuri, si se asiguri navigatia ugoard si de agrement intre ele prin ecluze, Incepand dela Nord-Vest cu. acul Baneasa superioar’ de 40 ha si 600.000 me. api, lac care nu trebue confundat cu Baneasa in- globata in Heristrau, care este gata amenajat inca din toamna 1935, si are 0 suprafati de aproape 80 ha si 0 capacitate de 2.400.000 me. Cotele nivelurilor apei sunt In Baneasa supe- rioard 81,00 si Ia Herdstrau 79,90 m. d. M, Ince- pind dela Rondul Jianu in jos pind la satul Tei se amenajeaza in anii 1936-37 un lac unic ingloband Floreasca gi Tei de astiizi eu 0 painza de apa res- pectabilé de 150 ha. si 0 capacitate de 3.500.000 ime. In aval de Tei bucia veche a Colentinei la Plum- buita-Ghica Voda se pariseste si se creiazi un ca- nal prescurtat pani la lacul Fundeni, care va avea © suprafaja de 120 ha, 0 capacitate de 2.500.000 ime si 0 forma cu totul speciala, impusi de condi- fia locala si de amenajarea viitoare a supercen- tralei termoelectrice de 100.000 kW Fundeni. Di- ferenja de nivel intre lacurile Floreasca—Tei ta 75,50 51 Fundeni 66 m. d. M. se va utiliza tntr’o centrala hidroelectrica similara eu aceea de la Ghimpafi de 1.500 CP. si 0 producjie anual de peste 4,000,000 kWojan, Cu aceste amenajéri se termina etapa I-a a asa- nari lacurilor, urménd ca mai tarziu probabil dupa anul 1940 sa realizaim etapa Il-a anume, amenaja- rea lacurilor Pantelimon si Cernica precum gi le- satura de navigatie industriala cu Dambovita, care la randul ei va fi regutarizati in acest scop. Deta- lille technice ale acestor tucrari urmeaza in capi- tolul urmator. Il, DESCRIEREA LUCRARILOR INTREPRINSE $I PREVAZUTE IN PROECTUL GENERAL. Descriem in cele ce urmeza in linii generale Iu- crarile technice, cari formeaza programul de asa- hare anunjat si nu insistdm asupra detaliilor, cari se fac in urmatoarele luctari ale colaboratorilor mei, d-nii Inginerii : D. R. Corbu, A. Vazitas si Gh. Vladimirescu. |. Derivatia lalomifei. Captarea apei se face imediat in aval de Comu- ha Bilciuresti intr'un cot judicios ales. Nivelul 1a ¢tiaj al lalomijei in acest punct este cam la cota 136,00 m. d, M, Un baraj fix nu putea fi adoptat din cauza pericolului inundatilor, fiind limitat ni- velul maximal la cel mult cota 140 m.d. M. ct re- prezenta inaintea amenajarii, cresterea apelor ce- lor mai mari. Debitul cel mai mare constatat a fost in trecut de 600 mejsec, Ins debitul asa zis ca- tastrofal este mai mare, deoarece 1a basinul de recepfie de 1.090 kmp, debitul torenjial cel mai mare care poate surveni la epoci rare depiseste 1.000 me/sec, De aceea s'a adoptat solu mea, a- ‘mume, un sistem mixt compus dintr'un baraj fix cu doua sectiuni deversante de cate 24 m lirgime pana la cota 136,50, intre panouri executandu-se doua stavilare cilindrice, metalice, mobile de cate 24 m largime neti si 25 m lirgime brutd si cu 0 inaljime a cilindrilor plus a panourilor in forma de cioe de 2,50 m. Cilindrii pot fi ridicafi electio- mecanic si de mana prin trolit si cremaliere, prin rostogolire potrivits deasupra apelor celor | mai mari, Astfel sectiunea libera plus aceea dela prize si vanele de spilare, asigura scurgerea debitului catastrofal Ia 0 cota, care nx depigeste 140 m aM. Apele deversate prinire culeele laterale gi pila intermediara se amortizeaza in saltelele si plansele mobile din aval, evitandu-se astfel eroziunite pe- riculoase dela baza barajului. Aceste forme le-am Incercat inaintea proectarii, in laborator Pe malul drept se gasesc vangle de spilare a fundului si akiturat priza de apa dispusa dupa cele mai noi principii in vederea reducerii la minimum posibil a transportului de depozite solide in ca- 3 1 WZ. wT) Ty Ty, le \< /). yy PIN SY jis, 2a) (peste absci tare e compensate in lacul Buftea CETOS urba de exploa Legenda olomita nederivati ( sud obsciza) jalomita derivaté Z Aportul Colentine’ OGRAFIC SEC DEBITE MEDI LUNARE AN HIDROGRAFIC SE vA: a “Das le We aNgqad AL TDMALL nalul de derivajie. Priza de apa const dintr’o trompi dle ac 4 in fala metalice si praguri supra indltate, dupa care ur- meazi un canal de spilare a prizei echipat vane metalice. Admisia apei in canal fie se face prin rei vane actionate electromecanic Intreg uvrajul este traversat de o pasereli de ser je speciala s'a dat exccutirii funda tillor, cari s‘au Inceput din toamna anului trecut, si S’au terminat actualmente, aceasta din cauza ¢ sondajele au aritat, cd pe o a 20 m. alvegul este aluvionar si permeabil, De am inceput de anul trecut executia unui voal de ciment, injectat sub intregul uvraj lucrare extrem ide delicata si anevoioasa, care insa a reusit bine si asupra cireia va relata d-l Ing. D. R. Corbu. In 9, aritim yantienul barajului Bilciuresti si in fig. 10 priza de ap; Canalut de derivatie s'a calculat cu o sectiune de api utilé de 18 mp. lao adancime maxima a apei de 2,10 m, pentrt a transporta debitul maxi- mal de 15 mejsce la. panté a radierului canalul de 0.31%). Canalul este aproape in intregime de- bleiat in feren argilos foarte tare si impermeabi are sectiunea transversala trapezoidala cu latime la planul apei de 12 m, si taluzele inclinate ta 1:1, Canalul care astiri este aproape complet spat se va cdptuyi lateral cu brazda, iar laf de pietris comprimat sie preva cu gratare de deriva- cw un strat Canaiul de derivatie, care are langimea de circa ix CONS we RRALIZANE [x JURUL He nest il Fig. 10. — Prise de uph dela Biche ov, km. este strabatut de o serie de lucrart_ de ri, i drumuri de legatura axiale si traversale, Vaile Cojasca $i Crevedia sunt traversate de apeducte speciale pentru a se asigura scurgerea natural acestor vai pe sub canslul nostru, Deversori spi 17 pod iraversairi de vii ciali si vane, asigura nivetul de ap permit a debita din surplusut de debit, o parte de pentru improspatares lacului Snagoy, a c&rui oad urea pe V. Cojasca, pe de alta parte pe V. Crevedia 14 din canal gi La varsarea caralului in V. Baranga, ailuent n dreptul Comune’ Ghimpati se obtine o cadere de apa variabila intre 9), 1a 11 m, care poate fi amenajati intr’o central trica, care am proectat-o pentru 1.500 CP cu 2 {i electrogene putand produce in secetos 4, iar intunul normal 6 milivane kWo,an, energic utili pentra electrificarea rurali a V. Colentina si pent pomparea apelin =U. C. B.". Asupra acestor hicrari va conterentia sel Ing. Gh. Vladimicescu. Fig. 11 reprezinti sectiume a canalului de derivatie Lucrarile de derivatie sunt in curs de executare i vor fi terminate. ABifel la pri apele mari ale lalomitei vor lua 42 gt © sectione « canalulul de adustione Ialomiia in Colentina Fig 12 LUGRARE HIDRAULICE LN_CUNS De drum spre Bucuresti realizandu-se astiel un prim si mare rezutat pentry asanacea Lacurilor din jue ul Capitale, 2, Lacul compensator Buttes Lacul B brie 1933 a flarea tea sia creiat in intervalul dela Mai 1935 de cdtre ,U. C. B."* prin um- apclor in vasta cuvet’ cuprinsé intre bara- jul in dreptul bisericei Flimanzeni sia Parcului Stirbey 5i in amonte cu un brag spre Ciocanesti, ian tun altul pe V. Crevedia. Barajul ricli cu 5m, Ja cota 105, corpul barajaui find supra. t ins pentru sigurantd pnd ta cota 107. Secfiunea barajului esie trapezoidal si executia s'a facut ca di de pamaat cu qucleu de argila si alplanse adinci sub paramentul amonte. Dela fundatii pana la creasta, barajul are 8 m. inaltime $i 0 lungime desfasuratd, inclusiv aripil laterale si digul de ocolire al bisericii Flamanzeni de 300 m. J. Inacest baraj s'au facut terasamente de dere pacts & lacuhd Buftea creat de WUC. B aproximatiy 150.000 me, In fig. 12 se vede digul secundar si lacul, iar in fig. 13 barajul Buttea. Descdrcarea apelor s'a real prin uvraje speciale, anume printrun ayraj de beton armat prevazut la intrare se $i dowd vane-subaire pe malul drept dowd vane stivilare, Apele descdrcate tree prin dowd conducte de beton armat de céte 1,5 m ¢ in spre saltelele dle amortizare de constructie special cu 2 anduri de crenele distrugatoare de energie si plange de gtejar oscilante pentru a eroziunile fundului si maturitor saltelele deseArcitorului Buitea Figura 14 arata Un deversor liber asiguri, pentru ori ce eventua. litate, ea nivelul s& nu creased peste cota 105,50 chiar la apele cele mai mari de mejsec cat poate aduce Colentina si derivajia tafomijei, In fig. 12 arin pl. X amplasamentul it am ardtat lotografia parfiala a laculy Jacul Buftea cu se reprezint B crarilor executat sumar unmatoarele Rebs Ambel terasamente ridicate I Dintre acestea, mentiondm inca sosele de leg: gaurd’ peste lac, una ta yesti—Crejulesti si cealalti la Crevedia raversdri de lac s'au facut prin de lemn. De asemenea, interesanta este lucrarca ridicarii bisericii dela Rebegesti, monument isto secoltt| al XVI-lea, care initiatives d-lui Ing. ric interesant di Jatorita N. G. Caranfil a prutut fi sal- vati de inundatii. Biserica intra anume in zona de tumilare a apelor ct aproape 4 m, si ale dui Ing. D. R. Corbu au ridicata {ara a fi demontati, lucent care dealtfel a reusit pe deplin si mai ales este in- tere desi fisurat si de fadat de vremutri, a putut fi di cat anul trecut in astfel, ca conditiuni extraordinar de bune astiizi acest falnic monument perfect u sngolidat, domina de pe nouile temelii frumosul lac Buftea, Je sidicare se va re lata in parte a Ill-a a Asupra lucrarilor stei publicatiuni 3. Canalul Mogosoaia-Bineasa si lacul Ba- neasa superioard. Canalul se va deriva din aciualul lac Mogosoaia tiv inalti pe malul stang a urmitind coasta rel: Jeaua apei industiiale, care se va executa mai tir rin in Jegitura cu apa derivatd din Arges Lacul Baneasa superioara se intinde dela Mon: tesquiew in jos pana Ja lacul Bineasa inglobat in Herastriu. Supraiaja de 4 are a fost ha. este astézi ocupati in cea mai mare parte de mlastins yi va fi inundatd, dupa curdtirea Tonduini 9 exe tutarea terasamentelor, de nivelul apei suprainal: Fly. 15, — Des Colentinei pand in aval de tosta tabrica de cara mid. Montesquieu fiunea tip a canalului este cea trapezoid itu! maximal instalat de 19 me/sec Cota Ia Mogo. soaia sespectiv Baneasa superioara tiind 92,10 pe o distant de 10 km, Sec- ld de 20 mp., care la necesita o panta de 0,31" 81,0 m. d. M, la Montesquiett se produce 0 cédere Fe 11,10 faja cu Wa rezervor sti~ perior, le lice sub presi de cAte (,80 mi. ¢ fie © cu un distrugitor de at prin 3 conducte me centrala hidroelectrica, fie nergie $i 0 conduct eu re 4 sh otenat lb Hersetria fat la cota 81 stavilare mobile situate amonte de insula, deasupra podului soselet Ba. neasa, Pe malul sting se prevede o ecluz pentru navigajia de agrement 4. Lacal Herastri, Acest lac, astazi asanat si pus In functie, ocupa © suprafafi de aproape 80 ha gi confine 2.400.000 me. apa la nivelil 79,50 m. d. M., cum arata plansa Suprataja ex oeupata inainte de sistematizare REALIZANE IN JURUL BUCURESTILOR in cea mai mare parte de mlastini si stu, iar mai ginile de gropi, rimase de pe urma exploatirilor de caramidarié si de posite de gunoaie Dietris, grant umplute de de- Tot in acest nou si frumos lac lac Baneasa. Lueritile au aproape 300.000 me. uri. Urnflarea Sa Inglobat yi fostul constat din terasamente de si amenajairi dem pelor s'a flieut printr'un baraj de 5 metri, executat ca dig de pa inant in dreptul rondului soselei Jianu, Descdrea uray are cuprinde pe lang’ fea apelor mari se face printrun special (a se vedea fig. 15 si 16) re plane si doua sifoane automate de tip special, menite a descairca impreuna cu stavi larele un debit de ape mari de 40 mesee. In fafa uuvrajul este prevazut cu gratare metalice dese, iar 1 cu tin sistem distrugator de ener saltele de apa, dublu rand de crenele si praguri precum si plange de lemn de amortizare Adancimea apei variaz intre 2 yi ni cu consolidarea malurilor asigura tacul in contra desvoltarit faunei acuatice si prin spalare se evita reproducerea fanjarilor tn vitor dupa Jin aval se nenajarea lacurilor va constnii pe malul stang al barajului o ecluzs pentru navigatia wsoara si de agrement, Stan mai amenajat 3 insule artificiale, cari contribue 1a pi toreseut! Iacutlui now ereiat. In fig. 17—27 se arata citeva fotografii ridicate din aceleagi puncte inain te si dupa asanare, Se vede dit este puyfine do cumente cum am transiormat mlastinile si-gropile orizeazs amenajacea instalarea intr'un lac pitorese, care 4 Parcului National limitrof Expozijiei 1936, care din J-Iui Primar general Al. Donescu, s'a amenajat in- imboldul stiruitor al trun tempo american, necunoscut la noi pani In prezent 5. Lacul Floreasca Tei, Lucrarea care s'a inceput in continuare in acest astizi de an cuprinde amenajarea zouei cuprinse mlastinile si gropile Fi rati vederea de ansamblu a lacurilor di asca si Tei, aga cum a- planga XU astdzi diferit in aceasta Nivelul baltoacelor este Floreasca avem la ape mici cota 74, iar la Tei 71m, cl. M. Prin desfiinfarca stivi larelor de lemn dela Floreasea si ter aproape 600,000 me amente de atAt pe fuincul Iacurilor, cat 45 Si pentru sistematizarea malurilor, se ereiaza 0 cuveti le o capacitate de 3.500.000 me. si o su: praiaja de apa de 150 ha. en o lungime destigu rata de 5 km. Nivelul se va rid te'un baraj mai mare, di tat la Tei i Ia cota 75,70 imundand intreaga cuveti Flor cul actualului stivilar mic de tenn si Tei. Prin taerea diferitelor buete si peninsule se Hargeste lacul pe alocuri la 500600 metri, perm Hindu-se astiel crearea in raza Municipiului a unui alevirat lac elvetian. Descircarea apelor mari 3 dupa conceptul meu printe'un aveaj de Fg Funcponares.sifonulsi automat care dean din Herisieia In Floren jului, wvraj care Iucreaza simultan : ca simpli de versor Ia ape mici, ca sifon automat ta ape m: lirei complete a lacului, Pentru scurtarea drumului Vou navigabil d previzut Ia capitul aval pe printr'wn canal 25 mm largimne le 0 f pe de alta p: 1.500 CP. si o 0 7 LERARE HHUMAULICE IN GUNS 0) Fig 17, — Vederea miastines in dreptal Couatry Cit Fig. 18 — Acelasi vedere ca in fig. 17 dups asanare REALIAARE IN JURLI. PUCURESTILOR 47 Fig. 19, — Groplle tn dreptul grajdurilor Marghiloman ig. 20. — Dap satomatizares UCRANT HIDAACLICE x CORSO Baka si mlastina Herastaa in drepral Rafinarie! Petrol-tlok ilustreazd istul as 41a 6 mil, kWo/an, utilizaind edderea de metri intre lacurite Tei si Funden: aati céteva vederi, cari pect al haltoacelor Floreasca si Tei, aceasta pen: Ambele uvraje descrise mai sus descarcd un debit de 40 mejsec. Vederile 28 yi 29 aratd tru a se anita in anul viitor imenajate par- fia, care Se Va realiza. Fig. 32 arand Jocut unde se rena fafa de situa ‘onda amonte a lacului Floreasca va consirui woul baraj Tei Tei se nal unit cu Sin jurm, acestui mare tac Flor prevede 0 20nd verde de Pare Nati acelea din jurul faculut din amonte Herastrau 5, Lacul Fundeni. Dupa teres buclei Tei Plumbuita-Ghiea Voda, an canal de 1,500 m lungime si 30 m Lrgime construit asa de larg pentru a permite amenaja rea unei navigatii industriale legata cu Dambovita si Arges-Dunare, leaga lacul Floreasca-Tei de acela care 8: ya amenaja la Fundeni. In actuala si luafie 1a Funleni aya cum arati partial vedere REALIARE IX JURUL BUCUBESTILOR 49 \ Fig. 23, fig. 33, Colentina jormeazi o halt serpuitoare care poate fi amenajata in diferite feluri. Proectul nosiru a fost bazat pe consideratia de a creia pe Janga ceva trumos si un Iucru util, anume Capitala care se gaseste intr'o desvoltare vert ginoasd, are nevoi energetice crescinde astfel ca clectrificarea totali a zonei Municipiului imp: cu aceea a industriilor, cari astazi inca au centrale general nerentabile, necesit’ eleetrice proprii, i crearea unei noi supercentrale termoelectrice d mare putere. Actualele uzine dela Grozivesti si Filaret nu mai sunt susceptibile de marire din ca za spafiului redus si a lipsei apei de racire, Dupi sugestiile d-lui MinistruN. G. Caranfil am studiat posibilitasile technice de infiintare in viitor a unei ‘ermoelectrice de 100.000 kW. in le gaturd cu ajarea lacurilor, Debitul de ricire a condesatorilor unei asemenea uzine este foarte mare si anume de cirea 8 me/scc. si nu gasim alte oosibilitati mai favorabile, decat pe lacurile now Din toate punctele de vedere lacul Fundeni este cel mai indicat pentru a servi drept racitor al su: deoarece aci gisim normal ‘cand debitul este m: centrale ma aercentralei viitoare cei 8 me/see, iar in epo Alta vedere din cuveta ce ovale Heraatrau mic, ne servim de un circuit inchis, de apa, favo- rizat de forma serpuitoare a lacului, aga cum lam conceput, In aceste timpuri cind debitul dispo nibil natural plus acela provenit din Lalomita si lacul rezervor Buftea este insuficient, se refuleazt apa calda in partea amonte a lacului Fundeni, Apa calda se amesteca cu apa laculut si pe parcursul de aproape 5 km. in jos pe o supratasa de 120 ha si un Volum de 2.900.000 me. se raceste suticien! pentru a fi asiprati de pompe speciale de joasi Aceiag\ vedere Fg 24 fin fig, 23 dup asanore 50. LOCRARE INMAAELICE Is CONS De Fig 20, Vedere de pe mall Expozipiei-1986 spre barajul situat In dreptal soselet lan 1 Lucranle de excavare a fundulut vitorsiat ac cle din faa apei gf namolul LWCRARE HDKAULICE IN CONS DE presiune si debit mare dela fundul Tavata din aval Astiel in orice anotimp asigurdm 0 functionare ne Intrerupt Luncririle acestea se prevad ca ultimile din eta- pa I-a de amenajare a lacurilor si aproximativ in ani, 1939/40. Crearea lacului terasamente de aproape 300,000 me si construirea unui baraj care ridicd planul apei ta cota 66, baraj relativ mic prevazut cu descircarea de ape mari si o ecluzd mai mare industrial (a se vedea plansa X11), Lacul Fundeni va servi in vitor drept dustrial al Capital rut rentabili tate si utilitate in viitor este indiscutabila. $i in recat s'au studiat, bineinfeles pe alte baze, po- sibilitagile de amenajare a navigatiei si a portului industrial al Capitalei de d-nii: AL. Davidescu. D. Leonida, Gr. Vasitescu $i D. Pavel undeni necesita port 7. Lacurile Pantelimon gi Cernica, Etapa a tia de proectul meu, menajare 0 formeazd —duj najarea lacuirilor Pantelimon $i Fig. 31 Vedere asupra sectorului de Inc Ploreasca care este in cure RFALIZAKE IN JUNUL BUCUKPSTILOK Fig. 32. — In fund aL Cemica impreuna eu legitura navigabils mn bovita. Aceste lucrari bineinfeles tiind toarte costi sitoare, le prevedem intr’o etapa mai indelungati, probabil 1940—1950. Intre Fundeni, a cirui amenajare dupa cum s‘a expus mai sus este mai mult decat o simpla ne sitate si balta Cernica, se intinde astizi talv serpuitor al Colentinei, care nu poate fi transfor~ mat navigabil decat fie prin executarea unui lung canal industrial, fie prin crearea unui nou lac. Ultima solutie este desi mai doua felur costisitoare, mai rafjonali, deoarec suprafaja de ape, prin a carei vaporizare se con- jue la ameliorarea climatului Bucure cul care poate fi amenajat prin executarea unui baraj in punctul situat cu 750 m aval de podul Pantelimon, ridicdnd planul apei la cota 64 m. dM, va avea o suprafaji de lac de 200 ha si 0 capacitate de apa de peste 5.000.000 peste planul expus la scard redusa fa ridiaa in primavara anu 1937 barajal ce 9 = ie 33 fine dele Te in planga XII. Fig. 4 aratd locul unde se vor cuta stavilarele Pantelimon Printr’o noua si penultima ecluza se creiazd le satura navigabilé cu lacul Cernica Cernica de as zi consid mai mult ntro de ne acoperita aproape integral cu stuf eu pu- find apa statatoare, cave in schimb este cu atat mai Fig. 33. — Vedere partala a ball Pundent Fig. 4. — Cuveta vitorulul lac Pantelinon. In fund se va constrain baraj care duce spre Cernica infectata de finjari si vegetajie intrata in putre- factie, Figura 35° reprezinid cuveta lacului Ridicdndu-se cota apelor la 58m. d. M. se poate ereia un lac artificial dintre cele mai mari, caci am avea o suprafaja de 750 ha gi o capacitate de peste 15,000,000 me de apa. Insulele Cemica 1a- min deasupra apei, astfel ci MAndstirile St Gheorghe si Cemica impreund cu restul construc- lor, toate admirabile si pitoresti asezminte, vor domina noul lac, care incoroneazi mareaja oper’ Inceputa si sperm si fie desavarsita de catre Uzi- nele Comunale Bucuresti Lacul Cernica se obtine aga cum arati plansele XII si XIII printro indiguire joasi de numai 1,5 la 2m in schimb intinsé peste intreaga lunca care desparte Colentina de Dambovita. Tot ai amenaja noul canal de legatura cu Dambovita $i Fg 3, Imensa suprafaya de bala 91 suf dela Cerca LUGAARI MIURAULICE IN CURS DE ecluza final’, care asigurd 0 navi 8 si 5 najata a randul i ajie intre cotele pe Dambovija, presupusi ci va fi ame 8. Legatura de navigatie cu Snagovul Un proect care a fost schijat de d-l Ing. N. G. Caranfil i gov si lacurile Bucuresti, Solu technic multe onstitue legitura avigabila intre Sna. sunt mai aceste nu insistim asupra lor, deoarec lucrari cad intr’o epoca viitoare si vor suferi ined multe moditicari I ORGANIZAREA LUCRARILOR Aceasta grandioasi operi de asanare si siste matizare a lacurilor precum si a aducerii lalomigei la Bucuresti, opera realizati parfial pani in pre vent si continuata pana i sum: la slarsit, am schijat-o cele de mai sus. Dacé, cu toate ci Uzinele Comunale Bu- de aga mare anver ste re. §i_inijiativelor technice orului general d-IIng N. G. Caranfit, astézi chemat ca Ministru 1a alte infaip- tuiri si Deasemenea, deosebitul interes si entusiasm pentru aceste lu: rari, a fostului Primar general d-I Dem. Debrescu sia d-lui Primar general AL Donescu, care pi lang alte lucrari edilitare, putem si spunem epo- cale pentu Capitalé, a dispus si de infdptuisea Parcului National in jurul lacurilor noastre, deo- camdata trecem prin timpuri grele, curesti* au pagit la reali gura si de utilitate publi i, aceasta se dator apacitijii de organiza si financiare ale Dir mai mati trebue remarcat n zona Expozitici Bucuresti 1936. Usinelor Comunale sunt dirijate din 1935 de d-I Director general Ing, Th. Radulescu, iar Directia technic& dela 1934 incoace de sub natul |. Organizarea luerdrilor de asanare a lacurilor. Directia lucrarilor : Director Dr-Ing Dorin Pavel. controlul si execujia se iace technic REALIZANE IN JUMUL BUCUNESTILON Servici| Lucrarilor Nou vondus de del Ing. D. R. Corbu, secondat de numeros ri ai servicit jut, d-nit: A. Vuzitas, Gh. Viadimirescu, E. Ba- cinschi, Eftatopol, 1. Hiigel. Const. St. Felix, St Blezu si alti Lucrarite se executd parte in regie, parte i antrepriza. Pana in prezent au executat lucrdri pe baza licitatiei publice : Intreprinderile Generale Tiberiu Eremia, Ing, H. lasz, Ing. Dem. Fl. Bal- dovin, Ing. E. Prager gi Societatea .,Edilitatea’ 2, Realizarile pani in prezent gi programul de viitor. Luceéti compiet terminate: Lacul compensator Buftea pus in functie in 1935 cu barajul Buftea, soselele gi podurile noi Rebegesti, Crequlesti-Cre- 55 vedia, biserica Rebegesti, apoi lacul Herdstriu umpiut in toamna anului 1935, impreund cu lu cririle anexe. Lucrari in curs de executare : Barajul pe lalo- mita si canalul de derivatie Ialomifa-Colentina, ambele lucriri terminate in iarna 1936. Lucrici abi Lacul Floreasca 3i Ba- neasa superioari, .cepute Programul de viitor : Lacurile Floreasca-Tei. gi Baneasa superioar de terminat in 1937 ; Lacul Fundeni gi canalul Mogogoaia-Baneasa in anii 1939 si 1940; Lacul Pantelimon si Cernica im- B) PROECTUL ADUCERI APEI INDUSTRIALE DIN ARGES. Capitala este alimestata asti2i mumai cu apd potabila proventta din tret surse diferite, anume : Filtrele dela Arcuda, cari debitea2s apvoximativ 50 la 60% din debitul total consumat de oras, apoi uzinele de pompaj a apei dintr'un foarte mare mumir de pujuri si colectoare la Ukmi si Braga- dina, Cantitatea anuala dle api pompati in retea este de ordinul 2 35 mil. m. c. din eare aproape © treime se consuma pentru nevoi edilitare si spala- rea orasului Cum pe de 0 parte stropitul strazilor si gradini lor publice, sporite in ultimul timp, ca apa potabil scumpi, este 0 solujie incomplets si provizori cum pe de alta parte orasul are nevoe de apa mai mult ca inzeciti pentru a putea fi intrefinut curst, fine pentru acoperirea nevoilor de apa de racire a uzinei Grozaves tul procctul alimentarii cu apa industrial’ eftin’ brovenita din Arges. Acest proiect se bazeaza pe sugestiunile d-hai Ing. N. G. Caran. Calculele facute arata cd avem nevoe de 0 can titate de api industriali anuali de 70 mil. me: tm afara de cei 35 mil, me. apa potabila consu mati astizi, iar debitul maximal instalat va 3,0 mo'see. preuna cu portul industrial al Capitatei si legitura de navigatie cu Dambovita si Argesul in etapa ul- tim 1941 1a 1950. Accasta cantitate va ii suficienta pentru a acu- peri nevoile de spalare a strdzilor, alimentarea cu api a parcurilor, cascadelor §i fantanilor arteziene, cark $e vor construi, spalarea canalizarit orasului, completarea cu apa de recite a urinei Grozavesti si alimentarea cu ap industriala a fabricelor. | CAPTAREA 51 PRIZA APE\, Captarea apei se preveue asttel, ca si obtinem 18 panta hidraulica de seurgere sub pre- ne la viitoarele sezervoare de apa industrial, situate pe terasa de sud a Orasului Punctas de captare cel mai favorabil I-am gasit pe Arges la Ogrezeni-Crivina, ta 9 distant’ de 22,4 km de Bucuresti, unde cota apelor ia etiaj este aproape de 100 in, d. M. Capiarea se face prin ridicarea planului apei cu 1m, la cota 101, prin tun dig infundat pe o latime de rau de 130m, sAndu-se pe malul sting aga cum arata fig. 36 si doua vane de spalare de fund, Priza de api ampla- satd pe malul sting consti dintr’o trompa de ad- mmisie prevanati cu gratare rare in faf, apoi cu 1e- dane si vana de spalare a intrarit in pri2d, unde se depune pietrigul mai mare. Urmeazi dup vancle de admisie doug dezantoare cu spilare automata OieAULEEA 7 CURSE brig. 36. — Barajul si priza de apa pe Arges Fig. 37. — Locul unde se va construt barajul pe Arges sistem Dufour, dimensionate asttel ca si decanteze nisipurile cele mai fine, Avand in vedere scoptl urmarit, apa nu se filteaZd, Figura 37 arata locul capticii, Basinul de recepfie al Argesului la Incul de captare este de 4328 kin.p Regimul hidsawlic al Aegesulul este cunoscut pe de © parte din integistrarile nivelurilor la mircle M.L. P. la Bananai, pe de alta parte prin misu- itori de debite directe in seetiunea mirei AUC BO, sit e locut de caprate Debitele medi lunare calculate ca medi din anit 19291933 sunt urmatoarele amonte WSALIZane: ix JUAUL. BUCUIESI LOM Jan. Febr. Martie Aprile Malu dJunte 17,18 1628 27.99 39,50 98.34 7049 Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. 743 2522 31.29 24,18 Debitul modul, adie’ media anuali este pentrs tn an hidrogratic normal de 36,14 mejsec si a osci lat i 29,54 si 45,90 ejse Constatim ci derivarea unui debit media de 2,22 mejsee $i a unui debit maximal de 3 meisec, pent care se dimensioneaz’ uvrajele, se poate face fara nicl 0 influeng’ pentru folosinfele din aval. Intr'adevar chiar in timpul etiajului, pe Arges va mai rdimane un debit de 6:0 la 90 mejsec. anii de observatie intre I. ADUCTIUNEA APEL Ridicarite de teren exaete au tost etectuate in cursul iernei 1935/96 si traseul il reprezenta schematic si la scar redusa In fig. 38, Lungimea total este de 22.400 m. |. pind la. rezervoarcle Cotroceni, Cum terasa de Sud a oragalui perm construirea de rezervoare servind drept castele de api, cw cota maxima a apei la 90m. d. M,, cons- tatim c& parta hidraulici disponibila este de 0,51)... Cur aceasta panta se poate asigura debitul maximal de 3,0 me'sec printr’e conducta circulara sub presiune, de D = 2,0 m diametru interior, ‘executata din beton armat. Un canal deschis nu poate fi admis dela inceput, pentni urmitoarele motive : terenul are depresiuni si ondulafiuni, deci traseul este am ‘Rezertiyil Ch ig. 38. —Traseul conductel de aductiune a ape! industiale la Bucuresti 38. urmarind pe Militart-Cioragarla, apa din canalul descttis ar ti intectati de murdirié gi praf ; in sfirsit 0 trangee eschisi mai ales in zonele cu taeturi addnci m cesitd 0 zond larga de expropriere, al ca ddicat in apropierea Bucurestilor greveaza defavo- rabil investigiunile, majoritatea parcursului soseaus ost ri Wi, REZERVOARELE BUCURESTI Tinand seama de faptul c& pe terasa de Sud a oragului suprafejele libere sunt seduse si mu gasi suficient loc pentru rezervoare grupate la un loc, pe de alta parte avand in vedere nevoile de apa- rare’ pasiv, am preconizat mai multe rezervoare de capacitate redusa, fegate intre ele prin conduct de beton ammat sau beton centrifugat. Acest d urna dispozitiv asiguré 0 presiune hidrostatica ‘mat uniforma jn rejeaua de apa industriala, Faptul cA aductiunea poate aduce in orice epocd debitul instalat, contribue la reducerea 1a minimum a ca- pacitajii rezervoarelor 1a 2.000 mc., construite ‘mai mult sub torma de castele de apa pentru a gurarea presiunei hidrostatice. C) REGULARIZAREA DAMBOVITEL Dambovita serveste astizi mam principal ai canalizarilor orasulut bue si dim multi atenie ameliorari de scurgere a apelar pe Dambavita. Prin regularizarea Dambovitei in zona oragului si in jos pand la Tanganul, nu s'a rezolvat proble- ma scurger cu atat ‘mai mult, cu cat dela TAnganal in jos, s'au instalat 0 serie de 7 mori, cari proveaca remuuri succesive in cursul apei, Cum Ja acest mori nu se spali eporitele sotide. acestea se sleporiteaza in amon- te ridicand treptat nivelul talvegului si al apei drept colector favorabile a apelor. Accas' UCRARL_IUDRAULICE IN CURS DE IV. RETEAUA DE APA INDUSTRIALA. Rejeaua nu poste fi precizati de pe ac in tuncyie Ue crearea cascadelor si fantanilor pu- hilice. pe de alti parte de necesitatile inca nects noscute ale industriei din raza oragulu Totusi in plansa XIV asditam o scher susceptibilé 1a modificdri, compu: joast presiune si conducte de servicit, Cum in rejeau industrial nu se cere o presiune mare, ne mmuljumim cu caderea liberd stiind ca cel putin in zonele mai joase ale orasului putem asigura 0 presime hidrostatie’ de 8 ba 159m. La presian aga de mici putem executa din motive de eitindtate conduectele sin tolA dle ofel, sau beton centrifugat Rejeaua va avea o lungime de 38 km, artere de dimensiuni variind intre 0,4 si 1,0 m si 68 km cor ducts de serviciu inte 02 si G4 m diametru Efectuarea acestor lucrari se prevede intr’o etapa de 10 ani, finan seama de investipite insermnate side durata de executare a unor canalizari atat de Intinse. Luerari de acest soiu vor contribui la mo- deruizasea Capital, cAci trebue infeles 4 nis este suficient a se sistematiza si construi cu viteed 3 mericana in acest oras, ci trebue si finut orasul surat, ceea ce astizi nu se poate face din lipsa de apa. INFERIOARE, Fenomenul se propaga in sus pe timp ce trece Remuurite de depozite reprezima cajiva’_ meth indlyime gi s'au resimyit si se resimt si in raza ora- sului. ,Uzinele Comunale Bucuresti” au fost nev te a drena Dambovita pentru ci din cauza um(liri pelos, canalicdrile orasului intra sub presiune gi refulau apa Daca ma la acest _mare neajuns, si Situafia zonelor inundate de mersul yerpuitor al i, rone infectate de paludism si alte maladii, vedem cat de importants este problema izdrii Dambovitei inferioare REALIZANE IN JURUL BUCURESTILOK Ey In aceasté privinga s'au facut studi atat la Miz Traseul yerpuitor de circa 37 kin langime se nisterul Lucrérilor Publice, Directiunea Apelor, cit regularizeaza prin indigui gi la ,Uzinele Comunale Bucuresti Dambovitei, pare a fundului Fig #0 — Dambovita serpueste in sesul st zonele Fig. 41. — Monte pe Dambovs Ioundabile ws insalabre troase pentru sanatatea publica st canalizarea Capital. 60 LueriRe wAttLics ix CUNS DE REALIZARE ix JURUL BUCUMESTILOK combinati si prin terea buclelor realizind 0 lun- gimme de 27 km, aga cum arata fig. 39. Prin destiin- farea morilor dela Tanganul la Budesti pe Arges si prin scurtarea parcarsuini em 10 km se obfine © panta suficienta pentru a permite scurgerea debite- lor Dambovitei gi a apelor derivate din lalomia gi Arges, cari reprezinta impreuna un maximum nor- mal de 42 mejsee (a se vedea fig. 40—41). Sec- Thunea se studiazd asifel ca si Sle wtild sh peste navigatia industrialé usoard in legituri cu tacue rile Bucuresti. Transportul pe apa a matcrialelor de constcuctie si altor marfuri grele si construirea portului Pantelimon gi a echizelor intre lacuri, ne arata cat de importants este carei realizare mu va imtarzia prea mult. aceasiS hucrare a Ca incheere, mulfumim : d-lui Primar general Al. Donesct,, d-lui Primar f, Sabéreanu, d-lui Mi nisteu N. G. Cacanpii gi d-lui Director general Th Radulescu, cari incurajeaxa aceste hierar de inte res general, incitrajare care este necesari tocmai acum, cénd trecem prin vremuri atat de grele. Noi inginerii suntem mulfumiji, e& putem contribu tt realizarea Iucrarilor techice importante, cari vor reforma in mare masuri aspectul Capitalei. PARTEA TILa BARAJE PROIECTATE SI iN CURS DE EXECUTIE LA ASANAREA LACURILOR DE . Inciner D.R. CORBU SEFUL LUCRARILOR NOI LA “UZINELE COMUNALE BUCURESTI” BARAJELE PROECTATE $I IN CURS DE EXECUTARE LA ASANAREA LACURILOR') Caranfil, Ministrul Acrului si fost Director ge- nerabal ,U.C.B.”, a aratat perspectivele ce se deschid pentru capitala firii prin asanarea mlasti- nilor din vecinatatea ei si crearea unei zone de lacuri sistematizate, iar d-1 Dr.-Ing, D. Pavel, Di rector technic, a aratat in linii generale proectul acestor lucriri si programul de realizare Urmeazi descrierea detaliaté a lucrarilor de asanare i motivarea solujiunilor adoptate in proectele dupa care se execut& aceste Iucriti Subiectul conferinjei ,,Barajele proectate si In curs de executare la asanarea lacurilor" araté ci vom descrie numai 0 parte din acesie lucrari, J N conterinfele precedente d-1 Ing. Nicolae G. In afard de baraje mai sunt celelalte |ucrari cari completeazd ansamblul lucrarilor de asanare : ca- nale de derivatie, sistematizari, eeluze, podu si toate lucrarile hidraulice necesare asandrii des- pre care vor conferentia d-nii Ing. : A. Vuzitas 1 Gh. Viadimirescu. cari au colaborat Ia proectarea si conducerca Iueratilor. Plangele prezentate in accasti conferin}a au caracter intuitiv. Proectele Iucrarilor cu detalii de calcul complet au fost i Technic Superior care | jumalele No. 231/1932 si No. 125/1935. Inainte de a intra in descrierea de detaliu a ba- rajelor, vom mentiona c& barajele a jntate 1a Consi +) Conferings finatd la Societatea Polteenicd le 2 Martie 1936 in cielul organizat de Iastintul Roman de Energie URE) Dk. CORBU de tog porfii neinsemnate fata de dimensiunile uriage ale marilor baraje din strdindtate, Desi In proporti mici, totusi pentru technica romaneasca, lueritile acestea prezinta un interes deoscbit at8t pentru rezultatele cari se vor obfine prin asanare cat si prin noutatea solutiunilor adoptate la proectare $i muljumim d-lui Presedinte al RE." ca ne-a dat posibilitatea si facem cunoscut pe aceasta cale ac- tivitatea desfagurata de ,U. C. Bin aceasta di rectiune. Barajele au fost proectate cu scopul de a reine side a ridica in spatele lor nivelul apelor din lacu rile ce vor fi asanate sau din raurile din care lace o derivare de ape necesare alime flor 64 RARAJELE PROECTATE $1 IN CONS HIDROW AFIA RAURILOR COLENTINA SIIALOMITA. Pentnt soluiunilor adoptate la prorciarea acestor baraje, este mecesara 0 expue fere scurta a hidrografiei réurilor care alimenteazi aceste lncuri, Miastinite care vor ti asanate si transtormate in lacuri sistematizate sunt situate pe valea raului Co- lentina care are un curs Jent si sinuos, atingand marginea de N-E a Capitalei a) Colentina, Basimal rAubui Colentina dela is voare si pana la Bucuresti are 390 km. p.; dupa forma tui Konguiag’ cAt si dupa mlastinile care se Inlanfuese pe Valea Jui, arati cd aver un basin de calitate hidrografied inferioara. Isvorand din regiunea deliroasa, este natural ca debitele in cursul verii sa aiba variajii cari, dupa cum se va vedea din diagramele masuratoritor pe ultimii ani, fac ca, in timp de seceta, mlastinile depe parcursol fui s8 mo alba suficientd scurgere si si devin focare de desvoltare a tantarilor si agentilor diferiteloe maladii Regimul hidraulic al raului Colentina a fost sta- bilit pe bazi de observafiuni directe de nivel f cute in intervalul 1930—1935, de cétre M. L. P. in punctele Baneasa si poduP sos. Colentina iar de .U. C. B." In punctul Buitea, 1a deversor. Cx aju- torul graficelor limnimetrice s'au transformat toate nivelurile ziinice in debite sf sfau calculat me lunare. {studi debitelor Colentinei s'au jolosit si ma- suritorile directe Facute de Casa Lucrarilor Muni- cipiului in 1925—1920. Aste! sau obfinut debitele medi lunare pentra intervalele 1925—1929 si 1930—1935, justificarea m/e Lana mac/ote Oot 65t an 077 2am oe 2835 0,199 1319 ‘pos 6985, 0365 Din tabloul de mai sus se constata c& in tunite August, Septembrie, Octombrie ritil Colentina are un debit de apa foarte redus. f) medi anual {modal pe & ani de ob directe a fost 0,816 mejsec. Lipsa de apa in lunite de vara explic® deci for- marea mlastinilor depe parcursul acestui rau. S'aa inregistrat wneosi vara debite de numai 0,100 me}sec. 'b} lalomita. Aducerea apei necesare 5} mlastinilor in timpul verii, prin derivarea apelor dintr’un rau invecinat cu disponibil de apa. se 4 ca 0 solufiune indicata asanirii, Studiut apelor din lalomita fiind aratat in con- ferinfele precedente urmeaa’ 88 revenim —numai asupra caracteristicilor hidrografice ale rauiui lalo- ia, intrucdt sunt elemente de cari s'au finttt sea- ma la proectarea barajelor. Basinul lalomite’ dela izvoare si pani la Bile’ testi, unde s’a fixat barajul si derivarea apetor, are o supraiati cle 1096 Km. p.; o treime din acest basin este situata in regiumea de munte, restul in regiunea deluroas’, (plansa XV) In partea superioard gradul de impadurire mare $i avand in vedere ca isvoarele lalomitei iva din masivu Bucegi de mare altitudine, vegimul apei este favorabil unei derivari pentru asanarea viii Colentina, dup& cum s¢ verified 3 din studiul debitelor. Regimul falomitei este de tipul caracte- istic pluviometric neavand lacuri naturale, car prin acumuliri s& moditice corelajiunea dintre pre- Cipitaliile atmosferice si debitele rAului. Prin crea- rea lacului acumulator la Bolooci, studiat de aU. CB." si S. A.R.Ialomifa, se va ameliora re- gimul apetor. In studi! debitelor, din cauza_lipsei cetiritor directe pe o perioad mai lungs de ani, ue-am fo- losit si de datele pluviometrice ale Institutului Me- teorologie, Pe baza datelor plitviometrice s’au calculat de bitele provenite din ploi pentrt perioada 1925. 1934 perioalé In care avem si observatiunile ai recte, stabilindu-se astfel corelajia dintre ploile cazute si debitele raului Tn acelay interval de timp. Odata stabiliti aceasta corelatic, s'au putut deter- mina, cu 0 oarecare probabilitate, debitele lalom tei pentru perioada 1886—1935 adic pe 49 ani Observativnile directe s’au facut prin citirile 2 nice de nivel dela mirele punctelor Teis si Mar- cesti, inregistrate in anuarele hidrogratice ale reefiel Apelor M. L. P. DE EXECUTANE LA ASANAKEA LACUNJOLON 65 BAZINELE DE RECEPTIE , ALE RAuURILOR iALOMITA Si COLENTINA Plana XV, — Planat basinelor de recepte ale urilor Lalomita si Colen- Medi lunare pe 5 ani MG Yj YY Wo Li S \ JAN. |FEBR.MART. APRIL! MAI. [IUNIE|IULIE.| AUG.|SEFT.| OCT. |NOEM| DEC. enenena Baag2e EXECUTAMNE LA ASANANEA LACUNILDI Transformarea nivelurilor medi zilnice a mire s’a efectuat pe baza unor chei limnimetrice stal lite prin misurdtori directe de debite cu morigea hidraulicd $i cw Notori, In acest mod s'au objinut urmatoarele date asu- pra variagiei debitelor specifice unare pe lalomija Coma media pe 9 ant iors i934 834 msjewe “a ‘ a0 fost calculate cu Formala S 0917 0 lacs. Km ns Din media pe 49 ani a debitwiui rezulta u bit specific de 13,07 tse. km, p. variagia lui timpul unui an find ardtata in tabloul de mai sus. Pe baza datelor astiel obfinute, s'au putut sta- bili urmatoarele debite clasate caracteristice pen- tru Talomifa : media pe 9 ant 92635 yedta ye 49 ant (65 ile) Reaulta ca de din ta- Joma fixat la 19 meysec. are o treeventé cu o probabilitate de 180 zile pe an in intervalul 1886- 1935 si deci lalomita poate turniza apa in canti- {afi suficiente pentru asanarea bitfifor depe vafea Colentin In diagrama pl. XVI sunt aritate debitele medii mare ale lalomijei la Marcesti in intervalul 193} 1935 rezultate din observatiuni directe ficute de 4U.C. B.*. Din aceast’ diagrama rezulta ef in anii secetosi va fi necesara o inmagazinare a apelor ca 7 4 fie utilizate apoi pentru completarea debitulai necesar asandrii in lunile August si Septembrie ind nu se pot deriva apele din lalomita. Aceasia A condus la nevesitatea éreerib unui Jac sezervor in amonte pe Colentina 1a Butea BARAJUL DELA BUPTEA In dese (ea barajelor vom i dela Buftea a cirui construcfie inceputa in 1933 este astazi terminatd si pus in functiune. In con terinja d-lui Dr-Ing. D. Pavel s'a ariitat, ci acest baraj s'a constiuit cu scope de a se forma pe rath Colentina un lac rezervor eu volut util 9,6 mil. mec Deasemeni d-sa a ardtat modul cum va fi ut zati aceasti rezervi de api in fancfionarea meca- simului asanarel epe cy barajul La alegerea amplasamentului acestui rezervor, S'a ales regiunea cea mai favorabila depe valea riului si s'a gisit ci la Buttea, unde exista o balté de 50 ha,, sar putea india nivel acestet Dal} construind un baraj, care si traverseze valea in punctul cel mai din aval al baltii, Prin ridicarca nivelului apet din vechea baltd (cota 100 m. d. M,) cu 5 m., s'a putut objine un lac eu 0 supraiata de 307 ha, si cu capacitatea utila menfionata mai sus 1= Sie poe In vol. It Der Wasserbau Ing. A. Schoblitsch menfioneaza la pag. 487 un tablow cu cocticienfi 11 rezervoare aseminatoare celuia dela Bultea 31% Variaz’ dela 0,36 Ia 0,43 ceace arati 64 % = 0,67, objinut la Buttea, este tavorabit. In urma ridicdtilor topogratice cari s'au facut sia constatat pe toatd suprataja vail dela Buttea $i pana ta Ciocdnesti se poate ricica nivetut bit cu 5 m. conformafia maluritor find aceast’ posi- bititate, Situarea barajului ta Buftea unde albia Colen- tinei se ingusteazi este favorabild, deoarece cele dowd maluri se apropie astfel ineat puteau fi un Printr'un baraj relativ scurt 196 m. 1. Argilele care OP SS re) AU) 8) at Sen aa) constituiau cele dowd maluri erau dest de con sistente ca si permiti incastrare siguri a capete lor barajului Tipul de baraj a fost determinat de considera urmirindu-se un cost cit mai re- lulu vechiului tac m,, ait cM permiteas qalurile cuvetei dela tiuni economice dus. Pentru suprainaljarea i Butea, fara haraj din ar avea exproprieri o Ni era cel mai indicat ase, tipul de Saw studiat diterite variante cu baraje din be- ton simpli si beton armat sau din constructiune ai ridicat de- ica ins’ au condus la ua cost 1 1 din argila. Materialul ediata vecinatate a amplas: calilate corespunzatoare pe cat wgilos se mentului ba nul petrisul 4i nisipul pentru beton trebuiau aduse dela distante mari, ceea ce ridica costu lucrarii, Inainte de proectare s'a studiat profilul geologic at subsolului executandu-se o serie de sondaje de situate at harajulsi dela tac Baltes la 15m Din figura 43 se stat ca terenurile de fundatie ale barajului era constituite dintr’o alternanta de argile cu nisipuri in straturt lenticulare arata ci arg Probele scoase din sondaje lele, fiind formate recent pe fundul ve chiului lac, nu aveau o consistenja care sa permit area unor tundajiuni de beton decat mergand a adancimi de minim 15m. ceea ce scumpea cos. tul. In aceasta situafie barajul de argila, prin supra- mare de repartizare care o are la tal find nec mai indicat are lundayit adanci, devenea solutia cea gila avand o plasticit rial de constructie, po: tasarile in te cum se fathimpla Ja beton: rare sar produ sauri slabe fard a se fisura Barajul de pimant, asa cum se numeste obisnuit Iculeazi pentru a fi ensionat, argila find privita astazi in technica este o constructie care se ca orice material de cowstructie EXECUTARE LA ASANAMEA LACCRILOR, Atat Ia alegerea acestui material cAt sila di technica modem furnizi sionare, © serie de preseriptiuni, Pe langa un astfel de santier trebuic s4 functioneze un adevdrat laborator, care sur mareasci calitatile determinandu-se tee cx nisip, coeziunea, rezistentele Ia compresiune Si fortecare, ete La congresul barajelor finut 1a Stockholm tn argilei extrase din cariera, granulozitatea, gradul de ames. 1933, sau prezintat mumeroase comunicéri fn ceasti directiune horme practice Inte’ comu Horme pentru dimensionarea barajelor de argila bazndu-se pe considerafiunile pe care Je face Mohr in ceea ce priveste stabilirea planurilor de alunecare. Cu ajutorul unei formule complicate, in Jin care Se pot extrage mu care a dui Ing, Frontard se dau functie de greutatea specifica, de unghiul de frecare My. 13 Prfslt geologic al terenshit de fundapic ts bor 69 si de coeziune dela care un taluz de argila, cu inct nat, cedeaza si aluneed. Aplica se Stabileste inalgimea periculoas nare determi- J aceasta formula la diferite Inclinari de taluce si diferite unghiuti de alunecare, s'a stabilit un tablou cu indltimile peri- culoase, peste care nu trebue si se treaca, Dac barajele de argilé sunt foarte indicate in cazul suprainat{irilor, relativ mici pind 1a 30 m,, la ba- rajele de inaljimi mai mari Tas se pot produce alunecari cari se pot transforma in catastrofe. In afar de cleterminarea taluzului Ja indlgimea juli ‘ectiunei transversale. Aceasta este in functie de linia infiltrasiunilor in baraj. Un mod de a tncadra grafic linia infilteatiunitor a fost prezentat fa con- necesara hi i este necesard dete minarea gresul din 1933 de catre d-l Prof. de Vos Traseul liniilor de infiltratie in corpul barajului se determina gratic, tlind parabolice si in pinctul B Se aia so eune oa o| Buttes 70, TARAJELE PRORCTATE $1 iN COURS DE ucB. BARAJUL BUFTEA EPURA INFILTRATULOR Fa. — Baal Blin, Determioren scene wanaverle a Hthr dele prin metas grafic» Prot de Vos confocal, D-I Prof. de Vos a stabilito metoda ——Lucrarea a inceput in toammna anwui 1933 gi s'a nou’ pentru determinarea focarului B, si trasarea parabolelor (fig. 44). Ne intereseaz mai mult lis filtratie, care separa corpul barajucui in dou stari distinete ; una in permanenji inmuiati de apele de intiltragiune in miscare si cealaita zona supe- rioard uscati sau umezita prin capilaritate, Un baraj de pimant trebuie astiel dimensionat incat linia superioard de infiltrajiune sa fie cuprinsi in iateriorul secjiunei sis nu atinga taluzul din aval al barajului. Pentru impedecacea inliltratiilor s'a introdus un nucteu din argila pura special jucrata, datoriti cAruia linia superioard a infiltrafilor este mult coborita, superioari de in- ile pe sub baraje importanta, din cauza afuimentelor ce se pot pro- duce, profilul geologic aritind straturi permeabile de nisip, nucleul a fost prelungit in adancime printrun perete dublu de palplange de temn fungi de 8m. Dimensiunile sectiunei transversal gi pantele ta- luzelor sunt insticate in fig. 45, terminat in primavara anului 1935. Pentru executarea fundatiilor a fost necesar secarea lacitlui cu ajutorul urtti batardou dubtu din palpianse de lemn care a rimas apoi in lucrare servind ca bancheti a barajului in amonte la li apelor minime, Odata lacul secat, s'a indepariat nimolut depe fundul lacului, care avea o grosime de 1—2 m. iar a mijlocul sectiunei s'au executat sipAturile pen- tru adancirea nuceului, Apoi s‘au batut palplanye in fundul santului nucleus si s'a inceput umplerea ‘ow argila adusi dela carierd. Dupi ce s‘au facut toate analizele argile in laboratoral santierului s'a impartit depozitul din cariera in diferite categori Astfel pentru nucleu s'a adus argila plastica care confinea cat mai putin nisip. Materialul brut adus din cariera se pulveriza si se ayeza in straturi de 15 ct. comprimate cu un tractor. In acest mod straturile not depuse faceau aderensi complet cu straturile de dedesupt realizéndu-se 0 mass’ per- fect omogena in tot nucleul, Umplutura din amontele nucleului s'a facut cu argila care continea maximum 30% nisip asezati fn PARCUFARE LA ASANAMEA LACURILON straturi de 20 em, Erau udate in permanent n tractor care totodata fi ise pulverizau strat rile noui depuse. S’a evitat transportul argilei cw cirujele, circulafia lor pe baraj provocnd supr fefe lucioase de intiltratit pe tgasurile cari le fac. In spatele nucleului, citre aval, umplutura acut tot in aceleasi conditiuni fasa cu o angi care continea peste 30% nisip. Aveam un material care trebuia utilizat odatd ce fusese scos din ca- riera cand s'au ciutat straturile cu argila curata 4 zona a barajului se bila deoarece nu- pentru nucleu, Pentru acea putea utiliza 0 argila mai perme cloul asigura impermeabilitatea. In parjile exteri are ale barajului catre taluze, s‘a marit dozajul sisipului pana ta 50% pentru evitarea fisurilor Argila curati, cand pierde prin evaporare apa i cesar coeziunei, incepe si se fisureze si apoi si se Werireze luzele au fost acoperite cu un strat de 9% int vegetal gi ap) at cu o iarbi rezistenta care sa le fereasca de degradare la apele de ploi Pe taluzul amonte care este supus aciiunei valu- rilor din lac s'a proectat un peret de beton ase- zat pe un strat de pietriy yi piatra sparti, Pentru urmirirea infiltrafiunilor in timpul func- in spatele nucleu- Fig 45, lui drenaje de control, formate dintrun tub lon: gitudinal asezat ling nucleu si 0 serie de tuburi transversale Ia intervale de 15 m, Tubul longit dinal are cimine vizitabile care stribat pana la platforma superioara a barajului, Datorita acestor drenaje de control am putut constata ca, dela pu nerea tn funcfiune a barajului yi ridicarea niveluh in lac cu 5 m. in 1935 si pana in prezent, drena- jele au fost complet uscate, ceace dovedeste ci hhucleul realizeazd o impermeabilitate asigurdtoare tinei bune stabilitagi a construcfiei Prin aceasta s'a facut si verificarea ca provcta- rea si metodele aplicate cu atentie in timpul exe- cupiel lucrarei au dat rezuliatele urmarite Ca documentare citer concluziile depuse de del Prot. R. Seifere din Berlin la congeesul barajelor din 1933 asapra lucrarilor de aceasta categorie dul de a construi barajele de pamant nu teste absolut fixat si nu acelas pentru toate bara- jele ; cantitatea si natura pAmintului intrebuinfat trebuie sa se adapteze sectiunei harajelor ; dease- meni modul de a intrebuinja rezervorul (rezervo- rul regulator sau rezervorul le acumulare) are 0 oarecare importanti in consiructiv. Barajele ger mane moderne cuprind trei pirli esenfiale, dis tincte 1. Dispozitivul de etangeitate ; OY BARAJUL BUFTEA SECTIUNE TRANSVERSALA Barajul lncalot Buften, Sectunes transversala SABMELE PROEGTATE st IN CUNS 9 Fig. 46 arajull dela Bolten 2. Dispozitivul de susjinere, care trebue si {ransmitd pamAntului subjacent, presissnea apel si a pimantului, $4 facd si se scurga apa care a lut sd_se introduca, fara a cauza lucrdrei yre stricciune 3. Dispozitivele de protectie case trebuiese Si fereasca Iucrarea de stricaci nile provocate de va- urile rezervorului, de ghiafa, de inghes, de seceti sat de ploaie, etc Barajele facute intr'us singur fel de pamant sunt id ect rejurari speciale Materialul intrebuintat la construirea acestui fel de baraje poate fi afanat (ne coherent) sau cohe- rent ; intre aceste loua forme principale se | 2 toate tipuril tul se comport fata de apa si de variatiile pre decisiva in intrebuinjarea intermediare. Felul in care pamai siunei, are o important tui la constructia massei barajului si pentru soli ditatea lui preciat dupa cunostintele pe care ni le oferit str inl colo Pimntul atfinat cuprinde : pietrig (mai mare de 20 mm.); (20—2 mm.); nisip (2—0, mn) 402 mm.) sim (0.02 Dimpotsi ue 0,002. 6.000001, cuprinde pAmant coloidal, in care rezis: teufa suprafefelor la frecat yi la apasare, este de (© mare importanta. Natura chin st mod de a se comporta trebuie lor balast prat de nisip (0,2 0,002 mm.) argila, cu a pamintului in stare de usciciune, a apei subierane, greutatea pungilor de api pe care le contin particulele de pamant, capacitatea porios, permeabilitatea apei, exercita si ele 0 influien|% asupra absorbjiei Forma in seari si dispozijia paralela a molect lelor de argila, produce un contact mult mai intim inire diferitele straturi si prin urmare piasticitate w. Dac& apa confinuti de pori ti umple i tensiune, sascinile aplicate la exte pe acestia fa ‘ae sunt transmise prin moleculele de pimaat Jatorite frecarei (este cazul unui paman os ww confinut de apa naturala); daca presiunea exte rioara se mareste f4r3 ca apa porilor, care se ga te iw abundenja In urma micsorarei volumulut A poati esi afar, aceasta ia parte 1a transmisit nea presiunei gi prin urmare frecarea moleculelor Je pAmant se micsoreaz’ ; pamantul devine glisos si on fendinja de a curge In opozitie cu cele precedente, paminatul este cu atat mai sotid, coesiunea sa parent sau reali cu atat mai mare, cu ct pamantul cauti a voluinut sub le diminuare a presiunei pa sau so piarda prin fiindcA meniscul concay al porilor exer i mari Si poati vaporafi citi o tractiune asupra apel si prin uri e 0 pre siune capitari asupra materiel Procedcele technice de cercetare a lucrarilor de aplica sau la prepararea $i executarea unui baraj in pémant efectiv (ridicari de proba, foraje, sondaje) sau 1a lucrar de laborator Cele mai importante dintre aceste procedee sunt Fig. 4 EXPCUTANE LA ASANAREA LACURILOR 1, Determin; npoziti uunfe cu ajutorul masuritorilor, criblajului ea mecanica a ce in gr spa rei intrun curent de apa de jos in sus si a sedi- mentirei in ap linistitl 2. Determinarea higroscopicitajei (diferenja de greatate in raport cu pentoxidul de fostor dupa probele de absorbire a apei cu 10% acid sulfuric) care dA masura desvoltarei supratetelor la paman- Asupra unui baraj terminat yi asupra luctarilor wie sA determinim deplasirile prin observarea punctelor de reper si aceiasi verificare se poate face asupra terenurilor care fin de baraj; se vor face verificarile de ordin dinamic al piman tului prin mijjocul vibratiunitor produse artificial In fine trebuie determinatd cantitatea de apa a ba rajului, infiltrayiunea si presiunil -BARAJUL BUFTEA. Fg 4. rale asema procedeul acesta se aplici in special particulelor minuscule de pa- mant coloidal care nu pot fi separate prin sedimen fare, Se m: determina rea gi coesiunea) greutatea tatea, cantitatea de calcar, a forfecdrei (freca- specific’ yi plastici- impermeabilitatea si compactitatea, « ni si permeabilitatea. Cand este nevoie se mai adauga gi chimice si petrogratice ntitatea de apa sub diferite pre- Procctul stivilerlor la bere PRIZA Si CANALUL DE_DESCARCARE ABA 120 ee |e ae Incolut Batten Je suporta pimantul, ett ajutonul aparatelor de ma surat presiunile Lucriri anexe la barajul Buttea, In afara de barajul propriu zis care traverseazi valea s‘au construit dowd diguri de pamant pe ma luri pentru consolidarea terenul rajul teu asigurare: nate in contra inundatiei. {ela capetele ba Pentna scurgerea apelor din lacul rezervor curile din Bucuresti, care trebuiese periodic ali PANMELE PRORETATE. gITIN COURS Ne imentate cu api, s'au consteuit lucrdeile de priza (a se vedea ligura 48), Amplasamentul prizei nu s'a facut in corpul barajului de argila deoarece veam infiltrafiuni periculoase stabilitayii construc fied, Infiltrajiunile pot proveni in acest caz fie din cauza pierderilor de apa prin fiswrite conductelor Descarcarea apelor din lac se face prin dowa tuburi paralele din betor rior 1.50 m, Apele lacului, inainte de a intra pe aceste tuburi, tree peinteun gra t siavilite de citre dowd porti mobile cu deschidere le 2,00% 1, armat cu diametnat inte- ig. 48 is fie ca apa din fac sub presiume igi face drum prin argili in lungul conductelor 1a exteriorul lor. In consecina lucrarile prizei compuse din vilarele si camera de prizd, conductele de descar- care In valea Colentinei, amortizoare, ete. s'au am~ plasat in atari de bara} taind an mal care era constituit dintrun pAman solid, obfinandu-se ceca obisauit o derivare lateral sti- Vedere pe facal Balien dup terainarea barajull de priza. In afara de aceste doua pori, s'au mai instalat doud vane de fonti de tipul canductelor metalice cu diameteul 900 mm, datorita cArora se face reglajut debitului mic. Portile mobile si cele doua vane pot descirca din lac 26 meisec si- multan Aceasta fiind singara descircare a Jacwlui si a apelor care vin pe Colentina in ta S’a prevaizut BXBCUTARE LA ASANANEA LACURILOR inc un deversor liber care Sa poata tuncjiona cand ghefurile ar bloca portile prizei si s4 poati debita 20 mojsec. Deversoral “ nivelul apéfor maxime din lac caresunt la 105 m.d. M. gi va servi sa d tea_deversa peste el, Pentru asigurareagc’ apele lacului nur Vor trece niciodata peste crefista bara- jullui s'a asezat la cota 107 m. d. M. adic cu 2 m. deasupra apelor maxime. La epi aalul prizei acestea avand 0 presiune de cca h=6 punctul de desc care trebuieste amortizata ca sa mu se produca e- roziuni $i impotmoliri pe traseul Colentine: dela Buftea in aval spre Bucuresti. In acest scop s'a construit 0 serie de amortizoare dupa sugestil date de dl Dr.-Ing. D. Pavel compuse din dous cuvete in etaj prevazute cu trepte in forma de cre- nele care au menirea si sparga vinele de apa iar pentru linistirea completa apelor o serie de pa planse oscilante sa apelor din ¢a- care eu o energie Lucrari de amenajare Ia lacul Buttea. Terenurile inundate de noul lac in suprataya de 300 ha erau proprietati particulare cari au lost Fig 49. — Ve cota ‘va servi sd descarce automat fe find Darajul dea Tt distrus prin apele care ar puc_ b Fig. 50. — Biserica dela Rebegesti Inainte de riicare cB. proprietaji sau expropriate si trecute in patrimonial Odata cu exproprierea acestor creiat 51 un numar de servituji care au trebuit sa tistacute Principala tucrare tn cadvul obligafiilor care re zultau din inundasea intregei supratete expropriate si care nu este o hucrare hidraulicd dar care pre- zinta un interes technic prin originalitatea ei, este ridicarea bisericei dela Rebegesti. Aceasti bisericd veehe din seeolul XVI se giisea situat in zona care trebuia inundati de nout lac ;elul 1a care se gasea biserica fiinct mai jos de it nivelul ping fa care trebuia si se ridice apele iacului, urma ca biseriea si fie acoperita de ape la prima umplere dup’ panerea tn funcsia ilui (fig. 80) Biserica tind declaraté monument istoric prezentind 0 valoare artisticd importanta prin ar~ hitectura si frescele de epoca, Comisiunea Mom mentelor Istorice a depus toate insistenfele si se ia toate masurile ca acest monument si fie paste intact. Nu se admitea nici reconstituirea ei pe un toc mai sus ferit de apele lacului In aceasta situajie ,U. C. B. sulte posibilititi pentru rezolvarea acestei proble- ime, O prima solutie era incercitirea bisericei cu niste diguri inalte de 4 m, care sa o fereasct de inundafii. Nu era 0 solujie bund deoarece biseriea Pimanea ingropati intre aceste diguri si era ori- cAnd ameningati <4 fie acoperiti de apa in cazul a bara au studiat cand digul de aparare s‘ar fi deteriorat siau cand ar ff produs subinfiltratii p esub diguri 70 Pentru indepartarea apelor de ploaie care se adunau in aceasta cuveti fara scurgere naturala, ar fi trebuit © pompare a lor pe deasupra diguri lor, operatic care cerea 0 continua supraveghere. Ultima solutie, Ia care s'a oprit ,U. C. B." gi care s'a pus In aplicare a fost ridicarea bisericei 3,50 1. dela nivelul terenului pe care era age- até, astiel ca dup’ ridicare, bisericafsi fie deasu- pra nivelului apelor din noul tac UARAIELE PRORCTATE: St EN GUNS DE technic ta WU. C. Bi" gi cel Ing. Marc: dela n= treprinderile Generale Tiberiu Eremie’ Dupa obfinerea unui elevew al biserived pentr leterminarea exacia a greutafei masivuli ce tre- buia ridicat gi care s'a evaluat 1a 850.000 kg. s'au facut sondaje pentru cumoasterea fundarillor. S consiatat c& desi zidurile de deasupra solului erau foarte groase, fundafiile nu aveau o talpa suficient de lata, dnd asupra terenului 0 presiune unitard PROECT PENTRU RIDICAREA MANASTIRE! CRETULESTI Fig. 51. Era o solutic definitiva dar fireste nu usor de Intaiu pentru c4 biseriea era o construc~ tie veche din cardmida cu ziduri foarte groase, te- prezentand un masiv grou de ridicat dintr’o data cu 3.50 m. si ad doilea zidurile neavand Hirani, craw exiipate de sus pan: F tas inegale survenite in decursul timpui. Studiul licari bisericei I-am facut de acord cu d-t Ing N.G, Caranfil, del. Dr-Ing. D. Pavel, 14 jos din cauza un Director Procet pestny ridicarea ministre: Cretuleth (Biecrica satulut Rebegest!- Batten} Ue 1,50 kglem, p, coea ce era mult penta natura acelui teren. Totodati s'a constatat ci fundatiile ‘nu crau suficient de adanci si apele pluviale pa trunzand pana ta talpa zidurilor, umezind terenul, s'au produs tasiri si deci er’paturi in zidurile bi- sericel Procetul de ridicare al bisericei, s'a barat pe urmatoarea operajiune: tierea zidurilor 1a nivelul solului si introducerea unor prese (cricuri) spe- ciale de ridicat poduri, in locul acestor tieturi 78. niste talpi de beton armat care au redus presiunea unitard pe teren la 0,9 kg./em. p. Exccutarea acestor subzidiri a tost prezenta apelor subterane care au necesita’ Ziri gi drenaje pentru indepirtarea | Consotidarea partii din biserica a ridicat, 8a ficut in modul urmitor. Intregul masiv trebuia Jegat astiel ca sa reziste 1a tensiunile care se des- voltau in interiorul zidurilor in timpul ridiearii, mai ales ci aceste ziduri erau crapate iar boltile tur- Fig. 52 bis. — Biserica deta Rebegest tn timpul ridicdre. rll aceasta $a exe- 1 solului 0 centura le beton armat, Aceasta centurd avea grosimea idurilor existente si puternic armati astfel ca in timpul ridicarii, presele fiind ayezate sub centura, formeze o platform indetormabila si s4 asigure masivirui ce trebuia ridicat © migcare pe vertical cat mai uniforma, In interiorul bisericei erau doi piloni care separau pronaosul de naos gi zidurile catapetesmei, Acestia au fost taiafi la nivelul so- tat prin UARAJELE PAOECTVTE SUIN CURS DE lului si sprijiniti pe grinzi transversale cari s'au incastrat in centura zidurilor exterioare Aceasta operatiune a fost urmarita cu mare a. jul catapetes- enjie deoarece atit pilonii c&t si 2 fincau boltile tur velare care s'ar {i produs Ia bai or pi cea mai mic deni 1 timpul tderié pilonilor ‘afi putut user provoca pribusirea boltilor crapate in numeroase locuri Penta a avea mai ti siguranfi in interiorul bisericei s'a constrait © sarpanta de Jemn cu cintwe pentru bolti iar ex- terior! biser Sa incercuit de clesfi de lemn gi tirangi metalici, Intreg acest sistem fiind facut com plect solidar cu masivul de ziddrie a menjinut strins legate intre ele zidurile in timpul ridiedii Ridicarea s‘a tacut dintro dati din 18 centre de ridicare, intrebuinjadndu-se 48 prese mecanice de tipal utilizat 1a deplasarea poduritor metalice Greutatea total de ridieat fiind 850,000 kg. reve- 18,000 Ky. Dupa terminarea lucrdrilor de consolidare sigurare a. stabil nea In medie ta fiecare pres: tii bisericel s'au sele sub grinda de centura trodus pr jindu-se treptat zidu- ivelul solului. Cand s'a terminat agezarea celor 48 prese intreaga biserica se sprijinea numai pe capetele preselor care au inceput si imping’ in sus, Ridic litatea asia ef din 3 in 3 mm., orizont id in permanen{a controlatii cu aparate de nivelment de mare precizie, Cursa unei prese era de 20 cm, Dupi termi net curse presele trebuiau desta starea inifiald de pornire fiind agezate la loc ins cu 20 cm, mai sus. In timpul schimbarit preselor, nasivul bisericei se sprijinea pe 1106015 cm. care te si readuse la dale de beton introduceau in interspagiile dintre prese si pe masuri ce se ridica bis Aceste dale formau in acelay timp nouile ziduri ale bizericei dela nivelul solului pana la indltimea de 3,50 m. la care s'a ridicat. Operatiunile de ridicare au durat 10 zile. In acest interval de timp a fost un cutremur (luli 1934) deo intensitate putea provoca pribuyirea bisericet daci di rica, ile executate inainte de ridicare nu erau si diate dup& normele technice ale stabilitafii com tructiunilor. Cutremurul a surprins biserica in mo- mentul end era ridicaté deasupra solului cw 1.75 m, si nu se sprijinea decat pe capet presetor. Datorita centurci de beton a clestilor in nat dela bazi gi era prins tot masivul cat si da- atente manevrari ate preselor nu sia Produs nici un accident. Pentru a se putea urniri n zidi toriti unei ai bine tensiunite in i si bolti toate crapaturite au fost acopertie e de hartie care Ia cu pelicu cea mai neingem- a cripdturilor Siar fi rupt. Dupa ei s'a constatat cd peliculele au terminarea ridic Fig 53 ramas intacte si deci am avut o veriticare ca pe tot timpul operafiunilor nu s'a schimbat nimic di echilibrul static in care se gasea masivul Inainte de ridicare. Antrepriza prin care s’a executat aceasta dificil’ Iucrare a contribuit 1a reusita ridicdrei adui pe santier special; venind astfel manent pe velul stabilit datiuni, ti $i utitaj de bund calitate, pre- identele care au constituit un per- ol pi \d s’a adus biserica la ni- si sa asezat definitiv pe nowile fur Protctal berajulst pe Talomita la Biciureg, Pla 79 BARAJUL PE IALOMITA LA BILCIURESTI. Studiul deriva lalomita wei apelor din aducerea apei necesare de apa depe Colentina, detangate cerce 1 format obiectl Uor in ath ale Lalomite’ i Colenti nei@Me fnvecinaw yi se puteaw lega intre ele prin- giansa VIN), $i rigicari topogratice th 1 zona unde cele dou vai trun canal de derivare (a se vede: In urma nivelmentelor, s'a facut 0 constatare are era in favoarea acestei der lea Ialor Colentina. Deci derivar fei avea un nivel superior nivelitet vat a din lalomita se putea Colentina prin cidere naturala. Canalul de urd putand fi executat cu panta catre Colen- tina s'a cutat traseut cel mai econom! de cost s’a considerat nu numai lungimea canalu- lui dar si cubajul sipaturilor necesare. Pentru a~ plaiou intre cele doud vai care si nut ceard sipituri prea adanci pentru rea- lizarea canalului cest motiv s'a cautat ww. Deasemeni sa jinut seama si de Iucrarie hidrau. lice eapete ale canal La capitul canalului pe unde se face derivarea dln Ialomita, trebuia un baraj care si stavileased apele raului 51 si le indeumeze pe canalul de de ware. Canstructia barajului pe lalomita fiind 0 I crare costisitoare, in studiul derivarii s'a avut fn vedere acest lucru si deci s’a ciutat pe cursul rat: tui un loc unde conditiunite na multe posit le ofereau_m: dara] cat mai ca SA avem u BARAJELE PROECTATE SL EN COURS DE mand ca descrierea canalelor de prezentati de catre del Gh, in conferinja urmatoare Varianta Dobra-Valea Miulesi traseu de 6 km. Jerivatie sa tie Ing Viadimiresca desi oferea mai scurt decat Bilciurest Colentina prea in amonte de ‘acu Buftea necesita lucrari de amenajare ale vi pe 35 km, exproprier! costisitvare Fig 4 casirat In maluri cat mai puternice si cu fundajiuni cat mai solide. La capital canalului dinspre Colentina va aval in vedere mw mamai t cririle hidraulice in punctul descatearei canalului 1 Colentina dar i posibilitigile ce le oferea valea Colentinei pentru dirijarea spre lacul Buttea a debit maxim al canalului de 15 me/see. a at din lajomifa, Avénd mai multe vaviante yi jimind seama de toaie aceste consiierente, a rezuitat alegerea tra- le canal inire punctele Bilciuresti-Ghimpati, primul pe latomifa iar al doilea pe Colentina (a se vedea planul general in plansa VID) Vom ardta in ce consti procetul barajului dela Bilciuresti si stadinl la care au ajins Inerarile u Procett bersjulal pe tetomigs la Rilctreat if S'a cut in tocul le lalomitei se apropi Amplasamentul baraju nde mal formand 0 atuire aceasté regiune cursul talomitet se preint’ ca A cu lunci inundabile pe suprateie i rareori malurile se apropie formand puncte de strangulare ale vaii, Daca malul stang la Bil- ciuresti au prezint’ onditiuni exceptional de fa. vorabile pentru agezarea barajulai in schimb ma ul drept, pe care tre! np) lucririle de pricd si caput camalutut de detivare, este format inte’ promontoritt masiv din argili foarte com: pacta, In Studia barajului s'a fixat intai pana la c trebuiese ridieate apele lalomifel ca si poat indrum cu cap, nivel " itate te pe canalul de derivatie RARCUFAME La ASANAKEA LACUNILOK maxima de 15 me,see. Cer in amonte la diferite suprainaljari ale apelor, s'a ‘juns la concluzia ¢& nu putemn ridica nivelul decds pind 1a cota 140 m. d. M. ceea ce revine la 4,50 im. dla fundul albiei care are cota 135,50 m. d. M. Peste acest nivel remuul ar provoca, 1m amonte la ape mari, inundarea riveranilor. S'a ur- marit deci ca prin lucrarile cari te proectdm si nu schimbam regimul ape- Jor mari ale Lalomijei si in consecing’ riveranii din amonte sa mu fie daunafi de inundafii mai mari decat acelea cari au fost pind in prezent. De aci ideia de a se construi un ba- raj de tip mixt care la apele scazute ale Lalomifei si suprainalfe nivelul ta cota 139m. dM. necesar alimentaire’ canalului de derivajie iar 1a visite la lomifei partile mobile ale barajului 34 se ridice si si lase libera scurgerea 10- rentelor provocate de ploi, Din datele hidrogratice artate mai sus s'a vazut c& lalomita are un regim torential, va- riagia debitului avand extreme departa- te: uneori vara scade pand la 2 meisec., iar in urma unor ploi intense sa aducd viituri inregistrate la 600 mcjsec. Debi- tul catastrofal s'a fixat Ia 1000 ie! rezultat din considerafia bazinului pana la Bileiuresti gi pe baza datelor pluvio- metrice. In fig. 95 se arata compa rativ etectul de suprainaltare a apelot in primul caz cand s'ar fi proctat un baraj fix cu creasta de deversare la cota 130 m. dM, gi inundatiile la cari eraw ameninjaji riveranit din amonte tw a zal apelor catastrotale si in al doilea caz cand am avea un deversor tix ni- mai de 1m. inaljime dela fundul albiei (cota 135,50 m. dM.) iar deasupra iui un deversor cilindrie mo! metru 2,50 m. care se mari Misind libera scurgere. Se constati ed in al doilea eaz apele maxime acl mise 1a 1000 me/see. nu intrec nivel (cota 141 md. M) inundatiilor exe nl remuul provecat uce In cazul lalomiqei, barajul de tip mixt este indi- a1 cat 9 pent motivul 4, raul avand reginn toren= tial, curentit puternici de apa ate viiturilor anire- nneaz’ aluvini ji mari, cari fn eaaul unui deversor tix ar impotmoli repede cuveta din amon- tele barajului si deci o funefionare defectuoasi la priza canalatwi ‘BARAJUL TALOMITA csoincusis svcon #42) ' BARAJ MOBIL. Fig. 55. — Procctul harajelul Bileurest, Studtu comperaity Inainte de a ne fixa asupra tipului de baraj, s'a cereetat profilul geologic al subsolului pe care va 4 agezat barajul, S'au Lewt numeroase sondaj profil transversal albiei si s'a mers in adancime pan’ cAnd s'a determinat cu precizie stratul de 82 argili compact pe care pot fi agezate fundatiite barajulu Din profilul geologic figura 58 bis rezuha ea albia Ialen aluviuni (pietriy nisip, argilé nisipoasa) pana ta addncimea de 14 m, toate agezate in straturi lenticulare neregulate Abia dels 14 m. in profunzime se gaseste stratul continuut de argilf compacta. Aceiasi situafie am conistatat-o si tn amonte de Talomifa la Dobra unde PANAJELE PRORETATE $11 CURS DE, fiunile ce se vor ardta, ca si poatd primi debital maxim de 15 mejsee. apa trebuia s4 aiba indltimea 2,10 m. dela tundul canalului (cota 136,90 m, i M.) ceea ce corespunde la o suprainalfare a lalomi- tei cu 3,50 m, dela fundul albiei (cota 135,50 m. di. M.), Un real pericol pentru stabilitatea barajului era afuimentele care se puteau produce datorita antre- narei nisipului de cAtre curentii de ap subterani, BARAJUL IALOMITA PROFIL GEOLOGIC D AncnA catcancasa E25 riety cu nisie ES wise BRB anciua pastich BRB anciA vans EE] cuigat wets Fig. 55 bs. — Barajul dela Bilciregtl. — Proflul geologic ol albiel Ialomel s'au fcu! sondaje in vederea acelei variante, $i deci acest strat de aluviuni este 0 caracteristic’ a albiei Latomigei in aceasta regiune. In consiruirea unui baraj se urmareste nu numai etanseitatea construcfiei propriu zisA dar si etan- seitatea solului pe care se ayeaza barajul. In cazul nostru perderile de apa, pe sub baraj, prin stratu- rile permeabile de pietrig gi nisip nu ar fi repre- zentat 0 rereusita, deoarece lalomita avand api suficient, nt urmaream 0 acumulare prin ace baraj ci mumai o supraindljare a nivelului ca si putem deriva apele. Canalul de derivafie, avand 0 sectiuine t-epezoidald determinata pe considera. Straturile de pietris gi nisip care mergeau pand la 14m. in adanacime dupa cum s'a stabilit in profi- lul geologic, erau foarte permeabile, Etangei subsolului sa obfinut cu un voal de ciment in jectat in pietrisurile albiei. Este o metod’ nou’ care se practica astazi in mod curent la baraje $i avand in vedere multiplele avantaje care le pre- ntd cred cA ar putea fi generalizati la Iucrarile hidrautice, La descrierea barajului voiu arta fn detaliu cum se realizeaza un asttel de voal In consecinti cAnd s'au studiat jundafiile bara jului, s'a urmarit alegerea unui tip de baraj cu parti EXUCUTARE LA ASANAKEA LACURILON 83 mobile care sA transmita eforturile unor pile deoa- rece fundatiile cor la 14 m. adancime ar fi fost mult costisitoare Avand in vedere adanee mea de 14m, la care se g&- seste argila de baz, costul pilelor prezintd o deosebiti importanj rail Unmarind deschideri cat mai mari pentru pirtile mo- bile, s'au analizat diferitele sisteme utilizate in lucrarile similare. nui in asemeni conditiuni pand proectarea Iu- nd for. caleal, api mula Bazin, a rezultat ci pentru a se Lisa libera scur- gere a unui debit catastro- fal stabilit la 1000. mejsec dupa cum s'a ardtat Ia hi- drografia lalomitei, este ne- cesar si aver o deschidere totald de 48 m. 1. Dinire sis- temele de stivilare cunoscu- te ca permijand 0 deschide- Te maxima posibild (stivi- lare in forma hidraulicd, cla pete automate, stavilare In forma de sectoare sau cilin- dre mobile) s'a ales. stavi- lare cilindrice mobile gimea totald de 48m, | s'a divizat in dowd deschideri a 24m. Acest sis im prezintl a. vantaje multiple. Forma ci- lindricd este avantajoasi din punct de static Astizi se construese baraje cilindrice pana la 70m. 1 deschidere. Manevrarea ci lindrilor este ugoaed si rapi- 4 facandu-se pe planuri inclinate cu cremaliere, aparatele de manevri fiind vedere Fly, 96 ayerate pe pild la capetele cilindrului, Descarca- rea ghefurilor peste ata superioara a cilindritor este asigurata, pericolul blocirei ghejurilor free vent la stavilarele obisnuite find inlaturat Pe baza datelor de mai sus s'a proectat barajul Proectul barajul Biliurestl, Sectianes transversal. Pls central. si deversorl care se compune nu numai din cele dou’ cilindre ci dintr'un ansamblu de lucrari necesare derivarei si diferite dispozitive adoptate eu scopul de a se 84. asigura o bund tuncyionare, Proectul derivarei la lomifei avand toate detaliile de calcul a fost veriti cat si aprobat de Consiliul Techuie Superior cu Jurnalul No, 125/1935, Proectul barajului Bileiusesti. Elemente pentru calculul barajului Supraiaja bazinului lalomitei amonte de pune- tul derivatiel 1096 km. p. Debitul maximal in hinie 1933 ma- surat direct 400 mejsec Debit catastroial admis 1000 me/see Debit maxim deriva 15 mejgec Pig. 55 bis Berajul Bilciuregtt in thapul Iucréelor Variajia indlyimei apei cu ajutorul cilindrilor mobili + 2,90 m. Cota refinerii deversorului fix pe care se reataima cilindrii mobili Cota refinerii maxima a apelor And cilindrii sunt complet lasagi.. 139 m.i.M. Proectul lucririlor dela barajul Bilciuresti (vezi planul de situajie fig. 53) se compune din 3 parti istinete 136,50 md.M. 1, Pararea cursutui Talomigei previcuti cu a) Deversor fix de 1m. indltime dela fundul al- HARAJELE PROECTATE $1 IN CUBS DE biel avand dou’ deschideri a 24 m. 1. In secyiunea transversal are forma din figura 56 de tipul 4 Forcheimer, Este prevazut eu o cuvetd de amorti toare iar in prelungirea lui s'au ancorat palplanse oscilante de amortizoare recomandate de Ing. A, Schoklitsch in , Wasserbau” pag. 685. Constructia fe din beton imbricat ew placaje de granit, De parece subsolal de hindapie este constituit din pie- trig $i nisip pnd la 14m. adancime, deversorul este ayezat pe pilofi cari strabat pietrigurite pan’ la argila de bara inliturdndu-se pericolu! afui- mentelor. Pilofii sunt cle beton armat executagi pe loc prin torare si injectarea betonului sub presiune (Sistem Wolfsholtz) gi cu tipar reeuperabil. Voi ardta detaliile de executare ale acestui sistem oda- 4 cu detaliile asupra voalului de ciment injectat in faga barajului b) Cilindrii mobili metaliei se reazema pe creasta deversorului fix la ape mici, suprainaljand nivelul lalomifed Ia cota 139 m. d. M., iar la ape mati, fiind ridicayi cu aparate de manevra depe pila centrald, Jas libera scurgere. Cilindrii sunt din tole de 10 mm, consofidagi cu cadre interioare avand diametru 2 m. 3i lungimea 24 m, fiecare. Pentru a obfine 0 suprainaltare de 2,50 m. c&t era necesar s'a adaugat cilindrilor un sector (vezi sectiunea transversala in fig. 56) Dimensionarea s'a fcut pe baza calculului de re- zistenja intervenind urmatoarele forte: greutatea proprie 38 toneim. |., greutatea apei deasupra ci Jindrului 0,8 tone/m. 1., impingerea orizontala a apelor 75 tone/m. 1. si subpresiuinea apei 20 tim. Deoarece ridic& prin rostogolire pe un plan inelinat fixat in nigele piletor, s'a facut si verificarea la torsiine. Ridicarea se efectuiaza au- fomat cu ajutorul unui electromotor de turajie micd 3i prin intermediul unui lant Gall iar pentru si ranja s'a prevazut si aparate de ridicare manuali. Panui incTinat de ridicare se compune dintr’o cre- malierd pe care se angreneazd roata dinfati dela capui cilindritor. Etanseizarea la capetele cilindri- lor se realizeaza prin dispozitive speciale cilindrii se ©) Pita centrala (ligura 36) si dowd cule pe cari se reazema capetele celor doi cilindri sunt constrvite din beton ayand in plan o sectiune de ENECUTARE LA_AS: REA LACURILOR forma hidraulica care sa permita apelor o seurgere (58 turbioane. Pila si culeele primind clorturite de impingere 4 apelor, transmise prin cilindri, au fost calculate in consecinga pentru diferitele pozifii ale celor doi cilindri. Fundatiile masivelor de beton se reazema pe pilofi de beton armat cari strabat straturile de pietris si nisip pana la argila de baza situata la 14 a. adancime. Pilogii s’au executat prin foraje si eton injectat sub presiune. Pe pila centrala este situata cabina aparatelor de manevra 4) Vanele de spalare 2 depozitelor, situate in linie cu cilindrii gi in aproprierea. malului_drept nde este situata si priza, sunt formate din doua porti a 2.20 m. fiecare prevazute cu aparate de manevra manual Pragul porfilor este ayezat 1a cota 135,50 m.d. M. care corespunde cu cota feeackstud adie: €) Paserela de serviciu peste cele douta deschi- deri ale cilindrilor, este formata in dou’ grinzi me. talice cu zabrele. 2. Instalagiuni dela priza canalului, a) Camera de priza este situata pe malul drept 1anga baraj. Este previzuti cu 3 porti de 2,20 m, pentru admi- sia apelor pe canalul de derivajie, La intrarea in camera este un grAtar din corniere metalice pen- tru oprirea gorpurilor mari, Constructia camerii este din betin cu radier din beton armat. Intreaga constructie are fundajiuni de pilofi de stejar. Cota radierului este 136,95 m. d. M, ) Canalul de spalare a depozitelor rezultate din decantarea apelor in camera de priza, este preva- nit cu 0 poarta de 2,50 m. latime si debugeaza in avalul barajului. Din camera de decantare, apele lalomijei sunt indnumate pe canalul de derivatie a carui descriere va fi {cut de d-I Ing. Viadimiceseu in conterinta ce urmeaza. 3. Voalul de ciment. Straturile de pietrig si nisip aritate la profilul geologic, (fig. 55 bis), permit formarea curentilor subterani de api care prin afuimente, atrenand nisipt, pot perictita stabili- tatea lucrarilor. Pentru a opri subintiltratile in straturile de pie- trig ale aibiei, s'a injectat ciment cu scopul de a reafiza 0 masca etansa in fata barajulni si Iuerari- lon anexe, Palplanse de lemn ni se putea bate 85 pana la 14m. adancime iar palplansele metalice pentru aceasta adancime si pentru stribaterea stra- turilor dure de pietris erau-o solujiune foarte co: isitoare. Prin sondaje si utiiizand colorant, am putut de- termina viteza de scurgere a acestor curen}i sub- terani ajungand in uncle straturi de pietris la 4,70 mm. 1h 24 ore coea ce dupS datele din literatura tectt- ied Inseamnd o vitezi care poate provoca afui- mente mai cu seama cA se va adiuiga presiunea apei din amontele barajului Proectul voalului de ciment din fundaile bara- jului prevedle executarca unor foraje de 200 mm. cari strabat straturile permeabile pana la argil compacta. Forajele se fac Ia intervale de 0,50 m. si in planul barajului formeazé un contur poligo- nal care traverseaz valea dela cn mal ta cetitat In sectiune transversala a barajului torajele sunt fixate la partea din amonte a fundafiilor deversoru- lui si pilelor. Prineipiul pe care se bazeaza reali- zarea voalului este foarte practic si economic. In loc de a se exeeuta sipaturi si a se turna apoi be ton, aga cum se procedeaza obisnuit 1a fundapiile sinei Mera, prin nowa metoda se injecteaz’ sub presiune de 6—10 atm. lapte de ciment In gaurile de foraj. Laptele de ciment sub presitere se clu- reaz dela un foraj la altul in straturile permeabile ‘le pietrig si nisip realizind astfel pe loc un beton care poate inlocui cu succes betonul confectionat afara pe santier si tumat in sipaturi uneori foarte costisitoare cind se intAlnese ape subterane. Compactitatea betonului realizat prin injectare depinde nu numai de natura straturilor de pietris 1 nisip ale subsolului ci si de organizarca unei astiel de operajiuni. Pe baza profitalai geologic tuebuiese analizate cu atenfiune granulozitatea si permeabilitatea fiecirui strat IntAlnit in sondaje Dosarea laptelui de ciment cu nisip se face nu- mai acolo unde straturile-de pietrig congin prea putin nisip ca sa se poatd forma un beton compact. Deoarece natura straturilor variazi pe inaltimea uunei coloane de foraj, schimbarea dosajului core: punzator fiecdrui strat devine 0 operatiune dificila si trobe condusa ew mare atentiune. Injectarea nu se poate face decat continu dela fundul forajului pana a suprafata solului, intre- BARAJELE PROECTATE. St IN CURS DE BARAJUL BILCIUREST! IALOMITA EXECUTAREA FUNDATILGR CU PILOT! DIN BETON COMPRIMAT STARA fos-toon Fig. 57. — Barajul Bilciuregi-talomigs, — Fasele execut Fig. 58. — Barajal Bilcurest. Capetele pilojilor de heton armat executai dupa metoda injeciunilor. ruperile putdnd provoca accidente fie de prindere a coloanei de sonda fie de blocarea conductelor Fei piltilor de beion erat dup metora injecHunitr de injectare. Repartizarea dosajelor dupa natura strat 1 modu urmtior lor in gaura forajului se nduce © coloand de sonda de acelas diametru cu forajul, prevazuta cu un cap de funefioneaza ca ecluza. Apoi se trimite sub presiu= ne prin ecluza lapte de ciment dosat cu nisip. Datorita coloanci cimemarea se face de jos in sus, laptele de ciment difuzdndu-se i capul de jos al coloanei. Pe misurd ce se n pela tuzarea si se aduc noui c: nt coloan; ajutorul vinciuirlor, difwzarea cimentulu ra printi’o migcare lent cu 4 forajele sunt apropiate re face dela un foraj la altul iar cu o serie de mai multe foraje se poate realiza in adancimea straturilor un perete de beton etans. EXECUTARE LA ASANARFA LACURILOR La barajul Bilciuresti forajele voalului sunt la 9,50 m. interval in numae total de 300 ingirate dupa linia poligonala care uneste fundatiile barajului dela un mal la celilalt Cimentarea se face suces iv iar dupa terminarea cimentisei unei serii de 4 foraje se executd un fo- raj de control in zona cimentati, Probele scoase din forajele de control dau o in Jie wsupra compacitije betonului realizat i acelas timp se poate urmari gradul de penetra- fie a diferitele straturi stribatute de foraje. 87 seizare a subsolului pe adn sele nu le pot atinge. In figura 57 sunt ardtate diteritele faze de tucru ale cimentirii. In proectul barajului fiind necesari © serie de pilofi cari s4 suporte fundagiile, dever- sorul fix, zidurilor dela pri24, ete. s'au folosit fo. mi pe cari palplan. rajele voalului in care s’a introdus fer de beton armat iar dupa terminarea injectirii cu ciment s’a introdus pe coloane beton sub presiune. S'a realizat astlel, deodati cui voalul de etansei- zare gi pilofi de rezistenfi de 14 m. adAncime cu diametrul 200 mm. Pilojii de beton armat care su- Fig. 59, La Bilcluresti unde executarea voalului este In 118, verificirile facute sunt favorabile In afar de foraje de control s'au {3 uri ayalul forajelor cimentate pentru fundatiilor 1a zidurile camerii de priza si s'a con- statat cu aceastd ocazie c& voalul este aproape tans, In rezumat este 0 metod’ practic’, mult mai eftina si mai rapida decat baterea _palplanselor, prezentnd gi avantajul e% se poate realiza o etan ut sap executarea — Barajul Bucharest in timpal executdres Iuerdilr. porta fundafille pilelor s'au executat dup aceias! metoda si cu aceiasi instalatie cu diferenta ca fo- rajele erau de 300 mm. diametnu iar In locul lap- telui de ciment injectat la voal s'a introdus beton Preparat cu o granulajie pana la 30 mm, In figura 58. sunt fotografiate capetele pilogilor executafi la harajul Bilciuresti dup’ metoda ar tata mai sus, Lucrarile derivatei apelor din Ia pmifa au 88 _PARTELE PROFCTATE St IN CURS BF Fig, 60. — Barajul Bilcurest in timpul executirel hucrilor Fig. 61. — Barajal gt TARE LA ASANAREA LACURILOR inceput in 1935 si vor fi complet terminate in pri mivara anului 1937 cAnd se va pune in funefiun barajut si canalul BARAJUL LACULUI HERASTRAU, Asanarea lacurilor s bazeazi nu numai_ pe aducerea apelor din lalomifa si acumularea lor in rezervorul dela Buftes ci, dupa cum s'a arita conferinjele precedente, urmeaza si sistematizim aceste halfi construind baraje cu ajutorul cirora s putem ridica nivelul apelor actuale Sistematizarea lacului Herdstriu a necesitat constrairea unui baraj situat in prelungirea sos. Jian care, traversind valea Colentinei, separs Ja- cul Herestrdu de lacul Floreasca. Constructia nowlui baraj s'a facut pe amplasa- mentul vechiului dig care deservea 6 moara de apa, astizi desfiintata In procetul de asanare nivelul lacului_ Heres- trau trebuia ridicat cu 2,60 m. dela cota 76,90 la cota 79,50 m. d. M. Noul baraj este din argila si s'a executat dupa aceleasi principii ca si barajul Buftea descris mai sus. Ne-am adaptat situatiei Jocale folosind ca nu- cleu vechial dig care era foarte compact si etang. Stivilarele vechi de lemn au fost Inlocuite cu instalatiuni moderne prevazute cu vane si dever- soare automate. In figura 61 sunt ardtate aceste instalatiuni, ca- pabile si descarce un debit total de 40 m. c. apa Cosdtructia deversoarelor automate ett functiona- rea de sifon, precanizate de d-I Dr-Ing. D. Pavel, este din beton armat si prezinta numerease avan- faje : mentinerea nivelului lacului la un nivel fix desedrcAnd automat orice surplus de apa ce ar ve ‘tin amonte, rendament optim denarece un deversor liber ar fi cerut pentru acelay debit o construcyie voluminoasa si costisitoare, pericolul de blocare cu ghefuri este inlaturat, ete Forma interioara a sitonului este bazata pe cele mai noui principii hidrautice evitandu-se desavan- tajele constatate la formete simple de sitoane. In vitor acest baraj va cuprinde in afard de instalafiunile descrise si 0 ecluzd pentru trecerea vaselor de navigatie dela nivelul lacului Herastrau 80 (79,50 m. d. M.) la nivelul tacutui (75,50 m. dM.) Pentna sistematizarea lacului Herastray au mai fost mecesare lucriri de terasamente in jurul lac lui taluzandu-se malurile dupa un prot deter- minat care a fost previzut si cw un chen de apa- Floreasca frrrPEteen tiny = 62, — Proectul stavilyelor del barajal He rare in contra val kim. Luer ilor pe tot perimetrul de 6 ile de sistematizare ale lacului Herastran au inceput in 1933 si vor fi terminate in 1996 cand vor fl inaugurate odaté cu Expozitia Lina Buc restilor ce va fi situati pe malurile noulwi lac 90. BARAJELE PROEGTATE $1 IN CURS DE Fig. 62 bs BARAJUL LACULUI BANEASA AMONTE DE GARA MOGOSOAIA Mlastina formata de Colentina din dreptul stafiei Mogosoaia si pana in amonte la fa brica Montesquiew va fi asanata. Proectul prevede ridicarea cu 1,30 m. @ nlivelului apei cu un baraj care va lega insulele actuale din lacul Baneasa (79,50 m. d. M.) Barajull va fi d moderne cu 4 porfi a 2 m. pente scurgerea ape- Jor 5i un plan inclinat pentru trecerea barcilor dela un nivel ta altul. Cea mai mare parte a barajului fiind formata de insulele actuale, constructia este simplificata. u ele. Pe IncepAnd argild prevazut eu stavilare mand numai a suprainalja gi taluza inst ips Seinare Aambele maluri ale vaii se vor executa Iucrari de terasamente pentru objinerea urtor taluze fixate Lucrarile vor incepe in 1936 si vor fi ten nate in primavara 1937 cind se va inaugura un no} lac sistematizat in locul mlastine! actuate BARAJUL LACULUI FLOREASCA-TED Proectul de sistematizare a lacului Floreasca~ Tei cuprinde, in afari de amenajarea malurilor, si construicea unui bacaj la capitul dia aval al lacului Tei, care va ridica nivelul apei Ia cota 75,50 m. d M. cu 4 m. fata de nivelul actual. In figura 63 este ardtati secfiunea transversala a barajului ce se va construi, Constructia este din argila cu nuclew de etanseizare in acest Deoarei EXECUTARE LA ASANAIEA LACURILOR punct exist’ un dig cu stivilare care deservea 0 moar, distrusd de incediu astizi, ne-am adaptat situafici inglobindd in noul baraj acest dig. Pen tru acest motiv nucleul a fost situat paralel cu paramentul amonte iar in fundafii s'au previzut pafplanse pentru oprirea apelor de subintiltraii, Deversonul are funcfionarea automa’ fon, Detaliile proectului sunt tn studiu, Lucririle vor incepe te 1937. ca un si. BARAJELE LACURILOR FUNL PANTELIMON $1 CERNICA. Pentru sistematizarea lacului Fundeni va fi ne- cesar un baraj care sa ridice nivelul lacului_ dela cota 65,30 md.M. la cota 66,30 m.d.M. Barajul va n argila dupa aceiagi metodi ca si cel dela Buftea ; proectul este in studi, Proectele bara- jelor dela lacul Panteiimon gi Cernica, sunt in stu di, aceste lacuri armand a ff sistematizate tn ul- tima etapa a luerdrilor In conterinjele d-lor Ing. Vuzwtas si Ing. Viadi mirescu vor {i dexcrise celelalte lucrari hidraulice cari completeaz proectul de asanare a lacurilor Timpul fixat pentru conferingé nu mi-a permis a rifor si intru in deta liile de calcul pe cari se bazeazi proectele acestor baraje Din cele aratate mai sus se poate constata tohusi Ja procciarea acestor lucrari s'au adoptat meto ca odald ew desericrea tue dele recente experimentate de technica straina Barajele de argil dela Buftea, Heristriu, etc executate dupa principiile stabitite ta uitimul con- gres mondial din 1933, barajul depe lalomita pre- vazut cu cilindri mobili, metoda injectirilor cu ciment aplicat’ la fundatiile Iucrarilor hidraulice, deplasarea cu 4m, a manastirii vechi dela Rebe- gesti, sunt genuri de lucrari cari se inregistreaza pentru prima dati in technica romAneasca Terminand conferinta, va rog si-mi ingiduiti a a mlastinilor din marginea Capitalei incep si fie vazute, iar proec- tele lor nu au rimas inci in dosare, asa cum se intampla dese ori in administrafiile publice, in asteptarea fondurilor ca $4 po fi puse care, aceasta se datoreste eforturilor depuse de d-1 Ing. WG. Caranfil c nald, a invins toate cestor mari realiziri itate exceptio- Fig 63 Prosctal barajulal Ja lacul Te Secthine trasversal, PARTEA IV-a CANALE DE DERIVATIE iN LEGATURA CU ASANAREALACURILOR DIN NORDESTUL BUCURESTILOR DE Ivciner GH. VLADIMIRESCU CANALE DE DERIVATIE IN LEGATURA CU ASANAREA LACURILOR DIN NORD-ESTUL BUCURESTILOR INTRODUCERE UB acest titty voiu expune ultima parte S Gin ansamblul lucrarilor de asanare a lacurilor din Nord-Estul Capitalei si anu- me despre studiut canalelor de derivatie cu lucra- file lor accesori Efectele bineficitoare cari vor rezulta din exe- cutarea acestor Wwerdsi de asanare, pentru Capi- tala noastra, in privinfa temperatarié yi umiditigi atmosterice precum si efectele sanitare si de agre- ment au fost relevate intr’o conferinfi recent’ de +1 Ministru Ing. Nicolae G. Caranfil Deasemenea d-I Dr.-Ing. D. Pavel. a aratat prin cipiile cari stau ta daza provetului acelor lucrari de asanare, iar acum de curand d-l Ing. D. R. Corba, a ficut 0 descriere detaliati a barajelor executate sau in curs de executare. CONSIDERATIUNI ASUPRA ALTOR LUCRARI SIMILARE, Inainte de a intra in subiect imi permit si ami Wse C4 fy fara uoastrd se gAsesc realizate luca de asanase a multor regiuni mligtinoase, Aceste lucrari prezinta o importanga remarcabila si cerce- sand renultatele La care ele au condus, ne oferd prilejul de a constata c& sunt necesare desvoltarii regiunilor respective, Sunt demne de menjionat lucrdrife de ansamblu executate In Banat si Crisana, *) Conferisyh ousa le Societatea Poltecnica ta 6 Martie 1936 tn ciclul organizat de Irstitutul Romén de Energie URE) de Ing. GH. VLADIMIRESCOL Lucrarea cea quai importanta este tard Incoiala amenajarea cursurilor de apa, care formeaza sis. temul Bega-Timis, Aceste rauri, dupa ce parises¢ Carpafii Bandjeni, 45% formau tainte yenumarate brate foarte nestabile, cari transformau intreaga regiune, cuprinsa intre vaile lor, inti’o regiune mlastinoasa si foarte putin poputatd. Se gasea ast- fel in permanent sub apa o suprafafa de 130,000 ha, Primele lucrari in vederea asanarii se incep in Prima jumatate a secolului XVI, cand se execu\i canalizarea rdului Bega dela Paget la Timisoara, stabilizAindu-se astfel albia raului pe acca por- fiune, 90 Dupa pusin timp, in aval de Timisoara se sap un canal de rectilicare a raului Bega in Iungime de 70 km,, dela Timisoara paind la Klek, care preuna cu Bega veche, comduceau apele mari t8ra revarsiri Pentiu a se asigura plutirea si navigalia usoara pe canalul Bega se impusea o regularizare a de- bitului canalului In acest scop Sau intiintat dou’ canale de d rivatie 31 anume = unul de alimentare hung de 10 km,, care conducea apele mici ale rului Timig in canalul Bega i a doilea un canal de desedrcare de 6 km. legand canalu) Bega cu Timisul prin care se conducea © parte din apele mari ale sAulut Bega tn Timis In decursul vremii se construiese baraje si se indiguiese malurile celor dowd rauri, Pentru com pletarea acestui sistem de lucriri, pe traseul ca- nalului Bega s'au executat baraje si ecluze, seali- zandu-se 0 adancime de ap dela 0,80 m., cat era 12, 1a 2,00 m., permiydnd eirculatia slepurilor cu o inedreatura de 60 vagoane, Utilizand caderea apei gi debitul canalului, orayul Tit construit uzina hidroclectricd existenta Jn conchnie vedem dar, ¢& printy’o tne’ con tinuz de perfectionare, toaté regiunea aceea in salubra si nepopulatd s'a transformat astazi intro cimpie roditoare, cu o desvoltare industriala re- marcabila © alt lucrare demnd de relevat este desecarea si asanarea regiunei cuprinse intre raul Somes. si vi) Crasna, denumita valea Eced, Suprataga mis- tinoasa gra de 90.000 ha, iar partea sa centrala, care era in permanengi acoperita cu apa, era 38,000 hha. In vederea desecarii s‘au executat Ir criri de indiguire, de regularizare a cursului ravi Crasna si s'a construit o refea vasta de canale pen- tru a scurge apele din pirtile joase ale vaii. Lucra- rile au fost incepute in anul 1894 gi au fost termi- nate if 1901, dnd rezultate foarte bune Pents apararea in contra inundatillor a re- xgiunii cuprins& intre raurile Crigul Repede gi Cri- ‘sul Negra, menjionez execttarea canalult calec- tor, in lungime de eca, 60 km, Prin acest canal se conduc © parte din apete mari ale Crigului Repede Crigul Negru gi se colecteaza toate cursurile de apa cuprinse in aceasta regiune. CANAL be DEIN ATIE IS LEGATENA CU_ASANANES Cao hucrave recent mengionez fuera titicare a raulut Barlad, Din cauza depozitetor adu- se de ape, albia raului devenise insuficienta asttel ca 1a viituri neinsemnate 0 parte a orasului Barlad era complect sub apa, Pentru preintampinarea inundagillor sia executat un canal de descarcare, care pomeste in amonte de orag gi deverseazd ta aval. Sectiunea canalulul tost asttel executata pen: tru a fi capabila si conducd apele mari ale rdului, urmand ca apele mici sA treaca prin albia_yeche servind 12 canalizarea oragului Lungimea acestui canal este de 2,5 km.; poate debita 150 m, c,sec, iar cubajul terasamentelor se cifreazd la 220.000 m, ¢. Costul canalului, fra lucriri de arti, baraje, priza, etc, se ridicd la cca. 10,000.000 lei le de ree CONSIDERATIUNI GENERALE ASUPRA DERIVATIEL IALOMITEL. Revenim acum la lucratile proeetate de ,U.C.B, constatim e& ele au de scop in primul rand a narea vaiei Colentina si a lacurtor formate de ea in Nord-Estul Bucurestitor si ie al doite rand, uti- lizarea lor in scopul navigasici gi a forjelor hidro- electrice. Debitul de apa find procurat de apele raului Colentina regularizate cu lacs! rezervor dela Butea si prin derivarea parfiala a apelor latomiga. Numai debitul raului Colentina nu este suficient pentru a primeni destul de des apele inmagazinate in lacurile Bucurestilor, adic’ Bineasa, Herdstrau, Floreasca Teiu yi Fundeni, lacuri ce insumeazi 0 capacitate de 9.000.000 m. ¢ de apa. Pentru a se asigura o primenire total la intervale de 15—20 dike, Ya trebui Sd dispantem in epocite de seceta, de un debit minim de 4m. ¢ Ori, debitele naturale disponibile pe raul Colen- tina in lunile de vari, impreuni cu rezerva de apa acumulat& In lacul rezervor Buttea, cca 91000000 m. c., nu pot furniza decat | m. ¢/sec, cantitate insuficientd pentru realizarea scopului cused Sia prezentat problema atunci a procurdrii unui debit suplimentar, care impreuné cu debitul re gularizat, si se ajunga la debitul de 4m, c/s necesar une asaniri complete LAGURILOR DIN NOND-ESTUL BUCURESTILOR Consiliul Technic Superior fiind sesizat asupra acestei chestiuni a opinat cA va trebui si se stt- dieze dowa solutiuni = 1, Posibilitatile de aducere in vatea Colentinet unui debit de api din raul Lalomita, pastrandu-se in aval de priza nivelul etiajului actual al Lalomi- tei si utilizind ca traseu, eventual pentru aceasti aductiune, unl din afluenfii Colentin 2. Aducerea apei in conditiile de mai sus din raul Dambovita. Din membrii comisiunei s'a ales apoio comi- siune restrinsi, care a fost insircinat’ cu condu- cerea studiilor, pentru a se alege una din solujiile de mai sus. Inci dela primele studii hidrometrice s'a ajuns Ja convingerea c& singurul rau capabil sa furnizeze debitul necesar este lalomija. Din diagramele de- bitelor lunare intocmite sa dedus ci un debit me- diu de 12,5 m. c,sec. (media debitelor medii pe 5 ani, dela 1931—1935 si 14.3 m. c/sec. pe 49 ani), poate satistace condifiile impuse proectului In ceea ce priveste raul Dambovita, care are un debit medi de 7 m. c./sec., nu poate satistace ce- rinjele impuse, intrucat parte din debitul siu se uitilizeaza pentru procurarea apei potabile a Bu- curestilor, iar restul de debit este necesar, pentru diluarea si conducerea apelor menajere afara din oras. Pentru a fi mai exact, specific ca pentr alimen- tarea Capitalei cu api potabila, se ia din Dambo- vita la Arcuda, unde sunt instalafiile de purificare a apey pand la 1,5 m. c/sec., iar pentru diluarea apelor aduse de colectoarele canali2arii Bucures- tilor sunt necesari 3 m. c/sec., pentru a pastra 0 dilate de 6 ori a apei de scurgere din canale Rezulta din toate aceste considerafiuni ca va trebui si pastram in Dambovita in avalul prizei pentru Colentina, un debit de cel putin 4,5 m. c,/sec. ‘Mentionez ca, chiar debitul actual al raului Dam- bovita este inci insuficient pentru o diluare $i 0 conducere a apelor de canal ; 0 consecinga a ace- stei lipse de apa se poate constata foarte usor, ‘examinand sittafia cursului in aval de Bucuresti, unde comunele riverane au de suferit foarte mult din cauza depunerilor insalubre. Studille privitoare fa alimentarea din raul Dam- bovita sau limitat la fixarea prizei in regiunea 7 »Moara Nowa. Traseul canalului trecea pe la Sud de drumul ce ducea la Adunafi pana 'n raul tov, apoi prin albia raului Ifov si prin eanalul ai cial tfov apa ajunge in Colentina Avand in vedere con: de mai sus, stu- lille s‘au indreptat spre raul lalomita, Pentru lutionarea problemei existau mai multe posib tafi, findnd scama de topografia regiunei, care ne intereseaza si de pretul de cost. Asifel s’a studiat in principiu aducerea canti- tafii de apa in valea Colentinei, fie pe vaile aflu- ente ale raului Colentina, anume valea Crevedia Mare si valea Miulesei, fie prin trecerea directa a acelei cantititi de apa in valea Colentinei Evident aceste treceri trebuiaw realizate prin- tr'un canal artificial. Studiile pe teren in vederea derivarii debitului de apa, au inceput in anul 1927 de catre Casa Lucrarilor Municipiului, cu concursul _,Uzinelor Comunale Bucuresti“ si Direct. Apelor din M.L.P. S'au facut studii geologice, topogratice si draulice, care au condus la alegerea regiunei cu- prinsa intre comunele Baleni-Romni si Dobra, re- giune situati la o distanja de cea. 45 km. de raza oragului. S'a proectat un canal de derivare, al cArui traseu a suferit mai multe variante, dupa cum s’a_inut seama c& debitul captat, trebuieste condus in va- ea Crevedia Mare sau in valea Miulesei. Vedem dar c& solutiunea aleasa de catre Casa Lucrarilor Municipiului a fost aceea de a conduce apele in afluenfii raului Colentina. Aceasta solutiine a fost aleasi pe considerafiunea ci aceste vii sunt rela- tiv apropiate de raul Ialomija; valea Crevesdia Ma- re la o distanfi de 3 km. si valea Miulesei la 5 km. Pentru alegerea cea mai favorabil din punct de vedere al amplasamentului prizei si al con- structiei canalului, pentru fiecare din aceste vai s’au studiat eAte trei variante. In urma unui studi comparativ s'a precizat ca indeplineste condifile optime, traseul insemnat pe harta, care are punc- tul de prizd tn dreptul comunei Dobra, traverseaza valea Crevedia Mare si ajunge in valea Miulesei Dela punctul de confiuenf& al acestui canal, pana in valea Colentinei, valea Miulesei are o Iun- ime de 10 km, 98. CANALE DE_DERIVATIE IN L&GATURA CU ASANAREA Detalii privind proectul cu aceasta solufiune au fost publicate intr’o lucrare a d-lui Inginer inspec- tor general Cincinat Sfinfesca. LUCRARI DE DERIVARE. CANALUL DE DERIVATIE DIN IALOMITA. In anu 1990 ,,Uzinele Comunale Bucuresti exa- inaad din nou studiite pe teren, elaboreazi un proset, care are urmatoarele caracteristice = Priza canalului de aducere se fixeaza in aval ée comuna Dobra, putin mai in amonte de con- fluienta raului Talomifa cu paraul Pascovu, adica la cca, 1 km, in aval de solutiunea adoptati de ig, 64. — Casa Lucririlor Municipiului. In ceea ce priveste canalul de aducfiune s'a trasat astfel incAt traver- seazi si el valea Crevedia Mare si se uneste cu valea Miulesei in amonte de comuna Slobozia. Lungimea canalului este de 6 km. si are 0 sec- tiune transversalé calculata pentru un debit maxim de 20 mc,sec. Diferenta de nivel intre fundul ca- nalutui si fundul vaii Miulesei este de 5m. Pentru distrugerea energic} apei, s'a procctat un distragi- tor de energie In trepte. Pentru economia terasamentelor, profilul longi- tudinal prezenta doua pante, prima pe o lungime de cea. 3,5 km. era de 1,34). iar a dua pe o hun- gime de 2,5 km. de 0, Hoo In 193435, terminandu-se lucrarile pentru amenajarea laculul rezervor dela Buflea, s'a pre- zentat chestiunea executirii luctirilor necesare pentru derivarea unui debit de apa din lalomita. Cu aceastl ocazie, s'2u reexaminat anteproee- tele intocmite In 193031 si s‘au ciutat Sa se sta- bileasc& daci nu este mai avantajos, ca trecerea apelor sa se faca direct In raul Colentina, iar nu prin intermediul afluentilor sai, cum prevedea proectele mai sus amintite. Regiunea in care cursul lalomife’ se apropie mai ‘mult de cursul Colentinei este aceea cuprinsi intre comunele Bilciuresti $i Ghimpaji din jud, Dambo- vita PLAN DE SiToariE BiLOVRGT - GHIPATI Perspectiva canalulil Bileiurest-Ghimpati, Pe aceasta regiune s'au inceput studi in toamna anului 1934; studi ce au condus la futoc- mirea definitiva a proectului pentru procurarea unui debit suplimentar de 3 m.c/see. necesar unei asanari rationale a lacurilor din Nord-Estal Bu- curestilor. Fig. 64 reprezinti traseul canalului Bi ciuresti-Ghimpati. Proectul Intocmit a fost aprobat de Consiliul Technic Superior prin jurnalal No. 125 din 19 tunie"1935. Si vedem cari sunt considerentele cari au deter- minat adoptarea acestei solutiuni. Reamintese c& proectul intocmit de Casa Lar LACURILOR DIN NORD-I sTUL BUCURESTILOR crarilor Municipiului, prevedea derivarea prin in- termediul unui canal in lungime de 5 km. a debi- tului maxim de 20 m.c,/sec. iar in proectul intocmit de ,,U. C. B.* fn 1930 canalul de derivatie avea o lungime de 6 km. Amandoud solujiile prevedeau conducerea acelui debit in valea Miulesei, afluental r4ului Colentina, La prima vedere s'ar pairea ci aceste soluyiuai Indeplinesc condifile de cost, cele mai favorabile, Intrucat prezint& un traseu mult mai scurt dec&t soluiunea adoptaté de Uzinele Comunale, care stabilesc executarea anui canal in lungime de 10 km. Observim ins, c& valea Miulesei in situafia ac- tual nu este capabili de a conduce un debit de 20 ori mai mare decat debitul sau la ape mari in- trucat malurile sale prezinti indlfimi foarte reduse; ar fi trebuit lucrari de amenajare speciale, cum ar fi fost de exemplu indiguirea ambelor maluri si adancirca fundului, Aceste lucriri ar fi costat pe metru liniar de vale amenajatd, {8rd a face o eroare apreciabili, tot atat cat si siparea unui metru liniay de canal In aceasti ipoteza, comparand lungimele totale ale acestor trei solufiuni rezulti ci solufiunea a- doptata de Uzinele Comunale este mult mai avau- tajoasd, intrucat se face 0 economie de executare cca, 6 km. lungime de canal, Aceasti economie, se estimeaz’ 1a suma de 10.200.000 Ici, considerand ca pref unitar mediu 1,700 {ei inctusiv exproprierile. J Daca se fine seama ci lucririle de arti depe canalul Bilciuresti-Ghimpaji, intrec cu 2.200.000 lei, pe cele ce se previzuse pe celelalte irasce, se ajunge la © economie de cca. 8.000.000 lei la so- lujia aleasa, Un alt avantaj, care decurge din scurtarea lun- i totale a drumului parcurs de apele derivate evaporare $i infiltratii, iar prin fixarea prizei in aval de confluienja lalomifei cu Pascovul, se ob- fine un spor la debitul lalomifet evaluat 1a 300 see. Solujia aleasi, mai prezinta si avantajul apro- pierii de orasul nostra, ceea ce permite vizitarea si controlul lor in condiiuni usoare. ‘Traseul. Dupa ce am expus aceste generalitati Imi pro- pun si ardt, cari sunt earacteristecele technice ale Iucrarilor in chestiune. In privinfa traseului canalului, mentionez cA s'ax studiat cAteva variante si din comparatia lor s'a ajuns la concluzia, ci traseul adoptat este cel mai avantajos, La alegerea acestui trascu nu s’a ftinut seama numai de conditiile de ordin technic, (terasamente, lucrari de arti, ete.), ci gi de acelea de interes local, In adevar prin solutia adoptata, care indepli- neste conditiile technice optime, s'a realizat un canal, care trecdnd prin satul Cojasca nu intalnes- te decit douk constructiuni de casi, cari au tre- buit sa fie expropriate, Acest amanunt intereseaza pentru a ardta starea de spirit a locuitorilor, care sub impresia deposedarii bunurilor lor, au contri= buit la ingreunarea studiilor si a realizirii proec- tutu In multe cazuri s‘au ivit si pretentiumi, cari ar fi anihilat orice efect af Iucrdrilor noastre, cum ar fi pretenfiunea aceea, ca apa din canal si serveasca entre irigarea terenurilor riverane si pentru crea- rea de energie hidraulica. Cu ocazia anchetelor ce s'au finut de catre de- legat lor competente, domniite lor au reusit prin anchete obiective si aplaneze animozi- 1afile creiate printre locuitori. Dupa aceasta mica digresiune trec la descrierea lueratitor. Capatul din amonte al canalului, porneste dela limita comunelor Bilciuresti-Cojasca, axul sau {3- cand un unghiu de 24° cu directia cursului lalo- mitei si in sensul scurgerei curentului de apa. Este o inclinare potriviti pentru intrarea apei i canal fara dificultafi, iar pe de alta parte fereste capatul canalului de degradirile eventuale ale di- verselor corputri plutitoare. Canalul prezint& la in- ceput un aliniament crept in lungime de 1450 m. traverseazd a km. 0+650 drumul judefean Bucu- resti-Targoviste si trece prin comuna Cojasca cu 0 ‘carba cw raza de 400 m. Urmeazi apoi un ali ment drept, in jungime de 1150 m., care intersec- teaz drumul comunal Cojasca-Rudari, se continu Printr'un arc de cere cu raza de 600 m. si apoi un 100 aliniament drept, care traverseaza valea Cojasca, se desfasoard apoi paralel cu drumul comunal Co- jasca-Ghimpati la o departare de 30 m. Dela km. +000 al canalului gi pind 1a km. 7+200, alinia- mentul drept traverseazs valea Crevedia Mare, a- poi prinir’o curb cu raza mare (1300 m.) canalul se Indreapta spre valea Colentinei, In rezumat in- treg traseul canalului cuprinde 7680 m. lungime de iament drept si 1470 m. curbe, in total o lun- gime de 9150 m, Se poate vedea pe planul de six tuafie, ci unghiurile aliniamentelor si razele curbe- Jor de racordare sunt convenabil alese, in sco- pul de a se asigura o scurgere a apei in condi hidraulice satisfacitoare, evitandu-se astfel degra- darile malurilor si supralargirele in curbe. Profilul in lung. Profilul in lung al canalului este reprezentat in fig, 65 in linit generale, Caracteristica sa este c& prezinta o singura pan- 1 longitudinal de 0,31" Fundul canalului ta capitul din amonte este la cota 136,90 adic 1a 0,40 m. deasupra etiajului si cu 1,40 m. deasupra fundului raului lalomija, Fixfind aceasta cota a fundului canalului s'a avut fn vedere a se realiza o inaltime cat mai mica a nivelului de apa retinut si 0 trecere convenabil& a Vailor Cojasca si Crevedia. Se observa cA pana la valea Cojasca, canalul este in sipaturd, iar de aci incolo nivel maxim CANALS DE DERIVATIE IN LEGATCR( CU ASINAREA at apet din canal find aproximativ la indlfimea fetemului natural, sia previzut diguri pe anibete maluri. In afard de cele dows vai mai principale tra versate de canal aceasta se incruciseaza si cu unele depresiuni mai mick. La capatul din aval, fundul canalului se gaseste la cota 134 fafa de cota 127 a fundului viii Ba- ranga, care este © depresiune a raului Colentina Se realizeaza astfel o cidere de 7,00 m. pentru a cfirei amenajare se prezint’ dow’ solusiunt : 1, Trecerea apei dit canal in valea Baranga prin intermediul unui distrugator de energi 2. Utilizarea debitului de apa sia caderel in chestine, eventual marité pani la 12 m__ prin construcfia unui canal de tug’, al cirui fund si fie sub fundul viii Baranga formeaza o problemi asupra c&reia voiu reveni ulterior Profitul Geologic. Pentru determinarea structurii geologice a tere- ului dealungul traseului canaluluis'au_execu- fat 12 sondaje a c&ror adancime a variat intre 5 si 15 m. asa cum arata profilul geologic fig. 66 sondajcle adanci s'au executat in regiunea va lor Cojasca si Crevedia. Rezultatul sonilajelor a fost multumitor, intrucat s'au gasit straturi de ar- ila galbend tare, caracterizata print’ rezistenta si impermeabilitate necesari Iuerarilor care ne in- tere Pig. 65. Prof) in fung st canaiui Bilcturest-Ghimpay,