nsuirea tehnicilor elementare

de ngrijire a bolnavului: termometrizare, puls,

tensiune arterial, recoltarea de probe biologice

MODIFICRILE TEMPERATURII CORPORALE

Tehnica termometrizrii:
-temperatura se masoar cu termometrul maxim cu mercur
-n axil (cu braul lipit de trunchi, tegumente uscate) se masoar temperatura periferic timp de
5-10 min
-n gur, rect, vagin se masoar temperatura central, timp de 5 min
-termometrizarea se face de 2 ori pe zi (ora 6-7, 17-18) sau din 2 n 2 ore cu nregistrarea valorilor
n foaia de observaie clinic (curba termic)
-valori normale: 36 -370C n axil; 37, 50C n rect
-valori patologice > 10C diferen intre temperatura periferica i centrala survin ntr-un proces
inflamator abdominal (crete temperatura rectal) sau oc colaps (scade ceaaxilar).

Febra
Definete creterea temperaturii peste valorile normale (370C) nsoit de unele modificri
localesau generale: frison, cefalee, mialgii, astenie, transpiraii, tahicardie, tahipnee,
anorexie(manifestri vegetative i metabolice).

Clasificare
-subfebriliti 37-380C
-febr moderat 38-39 C
-febr ridicat 39-40 C
-hiperpirexie > 41 C Febra apare prin aciunea unor substane exogene (bacterii, virusuri, proteine
strine) sau endogene (necroze tisulare, neoplazii) asupra polimorfo-nuclearelor cu fagocitarea lor
i secreiede substane piretogene care prin aciunea asupra hipotalamusului produc febra.

Cauzele febrei:
-infectii, inflamatii
-neoplazii
-hemopatii maligne
- boli nervoase, psihice
-endocrine, alergice
-necroze tisulare
-medicamente

Aspecte semiologice ale febrei:

Debutul se poate face:
-brusc : cu frison: n boli infecioase acute (grip, erizipel, scarlatin, pneumonie,angin, malarie)
-insidios : mai frecvent n: TBC, febr tifoid, neoplasme, endocardit
Durata:
-febr de scurt durat (cteva zile) de obicei infecioas
-de lung durat (peste 2-3 sptmni) reprezint sindromul febril prelungit

Evoluia febrei:
- perioada decretere (debut) (stadium incrementi)
-perioada de stare (acme, fastigium)
-perioada de terminare (stadium decrementi): n criz (brusc) sau n liz (lent)

Gradul febrei d indicaii diagnostice:

Subfebriliti-apar n infecii mici, localizate, de focar (dini, sinusuri, colecist,anexe), TBC
(subfebriliti vesperale nsoite de transpiraii nocturne), anemii,hipertiroidism, endocardit
bacterian, neoplazii, la vrstnici (datatorit reactivitiisczute).
Febr ridicat - apare n boli infecioase, boala Hodgkin, leucozele acute, supuraii(abcese)

Aspectul curbei termice:

-febra continu : diferen < 1 C ntre temperatura matinal i vesperal.Apare n febra tifoid.
-febra remitent> 1 C n TBC, septicemii, febr tifoid (ocazional).
-febra intermitent : temperatur normal dimineaa i foarte ridicat seara(frison).
-febra invers : temperatur crescut dimineaa i normal sau sczut seara(septicemii, TBC)
-febra periodic : febr intermitent ce apare periodic la o zi,la 2 zile, la 3 zile ( malarie).
-febra recurent : perioade febrile de cteva zile alternnd cu perioade afebrile n boala Hodgkin
-febr ondulant : perioade febrile de cteva zile alternnd cu perioade subfebrile n bruceloz.
-febr neregulat : nu se ncadreaz n cele de mai sus.Diagnosticul cauzei febrei presupune
aspectele semiologice descrise, manifestri de organ(pulmonare, cardiace, urinare, digestive)

Hipotermia : nseamn scderea temperaturii sub 360C.

Cauze : boli infecioase n convalescen (hipotermie trectoare) (de ex.: dup criza termic n
pneumonia la vrstnici poate apare colapsul manifestat prin prbuirea tensiuni arteriale,
tahicardie, puls slab, transpiraii reci, tegumente palide, cianotice)

PULSUL ARTERIAL
Pulsul arterial este o manifestare periferic a activitii mecanice a inimii, constnd ntr-o
und expansiv periodic, sincron cu ejecia ventricular , perceputla palparea unei artere pe esutul
dur subiacent.
EXAMINAREA PULSULUI ARTERIAL
Se realizeaz prin palparea diferitelor artere accesibile: carotid, brahial, radial,femural,
poplitee, tibial posterioar, pedioas. n practica medical se apreciaz de regul(cel mai frecvent)
pulsul radial
Nu palpai niciodat arterele carotide bilateral n acelai timp! Evitai palparea carotidelor pe
perioad mai lung de 15 secunde! Evitai miscarile prin care masati zina carotidiana!

Palparea pulsului radial trebuie f cuta in acelasi timp la ambele artere radiale,urmarind daca unda
de pus are in cele doua puncte aceeasi amplitudine si survine simultan;in acest sens se vorbeste de
simetria si sincronismul undei de puls.

NREGISTRAREA GRAFIC A PULSULUI ARTERIAL

Se realizeaz cu dispozitive mecanice (Marey) sau prin pletismografie fotoelectric; traseul
obinut poart numele de sfigmogram. nregistrarea se poate face la nivelul unei artere apropiate de
inim(sfigmograma central), sau la nivelul unei artere periferice (sfigmograma periferic).
Aspectele morfologice ale sfigmogramei centrale sunt descrise la capitolul referitor la explor rile
mecanocardiografice cardiovascularre.
CALITILE PULSULUI ARTERIAL
 Se apreciazn mod subiectiv prin palpare, sau n mod obiectiv prin analiza sfigmogramei.
Semiologia pulsului distinge cinci caliti fundamentale:
1.Frecvena se apreciaz num rnd pulsaiile timp de un minut; cu rare excepii este egal cu frecvena
contraciilor cardiace, fiind cuprinsntre 60-90/min.Creterea frecvenei se numete tahicardie
(puls frequentus), iar scderea,bradicardie (puls rarus).
2.Ritmul se refer la intervalul dintre dou pulsaii succesive; un interval constant caracterizeaz
un puls regulat (puls regularis) sau ritmic, iar modificarea intervaluluicaracterizeaz un puls
neregulat (puls iregularis) sau aritmic. Aritmia poate fi intermitent cnd pe un fond de ritm
regulat intervin unele neregulariti izolate(exemplu extrasistole), sau absolut(exemplu fibrilaia
atrial).
3.Viteza indic rapiditatea cu care apare i dispare unda pulsatil arterial. Pulsul celer este
considerat atunci cnd unda pulsatil apare i dispare cu rapiditate. Pulsultardus este un puls care se
palpeaz un timp mai ndelungat, deoarece distensiaarterei se face cu ntrziere.
4.Amplitudinea se refer la mrimea undei de puls. Se distinge astfel un puls amplu(puls
magnus), care izbete cu for degetul i un puls mic (puls parvus), slabperceptibil.
5.Tensiunea se apreciaz dup fora necesar pentru a comprima artera i a obine dispariia
pulsului. Din acest punct de vedere se distinge un puls dur (puls durus),greu comprimabil i un puls
moale (puls mollis), uor depresibil

RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE:

Recoltarea de urina :

-recoltarea de urina pentru analize de laborator permiteexaminarea tractului urinar pentru diferite
infectii si tulburarirenale, evaluarea tratamentului, si depistarea unor tulburari desistem sau
metabolice

-desi un copil fara control vezical nu poate oferi un flux de urinacurat pentru proba biologica,
recipientul de recoltare pediatricaa urinei asigura o alternativa simpla, eficienta. Riscul
decontaminare a probei este redus, fara a se recurge la cateterizare.Deoarece recipientul de
recoltare este securizat cu dispozitiveadezive, folosirea lui este contraindicata la un pacient cu
pieleperineala extrem de sensibila sau descuamata.Materiale necesare :

Pentru o proba aleatorie :

-recipient de recoltare pediatrica a urinei impachetat separat
-cutie pentru probele biologice
-eticheta
-formular de solicitare analize catre laborator
-2 sutece de unica folosinta de masura potrivita
-Foarfeca
-Manusi
-panza pentru spalat
-sapun, apa, prosop, vas, aleza

Pentru urocultura :
-recipient steril de recoltare pediatrica a urinei
-cutie sterila pentru proba de urina
-eticheta
-formular de solicitare analize catre laborator
-2 sutece de unica fol de masura potrivita
-foarfeca
-Manusi
-vas steril, apa sterila sau distilata
-comprese
-agent de curatare a pielii antiseptic
-paduri alcoolizate
-seringa de 3ml cu ac
-aleza

Pentru o proba de urina obtinuta in timp( 24 ore):

-recipient de recoltare
-cutie pentru probele biologice
-eticheta
-formular de solicitare anazlizecatre laborator
-2 sutece de unica folosinta de masura potrivita
-foarfeca
-manusi
-vas steril, apa sterila sau distilata
-comprese de tifon
-panza pentru spalat
-sapun, apa, prosop, vas
-aleza
-betadina , alcoolPregatirea echipamentului :
-se va verifica prescriptia medicului in privinta tipului de probacare trebuie recoltata si se va
asambla echipamentulcorespunzator
-se va verificati istoricul pacientului in privinta alergiilor (deexemplu la iodina)
-se va completati formularul de laborator, pentru a evitaintarzierile in trimiterea probelor, la
laborator
-se vor spala mainile si se vor pune manusi
-cu ajutorul foarfecei se va face o despicatura de 5 cm intr-unscutec, taind dinspre centru inspre
una din marginile mai scurte.Mai tarziu se va pune recipientul de urina in aceasta
despicatura,cand se va pozitiona recipientul si scutecul pe pacient
-daca trebuie recoltata o proba in mod steril, se va verifica dataexpirarii pe fiecare recipient steril
-se vor pune manusi noi si se vor deschide cateva pachete decomprese sterile
Implementare
-se va explica procedura pacientului, daca este suficient de mare sainteleaga, si parintilor sai
-se va asigura intimitate, mai ales daca pacientul esteadolescent,trecut de copilarie
BIBLIOGRAFIE:

http://www.scribd.com/doc/86669917/91/RECOLTAREA-PROBELOR-BIOLOGICE

http://ro.scribd.com/doc/45682466/Pulsul-Arterial

http://www.scribd.com/doc/86669917/91/RECOLTAREA-PROBELOR-BIOLOGICE