Greseli frecvente in limba romana

Aceasta este o lista de greseli frecvente in limba romana. Cei care considera ca
stiu deja sa vorbeasca perfect nu prea au nimic de invatat din astfel de pagini (si
probabil nici din altele...).

Motivul pentru care am adunat greselile mai intii intr-un fisier ASCII si ulterior
intr-o baza de date accesibila prin Internet este legat de faptul ca DEX-ul are
2.1 kg si ca foile scrise se pierd actualmente mai usor decit fisierele :-) In plus,
sper sa mai adun sugestii si corecturi de la cei care citesc aceasta pagina.

Faptul ca fac o lista cu greselile altora nu inseamna ca eu insumi stiu romana

foarte bine sau ca ma cred mare specialist (nici macar unul mai mic, de fapt, pt.
ca am alta meserie). Mi se intimpla si mie sa folosesc cuvinte sau expresii
gresite mai des decit trebuie, asa ca va rog corectati-ma daca am facut vreo
greseala, nu ma supar. Scopul final este sa folosim mai bine si mai corect limba
romana, cei carora le e suficient sa vorbeasca ca la piata nu prea au ce face aici
(in nici un caz nu mi-am propus sa invat romana pe cineva, pt ca nici eu n-o
stiu foarte bine...) .

Cititi de 5 ori paragraful precedent inainte de a-mi trimite comentarii

ca acesta. Comentariile de orice alt gen si sugestiile sint insa bine
venite.

Am inceput transcrierea notitelor intr-o baza de date (xmbase-grok din Unix).

Ce se vede deocamdata e doar o mostra (am adunat peste 100 de greseli si mai
adun...).

Toate greselile sint reale (le-am auzit sau vazut undeva). Multumesc celor care
le-au facut :-] Pe unele le-am auzit cu surprindere la mine :-(

Alta caracteristica este ca greselile din lista sint un pic mai 'rafinate' (in masura
in care o greseala poate fi rafinata) decit eticheta "CEOLOFAN" pe care am
vazut-o de curind in piata. Lista nu cuprinde miile de variatii ale greselilor de
ortografie posibile, ci doar greselile frecvente si cuvintele dificile.

Orice sugestie este bine venita (E-mail: fdonea AT yahoo DOT com) (incerc sa
ma feresc de 'spam', sper ca se intelege adresa adevarata!!! Puneti '@' in loc de
AT si '.' in loc de DOT)

Stiu, trebuie sa gasesc o metoda de a scrie cu caractere romanesti, pentru ca in

unele cazuri nu se intelege sensul (in cazul cuvintelor care se scriu la fel in
ASCII). Nici cautarea nu arata prea grozav, insa voi transcrie baza de date in
MySQL sau PostgreSQL si atunci va fi mult mai clar.

Cautare in baza de date

Din pacate, inca nu am gasit o metoda de a folosi programe CGI-BIN pe pagina

de la Tripod. Nu cred ca cei de la Tripod ar fi de acord sa-mi dea parola de root
pentru instalarea tuturor componentelor necesare unei cautari interactive in
baza de date :-)

Deocamdata cautati folosind meniul din browser.

Cea mai 'buna' fraza gresita:

"Scopul acestei actiuni a avut ca obiectiv final ...." (ofiter al Politiei Romane, 1
iulie 1999, postul TV PROTV)
CORECT GRESIT Comentarii
Da, banala si mult
folosita intrebare despre
timp este de fapt total
aiurea. Cum adica "cit
am ceasul?". Este o
"Cit este ceasul?" "Cit aveti ceasul?"
combinatie a intrebarilor
"Cit este ceasul?" si
"Aveti un ceas?".
Eventual si "Aveti ora?"
DEX: e permis si
'baremuri' IOOP: e
un barem
specificat doar pluralul
doua bareme
'bareme'
Accentul pe prima silaba
dus'man 'dusman exista ca regionalism
(banuiesc ca in Ardeal).
Cel mai interesant lucru
este ca 'dusman exista in
hindusa! L-am auzit intr-
un film indian, dupa care
un coleg din India mi l-a
confirmat. Cuvintul a
calatorit vreo mie de ani
si vreo 15 000 km (?)
din India pina la noi.
Conform DEX-ului insa,

Doua hoteluri.
O sofa. Doua sofale. Am vindut
---
sofalele.
...au fost prinsi in
flagrant delict...
in functie de
ceva mai bine:
...noi sintem una dintre primele ...noi sintem una dintre
tari din Europa care AU..
sau, cel mai bine:
...tara noastra este una dintre
primele tari care AU...
a crea ( a cre-a)
CONJUGARE+DESPARTIRE a creia
IN SILABE:
eu creez (cre-ez)
tu creezi (cre-ezi)
el creeaza (cre-ea-za)
noi cream (cre-am)
(cu 'a' de la 'mamaliga')
voi creati (cre-ati)
ei creeaza (cre-ea-za)
---
se creeaza (cre-ea-za)
---
eu am creat ceva (cre-at)
el a creat
creind aceasta poezie...(cre-ind)
(cu 'i' de la 'inot')
creand aceasta poezie...(cre-
and)
(cu 'a' de la roman)
---
el va crea
noi l-am luat de la turci.
DEX specifica si
--- pluralul 'hotele'.
'Sofa' provine din turca
(desi se regasesete si in
alte limbi).
(politia si militia)
...au fost prinsi in 'flagrant' este adjectiv
flagrant... ce-o fi ala adjectiv...
...functie de...
DE FACUT: Exemplele
de fata nu sint foarte
bune pentru ca au greseli
multiple si initial eu
insumi am recomandat
primele
ceva gresit!!! Din
tari din Europa care
greseala !! :-) De folosit
avem...
exemple separate si de
eliminat rubrica de fata.
13/5/3
Cea mai buna metoda
a creea este analogia cu "a
lucra", care este compus
noi creem din radacina 'lucr-' si
el va creea sufixul '-a', la fel cu 'a
cre-a'. Conjugarea este
usor de retinut astfel: eu
lucr-ez --- eu cre-ez el
lucr-eaza --- el cre-eaza
s.a.m.d.
---
va fi creata o posibilitate...

Aici ar fi nevoie de
diacritice, insa cred ca se
a curata a curati
deduce despre ce cuvinte
curatat curatit
e vorba.

a face a facea

a propri
a popri proprire sinonim: a pune sub
poprire proprit sechestru.
poprit a propi
propire

acelasi
Adu creionul! Adu-l!
Nu aduce cartea!
Condu cu grija!
Nu conduce masina asta!
Condu-l pe domnul X!
acelas
Imperativ, persoana a 2-
Aduce creionul! Aduce- a, singular. Forma
l! negativa e lunga. Valabil
Nu adu cartea! pentru mai multe verbe:
Conduce cu grija! a duce, a aduce, a
Nu condu masina asta! conduce. a reduce etc

al douazecilea
al douazecelea
al treizecilea

al zecelea al zecilea

alcool (al-co-ol) alcol (al-col)

Regula de formare a
cazului genitiv-dativ:
alee-unei alei-aleii (se
aleie
o alee, doua alei adauga un 'i' la forma cu
la capatul aleiei
la capatul aleii 'unei' obtinindu-se forma
la capatul aleei
a 3-a) Exista exceptii: v.
subst. 'vie'
Ambele variante ar putea
alta data: altadata (in loc de 'alta fi corecte, in functie de
Venim alta data si-ti cumparam data') ce anume vrea sa
jucaria comunice vorbitorul.
(adica 'venim a doua oara...')

Am citit cartea PE care mi-ai Am citit cartea care mi-

dat-o. ai dat-o.
Nu este o greseala de
gramatica, ci una
tehnica. Bateria are o
anumita cantitate de
sarcina electrica care
asteapta cu nerabdare sa
fie transportata prin fire,
de la un pol la altul.
Sarcina de masoara in
coulombi (C) sau in
amperi-ora. O baterie de
120Ah poate mentine un
curent de 120 de amperi
timp de o ora, dupa care
moare. Sau poate
mentine 12 amperi timp
de 10 ore, dupa care
moare. Produsul dintre
Am instalat o baterie de 120 de Am instalat o baterie de
intensitatea in amperi si
amperi-ora 120 amperi in
timpul in ore da sarcina
in masina. masina.
electrica a bateriei in
amperi inmultiti cu ore
(Ah). In mod uzual,
pentru aceasta marime se
foloseste si 'capacitate',
insa este un abuz de
limbaj tolerat.
Capacitatea este altceva
si se masoara in farazi
(F). In practica, ca si
(unii) oameni, bateriile
tin mai mult cind fac
pauze lungi si dese :-) In
afara de asta, se mai
incarca si de la
alternator, din mers, tot
ca (unii) oameni.
Sinonimul lui 'cindva'
Am mai citit o data ca sa ma Am mai citit odata ca sa este 'odata', scris intr-un
conving, ma conving. cuvint. 'Odata' scris intr-
adica O (1, UNA) data, nu doua O data, acum 14 ani, am un cuvint mai inseamna
sau trei.
Odata, acum 14 ani, am citit o
carte.
Odata si odata (=cindva).
Odata ajunsi acasa...
A fost odata...
Hai odata!
Astept sa vina vara odata.
A ajuns odata cu mine.
Nu am mincat decit un mar.
Am mincat doar un mar.
Nu i-au ramas decit 10 bucati. bucati.
I-au ramas doar 10 bucati.
bauturi spirtoase
bu-'te-li-e
cartea Mariei
cartuse
Ce-i cu astea aici?
Ce este cu astea aici?
Ce sint astea?
cears,af,
cears,afuri
citit o carte. si "complet", "in toata
A fost o data... puterea cuvintului".
Hai o data!!! Cind se poate pune
Astept sa vina vara o intrebarea "De cite ori"
data. folosim "o data" (doua
A ajuns o data cu mine. cuvinte).
Se pare ca trebuie sa
traim cu problema asta:
in romana exista dubla
Am mincat decit un negatie sau negatie unde
mar. parca n-ar trebui. In alte
I-au ramas decit 10 limbi nu. Pina ne
hotarim daca e o
problema de viata si de
moarte, e corect "N-am
mincat decit..."
De pe o chitanta.
bauturi spirtuoase
Din pacate, si eu
bu-te-'li-e folosesc varianta gresita.
se intilneste mai putin in
scris, insa foarte des in
cartea lui Maria vorbire; este permisa
cartea lu' Maria exprimarea cu 'lui' doar
la unele nume straine de
femei (e.g. Ingrid)
cartusuri
dezacord facut din
Ce-s cu astea aici? dorinta de a nu face
Ce sint cu astea aici ? dezacord
s, = sh de la sarpe.
cearceaf Verdictul 'gresit' e poate
cearceafe un pic nedrept. IOOP nu
mentioneaza cearceaf.
DEX-ul recomanda
'cearsaf', cearceaf' este
mentionat doar ca
varianta. Singura solutie
in astfel de cazuri e

Cei trei muschetari
un chibrit
doua chibrituri
clasa a douasprezecea
supunerea la vot :-)
cuvintul provine de la
muscheta si nu de la
Cei trei mus,chetari mus,chi :-) :-) 's,'
inseamna sh de la sarpe
Din pacate, vinzatorii
din piata se uita lung
chibrite cind ii intreb de
chibrituri...
substantivul 'clasa' este
clasa a doisprezecea feminin

Inca mai credem in

Clauza natiunii celei mai Clauza natiunii cele mai
favoruri?
favorizate. favorizate.

un colonel, doi colonei coloneli

(intilnita la vorbitorii de
confort comfort
engleza)
confortabil comfortabil

Conform listei de cheltuieli Conform listei de

anexate... cheltuieli anexata...

creare (cre-a-re) creere

crearea (cre-a-rea) creerea
crearii (cu 'a' de la 'mamaliga') creerii

'm'-ul provine probabil

de la ideea ca continutul
e ca o crema. O fi, insa
nu de aici vine cuvintul
ci de la cuvintul german
cremvurs,ti
un crenvurs,t Krenwurstchen (cu u cu
cremvus,ti
doi crenvurs,ti trema). In germana
crenvus,ti
'austriaca' 'Kren'
inseamna hrean, insa n-
as vrea sa ma lansez in
studii etimologice...

De gustibus non disputandum De gustibus non

est. discutandum
2 cuvinte. Este 'de
de asemenea deasemeni asemeni' corect? Sau
 deasemenea numai 'de asemenea'?

Decit timp esti aici?

De cit timp esti aici?

delincvent delicvent

De mult timp n-am mai fost Demult timp n-am mai

acolo... fost acolo...
Mai demult erau mai multi Mai de mult erau mai
copaci... multi copaci...

Stiu, e mai greu de

pronuntat cu d, insa asa
dividend divident
este corect :-)

doi barbati treji

doi barbati trezi
doua femei treze

un rad unitate de masura a

doi razi doi rad iradierii

Un zmeu de hirtie. Doua zmeie

de hirtie. Doi zmei de hirtie.
Un zmeu din povesti. Doi zmei Doua zmee de hirtie.
din povesti.

Doua bari.
Doua bare.
[cu a de la mamaliga]

o barza, doua berze
Doua bande de hoti.
Doua benzi de casetofon.
Benzile de unde scurte.
doua barze
doua berzi
In romana avem doua
cuvinte separate, in
Doua benzi de hoti.
limbile de origine exista
Doua bande de
doar unul, se pare
casetofon.
(fr.bande/ germ Bande).

doua burghie doua burghiuri

doua cabluri doua cable

O chitara.
Doua chitari.
Doua chitare.
Cuvintul folosit pentru
instrumentul de masurat
Doua niveluri de tensiune. orizontalitatea este fie
O nivela, doua nivele neutrul nivel (un nivel,
Doua nivele de
(instrument). doua nivele), fie
tensiune.
Un nivel, doua nivele femininul nivela (o
(instrument). nivela, doua nivele). In
rest pluralul este
'niveluri'.

a~ = a de la mamaliga
o palm~a, doua palme doua pa~lmi

o plapuma~
doua plapume
doua pla~pumi

un rucsac doua rucsace

doua rucsacuri doi rucsaci

un vaccin
doua vaccine
doua vaccinuri

doua varze
doua verze
doua verzi

douazeci doua zeci

o zeama, doua zemuri Doua zeme.

Culoarea zemii. Culoarea zemei.

douazeci si unu douazecisiunu

douazeci si doi douazecisidoi
Asa zic cei care au auzit
ceva despre acordul
Draga Constantin Drag Constantin partilor de vorbire, insa
n-au auzit bine!!!
cauza: dorinta de a face
Draga Marius si Ovidiu Dragi Marius si Ovidiu acordul!!!
Draga Marius, draga Ovidiu
Dragii mei Marius si Ovidiu

Echipa de criminalisti Echipa de criminalisti subiectul propozitiei este

care a analizat probele... care au analizat cuvintul 'echipa'
probele...

El adopta. El adopteaza.
Ei vor sa adopte. Ei vor sa adopteze.
Ei adopta. Ei adopteaza.

englezi engleji
francezi franceji

Era mai bine inainte. Erea mai bine inainte.

Eu continuu [con-ti-nu-u].
Eu continui.
Tu continui [con-ti-nui].

Eu copii propozitia in
Eu copiez propozitia in caiet.
caiet.
Tu copiezi
Tu copii.
El copiaza
El copie.
Ei copiaza
Ei copie.

Eu enumer. Tu enumeri. El Eu enumerez. Eu

enumera. Nu provine (direct) de la
enumar. El enumara.
Noi enumeram. Voi enumerati. 'numar'. Provine din
El enumereaza.
Ei enumera. verbul fr. enumerer, lat.
I-am cerut sa
I-am cerut sa enumere speciile enumerare.
enumereze speciile de
de broasca. broasca.

Eu sint cel care ARE nota cea Acordul se face cu 'cel',

Eu sint cel care am nota respectiv 'cei' si nu cu
mai mica la chimie.
Eu sint printre cei care AU note cea mai mica la chimie. 'eu'.
mici la chimie.
Daca bucurestenii nu ma
eu sughitz eu sughit cred sa deschida
el sughitza el sughite dictionarul! (No offence,
si eu sint un fel de
 bucurestean acum).

Evolutia evenimentelor avea sa Evolutia evenimentelor

duca la ... aveau sa duca la ...

excroc
ecscroc
escroc
(...sau cine mai stie
cum!!)
'ca':
expresia 'ca si' folosita
Ca sistem de operare, Linux
in loc de 'in calitate de':
este
Ca si sistem de operare,
superior sistemului
Linux este superior
Windows :-)
sistemului Windows.
un expres, doua exprese expresuri
faine
fainuri faini
(ca plural al lui 'faina')
'Faceti liniste. Fa~'ceti liniste!
Sa 'facem liniste. Sa fa~'cem liniste!
A aparut relativ recent.
Am auzit-o prima data in
Ardeal, sau de la
ardeleni. Daca 'ca'
simplu provoaca o
cacofonie, si daca vrem
sa o evitam (v.nota
despre cacofonii --- in
curind), putem foarte
bine folosi 'in calitate
de'.
(d.trenuri, mijloace de
transport)
cu 'a' de la 'mamaliga'
(substantiv). Cine nu
crede sa deschida DEX-
ul :-)
Apostroful indica
accentul pe silaba care
urmeaza. Tilda dupa a
indica 'a' de la
mamaliga.

I-ti place cum arata

Iti place cum arata cladirea?
cladirea?
Da, imi place.
Da, i-mi place.

ideea e buna idea e buna regula: idee-unei idei-

o idee, doua idei autorul ideei ideii
autorul ideii

erbicid ierbicid
i=i, ^i=^i din i (stiu,
^intreprindere intreprindere trebuie sa afisez
 a intreprinde
a ^intreprinde intreprinzator caracterele..)
^intreprinzator

Iti place cladirea cum

Iti place cum arata cladirea?
arata?
Energia electrica se
masoara in KWh, nu in
KW. Energia se
consuma in mai multe
sau mai putine ore, cu o
viteza determinata de
PUTERE. Puterea se
"disipa", nu se consuma,
si se masoara in KW sau
in W. Puterea electrica
nu costa bani. Energia
Un kilowatt, doi kilowat,i costa bani, pentru ca
(kilowatzi). pentru transmiterea ei se
Kilowattul costa 4000
(pronuntat cu 'v') consuma resurse. O
de lei.
Kilowattul-ora costa 4000 de putere mare face ca
Luna trecuta am
lei. energia sa se consume
consumat 300 de
Luna trecuta am consumat 300 mai repede in timp.
kilowati.
de kilowati-ora. Comparatie mecanica:
un boxer de categorie
grea are putere mare.
Astfel, daca este pus sa
alerge, va obosi relativ
repede. In contrast, o
aschiuta de alergator, are
putere mica si va rezista
mai mult timp.
Presupunind ca amindoi
au mincat aceeasi
cantitate de mamaliga.

Ma mir de el, ...

sau
Ma mira de el, cum a
El ma mira (e corect chiar daca
putut face asa ceva?
suna
ciudat/nefolosit)
Accentul e pe prima
'ma-fi-a mafia pronuntat ma-'fi-a silaba. Daca-mi aduc
bine aminte si in italiana

superior, cel mai
bun/mare/performant
maiestate
Majoritatea lucratorilor A decis au decis sa intre in
sa intre in greva.
mersi
mi-ar placea
mic-dejunuri.
Dar: "la micul dejun", "Micul
dejun a fost bun"
orice altceva!!!!!!!!!
e tot asa, 'La mafia' !!!??
(astept o confirmare de
la un coleg italian)
mai superior, cel mai
superior
Provine din latina
(maiestas). Cu 'j' e in
engleza si franceza. In
majestate romana e cu 'i' (parca si
in germana e pronuntat
cu 'i').
Stiu, suna rau pentru
multa lume. Insa logica
Majoritatea lucratorilor e foarte clara: Cine a
decis? Majoritatea a
greva. decis. Care majoritate?
Cea a lucratorilor.
Cuvintul nu este
neaparat gresit, cit strain.
DEX'96 are rubrica
pentru "mersi", cu s, pe
merci care-l considera totusi
frantuzism. Se face
trimitere la cuvintul
francez 'merci'.
placea, cu 'a' de la
'mamaliga'; greseala
seamana cu cea de la
mi-ar place
'aparea' Verbul la
infinitiv: (a) placea
mici-dejunuri ??
Nu e o greseala insa se
monstru sacru foloseste asa de des si
suna asa de aiurea incit
parca te intrebi cine o fi
fost geniul literar care a
folosit-o prima data. O
data era de ajuns!! O fi o
traducere? De unde
vine?!!! Din mitologie?

Multi membri au acceptat.
Membrii au acceptat.
nemaiexistind, nemaiexistand
Ni s-a cerut sa ta~'cem.
nici un, nici una, nici o
nou-nascuti
Nu ma mai joc!
Nu mai joc (jocul asta)!
Nu imi mai place. Nu-mi mai
place.
Nu-ti face probleme!
Nu face asa ceva!
Nu-ti face probleme.
Nu mai vreau.
Vreau numai doua.
Numarul creditelor acordate de
banci de la
inceputul lunii februarie A
scazut dramatic.
A!
O minge, doua mingi. Aruncati O minge, doua mingii. multe ori. Pluralul
mingile!
Parca seamana cu "...the
battle for the hearts and
minds..." :-)
Multi membrii au un membru, doi membri.
acceptat.
ne mai existind
Apostroful (') indica
accentul pe silaba
imediat urmatoare. 'A'
Ni s-a cerut sa 'tacem.
urmat de ~ este 'a' de la
'mamaliga'.
niciun, niciuna, nicio
noi-nascuti
Intr-adevar este greu de
pronuntat varianta
intreaga: Nu imi mai
place. De ce insa sa
Nu mai ma joc! inventam o constructie
Nu mai imi place. gresita cind exista pur si
simplu: Nu-mi mai place
, care este chiar MAI
SCURT !!!
Nu-ti fa probleme!
Nu fa asa ceva!
Nu-ti fa probleme.
Numai vreau.
Vreau nu mai doua.
Unii uita ca au inceput
Numarul creditelor
propozitia cu 'numarul'.
acordate de banci de la
_Numarul_ a scazut, nu
inceputul lunii februarie
creditele!!
au scazut dramatic.
Da, am auzit asta de prea
'mingi' se pronunta intr-o
A cazut din cauza unei mingi.
o tija, o bucsa
silaba.
inca se mai gasesc astfel
de cuvinte pe prospecte
ale unor produse. In
ultima vreme greseala e
o tije, o bucse
mai rara pentru ca nu
mai exista produse
romanesti :-)

optzeci si noua optzecisinoua

al saptezeci si doilea
ora douasprezece
doua mai
douazeci si doua decembrie
ostatic
al saptezecisidoilea
Am auzit pentru prima
data 'doi' in loc de 'doua'
inainte de 1989, in
Ardeal sau la persoane
venite de acolo. Pe
atunci era inca
ora doisprezece (ora 12)
neobisnuit. Regula:
doi mai (2 mai)
substantivele 'ora' si 'zi'
douazeci si doi
sint feminine, asa ca
decembrie
trebuie facut acordul,
chiar daca ele pot lipsi
din expresii. Greseala
pare sa fi 'prins' dupa
revolutie...
'ostatec' nu este de fapt
gresit, insa DEX-ul
recomanda 'ostatic', care
vine din italianul
'ostatico'. N-avem nici
ostatec
un interes in a ne
indeparta de varianta
mai latina (?), mai ales
cind e cea mai corecta.

ouale oualele

pancarta pancarda

particula particola

pazes-te-te
gindeste-te etc gindes-te-te
pazes-te-te
pe banii contribuabililor.
pentru dumneavoastra
va rog sa-i transmiteti domnului
X...
o rog pe doamna Y...
...am discutat cu domnul Z...
Stimate domnule,
Pentru rezolvarea oricaror altor
probleme,
luati legatura cu Costica.
preve-'dere
preve-'deri
presedintie
pe banii contribuabilor.
Toate cuvintele derivate
de la radacina 'domn' se
scriu cu litera mica!!!
(cind nu sint la inceput
de propozitie,
bineinteles). NU ESTE
O FORMULA DE
POLITETE, CI O
GRESEALA. Explicatia
erorii sta in dorinta celui
care scrie de a maguli o
persoana mai mult sau
pentru Dumneavoastra mai putin importanta.
...sa-i transmiteti Conform normelor
Domnului X... general acceptate,
o rog pe Doamna Y... singurul Domn care se
...am discutat cu scrie cu litera mare peste
Domnul Z tot in propozitie este
Stimate Domnule, Dumnezeu si atit, mai
are cineva vreo
pretentie?!! Un efect
neplacut al propagarii
acestei greseli este ca cei
care scriu corect pot
avea nesansa ca cel
caruia i se adreseaza sa
nu stie de aceasta
greseala si sa fie
dezamagit ca n-a primit
D mare...!!!
Pentru rezolvarea
oricaror alte probleme,
luati legatura cu
Costica.
apostroful inaintea unei
silabe indica accent pe
pre-'vedere silaba respectiva.
pre-'vederi Accentul corect este pe a
3-a silaba, pt TOATE
sensurile cuvintului.
Ce-o fi un 'presedente',
presedentie domnilor reporteri ???

_Produsele_ se scumpesc.
Pretul
nu se poate scumpi pentru ca
pretul nu este
de vinzare!!
Pretul se _mareste_ (din
pacate!).
Prim-ministrul bulgar a vizitat
Romania.
Presa a comentat vizita prim-
ministrului britanic.
Doi prim-ministri. Prim-
ministrii.
Primul ministru care a
demisionat a fost cel
de externe.
o pro-'cu-ra,
doua pro-'curi
productia de vin a viei
A scumpi inseamna a
mari pretul unui produs.
Asa ca "preturile se
scumpesc" este
pleonasm. A ieftini
Preturile se scumpesc.
inseamna a micsora
Preturile se ieftinesc.
pretul. In plus,
propozitia a doua este
falsa din punct de vedere
economic :-) :-)
Se zice "primul" doar
cind e vorba de _primul_
Primul Ministru bulgar si nu de al doilea. In
a vizitat Romania. plus, functiile de stat NU
Presa a comentat vizita se scriu cu majuscula
Primului Ministru (IOOP). Si nici alte
britanic. functii politice sau
Primii ministri ai celor administrative! Se
7 tari. foloseste cratima, ca la
nou-nascut.
(imputernicire) accentul
pe a doua silaba. A nu se
confunda cu verbul 'a
procura', care are
accentul pe ultima
silaba. Pronuntia corecta
procura (substantiv)
a substantivului coincide
pronuntat 'pro-cu-ra
cu pers II sing a
verbului. Si ce daca!!
Asta nu e motiv suficient
ca sa schimbam
accentele unde vrem.
regula: 'i' de 3 ori
interzis exceptie de la
productia de vin a viii regula: alee-unei alei-
aleii (v.subst.'alee')

propietar
proprietar
propietate Rrrrrrr...
proprietate
poprietar
propriu propiu
proprie propie
provine de la un
pseudosistem de operare
un registru, doua registre registri al calculatoarelor care va
disparea in citiva ani :-)

repaus repaos

reziduu rezidu

Mai mult in sud.

Sa aiba. Sa aibe.

tilda = caciulita de la a -
sa 'fa-cem sa fa~-'cem
= despartire in silabe
sa 'fa-ceti sa fa~-'ceti

Sa fii cuminte! Sa nu fii
obraznic!
Nu fi obraznic! Fii cuminte!
Sa stii ca asa e.
Poate ai fi mai multumit asa.
Sa fi cuminte! Sa nu fi
obraznic. Doar strainii care
Nu fii obraznic! Fi vorbesc romana pot fi
cuminte! scuzati (al doilea i e
Sa sti ca asa e. scurt si e greu de auzit).
Poate ai fii mai
multumit asa.

Sa inveti sa scrii corect! Sa inveti sa scri corect!

'i'-ul scurt este uitat de
Sa stii ca asa e. Sa sti ca asa e. multe ori.

salariu salar
(atit pentru forma de
substantiv cit si pentru
salbatic salbatec
cea de adjectiv)
greseala intilnita mai
ales in pronuntie. Intr-
adevar, 'optsprezece' e
saptesprezece saptisprezece relativ greu de
optsprezece optisprezece pronuntat, insa
'saptesprezece' ce
are???!!

sapunuri sapune
scena scena pronuntat shcena

Se datoreaza Se datoreste

merita (sa...) se merita

nu merita (sa...) nu se merita

Se uita la ce facem noi.

Se uita la noi ca sa vada ce Se uita la noi ce facem.
facem.

serviciu
serviciu militar
a fi de serviciu
serviciu bine platit
a face un serviciu
serviciu financiar
serviciu de cafea
serviciu cu efect
'servici' nu exista!!!
servici Originea latina a
servici bine platit cuvintului ('servitium')
servici de cafea arata clar cum trebuie sa
servici cu efect zicem.

un simptom, doua simptome simptomuri

simptoame :-)
Acordul. Greseala
Stimat prieten, provine de la 'Stimate
Stimate domnule Stimat domn, domn' (de asemenea
gresit).

su-bi-ect
su-biect
(despartire in silabe
(despartire in silabe corecta)
gresita)

superfluu superflu

suporturi suporti

Temperatura a scazut
Temperatura a scazut pina la un
pina la un minim
minimum
de 15 grade, dupa care a
de 15 grade, dupa care a crescut
crescut pina
pina
la un maxim de 44 de
la un maximum de 44 de grade.
grade.
 (corect e cu a~ de la
mamaliga si a la sfirsit,
Temperatura va scadea. Temperatura va scade.
accent pe a doua silaba)

tigara tigare

un furtun, doua furtunuri un furtun, doua furtune

un tarif - doua tarife un tarif - doua tarifuri

o usa, doua usi use

va aparea, cu 'a' de la
'mamaliga'; greseala
seamana cu cea de la
va aparea va apare
place/placea Verbul la
infinitiv: a aparea
conjugarea verbului: ...
va rog sa-mi trimiteti... noi trimitem voi trimiteti
va rog sa-mi trimite-ti...
ei trimit

Vad ca nu stii sa conjugi Vad ca nu sti sa conjugi :-)

verbele. verbele.

vino la mine vin-o la mine

'virusi' nu este gresit,
insa DEX recomanda
'virusuri'. Este necesara
virusuri virusi
adaugarea unei coloane
'nerecomandat'.
pluralul 'volumuri' este
volume volumuri invechit

o vopsea, doua vopsele vopseluri

In afara de 'vreo', care
vreo are o singura silaba,
vre-un
vreun restul se pot _pronunta_
vre-o
vreuna cu pauza (silaba noua)
vre-unui
vreunul dupa 'vre-' sau fara
etc
pauza, cu vocala scurta.
'Y' e in engleza, in
Iugoslavia, iugoslav Yugoslavia romana e cu 'I'
Dupa cum s-a observat, inca nu m-am decis sa folosesc 'i din a' pentru ca nu mi
se pare esential. Din cite stiu, simplificarea ortografiei NU a fost in nici un caz
impusa de rusi sau comunisti, ci s-a facut la sugestia lui M.Sadoveanu, cu
scopul de a usura scrierea in limba romana. Prin revenirea la ortografia
precedenta, NU se face nici un fel de reparatie morala etc, si NU se elibereaza
limba romana de vreo influenta straina etc etc. Efectul pe termen lung va fi
probabil ca vor exista mai multe greseli in scriere (romana era oricum dificila).
Faptul ca limba cea mai vorbita in prezent pe glob este o limba cu mai putine
reguli (de exemplu la conjugarea verbelor) este probabil una din explicatiile
extinderii ei, alaturi, bineinteles de existenta imperiului britanic si victoria
anglo-americana in razboiul al doilea.
De citiva ani, germanii au introdus o simplificare (sigur, controversata) a
ortografiei. In Romania pragului de mileniu, Academia Romana considera
oportun sa faca exact invers. Asa o fi bine...daca si altii gindesc asa nu pot decit
sa ma conformez :-(

Se intimpla foarte des ca tocmai cei care pretind ca tin foarte mult la regula lui i
din a sa vorbeasca foarte incorect.

O problema mult mai importanta si URGENTA a limbii romane

contemporane ar fi fost recunoasterea presiunii enorme de a introduce
neologisme si gasirea unor solutii inteligente (in special in domeniul
calculatoarelor) care sa sune bine si sa prinda.