Sunteți pe pagina 1din 10

Carcinosinum

Este nosodul miasmei cancerinice (prin care se nelege predispoziia motenit a unui organism de a
dezvolta afeciuni maligne).

Este un remediu utilizat in cazul anxietatii de anticipatie manifestata prin neliniste exagerata la un subiect
susceptibil, foarte activ, calduros ameliorat de frig si agrat in aer inchis ori inainte de furtuna, caruia ii plac
picanteriile ori alimentele grase. Stresul de anticipatie de regula poate precipita declansarea aparitiei unei
tumori indiferent de caracterul acesteia.

Cauzalitate:
Grosolnia; dominarea ndelungat de ctre alte persoane; control parental excesiv; ateptri prea mari
ale prinilor fa de persoana sa; responsabiliti mari de la o vrst fraged; absena tatlui; lips de
ncurajri sau dimpotriv: a fost dezaprobat n mod constant cu subminarea ncrederii n sine; obligaia de
a face lucruri mpotriva voinei sale; nefericire, necazuri sau stare de fric cu durat prelungit; supresii la
nivel mental-emoional i fizic; vaccinri.
Esena remediului:

1. Lipsa de ncredere n sine cu fric de eecuri i fric de a face greeli, fric de examinri.
MIND ANXIETY mistakes; making (r.u. carc 1). R.u.= remediu unic.
Au nevoie de apreciere, aprobare.
Vrea s-i mulumeasc pe toi (inclusiv pe prini) i se simte vinovat pentru lucruri pe care nu le-a fcut.
Se simte vinovat dac refuz ceva.

2. Vulnerabilitate pe plan mental emoional fizic.


Sunt foarte vulnerabili d.p.d.v. emoional dar ncearc s o ascund.
Nu reuesc s se apere. E ca i cum nu ar avea bariere de protecie.
Se ncarc cu problemele celorlali i e incapabil s i le contientizeze pe ale sale. Le permite celorlali
s-i invadeze universul. (cancerul).
Exist o tendin de a scpa de lumea exterioar pe care o percep ca neprietenoas. Ei ncearc s intre
ntr-o lume de fantezie, visare i armonie:
- citind ore ntregi,
- stnd n natur, sau la mare
- ascultnd muzic, dansnd,
- cltorind,
- iubind animalele
Sunt persoane cu sim artistic;

Pe plan fizic fac infecii cronice i nu au mai avut febr de mult timp.
Manifest astfel o lips de reactivitate caracteristic.

3. Nu suport reprourile se ofenseaz uor:


Vine ca o consecin fireasc a primelor 2 puncte enunate mai sus.
Sensibilitatea la cenzur este att de puternic nct percep orice critic ca pe un oc. (Pot avea
manifestri isterice, plns cu sughiuri).
MIND OFFENDED Easily (CARC 4; TUB 4).
Exist o puternic team de a fi umilit.
MIND Fear humiliated, of being (Carc 2, Sep 2, nat-m 1, nux-v 1, puls 1).

4. Ordonat Meticulos - Perfecionist n ceea ce privete munca pe care o face dezordonat, neglijent
n rest.
Unul din modurile de supravieuire este adaptarea i evitarea criticilor ct mai mult posibil. Astfel,
muncete din greu i devine meticulos, ajunge la timp la ntlniri i face tot ceea ce se ateapt de la el.
Este foarte contiincios. Se simte responsabil pentru orice ( are sentimente de vinovie dac se
odihnete nainte de a termina treburile).

5. Anxietate de anticipaie:
MIND ANTICIPATION (CARC, ARG-N, GELS, SIL, CALC, PULS).
- naintea examenelor; Mind anticipation examination before
- de la un angajament pe care i l-a asumat;
Mind anxiety anticipation,from engagement,an
- anxietate pentru ceilali; MIND ANXIETY for others (carc 1; PHOS 3)
- anxietate cnd ceilali ntrzie sau dac are fixat o ntlnire: mind anxiety- time is set ,if a

1
6. Simpatetic.
Sunt compasivi. Nu pot s cear nimic pentru ei i simt resimt durerea i suferina intens. Ca atare se
preocup mult de problemele altora, ceea ce i poate conduce la sentimente de vinovie, anxietate sau
chiar depresie. Simt durerea celorlali n propriul lor corp.
Ii sacrific propriul comfort pentru alii. Simt c le datoreaz mult celorlali i c ceilali nu le datoreaz
nimic.
Sunt persoane care le gsesc scuze celor din jur i nu reacioneaz cnd acetia sunt nedrepi.

7. Intelectual: foarte inteligeni i capabili sau ncetineal mental cu memorie slab.


Pot avea capaciti intelectuale deosebite, sunt oameni de tiint sau elevi crora le place s nvee, s
citeasc i s-i stimuleze creierul.
La cealalt extrem se afl tulburri ale facultilor intelectuale, n special o memorie slab (adesea dup
ce se streseaz cu multe responsabiliti - ceea ce duce la epuizare mental).
Memoria slab se poate asocia cu o dificultate de a gndi i de a se concentra, inerie mental, senzaie
de slbiciune la nivel mental i fizic. Persoana pare c nu se mai intereseaz de nimic, devine distrat i
incapabil s mai rein ceva.
Intr-o conversaie aude c se vorbete dar cuvintele trec pe lng el; dac citete ceva, ajunge la sfritul
paginii i nu tie ce a citit.
Aversiunea pentru conversaie apare proeminent n prooving.
Sentimentul de slbiciune i oboseal trece dup un somn scurt sau dup exerciiu mental sau fizic.

8. Insomnie adoarme greu (mai ales la copii).


Este obosit dar are mintea prea plin de gnduri ca s poat adormi.
St treaz mult timp (mare parte din noapte).
Somn nelinitit i perturbat. Doarme superficial i se trezete des.
Se trezete la 4 dimineaa i nu mai poate adormi.
Poziia n timpul somnului este adesea pe burt sau pe coate-genunchi ca la Medorrhinum.

9. Alte caracteristici:
Sexualitatea lui Carcinosinum are o natur puternic pasional. Femeile n special sunt ataate ntr-un
mod pasional de partener. Au o nevoie mare de iubire i afeciune i cum sunt prea timide i nu pot cere
aceast iubire pe plan emoional o manifest n sfera sexual.
Faptul c se simt slabi i fr aprare i face s fie i mai dependeni de partener. Nu triesc n
promiscuitate; sunt doar uor excitabili.

Frici:
fric de eec i de eec la examene, fric de furtuna cu trznete sau i place furtuna cu trznete,
de cancer, n mulime, n spaii strmte, de nlime.

Mental:
- Emotiv, PASIONAL, individ cu dorine puternice, muncesc mult (Mind Industrious), trag de ei,
dorin sexual puternic, izbucniri emotive, triesc viaa intens.
- METICULOSI (Ars alb), au nevoie de control asupra vieii.
Nu se pot odihni dac lucrurile nu sunt la locul lor.
Nelinitit, nemulumit, dorin de cltorie (Mind travelling desire for CALC-P, TUB, Carc, Ign,
Merc).
- Contiincios, mare sim al datoriei, responsabil (Aur, Kal-c, Nat-s, Nat-c, Mag-m).
- Anticipaie. Lips de ncredere n sine.
- PRECOCITATE.
- SYMPATETIC. SENSIBIL la suferinele oamenilor, animalelor i plantelor.
- Anxietate pentru ceilali. Lucrurile oribile i afecteaz profund (CALC).
- Afectuos. Vrea s-I mulumeasc pe ceilali.
Cu fric de a nu fi acceptat sau iubit.
- SENSIBIL LA MUSTRARI, mai ales la copii.
- Probleme aprute n urma grosolniei, reprourilor, supresiilor, controlului parental excesiv,
educaiei severe, responsabilizrii mari n copilrie.
- Isi reprim emoiile, durerea. Blnzi. Suport suferina fr proteste.
- SE OFENSEAZA USOR, nu tolereaz contrazicerea, aversiune la consolare.
- Anxietate n privina sntii (cancer), pentru alii.
- Sensibil la art, natur, senzualitate.
- Ii plac furtunile cu trznete (Sep).
- Sensibil la muzic, ritm. Ii place s danseze (Sep).

2
Muzica poate s-l fac s plng.
- Retard mental sau dezvoltare mental lent: concentrare dificil.

Generaliti:

In general clduros dar poate fi i friguros (agg. de extremele de temperatur).


- amel. la mare. (sau agg., sau alternant).
- amel. somn scurt.
- amel. seara. (Obosit dimineaa i se simte bine seara).
- agg. Vacinri.
- Periodicitate: agg. 1-6 pm, n special 5-6 pm. Sptmnal. Anual.
- STARI CONTRADICTORII SI ALTERNANTE.
- Mononucleoz, neurodermit.
- Boli inflamatorii severe (tuse convulsiv, pneumonie) n copilrie.
- ISTORIC PERSONAL SAU FAMILIAL DE :
CANCER, DIABET, TUBERCULOZA, BOLI INFECTIOASE, ANEMIE PERNICIOASA.
- Bolile copilriei fcute foarte devreme sau dup pubertate. Foarte sever e sau absente.

Preferine aversiuni alimentare:


- Aceeai mncare poate s-I plac sau s-I displac alternant.
- Dorin de: CIOCOLATA, zahr, condimente.
- Dorint sau aversiune pentru: fructe, grsime i carne.
- Dorin de ap rece (Phos).
- agg.: ou, lapte, ceap, grsimi.

Vertij :
La nlime, cu fric de nlime.

Cap:
Migren, alternnd cu astm.
Durere frontal, deasupra ochilor, amel. n aer proaspt.
Durere n tmpla dreapt ca o presiune;
Durere de cap naintea furtunii.
Durere surd ca de lovitur n partea dreapt a capului.
Senzaie de constricie.
Durere pulsatil profund.
Toate aceste simptome fac remediul eficient n migrene; migrenele pot fi nsoite de vomitat
i de tulburri vizuale (stelue, luminie care clipesc cu incapacitatea de a-si concentra privirea pe
scris).

Ochi:
Sclere albastre.
- Clipete des. Are ticuri.
Orjelete care produc secreii.
Durere n spatele ochiului drept.

Ureche:
Senzaie de ureche nfundat. Conduct auditiv extern inflamat.
Nas:
- Coriz cronic. Sinuzit. Rceli frecvente din copilrie.
- Rinit alergic.
- Nas nfundat cu secreii groase.
- Senzaie de dop n laringe.

Fa:
Ticuri. Tot felul de grimase. Fasciculaii musculare n special pleoapele.
Numeroase erupii: acnee, acnee vezicular, eczem cu mncrime; se scarpin pn d sngele.

Gur:
- Afte.
- Ulceraii cu gust neplcut.
- Carii dentare precoce.

3
- Maxilar inferior nepenit.

Gat:
Durere n gt la nghiit.
Amigdalit recurent.
Agg. de haine. Hipotiroidie, gu. Induraie ganglioni. Tiroid mrit.

Stomac:
Eructaii cu gust de vom.
Anxietate sau emoii de anticipaie resimite n stomac sau epigastru.
Grea cnd merge cu maina.
Ulcer gastric sau duodenal la el sau n familie.

Abdomen:
Indigestie cu acumulare de gaz n stomac i intestin.
Balonare i colic abdominal la sugari. Dermatit.
Durere cu caracter de constricie amel. de presiune, aplecare nainte i
buturi calde.
Durere la nivelul hipogastrului, cu flatulen.

Rect:
Constipaie sever, adesea fr senzaie dar cu multe gaze (flatulen).
Hemoroizi.
Scaun uscat, dur ca piatra, dificil de evacuat, rmne mult timp n rect.
Prolaps;
Fistul anal; fisuri dureroase n zona ano-rectal.

Vezic urinar, rinichi :


Infecii recurente sau cronice: cistit, nefrit, pielonefrit.
Urinare involuntar. Se scurg mici cantiti de urin (involuntar).
Enurezis nocturn pn la vrsta de 12-14 ani.

Genital masculin:
Dorin sexual crescut. Masturbare precoce.

Genital feminin:
Dorin sexual crescut. Masturbare precoce.
Dismenoree : primele zile ale menstruaiei foarte dureroase. Dureri cu caracter de crampe, cu
senzaie de tragere n jos i iradiere n coapse.
Sindrom premenstrual.
Great cu vom la nceputul menstruaiei.
Herpes genital.
Mastit cronic.
Chisturi ovariene, agg. pe drepta. Uter fibromatos. Endometrioz.

Respiraie:
Astm bronic la copii de la o fric intens; amel. sau agg. la mare.
- Tuse, cu senzaie de gdiltur n gt; tuse iritativ noaptea;
- Tuse agg. dimineaa cnd se mbrac (dezbrac), cnd se spal sau se brbierete, cnd si
ntinde gtul sau casc.
- Tuse convulsiv cu durat lung; pneumonie cronic.
- gtul se umple de secreii pe care trebuie s le expectoreze (i tot drege glasul).

Piept:
Umflarea snilor nainte de menstruaie.
Mastit cronic.

Spate i ceaf:
Sciatic.
Durere n partea dreapt a cefei i cnd ntoarce capul spre dreapta.

Extremiti:
Spasme musculare la nivelul coapselor i braelor.

4
Extremiti reci (picioare i mini), agg. curent de aer.
- Dureri reumatice amel. De cldur i micare lent.
- Senzaie de slbiciune, oboseal la nivelul membrelor inferioare, amel. de micare.

Somn:
INSOMNIE, mai ales la copil; copilul trebuie legnat.
Se trezete brusc ca dintr-un comar.
Adoarme greu din cauza gndurilor, se trezete frecvent mai ales la 4 a.m i nu mai poate adormi.
Poziie genu pectoral sau pe abdomen.

Piele:
MULTI NEVI PIGMENTARI , ALUNITE (negri, maro, circulari), B. Recklinghausen.
Piele de culoare nchis. Pete cafea-cu lapte.
Acnee la nivelul spatelui, feei, sternului.
Eczem cu prurit. Se scarpin pn d sngele.
Eczem agg. dup lapte. Neurodermatit cu piele aspr i uscat.
Rnile i ulceraiile se vindec greu.
Tendin la furunculoz.
Vindec cheloidul aprut dup operaii chirurgicale.
Prurit la dezbrcare.
Negi : buze, abdomen, palme, degete, n jurul unghiilor, plantari.

Remedii similare:
Ars., Aur., Cocc., Nat-m., Med., Phos., Puls., Sep., Staph., Tub.
Comparaii:
Cu Natrium Muriaticum (silent grief).
Cu Staphysagria; (emoiile reprimate).
Cu Arsenicum Album i Nux-V (meticulos).
Cu Sepia; (depresie; furtuna; dansul; amel prin ex. fizic).
Cu Phos; ( simpatetic; amel de un somn scurt, dorin de ap rece).
Cu Arg-n; Gels: (Anxietatea anticipatorie).
Cu Med: (se ofenseaz la reprouri; agg-amel la mare).
Cu Thuj. ( alunie, pistrui, semne din natere, negi, probleme post vaccinare).

Nevoia de a controla totul, contiinciozitate extrem, perfecionism, comportament de cusurgiu,


chiibuar, de anticipare:

Aceast caracteristic general face ca viaa subiectului s fie extrem de complicat, pornind de
la grija de a fi contiincios, responsabil i eficient i terminnd cu grija pentru fleacuri, pierderea
n amnunte, ngrijorri pentru ce poate apare, etc.

El trebue s prevad totul dinainte, n mod minuios, ca i cnd ar resimi n interior un potenial
distructiv gata s se dezlnuie n orice moment, pe care vrea s-l controleze i s-l evite prin tot
felul de precauiuni exasperante (se confund oarecum cu Arsenicum).

De aceea i ia anumite precauiuni, se nelinitete pentru o zgaib aprut, vrea s tie de


unde vine, intr n panic, i se pare c se agraveaz,

Anxietatea de anticipaie duce la instalarea unor stri continui de trac.

Nevoia unei persoane Carcinosinum de a controla, asociat adesea cu grija de a fi conform cu tot
ceea ce alii ateapt de la ea, duc la apariia unor stri de anxietate continu, chinuitoare.

Aceasta face ca, alturi de Silicea, Argentum, Phosphorus i Lycopodium Carcinosinum s fie
remediul cu cel mai mult trac.

Personalitate extrem de sensibil

Sensibilitatea i urmrile ei ofer o coloratur simptomatologic extrem de complex care pune


mari probleme de diagnostic diferenial cu alte remedii

SENSIBILITATE, ndeosebi la muzic i la admonestri i reprouri;

5
n practic ntlnim, de aceea, copii hipersensibili care au nevoie de Carcinosinum, dac poart
amprentele unor urmri ale atitudinilor educative foarte rigide, sau unor brutaliti i frustrri profunde
care, de regul, ne trimit tot la Staphysagria.

Sensibilitatea afectiv, dorina de a place i de a se face plcui i acceptai ne trimite spre


PULSATILLA, mai ales c i ea anticipeaz destul, plnge vorbind de simptomele sale, se agraveaz
ntr-o ncpere prea cald, etc.

Compasiune, anxietate pentru alii, dorin de companie ce decurg tot din extrema sa sensibilitate

Se supr, se ofenseaz cu uurin este tot o faet important a sensibilitii extreme, pe care o
gsim frecvent i la Tuberculinum i Sepia

SEPIA:
are n comun nevoia de a dansa i de hiperactivitate dar ea se amelioreaz la eforturi, cu toat
oboseala sa marcat cunoscut, pe cnd la Carcinosinum nu se ntmpl acest lucru.
are antecedente de angin repetat i multe determinri ginecologice iar Carcinosinum cel mult o
afectare faringian de tip cronic;
are cefalee cu o tipic afectare deasupra ochiului stng, pe cnd Carcinosunum prefer partea
opus;
are agravare n aer liber, pe cnd Carcinosinum se agraveaz nu la aer ci n camer
supranclzit;
NATRUM MURIATICUM:
agravat de consolare, ca i Carcinosinum;
preferine alimentare apropiate;
nemultunit de orice, Carcinosinum e nemulumit de sine;
solitar, detest compania, e greoi dimineaa, pe cnd Carcinosinum are nevoie de companie, e
volubil dimineaa i ador s circule, i s cltoreasc;
agravat nainte i n timpul furtunii, pe cnd Carcinosinum este ameliorat n timpul furtunii i i
plac tunetele i fulgerele chiar dac se agraveaz dup furtun;
Semnele psihice
Anticipaia i comportamentul chiibuar;
Extrema sensibilitate:
La muzic:
plnge ascultnd, sau
se bucur dansnd;
La furtun (ador tunetele i fulgerele);
La mustrri, dojeniri, admonestri;
Dorin de companie dar aversiune pentru mulime;
Urmri ale unor greuti sau suferine prelungite;
Urmri ale spaimelor sau fricilor;
Extrem excitaie sexual (masturbare precoce la copii);
Dorinele i aversiunile alimentare:
n esen:
Foame marcat;
Dorin de sare, de alimente grase, fructe i ou;
Tot aa de bine poate exista aici i aversiune.

Apar destul de nuanat:


Dorina de alimente asezonate, condimentate (Phos., Sep., Nat-m.);
Dorina de ciocolat (Hydrophobinum, Sepia).
Mai nou: dorina de supe;
Remedii relative, cu vreo dou sau trei indicaii pariale mai puternice, sau, unul sau mai multe remedii
care n-au realizat ce se atepta de la ele;

6
Generalitati

Cu siguranta, Carcinosinum nu este un vaccin in sensul medicinii alopate. Carcinosinum este insa un
remediu al homeopatiei moderne pentru un anume tip constitutiv si comportamental denumit
"personalitate pre-canceroasa". Va prezentam mai jos cateva consideratii privind remediul respectiv, sa
aveti cunostinta ca acesta exista si ca este folosit in prevenirea cancerului.

Referirea la "tip constitutiv" este importanta deoarece in homeopatie, identificarea caracteristicilor


acestuia, permite ca pe baza lor sa se gaseasca un remediu (homeopathic) care sa poata ajuta persoana
respectiva de acel tip constitutiv aproape in orice problema de sanatate - in cazul nostru ne referim
indeosebi la cancer.

Se stie ca unul dintre factorii de risc pentru cancer este un anume dezechilibru emotional, care are
influenta directa asupra sistemului imunitar precum si asupra riscului aparitiei de mutatii la nivel celular
(ADN) care sa creeze celula canceroasa.

Personalitatea precanceroasa este un anumit tip constitutiv, care a ajuns la o anumit grad si forma de
dezechilibru emotional, datorat modului si conditiilor in care s-a dezvoltat si a trait, datorita factorilor de
stres la care a fost expus, precum si datorita modului specific in care a reactionat si reactioneaza la
respectivele conditii si la respectivii factori de stres. Rezultatul tuturor acestora il fac mai expus la aparitia
anumitor tipuri de cancer.

Carcinosinum este un remediu preparat din tesut tumoral canceros (in general din cancer de san sau din
alte tipuri de cancer) si care a fost experiementat si folosit foarte mult in ultimii ani indeosebi pentru
preventia cancerului (eventual si tratamentul acestuia) la tipul constitutional corespunzator (pe care il
numim "personalitate pre-canceroasa" sau tipologie Carcinosinum, dupa numele remediului care il poate
trata).

Este folosit in dilutii mari, 200CH sau mai mari (adica 200 dilutii succesive de 1% - 1 ml de substanta + 99
ml de apa distilata; din solutia obtinuta se ia 1ml si se amesteca cu alte 99 ml de apa distilata; operatia se
repeta de inca 199 de ori).

Din punct de vedere matematic, probabilitatea ca in remediu sa existe chiar si o singura molecula din
tesutul initial de preparare este aproape nul, sau mai correct, infinitezimala. Ca sa facem o comparatie,
este mai probabil de cateva milioane de ori ca sa luati acea molecula de pe manerul usii magazinului in
care va faceti targuielile, in care a intrat un bolnav de cancer cu 10 zile inainte.

Remediul nostru insa pastreaza informatia folositoare despre cancer prin faptul ca imprumuta apei in care
a fost diluat un anume tip de vibratie, care se transmite organismului atunci cand remediul a fost inghitit.

Organismul nostru sesizeaza acel mod de vibratie si reactioneaza la el imediat, in cateva secunde sau
minute. Va produce o reactie foarte violenta, deasemenea de foarte scurta durata care va mobiliza toate
resursele organismului pentru contracararea pericolului. Este ca si cum remediul va comunica "in secret"
organismului nostru in ce conditii se poate petrece imbolnavirea de cancer (vibratia de care vorbeam).
Organismul face o evaluare a conditiilor proprii vis-a-vis de "exemplul" care i-a fost dat si reactioneaza in
consecinta; adica face schimbarile necesare in organism in asa fel incat sa nu repete aceleasi greseli pe
care le-a facut organismul care s-a imbolnavit, si de la care s-a colectat initial tesutul pentru remediu.
Este ca un fel de telefonul fara fir, care spre deosebire de jocul din copilarie, lucreaza fara gres.

Practic imediat dupa administrare, persoana careia i se administreaza remediul carcinosinum are o
perioada scurta de "agravare" (de cateva minute, ore sau zile), exact acea perioada in care organismul isi
reevalueaza conditiile si face schimbarile necesare pentru reechilibrarea emotionala. Acest remediu se
administreaza o data in viata sau la interval de cativa ani, functie de conditiile specifice ale pacientului
respectiv.

Nota: De fapt descrierea de mai sus este in general modul de lucru al tuturor remediilor homeopatice,
numai ca fiecare "este bun" la altceva si fiecare dintre noi reactioneaza usor diferit, functie de tipul
constitutiv in care ne incadram.

Personalitatea pre-canceroasa - tipologia Carcinosinum

Este bine sa faci pe plac celorlalti, dar sunt momente cand acest comportament te poate epuiza. Este
bine sa fii agreabil, dar este bine si sa stii cand sa spui NU. Sa spui NU, cu respect de sine.

7
Probabil ca de multe ori ati spus DA, atunci cand de fapt ati fi vrut sa spuneti NU. Fiecare dintre noi a
incercat sa indeplineasca dorinta altei persoane, pentru ca nu vroia sa-i raneasca sentimentele sau sa
creeze discutii ori sa apara ca fiind rau.

Cand aveti nevoie sa spuneti NU, dar nu o faceti, sunt multe stari emotionale care va afecteaza. De
regula, resimtiti o forma de manie, sau dezgust sau enervare si cele mai multe dintre aceste emotii sunt
directionate catre voi insiva. Sa fii agreabil si cooperant si prietenos este bine, atata timp cat te poti
mentine intr-o stare de stabilitate emotionala.

Daca spui prea multe DA-uri pierzi teren pe partea de bine personal. De prea multe ori oamenii cauta un
tratament preferential avand o atitudine ca "li se cuvine". Fara sa ia in seama nevoile pe care le aveti,
oamenii se centreaza pe propriile lor dorinte si nevoi.

Cand spuneti DA prea mult, ii incurajati pe acesti oameni sa continue aceasta preocupare de sine
excesiva. Oamenii care aleg sa nu spuna NU, incearca sa evite disconfortul sufletesc, care urmeaza
indeosebi, dupa ce refuzi pe cineva. Cand devine evident ca aveti prioritati sau preferinte diferite de ale
celorlalti, este posibil sa apara o tensiune sau un mic conflict. Conflictul nu este de dorit si nu este
distractiv, dar este inevitabil.

Multi oameni maturi stiu ca acest conflict, precum si rezultatele sale nu sunt chiar atat de ucigatoare
pentru o relatie, de multe ori chiar poate imbunatati cooperarea partilor implicate, care devin mai atente la
deosebirile inevitabile dintre oameni. Este bine sa-i servesti pe ceilalti, dar nu cu orice pret.

Bunatatea si amabilitatea sunt trasaturi nobile. Pentru cresterea unei relatii este esentiala cooperarea
intre oameni. Dar daca le permiteti oamenilor care nu gandesc dincolo de ei insisi sa va foloseasca, va
dauneaza si voua si in ultima instanta si acelor oameni. Cand spuneti NU la timpul potrivit, va stabiliti
hotarele si ii faceti pe ceilalti sa va respecte propria demnitate.

Parintii joaca un rol important in aparitia tipologiei Carcinosinum.

Sunt doua tipuri de modele comportamentale parentale excesive:

1) unul sau ambii parinti sunt excesivi de anxiosi, isi doboara copilul cu supra-protectie si nu il lasa sa-si
dezvolte apararea naturala in fata pericolelor de orice fel. Acesta include domeniul medical (ii fac 1000 de
vaccinuri, la orice simptom cat de mic alearga la medic si solicita cele mai puternice tratamente, fie
antibiotice, vitamine, etc.), dar si in alte domenii ale vietii (nu-l lasa sa se joace cu animale, cu alti copii,
sa mearga pe bicicleta sau sa alerge prin parc). In consecinta copii se imbolnavesc la cel mai mic contact
cu un agent patogen sau se imbolnavesc la cel mai mic conflict emotional.

2) sau sunt parinti care cer foarte mult de la copii lor (si le dau mult prea mult sprijin). Pe plan intelectual,
copii sunt fortati sa-si asume mai multe responsabilitati decat ar trebui, camerele lor trebuie sa fie perfect
in ordine.

Cel mai dezastruos este faptul ca parintii interactioneaza in contactele cu altii copii si stabilesc cu cine se
poate intalni si cu cine nu. Orice agresivitate sanatoasa este impiedicata din fasa (un copil are dreptul ca
uneori sa fie furios!!), copilului i se cere un comportament matur, non-violent (care nu se gaseste nici
macar la multi adulti).

Uneori acesti copii sunt incurajati sa se parasca, sa fie turnatori. Sunt copii de care parintii sunt mandrii,
care sfarsesc prin a se purta cum trebuie, sunt usor de crescut, ordonati (neobisnuit pentru un copil),
prudenti, sociabili, care isi ingrijesc totdeauna animalele, copii foarte pozitivi, care nu se revolta impotriva
lumii adultilor ci functioneaza la perfectie in ea.

Ce profit are un om atunci cand castiga lumea, dar isi pierde sufletul? Oare corpul manifesta sub forma
cancerului ceva pe care persoana nu indrazneste sa exprime? Boala corpului pare a fi incercarea
sufletului de a se salva. Cineva care se imbolnaveste de cancer nu si-a trait propria viata, ci pe a altcuiva
si a pierdut speranta de a-si mai trai propria viata. Dorinta de a-si trai viata se muta in interiorul corpului,
in umbra corpului, intr-o conglomerare de celule aflate sub o presiune imensa, care creste, se dezvolta si
pe care profesionistii o numesc tumora.

Tumora este energie vitala netraita, pentru ca a o trai inseamna ca persoana ar fi fost "rea" (asa, toata
"rautatea" interioara neexprimata a persoanei respective se transfera acestei tumori, care devine "rea";

8
malign=rau).

Celulele canceroase reprezinta mai adevarat individualitatea persoanei, decat restul fiintei sale care, din
motive inteligente si inteligibile, si-a tradat propriul suflet. Un pacient cu cancer trebuie sa inteleaga faptul
ca pentru propria sa vindecare, nu trebuie sa se concentreze numai pe supravietuirea fizica ci pe
adevarata substanta a vietii, a sufletului sau, pe armonia interioara care sta la baza potentialei sale
sanatati.

Trebuie sa devina sensibil la propriile nevoi individuale, la prioritatile si placerile sale, trebuie sa inceapa
sa le respecte, sa-si exprime aceste nevoi, chiar daca judecata colectiva ii spune ca este rau daca face
asa. Celulele canceroase reprezinta adevaratul "eu" din persoana, atunci cand restul organismului si-a
tradat sufletul. Celulele canceroase sunt ultima rezistenta a organismului in efortul de a-si exprima
sufletul, de a da un sens vietii.

De ce sa avem prejudecati impotriva celulelor canceroase, ca sunt primitive, nediferentiate si rapid


reproductive? Ele se poarta la fel ca fiintele umane, care sunt neglijate si care au invatat sa atraga atentia
intr-un mod nesabuit. Le lipseste simtul de consideratie si simtul proportiilor, imping in toate directiile
pentru a-si mari spatiul vital, traiesc intr-un fel de izolare si lipsa de relationare cu ceilalti o viata fara nici
un fel de substanta (ganditi-va la miile de adolescenti rebeli si revoltati!). De aceea este foarte usor sa li
se puna eticheta de "rau" si sa incerci sa-i eradichezi (la fel cum celulele canceroase sunt eradicate cu
forta).

Cea mai profunda nevoie a sufletului este cea de exprimare de sine, in ciuda tuturor dorintelor contrarii, a
insistentei pe auto-disciplina sau a nevoii de a fi aprobat, intr-o forma a existentei care nu este adevaratul
"eu". Un om isi tradeaza sufletul pentru ca este mai putin dureros si infricosator sa o faca decat sa-si
stabileasca si manifeste propriile convingeri, cu riscul de a-i ofensa pe cei de a caror protectie si iubire
depinde.

Principalele indicatii pentru remediul homeopatic Carcinosinum sunt:

- sensibilitate - persoane foarte sensibile, sentimentale, romantice, carora le plac luminile blande,
lumanarile, muzica si imprejurarile romantice;
- perfectionism - persoane pentru care lucrurile nu sunt suficient de bune; acest lucru are de-a face
frecvent cu educatia lor, de regula foarte severa. La tipologia Carcinosinum vom gasi deseori un istoric de
parinti dominatori, care cer foarte multe de la copii, de parteneri dominatori, sau de prea multa
responsabilitate de la o varsta frageda (copii carora le moare un parinte si-i preiau rolul).
- persoane cu un control de sine foarte puternic, persoane care stiu sa tina secrete si lucruri importante
nespuse, persoane inchise in sine, care isi intorc agresivitatea catre interior si sufera de alergii, insomnie
si uneori, cancer.
- incearca sa fie perfecti, sunt foarte iertatori cu ceilalti oameni, dar nu si cu ei insisi. Oamenii care au
nevoie de Carcinosinum sunt tipicari, perfectionisti, mai ales la munca, cu tot ceea ce fac ei, din cauza
nesigurantei interioare si a dorintei de a fi perfecti. Sunt tipicari, pentru ca nu vor sa fie criticati. Se simt
criticati pentru orice nimic, de aceea au nevoia de a fi perfecti. Dar cu propriile haine sau acasa pot fi mai
neglijenti (daca nu este nimeni sa-i observe si sa-i critice).
- empatici, anxietate pentru alte persoane, foarte afectivi - sunt foarte sensibili nu numai la suferintele
oamenilor din jur, ci si la suferintele animalelor si ale planetei in intregime. Pot sa fie atat de deschisi si
empatici, pana la nivel de clarviziune si intuitie. Din aceasta cauza, devin extrem de anxiosi pentru cei din
jur si astfel apar o serie de frici si scenarii imaginare terifiante.
- sensibili la critica, admonestare, pot sa planga foarte usor daca sunt certati. Sensibilitatea la
admonestare apare la 70% dintre copii, care nu suporta ca cineva sa-i certe sau sa tipe la ei. Copii se
simt facuti bucati sufleteste. La adulti, apare o induratie compensatorie si o apararea care se simte sub
forma iritabilitatii la cea mai mica ofensa, intolerantei la contrazicere si a unei aversiuni la consolare.
- anticipare, afectiuni anticipative (mereu se teme ca se va intampla ceva rau sau se teme de ce va
urma).
- iubeste dansul, adora sa danseze.
- iubeste animalele, sa le ingrijeasca si sa le vada.
- dorinta de calatorie.
- simt al datoriei exagerat, are sentimente de vinovatie prea puternice (isi reproseaza prea multe);
senzatie ca este un martir, un tap ispasitor ca se sacrifica pe sine pentru ceilalti
- incapatanare, se agraveaza la contrazicere; copii inapoiati, cu probleme, cu retard mental
- este vesel in timpul unei furtuni (o eliberare cathartica de energie)
- copii agitati, nelinistiti, cu tendinta de a distruge lucruri, cu izbucniri destructive. Neascultare, refuz al
controlului parental; ticuri - isi mananca unghiile. Refuzul acceptarii autoritatii.

9
- incetosare, senzatie de plutire - lipsa de interes, aversiune fata de conversatie, fac un efort pentru a
gandi, iritabili din cauza ca uita amanunte si le este foarte greu sa se concentreze.
- ticuri - bizare, stranii - de la batut darabana cu degetele, pana la clipit din ochi, grimase si altele.
- indicat in istoric familial de cancer, diabet, tuberculoza sau istoric personal de control parental excesiv
in copilarie, frici sau stari de nefericire prelungite (copil care se simte neglijat, disperat, neiubit sau nedorit
de parinti). Personalitatea precanceroasa - apare mai frecvent la cei care nu stiu sa spuna NU, nici in
copilarie, nici mai tarziu, sau care aleg sa nu spuna NU - de teama, din dorinta de a le face pe plac
celorlalti sau din alte considerente. Lucrul cel mai important pentru o fiinta umana este sa se simta
confortabil cu circumstantele in care traieste, pe care sa le organizeze in concordanta cu propriile nevoi
sufletesti. Adica sa-si traiasca adevarul interior.

Administrarea Carcinosinum

Este de preferat ca remediul Carcinosinum sa fie administrat sub supravegherea practicianului


dumneavoastra in homeopatie sau in prezenta unui membru de familie deoarece in primele ore dupa
administrare se vor petrece schimbari comportamentale sau reactii care ies din tiparul persoanei
respective (plans, chef de cearta, stare de rau, aparitia ciclului la femei in afara calendarului, etc).

In ceea ce ne priveste, recomadam administrarea Cacinnosinum dupa sau in timpul unei sedinte de
acupunctura sau de masaj de relaxare, care sa pregateasca organismul respectivului pacient si sa-i "dea"
energia necesara pentru schimbare.

Cateva ore, pana la cateva zile de la administrare pacientul simte de obicei o schimbare profunda, ca si
cum s-ar mai fi nascut o data, insotita de schimbari benefice in comportament fata de sine insusi/insasi
precum si fata de cei din jur. Va avea senzatia ca intrega viata i s-a schimbat in bine.

10

S-ar putea să vă placă și