1

CUPRINS

Introducere.....................................................................................................3

Capitolul I......................................................................................................4

Capitolul II...................................................................................................10

Concluzii si recomandari...........................................................................14

Bibliografie si webografie..........................................................................15

Introducere
2
 FMI supravegheaz sistemul monetar internaional i monitorizeaz politicile economice
i financiare promovate de cele 188 state-membre. Aceast activitate este cunoscut sub numele
de "supraveghere". n cadrul procesului de supraveghere desfurat att la nivel global, ct i la
nivel de stat, FMI elucideaz riscurile posibile privind stabilitatea financiar i formuleaz
recomandri privind ajustarea politicilor, dup necesitate. n acest mod, supravegherea contribuie
la realizarea scopului fundamental al sistemului monetar internaional i anume facilitarea
schimbului de mrfuri, servicii i capital ntre state, contribuind astfel la o cretere economic
sntoas.
Actualitatea si importanta temei abordate consta in faptul ca in economia globalizat din
prezent, cnd politicile promovate de un stat pot afecta multe alte state, cooperarea internaional
este esenial. FMI, care ntrunete aproape toate statele din lume - i anume 188 state -
faciliteaz aceast cooperare. Activitatea de supraveghere desfurat de FMI vizeaz dou
aspecte-cheie: supravegherea bilateral, care const n aprecierea politicilor i formularea
recomandrilor la nivel de stat-membru, i supravegherea multilateral, care const n
supravegherea ntregii economii mondiale.
Scopul principal este studierea si analizarea activitatii FMI in ceea ce priveste
monitorizarea aciunilor i politicilor economice i financiare din rile membre, acordarea
asistenei tehnice, creditarea rilor membre cu dezechilibre n balana de pli.
Obiectivele subiectului de fata sunt urmatoarele:
Stabilirea premiselor de formare a FMI;
Identificarea etapelor istorice de activitate a Fondului Monetar International;
Dezvoltarea politicii economice de promovare a echilibrului macroeconomic;
Implicarea FMI prin sustinerea sistemului financiar al statelor membre;
Elucidarea importantei FMI in economia globala.
Obiectul studiului reprezinta relatiile dintre Republica Moldova si FMI, asistenta tehnica
si financiara acordata de aceasta in depasirea dezechilibrului balanteii de plati, cit in scopul
sustinerii programelor de ajustare economica.
Metodologia de cercetare aplicata sunt analiza comparativa, deductia si inductia,
medelarea proceselor economice.
Cuvinte-cheie: supraveghere, FMI, asistenta tehnica, asistenta financiara, rata de schimb
fixa, credite, resurse, putere de vot etc.

Capitolul I

3
 Fondul Monetar Internaional (FMI) este o organizaie internaional cu 188 de state

membre. A fost constituit prin Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944, avnd ca scop
principal promovarea unei economii mondiale sntoase.
Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferina de la Bretton Woods pentru restructurarea relaiilor
internaionale monetare i financiare. Peste 40 de ri au participat la semnarea Acordului de la
Bretton Woods care prevedea proceduri i reguli care s guverneze economia mondial. Acest
acord a condus la nfiinarea Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD,
cunoscut i sub numele de Banca Mondial) i Fondului Monetar Internaional. Aceste instituii
sunt cunoscute drept gemenii
FMI are ca scop principal promovarea cooperrii monetare internaionale, garantarea
stabilitii financiare, facilitarea comerului internaional, contribuirea la un nivel nalt de
ocupare a forei de munc, la stabilitate economic i combaterea srciei. Fondul Monetar
International a fost creat in mod oficial la 27 decembrie 1945, cand 29 de state au ratificat
statutul sau, adoptat la conferinta de la Brettton Woods, dar activitatile sale financiare au inceput
la 1 martie 1947, atunci fiind invitate sa participe toate statele suverane si independente.
In F.M.I. au intrat automat natiunile reprezentate la Conferinta de la Bretton-Woods din
1944, cu exceptia U.R.S.S., Liberiei si Noii Zeelande, care nu au ratificat atunci tratatul. In anul
2000 erau 182 state membre, iar dupa majorarea din 22 ianuarie 1999, totalul cotelor-parti ce
constituie capitalul sau ajunge la 212 miliarde drepturi speciale de tragere (DST), echivalentul a
300 miliarde USD.
Fondul Monetar International a fost creat in scopul regularizarii sistemului monetar
international de rate de schimb fixe si de a pune capat frecventelor devalorizari competitive
folosite in anii 30. Dar dezmembrarea sistemului monetar international bazat pe fixitatea
cursurilor de schimb la inceputul anilor 70 a modificat fundamental rolul sau, care ramane totusi
esential pentru stabilitatea sistemului monetar international. F.M.I. a devenit un instrument de
control financiar si de ajutor pentru tarile in curs de dezvoltare, insarcinat sa ajute aceste tari sa
depaseasca unele crize temporare de finantare a deficitului balantei lor de plati. Actiunea sa
consta in a acorda imprumuturi in bani tarilor cu astfel de dificultati, cu conditia ca acestea sa
puna in practica politici adecvate pentru a ajunge la un echilibru al balantelor lor de plati.
Limitarea capitalului sau implica faptul ca imprumuturile trebuie sa fie pe termen scurt, pentru a
dispune in mod constant de finantarile necesare ajutorarii tarilor aflate in criza.
In cursul anilor 50 - 60, sigur de aceste ipoteze, F.M.I. a devenit constient de faptul ca
fixitatea taxei de schimb, care trebuia sa fie asigurata prin finantarea pe termen scurt a deficitelor
externe, nu mai functiona intr-o lume in care costurile si cererile se modificau intr-un ritm si un

4
sens diferite de la o regiune a lumii la alta, si in care speculantii puteau face in deplina
siguranta pariu ca monedele supraevaluate vor fi destabilizate. Cu toata aceasta constientizare
progresiva, F.M.I. si membrii sai cei mai importanti au continuat sa duca o lupta stralucita, dar
fara sperante, pentru a face sa functioneze sistemul ratelor de schimb fixe. In realitate, dupa cum
am stabilit si in cuprinsul capitolului II, ei continuau sa apere de-a lungul anilor, ceea ce nu mai
putea fi aparat, inca din momentul in care a devenit clar ca dolarul U.S.A., care a fost cheia de
bolta a sistemului de la Bretton Woods, a devenit supraevaluat in anii 60. Germania, Japonia si
alte tari cu monede sub-evaluate aveau excedente de plata cronice, in vreme ce Statele Unite
acumulau deficite de plati.
Anul 1967 a inaugurat o faza de mare instabilitate. Ajustarile paritatilor se vor succeda in
serie. In fata aparitiei atacurilor speculative, bancile centrale europene intervin masiv pe piata
schimburilor monetare pentru a apara dolarul. Ele au acumulat cantitati foarte mari de dolari in
rezervele lor pentru schimb monetar, inainte de a inceta orice achizitie. Insa in 1973, ratele de
schimb devin oficial flexibile, aceasta schimbare fiind fundamentala. Misiunea F.M.I., fondata pe
un sistem de rate de schimb fixe, se presupunea a lua sfarsit.
Altfel spus, F.M.I. trebuia sa-si justifice existenta intr-o lume in care supravegherea sa
asupra ratelor de schimb fixe nu mai era solicitata. Aceasta justificare i-a fost data de criza
datoriei tarilor in curs de dezvoltare, criza ce l-a plasat in centrul dispozitivului international ce
are ca scop sa puna in aplicare programe de ajustare structurala. Criza din 1973 va da institutiei
ocazia de a-si reorienta activitatea. Cresterea pretului petrolului sporeste cresterea preturilor
mondiale. Intrucat tarile in curs de dezvoltare importatoare de petrol figurau printre principalele
victime ale acelei crize mondiale, F.M.I. a trebuit sa-si redefineasca si sa-si accentueze foarte
mult activitatea de asistenta pentru aceste tari, carora le va consacra apoi o parte importanta din
activitatea sa, mai ales in anii 80. In 1980-1982, sistemul mondial de reglementari se schimba
din nou.
Intre anii 1980 si 1985 datoria publica a statelor sarace si foarte indatorate s-a dublat, ca
in perioada 1985-1990 sa se dubleze din nou, ajungand astfel, intr-un singur deceniu, de la 47,7
la 181 miliarde dolari. Cinci ani mai tarziu, suma avea sa se ridice la 202 miliarde USD.
Rata datorie publica/produs national brut, indicatorul principal al indatorarii, a trecut de
la 60% la 112% intre anii 1980 si 1995. Statele sarace si foarte indatorate se deosebesc de
celelalte prin raportul, foarte ridicat datorie publica / exporturi de bunuri si servicii raport care a
crescut, de la 82,3% in 1975, la 263,3% in 1985, si la 394,6% in 1995.
Statele sarace si foarte indatorate se caracterizeaza printr-o puternica dependenta fata de
finantarile externe si o mare sensibilitate fata de socurile macroeconomice. Economiile lor sunt
fragile si exporturile prea putin diversificate. Aceste elemente au permis Fondului Monetar
5
International de a-si regasi rolul, devenind astfel, prin stabilirea unui raport de forte, un organism
care gestioneaza datoria Lumii a Treia.
Incetul cu incetul, aceasta atitudine se schimba, iar Fondul va decide sa puna accentul pe
o ajustare externa durabila, fondata pe includerea de masuri favorabile dezvoltarii, ceea ce in
final inseamna a controla, chiar a decide, esenta politicilor economice a tarilor in cauza. La
insistentele SUA, Fondul a inclus in planurile sale mai multe masuri favorabile dezvoltarii.
Aceasta aprofundare a politicii Fondului se traduce in special prin inlaturarea obstacolelor
structurale in calea dezvoltarii, a dereglarii pietelor interne si a liberalizarii ofertei productive.
Este incurajata reforma fiscalitatii, cheltuielile publice sunt reduse, comertul exterior este
liberalizat, reglementarile privind piata muncii sunt ceva mai lejere, pietele financiare sunt
restructurate.
S-a pus, la un moment dat, o intrebare pertinenta: daca astazi, statele isi fac singure
reglementarile, F.M.I. ar putea sa-si piarda din nou rolul. Cu ocazia crizei asiatice, Fondul a dat
raspunsul cunoscut. Trebuie evitat riscul-sistem si nu sa se lupte neaparat contra speculatiilor
financiare. Cu toate acestea, participarea F.M.I. la Forum-ul de stabilitate financiara ii confera un
nou loc in cadrul acestui proces. Cresterea rapida a pietelor private de capital, integrarea
regionala si monetara mai ava nsate, importanta soliditatii sistemului financiar au scos in
evidenta importanta unei supravegheri mai extinse, care sa acopere politicile structurale. F.M.I.
se preocupa in mod special cu identificarea dificultatilor sistemelor bancare susceptibile sa
provoace grave dezechilibre macroeconomice. Aceste activitati sunt desfasurate in concordanta
cu alte institutii si instante internationale competente, in special Banca Mondiala si Forum-ul de
stabilitate financiara (Forum-ul, creat in februarie 1999, de Grupul celor 7 ca urmare a
Raportului Tietmeyer, comandat in octombrie 1998, are ca obiect de activitate o mai buna
identificare si o tratare a vulnerabilitatilor din sistemele financiare internationale cele mai
importante).
Pentru a merge mai departe, F.M.I., impreuna cu Banca Mondiala, a pus la punct in
special doua instrumente ce fac in prezent obiectul unor experiente-pilot: rapoartele asupra
respectarii normelor si codurilor, desemnate in mod uzual prin initialele in engleza ROSC
(Reports on the Observance of Standards and Codes) si programele de evaluare ale sectorului
financiar, desemnate cu initialele FSAP (Financial Sector Assessment Program), al caror
obiectiv este de a descoperi eventualele vulnerabilitati ale unui sistem financiar.
In privinta tarilor sarace, Fondul Monetar International si-a fixat doua obiective:
restaurarea sau consolidarea marilor echilibre macroeconomice si promovarea reformelor
structurale ce intaresc potentialul de crestere economica. In ceea ce priveste tarile care ies din
criza, trei preocupari sunt in centrul atentiei sale: stabilizarea ratei de schimb, consolidarea
6
investitiilor private si punerea in practica a reformelor structurale. Planurile de ajustare
structurala nu au permis celor mai sarace tari sa iasa din situatia lor. Pana la sfarsitul anilor 80,
obiectand ca lupta contra saraciei nu era prevazuta in statutele sale, FMI considera ca politicile
structurale si distribuirea veniturilor era problema exclusiva a guvernelor. Subliniind o
neutralitate politica fata de aceasta problema, Fondul se multumea sa aminteasca faptul ca
lupta contra saraciei trecea prin stabilitatea economica.
Numerosi oameni politici si economisti au subliniat efectele dezastruoase ale politicilor
macroeconomice impuse de F.M.I. asupra nivelului de viata din tarile in curs de dezvoltare.
Luand in considerare aceste critici, Fondul a inceput sa duca politici de ajustare cu fata umana,
largind gama imprumuturilor acordate tarilor in curs de dezvoltare. Aceasta lipsa de flexibilitate
a politicii Fondului l-a facut pe acesta sa se intereseze mai mult de reformele structurale si de
consecintele sociale ale politicilor de ajustare puse in aplicare in aceste tari.
Pentru a aduce la indeplinire aceasta strategie, F.M.I. s-a dotat in noiembrie 1999 cu
institutii pentru a reduce saracia si pentru cresterea economica, ce s-au substituit institutiilor de
ajustare structurala mai profunda. Pentru a putea beneficia de acestea, tarile membre trebuie sa se
angajeze sa puna in practica un program ce decurge din cadrul strategic de lupta contra saraciei,
program ce a fost elaborat in intelegere cu societatea civila. Accentul este pus in mod special pe
buna guvernare, precum si pe transparenta si calitatea alocarii fondurilor publice, care trebuie sa
fie in mod clar orientate spre utilizari cu impact puternic in cadrul luptei contra saraciei. Aici
aflam si rolul F.M.I.:intarirea controlului utilizarii resurselor atribuite, pentru a le asigura
eficacitatea (si de asemenea pentru a evita fraudele) si in paralel intarirea sanctiunilor contra
nerespectarii de catre statele membre mai ales a conditiilor privind publicarea datelor, lupta
contra coruptiei (atat ca state primitoare a ajutorului, cat si chiar in sanul institutiilor financiare
internationale) si obligativitatea luptei contra delicventei financiare. In sfarsit, F.M.I. a acceptat
sa acorde o atentie sporita impactului social al programelor de ajustare ce beneficiaza de sprijinul
sau.
Prin largirea campului sau de actiune, F.M.I. s-a interferat oarecum cu unele din
competentele Bancii Mondiale, facand astfel ca aceste doua institutii sa para a fi mai de graba
concurente decat complementare.
Intr-adevar, Banca Mondiala a considerat ca F.M.I. avea tendinta de a pune in practica
unele conditii ce intrau in aria sa de competente, dar fara a se asocia la definirea acestor conditii.
Obiective principale ale Fondului Monetar International :
promovarea cooperrii monetare internaionale i a stabilitii valutare;
stimularea creterii economice;
asigurarea unui nivel nalt de ocupare a forei de munc;

7
 acordare de asisten financiar temporar pentru rile care se confrunt cu
dezechilibre ale balanelor de pli.
FMI indeplineste urmatoarele functii:
monitorizeaz aciunile i politicile economice i financiare din rile membre, precum i
la nivel global;
acord asisten tehnic;
creditarea rilor membre cu dezechilibre n balana de pli.
Resursele fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin plata unor cote n
funcie de puterea economic a fiecrei ri. Fiecare stat achita cota sa la Fond n proporie de
25% ntr-una dintre valutele acceptate pe plan internaional (dolarul american, euro, yenul
japonez sau lira sterlin) sau n DST, iar restul de 75% n moneda naional. Cotele sunt
revizuite la fiecare 5 ani. n urma unei majorri cu 45% a cotei de subscriere ncepnd cu 22
ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridic n prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari
americani. Puterea de vot a fiecrei ri este proporional cu cota subscris.
FMI rspunde n faa guvernelor din rile membre. Organismele de conducere sunt:
Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar i Monetar Internaional i Consiliul Director. n
vrful structurii organizaionale se afl Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii bncilor
centrale sau minitrii de finane din fiecare dintre cele 188 de state membre. Toi guvernatorii se
ntlnesc o dat pe an n cadrul ntlnirii Anuale a FMI i a Bncii Mondiale. Consiliul Director
este format din 24 de membri i conduce activitile curente.
Resursele contului general al F.M.I. (in miliarde DST)
Apr.
Resurse 1998 1999
2000
Resurse totale 165,1 214,2 214,4
Minus: resurse neutilizabile 111,5 119,3 106,2
Balanta: resurse utilizabile 53,6 94,9 108,2
A. resurse utilizabile 19,5 63,0 74,8

neangajate nete
B. angajamente lichide 60,6 54,8 48,8
Rata lichiditatilor, A/B (in %) 32,2 115,0 153,1
Fondul Monetar International. Raportul anual 2000

Resursele totale sunt constituite in principal de avutia in moneda a tarilor membre. Aici
sunt incluse de asemenea si avutia F.M.I. in DST si in aur, precum si alte avutii, adica active
diverse, de exemplu imobile. Resursele neutilizabile corespund avutiei in aur si in monede slabe,
resursele utilizabile reprezinta avutia in moneda tarilor membre care au balante de plati si rezerve
puternice precum si avutia in DST.

8
 Resursele utilizabile neangajate sunt disponibile pentru finantarea programelor, in vreme
ceangajamentele lichide sunt constituite in principal din pozitiile tarilor membre in transa de
rezerva, ce pot fi trase imediat si fara conditii de tarile membre, si din suma eventualelor
imprumuturi pe care F.M.I. trebuie sa le returneze, de exemplu, ca acorduri de imprumut, fie ca
este vorba de acorduri generale sau de noi acorduri. Rata lichiditatilor este raportul dintre
resursele utilizabile neangajate nete si din angajamentele lichide.

Capitolul II
Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992. Cota Republicii Moldova la FMI
constituie 123,2 milioane de Dreptul Speciale de Tragere (DST) (circa 173 milioane dolari
S.U.A.), sum echivalent cu 0,05 procente din suma total a cotelor. Puterea de vot a Republicii
9
Moldova n cadrul FMI este de 1973 voturi, ceea ce constituie 0,08 procente din numrul total
de voturi. Moldova a acceptat asumarea obligaiilor n baza prevederilor articolului al VIII-ea al
Statutului FMI la 30 iunie 1995.
Guvernatorul Republicii Moldova la FMI este dl Dorin Drguanu, Guvernatorul Bncii
Naionale a Moldovei; Guvernator supleant este dl Marin Moloag, Prim Viceguvernatorul
Bncii Naionale a Moldovei.
Dl Menno Snel este Directorul Executiv pentru Moldova n cadrul FMI; dumnealui
reprezint, de asemenea, grupul de ri Armenia, Bosnia i Herzegovina, Bulgaria, Croaia,
Ciprul, Georgia, Israelul, fosta Republic Iugoslav Macedonia, Muntenegru, Romnia i
Ucraina. Dl Max Alier este eful misiunii FMI (negociatorul principal) pentru Moldova. D-na
Armine Khachatryan este reprezentantul permanent al FMI n Moldova.
n ultimii zece ani, relaiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaional au
trecut dintr-o extrem n alta. Dac fostul preedinte al rii,Vladimir Voronin, declara c ,,FMI
se poart ca o femeie uuratic, care pleac de la un brbat, atunci, la sfritul anului 2009,
premierul Vlad Filat spunea c Fondul Monetar este un colac de salvare pentru economia rii.
Din 2001 i pn n prezent, relaiile dintre FMI i Republica Moldova au fost ntrerupte
de trei ori. Pentru prima dat s-a ntmplat acum 10 ani. n timpul unei reunini a oamenilor de
afaceri, preedintele de atunci al rii, Vladimir Voronin, a declarat c Moldova nu are nevoie de
niciun dolar din parte Fondului Monetar. ,,Aceast organizaie ne-a condus vreme de zece ani, i
uite unde am ajuns, a spus Voronin. Ulterior, ns, guvernarea comunist s-a rzgndit, iar FMI
a acceptat s deblocheze finanrile. n 2004 i 2009, ntre Guvern i creditor au aprut noi
nenelegeri. In 2007 misiunea Fondului Monetar a suspendat negocierile cu Guvernul pe durata
campaniei electorale. Delegaia a revenit la Chiinu la sfritul lui 2009, cnd a negociat un nou
memorandum deja cu Guvernul Filat. Atunci, premierul a recunoscut c, fr banii FMI,
economia Republicii Moldova putea intra n colaps. Fondul Monetar a mprumut Moldova
pentru prima dat n 1993. De atunci, Guvernul a acumalat fa de FMI datorii de peste 330 de
milioane de dolari.

Asistena financiar
ncepnd cu anul 1993, Moldova a beneficiat de urmtoarele acorduri cu FMI pentru
susinerea programelor de ajustare economic ale autoritilor: Mecanismul de finanare
compensatorie i excepional (CCFF), Mecanismul finanrii reformelor structurale (STF),
acordurile Stand-by (SBA), Mecanismele de finanare lrgit (EFF) i Mecanismele de reducere
a srciei i cretere economic (PRGF) - din 2009 numite Mecanisme de creditare lrgit

10
(ECF). In 2009 Moldova a beneficiat, de asemenea, de o alocare unica de DST in suma de
117.71 milioane DST.
Suma total a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 358,1 milioane DST (cca
504 milioane dolari SUA) la finele anului lunii februarie 2015.
Tipul acordului/ Data Data Suma Suma
resurselor aprobrii expirrii aprobat transferat
sau anulrii (milioane (milioane DST)
DST)
15-Jan-93 & 19-
CCFF Dec-94 -- 25,70 25,70
STF* 16,-Sep 1993 15-Sep, 1994 45,00 45,00
Stand-by 17-Dec, 1993 16-Mar 1995 51,75 51,75
21-Mar,
Stand-by 22-Mar, 1995 1996 58,50 32,40
19-May,
EFF 20-May, 1996 2000 135,00 87,50
20-Dec,
PRGF 21-Dec, 2000 2003 110,88 27,72
PRGF** 5-May, 2006 4-May, 2009 110,88 88,00
EFF 29-Jan, 2010 28-Jan, 2013 184,80 149,12
ECF 29-Jan, 2010 28-Jan, 2013 184,80 170,88

Asistena tehnic
FMI a acordat Republicii Moldova asisten tehnic ntr-un ir de sectoare, inclusiv n cel
al managementului fiscal, al cheltuielilor, al impozitelor i taxelor vamale, al sistemului
contabilitii monetare, al supravegherii bancare, al politicii monetare/organizrii bncii centrale,
precum i n diverse domenii ale statisticii.
Institutul FMI a oferit instruire funcionarilor din Moldova n astfel de domenii cum ar fi:
politici financiare i elaborarea programelor financiare, politici externe, operaiuni monetare i
valutare, balana de pli i statistica financiar public; de asemenea, funcionarii din Moldova
au participat la cursurile i seminarele oferite de Joint Vienna Institute, n astfel de domenii cum
ar fi: contabilitatea bncii centrale, analize i politici macroeconomice, cheltuieli publice,
administrarea i reforma politicilor fiscale, supravegherea bancar i diverse domenii ale
statisticii.
Conform raportului World Economic Outlook, publicat de MOLDPRES, in anul 2014
Republica Moldova a inregistrat o crestere economica de 3,5% fata de anul 2013, urmata de un
avans de 4,5% in 2015. Cresterea economica pentru anul 2013 este de 8,9% fata de anul
precedent, fiind una din cele mai puternice cresteri din Europa.
Perspectivele pe termen scurt snt pozitive, dar exist i anumite riscuri de scdere a
ritmului de cretere economic, inclusiv datorit unei creteri economice fragile n statele care
snt principalii partenerii comerciali ai Moldovei, snt de prere experii. O nou escaladare a
situaiei din Ucraina poate avea efecte negative semnificative n regiune, avertizeaz FMI n
11
raportul World Economic Outlook. Autorii acestuia au ezitat s fac o estimare a evoluiei
economiei ucrainene. ,,Fragilitatea zonei euro, unele politici naionale de austeritate bugetar,
instabilitatea crescut de pe pieele financiare i tensiunile geopolitice sporite generate de situaia
din Ucraina reprezint riscuri importante, a explicat FMI.
Fondul i-a revizuit n scdere estimrile privind deficitul balanei de pli n Republica
Moldova, la 5,9 la sut, fa de estimrile din toamn, care vorbeau de o cifr de 8,6 la sut.
Fondul anticipeaz o rat a inflaiei de 5,2 la sut la sfrit de an, mai mare dect prognoza din
octombrie anul trecut, 4,3 la sut. n ceea ce privete regiunea CSI, din care face parte i
Republica Moldova, FMI anticipeaz o ncetinire a creterii economice pn la 2,3 la sut n
2015, sub prognoza publicat n toamna anului trecut, de 3,4 la sut.
,,Avnd n vedere dificultile actuale din mediul extern i ncetinirea prognozat a
performanei n agricultur, s-a observat diminuarea creterii economice pn la 2 procente n
2014 i se anticipeaza stabilizarea acesteia la 4-4,5 procente n perioada 2015-2017, a declarat
Qimiao Fan, directorul Bncii Mondiale pentru Belarus, Moldova i Ucraina.
Fondul Monetar Internaional (FMI) a ajuns la concluzia c n Republica Moldova se
atest o evoluie pozitiv a principalilor indicatori macroeconomici, fapt ce denot
corectitudinea aciunilor ntreprinse de instituiile de profil. Aceste constatri au fost enun ate
de ctre experii FMI, dup consultrilor purtate cu autoritile din ara noastr, dar i cu
reprezentanii sectorului privat.
La data de 1 octombrie, cind echipa de exper i FMI si-a ncheiat misiunea n Republica
Moldova, acetia au avut o ntrevedere cu prim-ministrul de atunci Iurie
Leanc,vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazr, ministrul Finanelor, Anatol Arapu
i guvernatorul Bncii Naionale, Dorin Drgu anu.
n cadrul ntrevederii au fost puse n discuie rezultatele misiunii de monitorizare post-
program, desfurat n ultimele sptmni de experii FMI n Republica Moldova cu referire
la politicile bugetar-fiscale, evoluia sectorului financiar, politica monetar i reformele
structurale.
eful misiunii FMI, Max Alier, a accentuat importana promovrii n continuare a
reformelor structurale n vederea asigurrii unei dezvoltri economice sustenabile i a
echilibrului bugetar pentru urmtoarea perioad. Oficialul a punctat i unele recomandri ale
misiunii FMI n acest sens, preciznd c o atenie sporit trebuie acordat gestionrii riscurilor
i asigurrii transparenei n sectorul financiar.
eful misiunii FMI a mai menionat c n evaluarea comun realizat de FMI i Banca
Mondial a fost remarcat faptul c Strategia Naional de Dezvoltare Moldova 2020 intete
obiective relevante, inclusiv mbuntirea mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii i a
12
capitalului uman. Oficialul a confirmat disponibilitatea instituiei pe care o reprezint de a
susine Republica Moldova n realizarea Strategiei.
Premierul a specificat c Executivul va depune tot efortul pentru dezvoltarea relaiilor
cu FMI i cu alte instituii internaionale, contientiznd importana acestora pentru realizarea
obiectivelor Republicii Moldova privind dezvoltarea economic i asigurarea bunstrii
poporului.

13
 Concluzii si recomandari:
Dup prerea mea colaborarea Republicii Moldova cu oricare dintre organizaiile
internaionale care au tangen cu dezvoltarea economic i integrarea rii noastre n
cadrul sistemului economic internaional, este important deoarece acestea asigur
dezvoltarea RM ca i subiect pe arena internaional economic.
Prin prisma acestor proiecte finanate de ctre FMI i Banca Mondial, i nu numai,
cofinanatori fiind i alte organisme/ri, Republica Moldova are posibilitatea de a
atinge un anumit nivel economic, imposibil de atins n lipsa unui oarecare ajutor din
afar.
Dac aceste investiii vor fi menajate i implementate corespunztor atunci avem toate
ansele de a nceta a fi una dintre cele mai srace ri din Europa. Trebuie doar s
acordm votul de ncredere timpului i acelor persoane capabile de a gestiona corect
mprumuturile i investiiile venite din partea FMI i BM. Ulterior vom pi ctre un
viitor mai luminos al Moldovei dezvolta re economic urmat de o stabilitate politic
att de necesar nou!

Bibliografie si webografie
Dumitrescu, Sterian; Bal, Ana; Economie Mondia, ediia a II-a, Editura
1.
Economic, Bucureti, 2002;
Chiiba, Constana; Sistemul economiei mondiale, Editura UCDC, Bucureti,
2.
2004;
Brown, L.; Starea lumii 1999, Editura Tehnic, Bucuresti, 2002;
3.
www.imf.org (IMF Survey);
4.
14
 www.imf.md
5.
www.worldbank.ro (The East Asian Miracle: Economic Growth and Public
6.
Policy).
www.publika.md
7.
www.monitorul.fisc.md
8.
www.unimedia.info
9.

15