Epidemia care macin zidurile

medievale

Intr-o tara in care autoritatile au cu totul alte

preocupari, iar vanatorii imobiliari urmaresc doar sa ridice blocuri ca sa faca repede bani, monumente de o
valoare istorica inestimabila se degradeaza si se prabusesc.
Arhitectura laic i religioas ntlnit pe teritoriul Romaniei st mrturie trecutului romnesc, o lume pe
care astzi am ajuns s o idilizm, fr ns a o nelege. Monumentele nu pot rmne ncremenite n timp
pentru a-i atepta vizitatorii ocazionali, ci are nevoie de o dezvoltare durabil armonioas, care s nu-i afecteze
identitatea, structura, naturaleea i care s ofere locuitorilor o ans la un viitor mai bun. Cercetarea, protejarea
i valorificarea patrimoniului cultural local si national este esenial n acest proces, contribuind n acelai timp
la promovarea identitii nationale.
Monumentele nationale sunt dovezi inca vii ale trecutului glorios de altadata, bijuterii arhitecturale,
cum nu vor mai fi ridicate vreodata.
In articolul 4, paragraful 3 din conventia de la Haga din 1954, trebuie oprita orice intentie de
distrugere, degradare sau oricare alta forma de agresiune care poate dauna obiectivelor si obiectelor
cuprinse in patrimonial national si cel cultural. Desi in uniunea europeana este aproape inadmisibil ca un
monument sa fie lasat in paragina, existand legi stricte in acest domeniu care protejeaza de indiferenta
proprieterului de drept al cladirii/monumentului, acest lucru nu se prea aplica si in legislatia din Romania.
Romania ocupa ultimul loc pe plan european in ce priveste grija pentru patrimoniu, desi pamantul
romanesc abunda in vestigii care ne dezvaluie trecutul. Alte tari traiesc din exploatarea patrimoniului,
aloca finantari uriase pentru conservarea zonelor istorice si gestioneaza inteligent un domeniu care
genereaza venituri. Nu si Romania, unde o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor medievale
risca sa devina un fiasco total.
O spoiala nationala, cu lucrari de mantuiala si restaurari care dau bine in poze, dar sunt un dezastru
la cea mai mica atingere. Simboluri nationale cad prada unor santiere necontrolate, in care, nu este
important ce ramane dupa restaurari, ci cat se gastiga la metrul cub de investitie. In urma santierelor pe
bani grei, in loc sa se numere turistii, se aduna problemele.
Sighisoara e un oras medieval muzeu, unic in Europa, fiind opera colonistilor germani adusi in
Transilvania pentru paza frontierei regatului maghiar. Cetatea Sighisoarei a fost inclusa in 1999 pe lista
Patrimoniului UNESCO, fiind singurul oras-cetate inca locuit. Sunt locuri unde nu ar trebui schimbat un
centimetru de tencuiala fara analize, studii si evaluari amanuntite. Hans Hedrich, reprezentantul unui
ONG care lupta pentru apararea patrimoniului cetatii, stie insa ca altfel stau lucrurile in orasul istoric. De
pilda, la o pesiune s-a folosit polistiren si placi OSB si s-au pus geamuri termopan.
Fiind un sit UNESCO, trebuie folosite anumite materiale, iar constructiile sa fie in ton cu specificul
centrului istoric. Hans Hedrich sustine insa ca pensiunea ii apartine unui fost consilier local, aflat in
acelasi partid cu primarul orasului. Patronul a folosit un tertip, a cumparat 2 cladiri aflate pe strazi diferite,
dar unite printr-o curte interioara. Si s-a folosit de avizele luate pentru o singura cladire, desi in curtea
interioara a mai ridicat un corp nou, de legatura. Pensiunea se afla la 2 strazi mai jos de primarie, iar daca
ar fi mers sa verifice, inspectorii municipali puteau afla si reactiile vecinilor din zona.
Am incercat sa luam legatura cu fostul consilier, care detine pensiunea, dar am aflat ca este plecat
din tara. Oamenii din primarie se acopera cu explicatii si justificari. Situl UNESCO are insa si alte
imobile noi, ridicate suspect. Eu ca muritor de rand daca vreau sa-mi schimb un geam imi trebuie o suta
de aprobari si chiar daca e in curte, spune o localnica La altii se pot face cladiri. Nu se mai tine cont de
nimic."
 Monumente de arhitectura fara arhitect
Primarul a fost demis de prefect anul trecut, dupa o condamnare penala pentru concesionarea ilegala a unui
teren in buricul Sighisoarei. Ulterior, si arhitectul sef, Ioan Velicu, si-a dat demisia, dupa ce pe numele sau au
fost facute numeroase sesizari privind autorizarea unor cladiri ridicate dubios. L-am contactat. Spune ca nu s-au
facut abuzuri strigatoare la cer privind constructiile. Cred ca in oricare loc se intampla chestii de genul asta.

Oamenii locului spun ca abuzurile au inceput in urma cu 7 ani, atunci cand in cetatea Sighisoarei au fost
deschise pensiuni. Asa au aparut mansarde cu ferestre tip Velux, fatade pictate in culori fistichii, ferestre
termopan, si modificari interioare de amploare. Totul in goana de a obtine cat mai mult loc pentru turisti, din
poduri si beciuri care nu au fost niciodata spatii de cazare.

Am cerut explicatii viceprimarului, cel care conduce acum orasul. Spune ca nu a vazut pana acum
ferestrele. Edilii se fac ca nu stiu si nu vad, la fel cum proprietarul ferestrelor de pe zidul cetatii se face nu are
nicio legatura cu pensiunea. Proprietarii se feresc sa explice daca si cum primesc autorizatii pentru interventiile
din cetatea Sighisoarei.
 Pe cei care dau avize nu ii controleaza nimeni. Membrii Comisiei de la Bucuresti nu urmaresc daca
proiectele sunt respectate. In prezent orasul nu are un arhitect sef si toate autorizatiile de constructie ajung la
arhitectul sef al judetului, la Targu-Mures. Acesta a anuntat public ca Sighisoara risca sa fie scoasa din
patrimoniul UNESCO, pentru ca sunt modificari suspecte la doua treimi dintre cladiri. Si tot arhitectul sef lasa
sa se inteleaga ca desi exista avize de la Cultura, vina o poarta in primul rand cei din primarie, care nu sesizeaza
problemele.
Sighisoara lasa impresia unui oras in care se mananca bine, dar care isi schimba fata iremediabil. Avem locuri
pe care ar trebui sa le conservam si sa le mentinem neatinse, in loc sa le modificam de dragul profiturilor peste
noapte. Tot efortul ar putea sa se intoarca in final ca un bumerang - adica in loc sa atraga turisti, i-ar putea
alunga in timp.

Mesajul turistilor e clar - nu vor cladiri moderne, cand vin intr-o cetate medievala. Asteapta sa gaseasca
traditii si istorie, nu kitsch si compromisuri urbanistice ciudate. Sighisoara a fost si este mutilata cu toate
documentele la vedere. Imaginea unui oras muzeu e afectata iremediabil, prin santiere care au toate autorizatiile,
si care in loc sa atraga turisti, ii fac sa se intrebe daca nu au venit degeaba, pana in inima Transilvaniei.

Monumente restaurate pe banda rulanta

Andrei Rusu este doctor in istoria Romanei, cu o teza despre de fortificatiile medievale din Transilvania. Este
profesor universitar si istoric la Institutul de Istorie si Arheologie din Cluj-Napoca, dar si presedinte al
Asociatiei Arheologilor Medievisti din Romania. Este expert autorizat in atestari si a fost Membru al Comisiei
Nationale a Monumentelor Istorice, iar in aceasta ultima calitate spune ca stie bine cum se dau avizele pentru
lucrari. Se produc pe banda rulanta, 20 de dosare se rezolva in 5, 10 minute la nivelul Comisiei nationale a
Monumentelor Istorice. In aceste conditii a fost autorizata in anii trecuti o parcare chiar langa complexul geto-
dacic de la Sarmizegetusa, la fel sunt avizate restaurarile la fortificatiile medievale.

Malaiesti este o cetate ascunsa intre dealurile comunei hunedorene Salasul de Sus. Ridicata in secolul al
XIV-lea, a ajuns o ruina si a fost refacuta complet in urma cu doi ani. Primaria a accesat un proiect pe fonduri
europene de 1,5 milioane de euro, care a inclus restaurarea corpului de cetate si asfaltarea unui drum prin
comuna, pana la obiectiv. Profesorul Andrei Rusu spune ca dintr-un monument national de clasa A, cetatea a
ajuns o cabana turistica.

Tot ce nu este in ordine se vede la fata locului. Incepand cu aleea din fata turnului cetatii. Executata
modern, ca orice acces catre o pensiune agroturistica. Proiectul nu pare sa fie prevazut siroaiele de apa care se
revarsa de pe dealuri si din cauza carora pavajul poate fi desprins cu mana. Iar angajata primariei desemnata sa
administreze cetatea spune ca probleme nu sunt numai la pavaj, ci si la zidurile reconstruite. Mortarul care leaga
pietrele nu face fata. Constructia pare o butaforie, un colos de piatra cu picioare de lut, care sa dea bine in poze.
In schimb, constructia originala, desi veche de sute de ani rezista fara probleme.

Restaurari la restaurari
Consultant la proiect a fost arhitectul Ana Maria Pop, care a lucrat cu o firma de constructii din Satu-Mare.
Spune ca legislatia e prost facuta si rigida si neadaptabila pentru un monument, si ca timpul de intocmire a
proiectului e foarte scurt. Arhitectul se scuza ca a avut putine elemente pentru restaurare, asa ca, nestiind cum
arata etajul de sus al donjinului, a facut o terasa. Fortul Malaiesti a fost electrificat, inaltat si zugravit. Turnul-
donjon a primit la interior lambrisari, parchet si geamuri. Plus un foisor, sub care intemperiile spala nisipul
dintre pietrele de pavaj, dar si un zid nou, de pe care cade tencuiala proaspat pusa.

Proiectul european nu trebuie modificat timp de 5 ani, altfel beneficiarul, pierde fondurile alocate, care ar trebui
restituite. Unde daca vor exista probleme, persoana care ar trebui sa-i traga la raspundere este arhitectul sef al
orasului.

Autoritatile romane nu au reusit sa obtina un proiect clar despre cum arata cetatea Devei. Au facut-o insa
anul trecut specialistii maghiari, care au intocmit o grafica 3D, fara sa le ceara nimeni. Pentru poporul vecin,
fortareata e un important loc de pelerinaj, pentru ca aici se gaseste mormantul lui David Francisc, fondatorul si
primul episcop

Fereastra lui Stefan cel Mare, ingropata de proiectul european

In alte tari, nu simpla restaurare a cetatilor atrage turisti, ci o intreaga atmosfera, cu locuri si evenimente care sa
transpuna vizitatorii in perioada medievala. La noi exista in schimb goana dupa un proiect cat mai stufos, care
sa atraga sume mari. Asa apar si solutiile aberante. Iata o situatie sesizata la cetatea Sucevei, unde restaurarea
costa peste 10 milioane de euro: o fereastra peste care s-a proiectat o scara de acces in curtea interioara a
castelului, a cetatii lui Stefan Cel Mare. Scara este nou proiectata, in schimb fereastra e veche. Dar arhitectul a
avut nevoie de un acces ca sa ajunga la terase.

Lucrurile nu stau la fel de bine nici pentru unul din simbolurile oraului Botosani: Biserica Sfntul
Gheorghe.

O istorie legat de un monument

Ca i Biserica Uspenia (1552), aceasta este o ctitorie a Doamnei Elena Rare, soia lui Petru Rare.
Locaul, primul ca datare (1551) pe teritoriul municipiului Botoani, a dat i cellalt nume al urbei Trgul
Doamnei i consfinete statutul su de apanaj al Doamnelor Moldovei, continuat i dup moartea Elenei
Rare.
 Scurgerea timpului, diversele intervenii de restaurare, reparaie, consolidare i nsui efectul dezvoltrii
urbane au acionat i aici, fr a-i tirbi ns virtuile valorice i statutul de simbol istoric. ntotdeauna, acest
loca s-a impus n societatea botonean, date fiind i vechimea lui, precum i aezarea n inima trgului, acolo
unde densitatea de populaie era foarte ridicat. Pentru aceste lucruri Biserica Sfntul Gheorghe a fost ncadrat
n Lista Monumentelor Istorice ca monument de categoria A. n plus, Sfntul Gheorghe este considerat a fi
patronul spiritual al municipiului Botoani.
 Cum un simbol a ajuns n pragul ruinrii
Chiar dac semeia, nota dominatoare, raportat la vremurile vechiului trg, s-a mai diminuat, constituie
un centru de real interes pentru localnici i mai ales pentru oaspeii Botoanilor, deopotriv turiti sau
specialiti, interesai de punerea n lumin a valorilor istorice i monumentele definitorii pentru istoria i
evoluia locurilor. Acest lucru este atestat i de investigaiile efectuate nu cu mult timp n urm, n urma crora
s-a descoperit existena unor construcii anterioare anului 1551. Aceste noi investigaii pot conduce i determina
alte orizonturi ale formrii trgului Botoanilor anterioare anului 1439, data de atestare cunoscut n prezent.
 Actuala stare de ubrezenie a locaului nu poate fi pus doar pe seama curgerii veacurilor, ci i a atitudinii
autoritilor locale i a cetenilor. Atitudine apatic, dac nu indiferent, nu este una de dat recent. naintea
automobilului chiar lng gardul bisericii se gsea birjria oraului. Azi n spaiul de protecie al monumentului
nc funcioneaz una din importantele piae agro-alimentar ale urbei, fapt ce nsemn forfot, aglomeraie,
trafic intens auto, dar i, din pcate hipo, staii de taximetrie, arter de circulaie a tramvaielor, zgomot,
trepidaia solului, poluare, cu toate acionnd nefast. Mai ntotdeauna fondurile bneti alocate restaurrii s-au
dovedit insuficiente, interveniile nsemnnd soluii paleative, chiar de ochii lumii, de mntuial, cum s-ar
spune i n niciun caz prioritare.
 Aciunile desfurate n ultimii 10 ani
Dac apunem c Biserica se afl ntr-o stare avansat de degradare existnd chiar riscul prbuirii unora
dintre elemente n cazul unui seism, nu constituie o afirmaie prea dur. Iat i de ce!

Zidurile exterioare ale locaului prezint fisuri ncruciate la nivelul ferestrelor, iar arcul dublu, care face
legtura ntre naos i pronaos, este deplasat cu aproximativ 35 cm.
 n cursul anului 2001, Inspectoratul de Stat n Construcii, Urbanism, Amenajare Teritoriu Botoani a
inclus imobilul n categoria cldirilor cu risc major de prbuire, ns n prezent, dei nu au fost efectuate lucrri
de consolidare, imobilul nu mai este marcat ca atare.

Primria municipiului Botoani a alocat n mod constant fonduri pentru ntreinerea i restaurarea Bisericii
Sfntul Gheorghe sume cuprinse ntre 20.000 30.000 de lei anual, ns acestea sunt mult prea mici n raport
cu valoarea estimat a lucrrilor de reabilitare.

n zona de protecie i asupra prilor componente ale edificiului ecleziastic administratorul acestuia,
Biserica Ortodox Romn prin reprezentaii ei de la nivel local, a efectuat, n cursul anului 2010 i 2011,
lucrri care afecteaz structura de rezisten a imobilului: montarea coului de evacuare cu diametru de 120mm
pentru centrala termic prin strpungerea zidului n partea de vest. Aceast operaiune a dus la dislocarea mai
multor pietre din structura de rezisten a zidului pe o suprafa de 0,7mp. Acelai lucru s-a repetat i pentru
instalarea sistemului de iluminat exterior s-au scos mai multe pietre de mari dimensiuni, care constituiau parte
integrant din structura de rezisten a turnului, precum i decuparea altor pietre din fundaia turnului, care
mpiedicau alinierea sistemului de iluminat la zidul turnului.
 Perpetuarea i accentuarea degradrii ansamblului ecleziastic este cauzat de inaciunile administratorului
edificiului care, n decursul timpului, nu a iniiat demersuri pentru identificarea unor surse de finanare
alternative la finanarea din partea Ministerului Culturii i Patrimoniului Naional. Ba mai mult, reprezentanii
Bisericii Ortodoxe au declarat cu mai multe ocazii c personal consider renovarea i/ sau restaurarea
ansamblului arhitectonic ca fiind n principal apanajul Ministerului Culturii i Patrimoniului Naional.

Concluzii

Cazul de la Botoani nu este singular n privina cldirilor simbol ale diverselor orae din Romnia.

Oamenii implicati in proiectele de la marile monumente spun ca primariile si consiliile judetene nu vor
face niciodata sesizari in calitate de beneficiari, cat timp la mijloc sunt diverse aranjamente pentru licitatiile la
santiere. Autorilatile se fofileaza in restaurarea de monumente, termenul este corect dar tot felul de neaveniti
care nu au ce cauta, prin pregatirea pe care o au la baza, sunt pusi responsabili de gestionarea lucrarilor de
restaurare si care habar nu au ce e aia arhitectura istorica, habar nu au ce inseamna materialele de abordare
pentru monumente istorice.
 Este un cerc vicios grav, pe care daca nu il rezolvam, vom continua sa ne scaldam in aceasta balmajeala
contraproductiva si nu numai contraproductiva ci foarte grav daunatoare patrimoniului din Romania.

Autoritatile toaca zeci de milioane de euro pentru renovarea unor monumente care in loc sa fie ferite de
umiditate si intemperii, sunt pline de igrasie si condens. Avizarile necontrolate, emise pe banda rulanta, au astazi
consecinte rusinoase. Scopul restaurarilor nu este nici pe departe atins cat timp rezultatul inseamna kitsch si
paguba, si cat timp turistii nu sunt atrasi sa le viziteze. Vestigiile romanesti risca sa devina simple gauri negre, in
care se scurg haotic bani pentru reparatii interminabile. Pe zidurile medievale s-a asezat o epidemie de interese,
care macina si distruge iremediabil.