Sunteți pe pagina 1din 16

FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule i Motoare

PROIECT
la
Calculul si constructia
automobilelor I
Tema: Diferential pentru autobasculanta

Student: Vlaicu Daniel


Secia AR
Anul III, grupa 1132

Anul universitar 2015-2016


Semestrul II

1.STUDIU DE NIVEL
1.1Functiunile:
La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioar parcurge un
spaiu mai mare dect roata motoare interioar virajului.Diferenialul este
mecanismul care permite ca roile motoare ale aceleiai puni s se roteasc
cu viteze unghiulare diferite, dnd astfel posibilitatea ca la deplasarea
automobilului in viraje s parcurg spaii de lungimi diferite.

Fig. 1.1 Diferential


Principalele condiii de autopropulsare care impun roilor s se roteasc cu viteze
unghiulare diferite sunt urmtoarele:
- deplasarea pe traiectorii curbe, cnd roata interioar curbei are de parcurs un
spaiu mai mic dect roata exterioar curbei;
-deplasarea rectilinie pe ci netede, cnd roile punii au de parcurs spaii egale
iar automobilul, din diverse cauze, are roile punii cu raze inegale; diferena dintre
raze poate fidatorat presiunii inegale din pneuri, repartizrii ncrcturii asimetric
faa de axa longitudinal aautomobilului, pneurilor la cele dou roi de simbol
diferit, sau grad diferit de uzur;
-deplasarea rectilinie pe ci cu denivelri cnd, datorit distribuiei aleatoare
a denivelrilor sub form de gropi i ridicturi, roile au de parcurs drumuri
de lungimi diferite.

In condiiile de mai nainte, n lipsa diferenialului, n mecanismele punii apar


ncrcri suplimentare sub forma unui flux parazit de putere.

Functiile Diferentialului:

1.divizeaz fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principal n


dou ramuri, transmise fiecare cte unei roi motoare
2.posibilitatea rotilor puntii, ca n funcie de condiiile autopropulsrii, s se roteasc cu
viteze unghiulare diferite
3. eliminarea puterii parazite la rotile puntii; puterea parazita este favorizat de:
deplasarea pe ci cu rezisten mic la naintare; pneuri de diametru mare i rigide,
viraje cu raze de curbur mic
4. diminuarea solicitrilor din mecanismele puntii
5. scaderea pierderilor mecanice prin cresterea puterii transmise
6. scaderea consumului de combustibil si a uzurii anvelopelor
7.cresterea manevrabilittii si stabilittii automobilului
Diferenialul este un mecanism de tipul mecanismelor planetare difereniale
(cumobilitatea M=2), la care numai axa central este baz.

Construcia diferenialului este caracterizat de existena forelor de frecare


ntreelementele sale aflate n contact, astfel c prin aceste fore se realizeaz legtura la baz a
elementelor mecanismului i diferenialul se blocheaz (M=0). La blocarea
diferenialului, cndel se rotete n jurul axei centrale ca un tot unitar, roile punii
se rotesc cu viteze unghiulare egale.
Fig 1.2 Constructia si functionarea mecanismului planetar diferential

Cnd momentul corespunztor puterii suplimentare(puterii parazite), este mai


mare dect momentul forelor de frecare dintre elementele diferenialului,care
reprezint legtura de blocarea diferenialului, atunci prin desfacerea legturii,
diferenialul va intra n funciune ca mecanism planetar monomobil (M=1) i va permite
roilor punii s seroteasc cu viteze unghiulare diferite n sensul mririi vitezei
unghiulare de rotaie a roiiexterioare virajului i micornd-o pe cea a roii
interioare virajului.Se deduce c mrimea ce comand funcionarea diferenialului este
fluxul de putere ce ncarc suplimentar puntea n condiiile n care se impun viteze unghiulare
diferite laroile motoare

1.2 Solutii constructive:

In construcia diferenialelor se disting mai multe soluii, grupate astfel:

dup caracteristicile cinematice se deosebesc:


-difereniale simetrice
-diferentiale asimetrice;
dup caracteristicile dinamice, exprimate prin mrimea frecrii interne,
diferenialele pot fi:
-difereniale simple
-difereniale blocabile
-difereniale autoblocabile;

1.3 Operatii de intretinere:

Intretinerea diferentialului unui autoturism , care este exploatat in conditiile


specificate de constructor, este inexistenta sau prevede verificarea si completarea
sau inlocuireadaca este cazul (nivel scazut) lubrifiantului, cu un alt lubrifiant care
este specificat in cartea tehnica a diferentialului, sau in cazul posesorilor
de autoturisme de catre producator.

1.4 Modalitati de reparare:


Politica de service a autoturismelor moderne prevede inlocuirea totala a
diferentialului(simplu, simetric) al autoturismului; totusi la autovehiculele mai
vechi si la cele iesite dingarantia oferita de producator acesta se poate repara de catre un
mecanic autorizat.La autovehiculele mai vechi este prudent sa se verifice periodic
valvolina diferentialului pentru a va asigura ca nu exista scurgeri.

Pasi:

1.Parcati pe un teren drept si opriti motorul.


2.Determinati daca masina are tractiune pe fata sau pe spate.
3.Localizati diferentialul: se afla sub partea din mijloc a spatelui masinii, intre cele
doua roti din spate si are forma si marimea unui dovleac. Exista axuri (tuburi
metalice) care iesdin ambele parti ale diferentialei care sunt legate de fiecare roata din spate.
4.Ridicati pe cric atat fata cat si spatele masinii si sprijiniti masina folosind 4
suporturi de cric. Spatele si fata masinii trebuie sa fie la aceeasi inaltime pentru a putea
verifica uleiul diferentialului

5.Localizati piulita dintr-o parte a diferentialului. Va fi indreptata spre spatele


masinii.
6.Alegeti o cheie care sa se potriveasca piulitei si rasuciti in sens invers acelor de
ceas pentru a o slabi. Indepartati-o usor.
7.Uleiul ar trebui sa fie la acelasi nivel cu gaura piulitei - ar trebui sa se scurga
afara, sau puteti verifica nivelul cu un deget.
8.Daca nivelul este scazut, adaugati ulei. Trebuie pompat in diferential. Exista
pompe mici care se ataseaza sticlelor din plastic de ulei.
9.Puneti la loc si strangeti piulita.
10.Dati la o parte suporturile de cric si lasati in jos masina.

Sfaturi:

-Nu verificati uleiul diferentialului decat daca toata masina este la acelasi nivel -
altfel veti avea parte de o verificare gresita a nivelului de ulei.
-Daca diferentialul are un nivel scazut al uleiului constant de fiecare data cand
o verificati,probabil aveti o scurgere. Cautati pete de ulei si duceti-va la un mecanic.
-Nu folositi un ulei de motor,poate fii pre slab.

Fig1.3Diferential auto

1.5 Analiza comparativa


Pentru a asigura o centrare bun i o angrenare corect a sateliilor cu roile
planetare, suprafaa frontal a sateliilor este sferic.
Sateliii sunt n numr de 4, montai echidistant pe cercul de rostogolire al
pinioanelor planetare. Acest montaj asigur anularea sarcinilor radiale n pinioane
i reducerea dimensiunile roilor dinate prinmrirea numrului de dini aflai
simultan n angrenare.

Tipul angrenajului:
Roti conice cu dantura curba tip hipociclorida

Avantaje:
- combina toate avantajele oferitede dantura curba in arc de cerc cuale danturii
hipoide
- au capacitate mare de transmitere a efortului, datorit att formei dinilor, ct i
configuraiei geometrice a ansamblului, care permite construcia unor lagre
rigide;
- metodele de prelucrare existente permit obinerea unui contact liniar ntre dini,
respective posibilitatea controlului lungimii petei de contact, ceea ce aduce un
plus de cretere a capacitii portante;
-datorit alunecrii ntre dini (n lungul dintelui), angrenajelehipoide
funcioneaz mai linitit dect angrenajele conice cu dini curbi;

Dezavantaje:
-prezena alunecrii ntre dini,mai mare ca la angrenajele conice,creeaz tendina
spre o uzur mai pronunat de abraziune, dect laoboseal. Pentr u aceasta sunt
necesare msuri suplimentare legate de calitatea suprafeelor dinilor, care n acest
caz trebuies aib duritate mai mare, iar pentru ungere s se utilizeze uleiuri
corespunztoare unor presiuni de contact mari i viteze de alunecare sporite.

Roti conice cu dantura curba in arc de cerc tip Gleason

Avantaje:
-la rapoarte de transmitere egale,dimensiuni de gabarit de pn la de douori mai
mici (numrul minim de dini ai pinionului poate fi redus la 79, fa de
minimum 13 ct este la celelalte dou tipuri de danturi);
-creterea gradului de acoperire, ceea cese traduce n funcionare mai linitit i
durabilitate sporit;
- diminuarea sensibilitii la deplasri relative ale roilor, ca urmare a deformaiilor
elastice ale ansamblului n timpul funcionarii, prin posibilitatea eliminri
concentratorilor de tensiune prin procedee tehnologice simple;
-avantajul prelucrrii danturii pe maini
-unelte de mareprecizie.

Dezavantaje:
-prezena unor eforturi axiale mari, care i schimb sensul la schimbarea
sensului de deplasare al automobilului.Avnd n vedere c aceast situaie este de
scurt durat, att sensul ct i valoarea forelor axiale sunt acceptabile.

Rulmenti radial-axiali cu role conice:


-rigiditate ridicata
- pret redus
- reglaj usor la montaj

Rulmenti radiali-axiali cu bile pe doua randuri:


rigiditate la fel de ridicata

- frecare foarte mica

- temperatura scazuta

- uzura foarte redusa (inexistenta)

2.MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCTIA


DIFERENTIALULUI

2.1 Tipuri de material utilizabile

n cadrul proiectrii un rol important l are alegerea materialelor att din punct de
vedere al preului de cost, ct i a rezistenei, a uoarei prelucrri i
interschimbabilitii cu alte organede maini.

Diferenialul este un mecanism, inclus n puntea motoare, care divizeaz fluxul


puterii de autopropulsare primit de la transmisia principal n dou ramuri,
transmise fiecare cte unei roimotoare, oferind totodat roilor punii posibilitatea,
ca n funcie de condiiile autopropulsrii, s se roteasc cu viteze unghiulare diferite.

Angrenajele dintre elementele componente ale diferentialului sunt supuse unor


momente de torsiune si viteze de rotatie ridicate; din acestconsiderent este foarte
impotanta alegerea corecta a materialelor utilizate la constructia
elementelor componente a diferentialului simplu simetric.Pentru constructia,
pinionului de atac, axului port-sateliti, arborilor planetari, se utilizeaza datorit
solicitrilor la care sunt supuse, oteluri aliate cu continut redus de carbon. Dintre
acestease pot utiliza oteluri aliate de cementare 7: 17CrNi16 (0.17%C, elemnemt
principal de aliere0.16%Ni), 13CrNi30, 18MnCr10, 28TiMnCr12 STAS 791; aceste marci
de otel se recomanda la utilizarea fabricarii de arbori puternic solicitati, care
functioneaza la turatii ridicate. Aceste marci de otel au o buna rezistenta la
solicitarile de contact respectiv de incovoiere la care sunt supusi dintii rotilor dintii
pinionui de atac si de asemenea are o mare rezistenta la oboseala. Tot din clasa
otelurilor aliate, se pot utiliza otelurile aliate de imbunatatire: 40Cr10 (0,4%C
41CrNi12STAS 7918, avand proprietati necesare constructiei arborilor puternic
solicitati, care trebuie sa respecte dimensiuni de gabarit reduse.

La constructia rotilor planetare, satelitilor, coroanei dintate a transmisiei


principale solidara cu carcasa interioara a diferentialului , se pot utiliza oelurile de
cemenetare. Acestea se recomand la angrenajele puternic solicitate i cnd se
impun restricii de gabarit. Oelurile de cementare au coninutul de carbon <
0,25%.
Danturarea se execut naintea tratamentului, dup tratament dantura trebuind
rectificat, pentru eliminarea deformaiilor mari care apar n urma tratamentului.
Cele mai utilizate oeluri de cementare sunt: OLC 15, OLC 20, 15 Cr 08, 18MoCr
10 etc.).

Carcasa diferentialului se poate executa din Fc-200 STAS 1004-75 fiind o font
cenuie cu grafit lamelar, cu o rezisten la traciune de 200 N/mm2, avand un cost
de elaborare scazut sau Fc100, Fc150 STAS 1004-75; in cazul in care se urmareste
o reducere a greutatii totale a diferentialului, carcasa se poate confectiona din
aluminiu aliat cu cupru din seria 2XXX. Pe lnga cupru, care este elementul
principal de aliere, aceste aliaje contin n principal magneziu si mangan. Pentru
obtinerea caracteristicilor mecanice ridicate (similare sau chiar mai mari dect cele
ale otelurilor cu continut scazut de carbon), aceste aliaje trebuie supuse calirii
(tratament termic de punere n solutie urmata de mbatrnire naturala - la
temperatura ambianta sau artificiala la temperatura ridicata, n cuptor). Aliajele
Seriei 2xxx (2007, 2011, 2024, 2014,2014A, 2017, 2017A) au rezistenta mecanica
ridicata si o buna prelucrabilitate prin aschiere, ngeneral nu sunt sudabile si nu au o
buna rezistenta la coroziune.In ceea ce priveste rulmentii utilizati: materialele destinate
inelelor si corpurilor de rostogolire trebuie s ndeplinesc o serie de conditii:
rezistent mare la solicitarea de contact;rezistent mare la uzur; tenacitate. Otelurile care
ndeplinesc cel mai bine aceste condiii suntoelurile aliate cu crom, care contin
aproximativ 1% carbon si 1,31,65% crom. Alte elemente de aliere sunt
manganul si siliciul. Viteza de clire si adncimea de clire sunt direct dependente
de continutul de mangan.Unele firme productoare de rulmenti utilizeaz si oteluri de
cementare, acestea comportndu-se bine la solicitri cu socuri. Pentru rezistent la
temperaturi ridicate sau pentru rezistent la coroziune, se utilizeaz oteluri
speciale nalt aliate, respectiv oteluri anticorozive,aliate cu crom.

Materiale utilizate la rulmenti sunt: Otelul de rulmenti (STAS 1456/1-80) este un


otel hipereutectoid cu 1%C, 1,5%Cr:100Cr6, 100CrMn6;100CrMo6 etc. Inelele si
corpurile de rularese executa din otel aliat cu crom (Mn, Ni, n cantitati mai mici); Coliviile
se executa din table de otel prin stantare, bronz prin turnare,mase plastice prin
injectare.
In constructia diferentialului simplu simetric, se utilizeaza pentru etansare mansete
de rotatie. Mansetele de rotatie sunt etansari pentru echipamente rotative (etansarea
lagarelor lubrifiate cu uleiuri), sunt fabricate din elastomeri, cu insertie metalica (sau in carcasa
metalica).

2.2 Rezistente admisibile


Fig 2.1 Rezistente admisibile si duritatile materialelor utilizate in constructia
diferentialului

3.TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCTIA


DIFERENTIALULUI
3.1 Tehnologii de fabricare
Tehnologia de fabricaie a arborilor (axului port-sateliti, arborilor planetari)
const n:strunjirea suprafeelor cilindrice sau conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan
sau a canelurilor operaii executate nainte de tratamentul termic rectificarea
fusurilor, a poriunilor de calare, a suprafeelor canelurilor operaii executate
dup tratamentul termic.

Obtinerea semifabricatelor:

-Semifabricatele se obtin prin laminare, forjare, forjare libera si in matrita,


extruziune si turnare;
- Semifabricatele laminate sub forma de bara se debiteaza la lungimea
corespunzatoare;
-La arborii forjati sau matritati se debiteaza capetele ramase din deformari. Debitarea se
executa la masini de taiat cu discuri abrazive,cu freza disc cu ferastraie, la masini de taiat
cu banda etc;
-In cazul semifabricatelor laminate sau matritate, se poate obtine cand este necesar
fibrajul optim continuu si cu dispunerea spatiala adecvata ceea ce permite obtinerea unor
piese suple cu rezistenta la oboseala ridicata si pret de cost redus;
-Arborii obtinuti prin turnare au o rezistenta mai mica decat cei obtinuti prin forjare din
otel dar sunt mai putin sensibili la concentrarea eforturilor si au ocapacitate mai mare
de amortizare a sarcinilor dinamice.

Obtinerea rotilor dintate


Rotile dintate cu diametrul pana la 50..60mm se pot executa din bara laminata.La
rotile dintate cu diametre mai mari semifabricatele se obtin prin matritare sau
refulare(roti dintate si blocuri de roti dintate)

Fig 3.1 Strunjirea unui arbore


Fig.3.2 Frezarea unui canal de pana

3.2 Tehnologii de asamblare

Procesul de asamblare reprezint etapa final a unui proces tehnologic i se execut


ncazul diferentialului aceeai secie sau ntreprindere sau la locul de montaj al
produsuluirespectiv.
Operaia de asamblare este unitatea de baz la planificarea produciei, prin
stabilirea corect a duratei i a succesiunii operaiilor, influennd
direct productivitatea i preul de cost.

Piesele supuse asamblrii sunt pregtite n ordinea dat de desenul de ansamblu din procesul
de execuie. Lucrrile de asamblare se execut n secii specializate, utiliznd
scule,dispozitive i verificatoare specifice fiecrui domeniu.
Ordinea asambarii elemetelor componente ale diferentialului:
-Pinionul de atac - montat in carcasa diferentialului, pe un ax, prin intermediul
canelurilor,sau uzinat dintr-o bucata cu axul.
-Coroana diferentialului - montata pe cutia satelitilor, cu suruburi, angrenata
permanent cupinionul de atac si antrenata de acesta.
-Cutia satelitilor - montata in carcasa diferentialului pe rulmenti.

Montajul pieselor componente este atent supravegheat de catre personalul


calificat; acesta asigurandu-se ca toate elementele angrenajului respecta o
angrenare corecta, diferentialul avand un nivel corespunzator de lubrifiant care sa
asigure o functionare silentioasa, indelungata si corecta, evitanduse griparea.
O asamblare corect conduce la o funcionare bun n timpul rodrii astfel nct s se
elimine abaterile de form, cauzele de uzare sau fenomenul de gripare.

Fig 3.3 Asamblarea diferentialului

4.MODALITATI DE DETERIORARE A DIFERENTIALULUI

Diferentialul poate prezenta urmatoarele defecte:

Uzura excesiva sau deteriorarea danturii pinioanelor satelit sau pinioanelor


planetare
-defectul se datoreaza uzurii carcasei;
-deplasarii indelungate pe teren greu;
-blocarii sau reglarii incorecte a franelor rotilor din spate;
-folosirii la rotile din spate a unor anvelope cu uzuri sau marimi diferite;
-remedierea se face numai la atelierul de reparatii
Ruperea axului sau a crucii satelitilor:
-defectul se datoreaza suprasolicitarilor organelor respective in conditii speciale de exploatare
(trecerea prin terenuri grele).

Arborii planetari pot prezenta defectiuni:


-uzura excesiva a canelurilor;
-ruperea arborilor planetari
-defectul se produce datorita functionarii
indelungate,supraincarcarii automobilului;
-remedierea se face la atelierul de reparatii.

Caseta diferentialului

Defectele posibile ale casetei diferentialului sunt:


-diametrul locasurilor pentru crucea satelitilor uzati se reconditioneaza prin
alezarela cota de reparatie, folosindu-se o cruce majorata;
-diametrul fusurilor pentru rulmenti uzati se reconditioneaza prin incarcare cu
sudura, strunjire si rectificare la cota nominala;
-filetul gaurilor de prindere a semicarcaselor uzate se reconditioneaza prin
majorarea gaurilor si rectificare;
-suprafata de sprijin a pinionului planetar uzata se reconditioneaza prin rectificare
frontala iar la montaj se utilizeaza o saiba cu grosime majorata.

Griparea sau deteriorarea rulmentilor carcasei:


-defectul se produce datorita cauzelor care au fost prezentate la griparea sau
deteriorarea rulmentilor transmisiei principale.