Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 3 Organizarea moleculară a membranelor celulare. Adezivitatea celulară.

CURS 3 Organizarea moleculară a membranelor celulare. Adezivitatea celulară.

REZUMAT

• TIPURI DE MEMBRANE CELULARE

• STRUCTURA MEMBRANELOR

• DUBLUL STRAT LIPIDIC

• PROTEINELE MEMBRANARE

• PROPRIETĂŢILE MEMBRANELOR

• ÎNVELIŞUL CELULAR

• FUNCŢIILE MEMBRANEI CELULARE – ADEZIVITATEA CELULARĂ

TIPURI DE MEMBRANE CELULARE

Există trei tipuri de membrane celulare:

• Membrana celulară (plasmatică) –

• înconjură celula

• îi defineşte limitele

• menţine diferenţele între citosol şi mediul înconjurător

• Membranele organitelor

• definesc compartmente delimitate de membrane în celule (organite)

• menţin diferenţele caracteristice între conţinutul fiecărui organit şi citosol

• Membrane speciale – în celule specializate

• teaca de mielină – membrana plasmatică a celulelor Schwann → extinsă, modificată, împachetată în jurul axonului neuronului

Compartimente delimitate de membrane în celulă

Nucleu

Peroxizom

Reticul Lizozom endoplasmic Veziculă
Reticul
Lizozom
endoplasmic
Veziculă

Aparat

Golgi

Mitocondrie

Membrana celulară – învelişul celulei

STRUCTURA MEMBRANELOR

• Deşi funcţiile lor diferă, toate membranele biologice au o structură generală comună:

– un dublu strat continuu de molecule lipidice,

– cu diferite proteine membranare încorporate.

• Aspectul trilaminat – aspect de microscopie electronică Nu reprezintă STRUCTURA MEMBRANEI!

încorporate. • Aspectul trilaminat – aspect de microscopie electronică Nu reprezintă STRUCTURA MEMBRANEI!
încorporate. • Aspectul trilaminat – aspect de microscopie electronică Nu reprezintă STRUCTURA MEMBRANEI!

MODELUL

MOZAICULUI FLUID

• Lipidele din membrană se asamblează spontan în apă → formează un dublu-strat.

În 1972, S.J. Singer & G. Nicolson au propus “modelul mozaicului fluid” – proteinele membranare sunt inserate în dublul strat lipidic.

apa
apa

dublul

strat

lipidic

modelul mozaicului fluid ” – proteinele membranare sunt inserate în dublul strat lipidic. apa dublul strat

DUBLUL STRAT LIPIDIC

• Moleculele de lipide formează un dublu strat cu grosime de aprox. 5nm;

• Reprezintă ~ 50% din masa membranelor celulare la animale, restul fiind reprezentat de proteine;

• Moleculele lipidelor din membrane sunt

amfipatice

– au o parte hidrofilă (“cu afinitate pentru apă″ sau polară) şi

– o parte hidrofobă (“respinge apa" sau nepolară)

•

Există trei clase majore de lipide membranare:

– fosfolipide,

– colesterol,

– glicolipide

Diferite reprezentări ale unei molecule de fosfolipid

Fosfolipidele ~ 70% → principalul element structural – se autoasamblează într-un strat dublu lipidic

• fosfogliceride – ex. fosfatidil-colina

• sfingolipide – ex. sfingomielina

Glicolipidele ~ 5% se găsesc doar pe faţa externă a membranei celulare, respectiv faţa internă a membranei organitelor → faţa exoplasmatică

• cerebrozide

• gangliozide

Colesterolul ~ 25% → interpus între fosfolipide – scade mobilitatea acizilor graşi → scade permeabilitatea membranei

glicoplide 25% → interpus între fosfolipide – scade mobilitatea acizilor graşi → scade permeabilitatea membranei colesterol

colesterol

între fosfolipide – scade mobilitatea acizilor graşi → scade permeabilitatea membranei glicoplide colesterol
Patru tipuri de FOSFOLIPIDE majore din membrană: fosfatidilcolina, fosfatidilserina, fosfatidiletanolamina , şi

Patru tipuri de FOSFOLIPIDE majore din membrană:

fosfatidilcolina, fosfatidilserina, fosfatidiletanolamina, şi sfingomielina.

PROTEINELE MEMBRANARE

• Proteinele determină funcţiile specifice ale membranei – atât plasmalema cât şi organitele au o colecţie unică de proteine

• Procent variabil în membrane:

• în teaca de mielină <25%

• în membranele interne ale mitocondriilor ~75%

• în plasmalemă ~50%

• Proteinele membranare sunt:

proteine periferice → ataşate la suprafaţa membranei

proteine integrale → străbat parţial sau total (proteine transmembranare) dublul strat lipidic

Proteinele integrale sunt amfipatice!

• Domeniul hidrofob – aminoacizi nepolari

– trec prin membrană, şi

– ancorează proteinele în membrană

• Domeniile hidrofile – aminoacizi polari

– expuse în mediul apos

– îndeplinesc funcţii specializate – ex. receptori

hidrofile – aminoacizi polari – expuse în mediul apos – îndeplinesc funcţii specializate – ex. receptori
hidrofile – aminoacizi polari – expuse în mediul apos – îndeplinesc funcţii specializate – ex. receptori

Putem diferenţia proteinele periferice de cele integrale după tăria interacţiunilor cu membrana:

– Proteinele periferice sunt extrase uşor cu soluţii saline;

– Proteinele integrale sunt extrase doar cu detergenţi.

periferice sunt extrase uşor cu soluţii saline ; – Proteinele integrale sunt extrase doar cu detergenţi

PROPRIETĂŢILE MEMBRANELOR FLUIDITATEA

Lipidele membranare prezintă mişcări în planul membranei:

– Frecvente – de lateralitate

– Rare – flip-flop

– Frecvente – de lateralitate – Rare – flip-flop • Fluiditatea depinde de temperatură şi compoziţie

• Fluiditatea depinde de temperatură şi compoziţie – creşte:

– acizi graşi nesaturaţi

– acizi graşi cu lanţ scurt

Proteinele – se deplasează lateral, dacă nu sunt ataşate

PROPRIETĂŢILE MEMBRANELOR ASIMETRIA

• Asimetrie constantă în distribuţia glicolipidelor – exclusiv pe faţa exoplasmatică a dublului strat lipidic.

• Fosfolipidele cu colină (fosfatidilcolina, sfingomielina) → stratul exoplasmatic

• Fosfolipidele grup amino- primar terminal (fosfatidilserina, fosfatidiletanolamina) → stratul citosolic

• Fosfolipidele grup amino- primar terminal (fosfatidilserina, fosfatidiletanolamina) → stratul citosolic

ÎNVELIŞUL CELULAR

• Are trei componente:

PLASMALEMA → lipidele şi proteinele membranare ~ 7-9 nm

GLICOCALIXUL la exterior, este format din grupările glucidice ale glicoproteinelor şi glicolipidelor rol de protecţie – până la 50 nm

CITOSCHELETUL MEMBRANAR → reţea de proteine (periferice) asociate cu faţa citoplasmatică al bistratului lipidic ce corespunde ectoplasmei → stabilizează structura membranei – 5-9 nm

• actină, spectrină şi ankirină

glicocalix

plasmalema

citoscheletul

membranar

glicocalix plasmalema citoscheletul membranar Reprezentare schematică a alcătuirii învelişului celular

Reprezentare schematică a alcătuirii învelişului celular

FUNCŢIILE MEMBRANEI CELULARE

– – –

• Dublul strat lipidic

furnizează structura de bază a membranei şi serveşte ca o barieră relativ impermeabilă

la trecerea moleculelor solubile în apă

• Proteinele inserate în dublul strat lipidic mediază celelalte

funcţii ale membranei

TRANSPORTUL

MEMBRANAR

SEMNALIZAREA

CELULARĂ

ADEZIVITATEA

CELULARĂ

ADEZIVITATEA CELULARA (joncţiunile celulare)

• Numeroase celule din ţesuturi sunt legate unele de altele sau de matricea extracelulară prin dispozitive speciale joncţiuni celulare.

• Se împart în trei clase funcţionale :

– joncţiunile IMPERMEABILE,

– joncţiunile de ANCORARE, şi

– joncţiunile de COMUNICARE

• Element comun → molecule de adezivitate celulară (CAMs) – proteine transmembranare → realizează conectarea propriu-zisă.

Joncţiunile impermeabile • Mai sunt numite joncţiuni strânse sau zonula occludens – rol în menţinerea

Joncţiunile impermeabile

• Mai sunt numite joncţiuni strânse sau zonula occludens

– rol în menţinerea diferenţelor de concentraţie a substanţelor de o parte si de alta a epiteliilor

– formarea de dispozitive de etanşare, limitând difuzarea substanţelor în spaţiul intercelular

CAM = claudine, ocludine

• Ex. Epiteliul intestinal, BHE

Joncţiunile de ancorare • Principalele tipuri: – desmozomi în centură (zonula adherens) – desmozomii „în
Joncţiunile de ancorare • Principalele tipuri: – desmozomi în centură (zonula adherens) – desmozomii „în

Joncţiunile de ancorare

• Principalele tipuri:

– desmozomi în centură (zonula adherens)

– desmozomii „în pată” (macula adherens)

– hemidesmozomii.

• Asigură aderarea mecanică a celulelor, le „ancorează” între ele sau de matricea extracelulara, astfel încât ele devin capabile să acţioneze ca o unitate structurală

• conferă rezistenţă mecanică prin ancorarea de elementele citoscheletului.

Desmozomii în centură (zonula adherens)

CAM – caderine (Ca 2+ - dependent adhesion molecules)

• Conectează filamentele de actină din corticala citoplasmei celulelor învecinate.

• Poziţie: sub joncţiunile strânse.

filamentele de actină din corticala citoplasmei celulelor învecinate. • Poziţie: sub joncţiunile strânse.

Desmosomii „în pată” (macula adherens) contacte în spot – pe suprafaţa laterală.

CAM - caderine

Hemidesmozomii (jumătate-desmozomi) se aseamănă morfologic cu desmozomii

• Conectează suprafaţa bazală a celulelor epiteliale cu lamina bazală.

CAM - integrine

Ambele conectează filamentele intermediare ale celulelor adiacente

Filamente de keratină → epitelii

Filamente de desmină → muşchi

intermediare ale celulelor adiacente – Filamente de keratină → epitelii – Filamente de desmină → muşchi
intermediare ale celulelor adiacente – Filamente de keratină → epitelii – Filamente de desmină → muşchi

Joncţiunile de comunicare

Joncţiunile de comunicare • Numite şi gap sau macula comunicans ; • Permit trecerea moleculelor mici

• Numite şi gap sau macula comunicans;

• Permit trecerea moleculelor mici, solubile în apă direct din citoplasma unei celule în citoplasma altei celule învecinate.

• Celulele conectate în acest mod → cuplate chimic şi electric.

• Ex. Miocardul, muşchiul neted visceral

• Alcătuite din conexoni.

Joncţiuni celulare în celulele epiteliale

Joncţiuni celulare în celulele epiteliale

RECAPITULARE:

Cum sunt dispuse lipidele in membrana? R: in dublu strat

În alcătuirea membranei intră lipide şi proteine dispuse in trei straturi. (Adevărat/Fals)

R: Fals – proteinele sunt dispuse printre lipide

Proteinele transmembranare au totdeauna caracter amfipatic. (Adevărat/Fals) R: Adevarat

Numiţi un fosfolipidele cu colina.

R: fosfatidilcolina (lecitina), sfingomielina.

Numiti un exemplu de molecule dispuse asimetric in membrana? R: glicolipidele sunt totdeauna in stratul exoplasmatic

Ce parte a învelişului celular este mai rigida si confera forma celulei?

R: citoscheletul membranar

Care din functiile membranei se datoreaza prezentei lipidelor? R: functia de bariera

Aminoacizii polari din structura proteinelor – ancoreaza proteinele in membrana (Adevărat/Fals) R: Fals aminoacizii nelopari ancorează proteinele în membrană

Numiţi cele trei tipuri de jonctiuni de ancorare R: desmozomi in centrura, desmozomi in pata, hemidesmozomi

Joncţiunile de ancorare se ancorează în filamentele intermediare ale celulelor învecinate. (Adevărat/Fals) R: Fals doar desmozomii in pata si hemidesmozomii

Joncţiunile comunicante permit trecerea macromoleculelor intre celulele conectate. (Adevărat/Fals) R: Fals – doar molecule mici, ionii si apa

Numiţi molecule de adezivitate celulară (CAMs)

R: ocludine, caderine, integrine