Tehnologii agricole vegetale

- culturi de camp
- culturi legumicole
- pomii fructiferi si pepiniere pomicole
- vita de vie si pepiniere viticole
- culturi floricole
- arhitectura peisajului

Definitie !
Tehnologiile agricole vegetale studiaza itinerarii tehnologice diferentiate tinand cont de cerintele
plantelor fata de conditiile de clima si sol avand permanent in vedere valoarea productiei,
calitatea recoltei in functie de destinatie, eficienta economica a culturilor avand permanent in
vedere protectia mediului ambiant, mentinerea biodiversitatii, rezolvarea problemei resturilor
vegetale si siguranta si securitatea consumatorului .

Structura terenului pe categorii de folosinta :

-suprafata totala 23.840.000 Ha a Romaniei este repartizata astfel :
Suprafata arabila 14.740.000 Ha
Suprafata agricola utila 9.470.000 ha
Pasiuni 3.450.000 Ha
Fanete 1.700.000 Ha
Fond forestier 6.500.000 ha
Luciu de apa 800.000 Ha
Vita de vie 265.000 Ha
Pomi fructiferi 282.000 Ha
Suprafata ocupata de localitati ( orase, sate, comune , rural si urban ) 1.450.000 Ha

Culturile de camp ocupa peste 80 % din suprafata agricola utila, sunt gestionate in cadrul
exploatatiilor agricole si sunt grupate in functie de particularitati biologice, tehnologia de cultura,
compozitia chimica si destinatia recoltei.
Sortimentul de plante de cultura cuprinde :
Cereale pentru destinatia morarit, panificatie, fabricarea berii, fabricarea alcoolului
alimentar, fabricarea amidonului, a unui sortiment larg de produse de biscuiterie sau
patiserie, cofetarie, cereale pt micul dejun dar si pt retete de nutreturi combinate pt
diverse categorii de animale. Cerealele sunt reprezentate de : grau comun, grau durum,
secara, triticale, orz furajer, orzoaica pt bere, porumb, sorg, mei, hrisca.
Leguminoasele pentru boabe se remarca pt continut ridicat in substante proteice si sunt
folosite ca ingrediente pt diferite produse alimentare. Leguminoasele pt boabe sunt
reprezentate de : mazare, fasole, soia, bob, linte, naut, lubin si arahide.
Plante oleaginoase tipice bogate in lipide si folosite pt fabricarea uleiului alimentar
industrial sau biocarburanti. Exemple : floarea soarelui, rapita, in pt ulei, susan, porumb,
sofranel, maslin, palmier de ulei, seminte de dovleac, seminte de la struguri, ulei de nuca,
ricin ( utilizare medicala ).
Plante textile reprezentate de bumbac, in pt fibra, canepa, ramie, inta.
 Radacinoase : sfecla pt zahar, sfecla furajera, cicoare
Tuberculifere : cartof
Tutun
Hamei
Plante aromatice si medicinale folosite ca materii prime pt : suplimente alimentare,
produse farmaceutice, produse cosmetice si parfumerie.
Plante furajere cultivate sau spontane si intalnite in compozitia floristica din pasuni si
fanete. Ex. lucerna si trifoi rosu

Materialul biologic folosit pentru semanat

Soiul : Samanta pt semanat provine din culturi speciale numite loturi semincere, in cazul
soiurilor ; loturi de hibridare in cazul hibrizilor.
Soiul este o populatie omogena rezultata prin selectie artificiala datorita unor caracteristici
valoroase de productie, calitate, rezistenta la seceta sau ger.
Soiul are o durata de viata scurta de 5-7 ani deoarece isi pierde valoarea prin impurificare
mecanica, selectie naturala sau aparitia unor soiuri noi mai competitive ex. la grau exista in
lume peste 20.000 soiuri, in Romania sunt inregistrate 80 soiuri de grau.

Hibridul se obtine prin incrucisarea a doua linii consangvinizate, exista hibrizi simpli, dubli
si triliniari, valoarea hibrizilor este data de fenomen heterozis care le imprima vigoare si
capacitate mare de productie.
Samanta hibrida se foloseste in generatia F1.
Hibrizii se folosesc in cadrul speciilor grau, porumb, floarea soarelui, sorg pt boabe, sfecla pt
zahar, rapita, tomate, castraveti de sera, conopida, varza, vita de vie.

Lipaze, germeni de grau, zaharina mai bogata caloric, sorg zaharat, compost
Cai de crestere a productiei agricole

Se aplica 2 strategii ale productiei agricole, avand in vedere cerintele pietei :

Cresterea productiei agricole prin marirea suprafetei ocupata de anumite plante. In
Romania, in ultimii ani a crescut suprafata ocupata cu floarea soarelui, orzoaica pt bere,
culturi energetice si intr-o masura mica vita de vie ( soiuri nobile ), pomi fructiferi, fructe
perisabile ( ciresi, capsuni, zmeur, afin ), plante medicinale pentru destinatia suplimente
alimentare, plante pentru industria farmaceutica, pentru cosmetica.
Intensivizarea productiei agricole consta in marirea productiei la unitatea de suprafata si
se practica in culturi intensive de legume ( culturi pe hidroponica, in sere la tomate,
castraveti, ardei, vinete ) plantatii superintensive de pomi fructiferi la distante mici intre
pom pe rand ( ex. la mar, par, cires ) la culturile de camp se practica tehnologii intensive
in exploatatii agricole care gestioneaza suprafete mari de teren in care tehnologia de
cultura se stabileste pe baza de diagnostic cultural iar lucrarile de ingrijire se efectueaza
pe faze de vegetatie pentru a reduce efectul factorilor limitativi. In acest caz la culturile
de camp se pot obtine productii de peste 7 tone la grau, peste 10 tone la porumb, peste 3
tone la rapita, floarea soarelui sau peste 50 tone la cartof.
Tehnologia de cultura la grau
Cultura graului prezinta interes mondial datorita compozitiei chimice si utilizarilor
diverse. Compozitia chimica asigura un raport de 1 : 5 intre glucide si substantele proteice in
detaliu in compozitia chimica se regasesc : hidrati de carbon ( 64 72 % ), proteine ( 12 17
% ), celuloza ( 6 - 8 % ), pentozani ( dau culoarea aramie a cojii la paine ), saruri minerale
( fosfot, potasiu, calciu, sodiu, sulf, zinc, mangan, fier, clor, iod, cupru, siliciu ), vitamine
( hidrosolubile B1, B2, B3, B5, B6, B9, H, I, PP, liposolubile A, D, E, K, enzime
( digestie ), fitohormoni.
Utilizarile graului sunt multiple si variate :
- morarit si panificatie
- produse de patiserie
- produse de cofetarie
- bauturi carbogazoase
- preparate din carne ( care contin amidon, cu rol gelifiant )
- fabricarea amidonului
- fabricarea glutenului alimentar
- alcool alimentar
- biocombustibil - bioetanol
- furajarea animalelor
- productia secundara se foloseste pentru asternut in grajduri, fabricarea celulozei,
brichetare pt centrale termice, compost, ingrasamant organic,

Importanta agronomica :
- asigura mentinerea cursului la nivel national
- plastiticarea ecologica ridicata
- capacitatea de productie si constanta productiilor

Raspandire suprafete si productii

Graul se cultiva in peste 100 de tari pe o suprafata de 208 230 mil Ha, se face de la 65
grade lat. nordica in Norvegia pana la 45 grade lat. sudica in Argentina si pana la 3700 m
altitudine in Peru.
Productia mondiala 608 659 mil tone, schimbul comercial anual 80 190 mil tone,
evolutia pretului 181 333 Euro / tone in anul 2003, in anul 2012 248 E/tona.
Mari producatori :
- UE 145 mil tone
- China 102 mil tone
- India 79 mil tone
- Rusia 63 mil tone
- USA 59 mil tone
- Australia 23 mil tone
- Canada 21 mil tone
- Pachistan 12 mil tone
- Argentina 11 mil tone
- Turcia 10 mil tone
 - Romania 7,75 mil tone

Mari exportatori:
- Usa 29 mil tone
- UE 15 mil tone
- Canada
- Australia
- Argentina

Biologia graului

Perioada de vegetatie la grau se deruleaza in intervalul octombrie iulie si cuprinde 2

etape :
Etapa vegetativa se deruleaza de regula pana la venirea iernii si cuprinde mai multe faze de
vegetatie : germinatia, inradacinarea, rasarirea, infratirea.
Etapa generativa se deruleaza incepand cu desprimavararea pana la recoltare si cuprinde
mai multe faze de vegetatie : alungirea paiului, aparitia ultimei frunze, burduf, inspicat, inflorire,
polenizare, fecundare, formarea si umplerea bobului, maturitate, postmaturatia.

Pe baza fazelor de vegetatie s-a realizat codificarea vegetatiei la nivel international, zecimal sau
numeric.
Ex. Feeks, zadox, chang, baggiolini,

Trecerea de la etapa vegetativa la etapa generativa se realizeaa in faza spic la un 1 cm, moment
in care tulpina pierde capacitatea de a produce frunze si devine capabila sa produca spic.
Trecerea la etapa germinativa se numeste punct de viraj si se produce dupa perioada de
vernalizare in care se satisface necesarul de frig in urma unor socuri termice.

Cerinte ecologice

Temperatura minima de germinatie + 1 grad.

Temperatura optima + 20 grade
Suma gradelor de temperatura pentru rasarire 140 grade
Suma gradelor pentru infratire peste 450 grade
In timpul iernii pana la 25 grade

Pe faze de vegetatie cerintele fata de temperatura sunt :

germinatie 10-20 grade,
rasarire 10-15 grade,
inceputul alungirii paiului 15 grade,
inflorire polenizare fecundare 16 24 grade,
formarea boabelor 20-24 grade
Temperaturile maxime peste 30 grade influenteaza nefavorabil formarea si umplerea boabelor si
are ca efect aparitia boabelor si stave.
 Graul

Graul are plasticitate ecologica ridicata.

Pt productii minime are nevoie de cel putin 225 ml precipitatii iar pt productii maxime
are nevoie de 600 ml precipitatii bine repartizate.
Cerintele maxime pt umiditate se inregistreaza in fazele semanat, rasarire, infratire pt
instalarea culturii si asigurarea conditiilor de vegetatie vitrege din timpul iernii.
Cerinte maxime se realizeaza si la alungirea paiului, aparitia spicului, formarea si
umplerea boabelor, interval in care graul realizeaza 95% din biomasa totala intr-un interval de 60
de zile ( calendaristic de la jumatatea lunii aprilie pana spre jumatatea lunii iunie ).
Deficitul de umiditate dupa semanat pana la venirea iernii influenteaza nefavorabil
densitatea si infratirea plantelor, deficitul de umiditate la reluarea vegetatiei in primavara
afecteaza numarul de spice recoltabile si componentele de productie ale spicului asociat cu
temperaturile ridicate, deficitul afecteaza marimea boabelor, masa o mie de boabe si calitatea
recoltei.

Cerintele pentru sol

Este pretentios fata de sol si prefera solul cu fertilitate naturala ridicata cu regim
aerohidric favorabil care inmagazineaza apa din precipitatii cu Ph 6,8 7,4 cum ar fi
cernoziomuri, soluri balane, soluri aluviale.
Datorita suprafetei mari de grau intra in discutie soluri mai putin favorabile care necesita
intervetii pedoameliorative prin aplicare de ingrasaminte, amendamente, si rotatia culturilor.

Zone de cultura

Zona foarte favorabila cuprinde suprafete intinse in arealul de campie situat in vestul
tarii ( jud. Timis, Arad, Bihor ) dar si in Campia Olteniei, Munteniei, Baraganului ( jud. limitrofe
Dunarii ), suprafete mici in Campia Moldovei si Campia Transilvaniei.
In aceste zone factorii limitativi sunt reprezentati de deficitul de precipitatii, repartitia
precipitatiilor in perioada elaborarii componentelor de productie.
Zona favorabila este situata in continuarea zonei foarte favorabile spre interiorul tarii pe
soluri mai putin fertile.
Zona putin favorabila cuprinde soluri cu fertilitate scazuta, cu Ph alcalin, hidromorfe
sau cu exces de precipitatii.

Tehnologia de cultura la grau

Cuprinde o succesiune de interventii tehnologice in functie de diagnosticul cultural si

cerintele plantelor.
Plante premergatoare pt grau :
foarte bune premergatoare sunt considerate plantele care se recolteaza vara, lasa solul
bogat in elemente nutritive si permit lucrarile solului si acumularea pana la semanatul
graului. In aceasta categorie se incadreaza : mazarea, fasolea, rapita, mustarul, cartofii de
vara, pepenii verzi, unele plante furajere.
 Suprafetele cultivate cu aceste plante nu depaseste 300 mii Ha, din aceasta cauza graul
revine dupa plante bune premergatoare cum ar fi :floarea soarelui, soia, sfecla, cartof, si
hibrizi de porumb care se recolteaza la inceputul lunii septembrie.
Aceste plante prezinta dezavantajul :
- lasa cantitati mari de resturi vegetale
- solul este saracit in apa si elemente de nutritie
- lucrarile solului se fac cu dificultate
- se poate intarzia semanatul graului
In aceste conditii sunt necesare lucrari suplimentare pt pregatirea solului iar uneori se
mareste densitatea de semanat, pt a evita aceste inconveniente se poate practica monocultura dar
nu mai mult de un an si la graul pt consum.
Nu se recomanda cultura graului in monocultura in cazul infestarii cu agenti patogeni malura
graului sau fuzarioza graului.
Nu se cultiva graul dupa sorg, mei sau hibrizi tardivi de porumb.

Lucrarile solului

Se fac diferentiat in functie de planta premergatoare, umiditatea solului, momentul eliberarii

terenului. Succesiunea lucrarilor este urmatoarea :
1. dezmiristitul lucrare cu grapa cu discuri si are rolul de maruntire a resturilor vegetale,
afanare superficiala a solului, conservarea apei, germinatia semintelor de buruieni. Se efectueaza
perpendicular pe directia randurilor sau pe diagonala solei.
2. aratura se efectueaza la adancimea 18-22 cm si are ca scop afanarea solului, incorporarea
resturilor vegetale, asigurarea conditiilor pt a acumularea apei si dezvoltarea sistemului radicular,
daca solul este uscat rezulta o aratura bolovanoasa care necesita interventii suplimentare pt
maruntire, nivelare, asezare ; daca solul este prea umed rezulta curele care dupa uscare sunt
imposibil de maruntit, din aceasta cauza aratura optima se efectueaza pe sol zvantat ; se prefera
un plug reversibil pt a rezulta o uniformitate in adancime si o nivelare la suprafata.
Daca umiditatea solului nu permite efectuarea araturii se poate renunta la aceasta lucrare in cazul
solelor care nu prezinta resturi vegetale iar mobilizarea solului se v-a realiza cu o grapa cu
discuri grele care are productivitate mare iar afanarea solului se realizeaza pe adancimea 8-12
cm.
3. discuit aratura are scopul de maruntire, nivelare, asezare si conservarea apei si se efectueaza
obligatoriu in cazul araturii de vara sau de toamna.
4. pregatirea patului germinativ se realizeaza cu un combinator si are scopul de maruntire,
nivelare, asezare a solului pana la adancimea de semanat.

Fertilizarea la grau

Strategia de fertilizare la grau are ca scop :

- stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice
- fractionarea tipurilor de ingrasaminte pe faze de vegetatie
- nutritia echilibrata a plantelor
- cresterea coeficientului de utilizare a ingrasamintelor si a eficientei economice
- asigurarea calitatii recoltei
 - protectia mediului ambiant, a securitatii si sigurantei alimentului

Stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice se face dupa metoda bilantului.

Ex.
Doza de azot ( kg/ha ) este data de recolta planificata * consumul specific de azot pt o tona de
boabe si recolta de paie aferenta azotul provenit din gunoiul de grajd azotul furnizat de sol +
- azotul furnizat de planta premergatoare

Doza de azot este cuprinsa intre 90 si 160 kg / ha .

Consumul specific are valoarea 23 33 kg azot / tona grau
Azotul furnizat de gunoiul de grajd are valoarea 1,5 kg azot / tona de gunoi aplicata sau 1 kg
azot / tona de gunoi plicat la planta premergatoare graului sau 0,5 kg azot / tona de gunoi aplicat
la planta antepremergatoare graului .
Azotul furnizat de sol are valoarea :
40 kg / ha ( cernoziomuri )
20 kg / ha ( soluri brun roscate )

Azotul furnizat de planta premergatoare are valoarea:

- 40 kg / ha dupa mazare si fasole
+ 20 kg / ha dupa plante care lasa multe resturi vegetale ( fl. soarelui, porumb )

Fractionarea dozelor se face pe faze de vegetatie, dupa foarte bune premergatoare nu se plica
azot in toamna.
Dupa alte plante de cultura se aplica 30 % din doza la pregatirea patului germinativ sau dupa
semanat.

In primavara la reluarea vegetatiei cand temperatura depaseste + 5 grade se aplica 40 % din doza.
Calendaristic luna martie.

Diferenta se aplica la jumatatea lungirii paiului. ( cand talia plantelor are 30 40 cm )

Calendaristic luna sf aprilie, inceput mai.

Pt corectarea deficientelor de nutritie se poate interveni cu fertilizari foliare. Se pot aplica 2-3
fertilizari foliare in fazele jumatatea alungirii paiului, inspicat sau formarea bobului folosind unul
din produsele :
- Nutrivit
- Nutrileaf
- Polyfeed
In doza de 2,5 kg / ha tratament.

Ingrasamintele cu fosfor se aplica ca ingrasaminte simple sau complexe in doza de 80 120

kg / ha, de regula inainte de arat deoarece au solubilitate si mobilitate redusa.
Ingrasamintele cu potasiu se aplica in doze de 60-90 kg / ha ca ingrasaminte simple sau
complexe in acelasi timp cu fosforul.
Ingrasamintele organice se aplica in doze de 20-30 tone / ha inainte de arat.

Fertilizarea

Fertilizarea minerala se poate completa cu fertilizarea foliara, se pot aplica 1-3

tratamente asociate cu combaterea bolilor si daunatorilor in fazele jumatatea alungirii paiului,
aparitia ultimei frunze, inspicat folosind unul din produsele : Cropmax green / blue / orange /
gold; Nutrileaf / Nutrivi / Polyfeed. In doza de 2,5 l pe tratament.

Samanta si semanatul la grau

Se foloseste samanta certificata apartinand soiului zonat pt o anumita destinatie, categoria

biologica C1 sau C2 cu puritatea fizica minim 98 %, germinatia minim 85 %, MMB > 40 g.
Obligatoriu se fac tratamente pt combaterea agentilor patogeni cum ar fi :
tiletia produce malura
eryziphe produce fainare
septoria produce septorioza
fusarium produce fuzarioza
ustilago produce taciuni
Se poate utiliza unul din produsele:
-Vitavx
-Celestar
-Qunto-duo
-Fademorf
-Dayleton
In dona de 2 kg / tona de samanta .

In cazul monoculturii se foloseste un insectofungicid.

Daunatori:
zabrus tenebriodes
agriotes ssp
oscinela frit
maetiola destructor

Insecticide:
vitalin
tiranetox
quinodintox
tonic plus
yunda quatro
In doza de 2,5 kg / tona samanta

Epoca de semanat 25 septembrie 15 octombrie

Daca nu se incadreaza in epoca optima se poate prelungi semanatul pana spre 25 octombrie cu
riscul diminuarii productiei de boabe.
Densitatea de semanat are ca scop obtinerea la recoltare a 450-500 spice recoltabile pe m2.

Norma de semanat se stabileste in functie de epoca / umiditatea solului / pregatirea patului

germinativ.
450-600 boabe germinabile pe metru patrat.

Procentul de rasarire in camp in conditii optime ajunge la 75-80 %.

Scheme de semanat
- distanta intre randuri 12,5 cm dar exista semenatori la care distanta poate fi intre 10 si 18
cm.
- adancimea de semanat 4 -5 cm
- agregatul pt semanat este un tractor + semanatoare de tipul SUP29 sau SUP48 sau
SPP29.
- Cantitatea de samanta la Ha 200 250 kg / ha
- Se practica semanari cu culoare tehnologice pt accesul utilajelor folosite la tratamente in
vegetatie, distanta dintre carari este egala cu encartamentul tractorului
- Distanta intre culoarele tehnologice este egala cu latimea utilajelor pt erbicidat si
tratamente fitosanitare 12 14 16 18 24 m
- Culoarele tehnologice se realizeaza prin inchiderea distribuitorilor pe directia rotilor
tractorului
- In cazul tratamentelor avio ( cu avionul ) distanta intre culoarele tehnologice este de 30
40 m

Lucrari de ingrijire

Au ca scop combaterea buruienilor / bolilor / daunatoriulor.

Combaterea buruienilor se realizeaza prin rotatia culturilor , lucrari agrotehnice ,

aplicarea erbicidelor.
Buruienile existente in lanul de grau au ca efect competitia pt apa si elemente de nutritie
si contribuie la reducerea productiei de la 20 pana la 60 %.
Pt buruienile dicotiledonate sensibile se recomanda unul din produsele :
- DMA 6
- Dicopur
- SDMA33
- Mistral
In doza de 1,5 L / ha
Pt buruienile dicotiledonate rezistente se recomanda unul din produsele :
- Esteron
- Oltisan
- Icedin forte
- Sansac
- Mustang
 - Puma super
- Gran star
- Glean
In doza de la 1 L / Ha 0,5 L / ha 20 sau 40 g / ha
Momentul aplicarii erbicidelor cu inceputul alungirii paiului pana la formarea primului
internod , aplicate mai tarziu au ca efect sterilitatea spicului , se acorda atentie catintatii de
solutie la hectar 200 300 L sol / ha , vitezei vantului < 2,5 m / s , aplicarea in zile insorite dupa
ce s-a ridicat roua.

Buruienile monodicotiledonate nu pun probleme in conditiile din Romania, exita 2

buruieni :
- Apera spica verti
- Avena fatua
Care sunt prezente in zonele colinare, iar pt combatere se poate utiliza Secator super
pana la aparitia ultimei frunze sau in toamna

Combaterea bolilor foliare se face la avertizare cand frecventa si intensitatea atacului

depaseste 25 % din suprafata frunzelor.
Se poate utiliza unul din produsele :
acanto plus
bumper
archer
tango
orius
osiris
alert
In doza de 0,5 0,7 L / ha

Combaterea daunatorilor se face la avertizare avand in vedere pragul economic de daunare ( PED
) adica nr daunatori / m 2 . Se acorda atentie urmatorilor daunatori :
In toamna
Afide - rophalosipum
Muste ostinela, mectiola
In primavara
Plosnite eurygaste, aelia
Gandac balos lema melanopa
Viermele rosu al paiului haplodiposis marginata

Pt combaterea daunatorilor se poate utiliza unul din produsele :

- actara
- calypso
- decis
- karatezeon
- pastac
- supersect
In doza de 0,1 0,3 L / ha.

Irigarea culturii are ca scop aprovizionarea cu apa in fazele critice, sunt foarte eficiente udarile
de rasarire in toamnele secetoase 250 / 300 L / ha.
Perioada critica pt apa corespunde cu alungirea paiului, inspicat, formarea si umplerea boabelor.
In aceasta perioada sunt necesare 2-3 udari folosint norme de udaro 400 700 m cubi / ha.
Aplicarea udarilor se poate face cu diferite instalatii de udare cum ar fi :
- IIAM 300
- IATF 300
- IAP 300
- IADF 300

Recoltarea se face la maturitatea deplina cand umiditatea boabelor a scazut sub 16 %. Se

folosesc combine autopropulsate. ( New Hollande , John Deer , C110 ) , e acorda atentie
reglajelor pt a evita pierderea de boabe prin scuturare sau spargerea boabelor in acest caz turatia
batatorului se regleaza la 600 RPM dimineata 450 RPM dupa ora 12. ( se recolteaza in IUNIE )

Se are in vedere viteza de transport spre unitatile de receptionare pt a asigura fluxul de lucru al
combinelor.
O atentie deosebita se acorda gestionarii paielor, exista posibilitatea tocarii de catre combina in
cazul utilizarii ca fertilizant organic sau balotarea in cazul valorificarii in industria celulozei si
hartiei sau brichetarea in cazul folosirii drept combustibil.

Calendaristic recoltarea incepe la jumatatea lunii iunie in anii secetosi si se incheie pana la
inceputul lunii august.

Porumbul

Importanta culturii este data de compozitia chimica, destinatia recoltei, plastiticatea ecologica,
productivitatea ridicata, mecanizarea integrala, economia culturii, importanta sociala.

Compozitia chimica (este comparabila cu graul)

predomina hidrati de carbon 64-72 %
celuloza 8-12 %
proteine 8-12 %
lipide 2,5 %
saruri minerale 2,5 %
vitamine
enzime
hormoni de crestere

Destinatia recoltei
5 % este folosita in alimentatie umana ( mamaliga, fulgi de porumb, pufuleti, porumb fiert,
porumb copt, conserve, pop corn )
15 % din productia mondiala intra pe filiera industriala pt fabricarea amidonului, uleiuri, alcool,
gluten,
80 % se foloseste in furajarea animalelor sau in retete de nutreturi combinate.

Plasticitatea ecologica
Se cultiva in sud pana la Noua Zeelanda iar in nord pana in Suedia pt producerea de siloz.
Porumbul se caracterizeaza prin productivitate ridicata si consanta productiei, realizand productii
de boabe de 3 5 7 sau peste 10 t de boabe pe hectar.

Poate fi o cultura integral mecanizata, are un pret bun de valorificare a recoltei.

120 mil
20 mil

Porumb, particularitati ecologice

Porumbul este o planta termofila.

- temp min. 10 grade C
- temp optima. 25 grade C

Pe faze de germinatie:
In luna mai 16-19 grade C
In luna iunie 19 21 grade C
In luna iulieaugust 21 23 grade C
In septembrie 19 - 16 grade C
In octombrie 11 grade C

Suma unitatilor termice utile ( suma temperaturilor mai mari de 10 grade C de la semanat
la recoltare este diferita in functie de precocitatea hibridului si zona de cultura )
 Pentru hibrizii tardivi suma unitatilor termice utile trebuie sa fie mai mare de 1600.
Pentru hibrizii mijlocii suma unitatilor termice utile trebuie sa fie cuprinsa intre 1200
1500.
Pentru hibrizii timpurii suma unitatilor termice utile este cuprinsa intre 1000 1200.
Temperaturile negative sub 2 grade C care apar dupa rasarire sau in cazul brumelor
timpurii distrug plantele. In lunile de vara temperaturile > 35grade C au ca efect sterilitatea
polenului si aparitia stiuletilor incomplet acoperiti de boabe.

Cerintele pentru umiditate

Porumbul raspunde favorabil in cazul rezervei de apa din sol sau in cazul precipitatiilor
repartizate pe faze de vegetatie. Dupa semanat are nevoie de cantitati mici de apa, seceta dupa
rasarire obliga plantele sa isi dezvolte sistemul radicular in profunzime, palierul hidric pentru apa
corespunde cu aparitia ultimelor frunze pana la maturitatea in lapte ( sfarsit iunie jumatatea
lunii august ).
Pe perioada de vegetatie repartitia optima a precipitatiilor este urmatoarea :
in mai 40-60 mm
in iunie 60-80 mm
in iulie si august 80-120 mm
in septembrie 40 mm
Deficitul de umiditate afecteaza considerabil componentele de productie si calitatea recoltei (
ex. Anul 2012 )
Consumul specific de apa are valori intre 225-450 mm in functie de productivitatea
hibridului.

Cerinte fata de sol

Prefera soluri profunde cu regim aerohidric favorabil, permeabile, care sa permita

explorarea sistemului radicular ( 6 m cubi pe planta ), cele mai favorabile sunt solurile aluviale,
cernoziomuri, soluri balane, soluri brun-roscate de padure.

Biologia porumbului

Perioada de vegetatie cuprinde o succesiune de faze de la semanat pana la maturitate.

Faza 0 cuprinde intervalul de la semanat la rasarire si exista riscul afectarii densitatii dat.
deficitului de umiditate, semanatului prea timpuriu, excesului de umiditate sau atacul
unor daunatori ( viermi sarma agriotes ).
Faza 0,5 1 corespunde cu aparitia a 2 4 frunze si dureaza 2 sapt. dupa rasarire, exista
risc de brume tarzii sau atac de tanymecus ( ratisoara porumbului ).
Faza 1,5 2 corespunde cu aparitia a 4 6 frunze si corespunde fazei optime pentru
combaterea buruienilor pe cale chimica ( erbicide ) sau prin lucrari mecanice.
Faza 2,5 3 corespunde cu 6 8 frunze si este necesara ultima interventie de prasit
mecanic si fertilizare cu azot .
Faza 3,5 4 corespunde cu 8 10 frunze iar talia plantelor depaseste 1 m.
Faza 5 corespunde cu 10 12 frunze.
Faza 6 corespunde cu aparitia ultimelor frunze si incepe faza critica pentru apa.
 Faza 7 corespunde cu aparitia matasii, polenizare si fecundare.
Faza 8 corespunde cu formarea si umplerea boabelor .
Faza 9 corespunde cu maturitatea in lapte .
Faza 10 corespunde cu maturitatea in ceara.
Faza 11 corespunde cu maturitatea deplina cand poate incepe recoltarea manuala.

Tipuri de hibrizi

La porumb s-a generalizat cultura hibrizilor, exista in cultura:

Hibrizi simpli obtinuti prin incrucisarea a doua linii consangvinizate.
Hibrizi dubli obtinuti prin incrucisarea a doi hibrizi simpli
Hibrizi triliniari obtinuti dintr-un hibrid simplu si o linie consangvinizata
Sortimentul de hibrizi dupa plasificarea FAO couprinde:
hibrizi extratimpurii din grupa 100-200
hibrizi timpurii din grupa 200-300
hibrizi semitimpurii din grupa 300-400
hibrizi semitardivi din grupa 400-500
hibrizi tardivi din grupa 500-600
hibrizi foarte tardivi > 600

In functie de precocitate hibrizii sunt zonati pe areale geografice in functie de suma unitatilor
termice utile.

Tehnologia de cultura

Cuprinde o succesiune de interventii tehnologice:

1. asolamentul si rotatia porumbul intra in rotatie de 3 4 ani cu plantele de cultura din
exploatatia agricola cum ar fi floarea soarelui, cereale paioase, rapita, cartof, sfecla pt
zahar, plante furajere. Se poate cultiva in monocultura cu conditia rezolvarii problemei
buruienilor, aprovizionarii cu apa, si aplicarii ingrasamintelor.
2. sistemul de fertilizare porumbul consuma cantitati mari de elemente de nutritie
deoarece realizeaza productii mari de biomasa totala, pt o productie de 6 10 t de boabe
si o biomasa totala de 10 20 t / ha, porumbul consuma 14-28 kg azot pe tona de boabe
si productia aferenta de resturi vegetale.
Doza de azot se stabileste dupa metoda bilantului : se ia in consideratie productia
planificata, consumul specific, tipul de sol, cantitatea de precipitatii, sistemul de fertilizare
practicat in anii anteriori. Doza de azot este cuprinsa intre 80 si 250 kg substanta activa pe
Ha.
Doza rezultata in calcul se fractioneaza astfel : 30 % la pregatirea patului germinativ sau
semanat, diferenta se aplica in vegetatie odata cu prasila mecanica.
Ingrasamintele cu fosfor se aplica in doza de 80 120 kg / Ha si se aplica inainte de arat
sau o data cu semanatul ca ingrasamant complex deoarece are solubilitate si mobilitate
redusa.
Ingrasamintele cu potasiu se aplica odata cu fosforul 120 180 kg / ha, in vegetatie se
poate interveni cu fertilizare foliara cand frunzele plantelor ocupa spatiul dintre randuri.
 Ingrasamintele organice se aplica in doza de 30-40 t / ha inainte de arat.
3. samanta si semanatul la porumb se foloseste samanta din generatia F1 la care indicii de
calitate sunt puritatea fizica > 98%, germinatia >85%, MMB mare. Tratamente la
samanta obligatoriu se fac tratamente pentru agentii patogeni si daunatori, se poate
utiliza unul din produsele:
seedox 10L / t
semafor 5L / t
cruiser 5L / t
promet 28L / t
Tratamentul la samanta se face cu putin timp inainte de semanat, dupa intocmirea
documentelor de cumparare deoarece substantele utilizate sunt volatile si afecteaza
germinatia semintelor
Epoca de semanat incepe cand in sol s-a realizat temperatura 10 grade C timp de 3 zile
consecutiv iar vremea este in incalzire. Calendaristic jumatatea lunii aprilie pana la
inceputul lunii mai.
Densitatea la semanat este diferita in functie de hibrid, aprovizionarea cu apa si
elemente de nutritie si are valori intre 40.000 pl recoltate / ha pt hibrizi tardivi, 50.000 pl
recoltate / ha pt hibrizii mijlocii, 60.000 pl recoltate / ha pt hibrizii timpurii.
Scheme de semanat se practica distanta intre randuri 70 cm, si 28-35 cm intre plante
pe rand. Adancimea de semanat 4-5 cm. Semanatori folosite pot fi : SPC 6-8-9-12, sau SPP 6-8-
9-12.
Cantitatea de samanta la hectar este cuprinsa intre 10-30 kg.
4. lucrari de intretinere la porumb au ca scop combaterea buruienilor, irigarea culturii si
uneori combaterea daunatorilor. Combaterea buruienilor are ca scop eliminarea
competitiei pt a apa si elemente de nutritie. Se practica mai multe metode de combatere
cum ar fi : asolamentul, lucrarile solului, lucrari manuale, lucrari mecanice, combaterea
chimica. Datorita competitiei cu buruienile, competitia se reduce de la 20 pana la 80 %,
cea mai eficienta este combaterea chimica care necesita folosirea erbicidelor.
Exista substante active si produse comerciale pt a combate intreg spectrul de buruieni
intalnite in lanul de porumb.
Momente de aplicare :
inainte de semanat cu incorporare deoarece substantele active sunt volatile,
eficacitatea acestor produse este redusa deoarece este corelata cu viteza vantului,
umiditatea solului si incorporarea imediata .
dupa semanat si inainte de rasarire se pot aplica substante active si produse
comerciale care blocheaza germinatia si rasarirea semintelor de buruieni, in acest caz
solutia de erbicitat nu se incorporeaza iar eficacitatea este corelata cu umiditatea
solului.
Cea mai eficace combatere se realizeaza in vegetatie, situatie in care alegerea erbicidului
se face in functie de sortimentul de buruieni existent in lanul de porumb. Pt buruieni
dicotiledonate anuale si perene se poate utiliza unul din produsele:
- buctril universal 1l/ha
- esteron 1l/ha
- sansac 1l/ha
- oltisan 1l/ha
- dicopur 1l/ha
 - mustang 0,5 l/ha
Pt monodicotiledonate anuale si perene se foloseste:
- mistral 1l/ha
- titus 40 g/ha
- equip 2-2,5 l/ha
- nicosulfuron 2l/ha
-

Combaterea buruienilor la porumb

Pt combaterea buruienilor la porumb se poate apela la mijloace mecanice, se practica :

Grapatul pe directia randurilor inainte de rasarit folosind o grapa cu colti orientate inapoi.
Lucrarea cu grapa / sapa rotativa se practica dupa rasarire pt distrugerea buruienilor
dintre randuri, pt eficacitatea lucrarii se acorda atentie momentului de executie: pe vreme
insorita, teren zvantat, dupa ridicarea umiditatii produse de roua, se lucreaza cu viteza
mare pt a disloca buruienile.
Lucrari ale solului:
Prasitul mecanic se efectueaza din faza 5-6 frunze pana cand talia plantelor ajunge la 60-
70 cm, se pot efectua 2-3 prasile mecanice la intervale de 10-14 zile.
Prasila manuala pe suprafete mici sau selectiv.
Irigarea culturii se practica in perioada critica pt apa cu scopul de a mentine umiditatea
solului la peste 50% din intervalul umiditatii active pe adancimea pana la 70 cm. Sunt
necesare 3-5 udari folosind norme de 500-700 m cubi / ha si pe udare. Se utilizeaza
echipamentele de udare din dotare cum ar fi : IAP 300, IATF 300, IADF 300.
Recoltarea se poate face mecanizat sau manual sub forma de boabe sau stiuleti depanusati
( se face cu o combina echipata cu culegator de stiuleti si echipament de depanusare, in
intervalul cand umiditatea boabelor este intre 30-26% sau recoltarea sub forma de boabe
folosind o combina echipata cu culegator de stiuleti, echipament de depanusare plus
batoza in intervalul cand umiditatea boabelor are valori intre 25 pana spre 20 % in acest
caz se iau masuri de reducere a umiditatii boabelor pana la 15 % inainte de depozitare),
Dupa recoltare, resturile vegetale pot fi colectate in cazul valorificarii in zootehnie sau
resturile vegetale raman pe teren si este necesara o lucrare ulterioara.

Cultura succesiva se practica dupa plante care se recolteaza vara ( rapita, orz, borceag ) in acest
caz se folosesc hibrizi timpurii cu perioada de vegetatie de 100 zile.
Tehbologia de cultura este simplificata se seamana direct in miriste folosint un echipament
numit MCSN, in acest caz densitatea este 70.000 boabe germinabile pe Ha, combaterea
buruienilor se realizeaza cu erbicide aplicate in vegetatie si selective de tip SDMA = 2,4 D pt
buruieni dicotiledonate si un erbicid standard pt monodicotiledonate cum ar fi MISTRAL sau
EQUIP.
Se acorda atentie deosebita aplicarii udarilor deoarece perioada de vegetatie corespunde cu
seceta de vara.

Floarea soarelui
Importanta culturii este data de compozitia chimica si utilizarile recoltei.
Compozitia chimica este completa, miezul semintei are valoarea calorica 620 Cal/100 g daca nu
sunt prajite. In compozitia chimica :
predomina lipidele 45-55 % si sunt reprezentate de acizi grasi saturati si nesaturati
hidrati de carbon 18-24 %
apa 7 %
saruri minerale 2,5 % ( fier, magneziu etc)
Vitamine ( A, D, E, K etc)
Enzime
Fitohormoni

Utilizari :
-fabricarea uleiului alimentar si rezulta un produs secundar care se numeste rot si care intra in
compozitia unor produse alimentare de cofetarie si patesarie.

Avantaje:
Are plasticitate ecologica
Mecanizarea integrala a culturii
Capacitatea mare a culturii
Buna premergatoare pt cereale paioase
Dezavantaje:
Are multe boli
Nu poate reveni

Raspandire/suprafete/productii
Ocupa peste 21 mil. Ha iar cele mai mari suprafete se intalnesc in Rusia, Ucraina.

Productia medie mondiala 1100 kg / ha iar productia mondiala este in jur de 25-28 mil tone.

Fertilitatea la floarea soarelui

Floarea soarelui consuma cantitati mari de elemente nutritive provenite din sol sau din
ingrasaminte chimice, o buna parte din acestea se returneaza solului odata cu productia
secundara.

Consumul specific de elemente nutritive pt 1000 kg seminte si productia secundara aferenta

este :
18-25 kg azot
17-34 kg fosfor
11-28 kg potasiu
La care se adauga 11 kg calciu, 17 kg magneziu
La o biomasa totala de 10-11 tone / ha productia de boabe are valoarea 2-3 tone.

Ingrasamintele cu azot se stabilesc prin metoda bilantului si au ca efect plante

viguroase, calatidii mari si un procent ridicat de flori fertile.
Dozele de azot au valori de la 90 la 140 kg/ha si se fractioneaza 30 % la pregatirea
patului germinativ sau odata cu semanatul si 70 % in vegetatie concomitent cu prasila 2
mecanica avand echipamentul de fertilizare montat pe cultivator.
Deficitul de azot are ca efect:
vigoare redusa a plantelor
calatidii mici
procent mare de seminte seci
frangerea tulpinilor

Ingrasamintele cu fosfor contribuie la cresterea productiei de seminte si a procentului de

ulei, se aplica in doza de 80-160 kg/ha si se aplica la efectuarea araturii ca ingrasamant simplu
sau la pregatirea patului germinativ ca ingrasamant complex.
Ingrasamintele cu potasiu se aplica odata cu fosforul in doze de 120-160 kg/ha ca
ingrasamant simplu sau complex. Potasiul mareste rezistenta la boli, seceta, temperaturi ridicate.
Fertilizarea chimica se completeaza cu fertilizare foliara in vegetatie dupa ce frunzele
acopera 70 % din suprafata solului, se utilizeaza unul din produsele Crop, Max Gold etc.

In anumite situatii pe frunze se manifesta carente de bor si molibden. In aceste situatii se

recomanda tratamente foliare cu microelemente si au ca efect cresterea procentului de seminte cu
miez pe calatidiu si marirea semintelor.

Infiintarea unei plantatii pomicole

Se practica diferite sisteme de cultura:
1. Sistemul clasic ( cel mai raspandit in gospodariile populatiei sau in cazul
plantatiilor amplasate pe terenuri accidentate, in acest caz se utilizeaza
specii pomicole cu crestere viguroasa, cu distante mari intre randuri si intre
pomi pe rand cu densitatea 100 150 pomi / ha , care ajung la talia de pana
la 10 m, cu productii 10-20 t / ha, cu fructe fara valoare comerciala care se
utilizeaza pt consum propriu sau pt procesare traditionala )
2. Sistem intensiv ( se caracterizeaza prin distante intre randuri de 3-4 sau 5 m,
in functie de specie, si intre pomi pe rand de 1,5 4 m, talia pomilor max. 2,5
m, densitatea pana la 450 pomi / ha, lucrarile de taiere reglarea fructelor
recoltare si calibrare se face de la sol. Se obtin productii de 25 40 t / ha In
functie de specie, intra in productie incepand cu anul 4-5 si se recupereaza
investitia in 7 ani de la intrarea pe rod )
3. Sistem superintensiv ( se caracterizeaza prin densitati mari 1250 2550 pomi
/ ha, distanta intre randuri 2,5 4 m , intre pomi 0,8-1,5 2 m , se practica in
cazul speciilor mar, par, cires, piersic, nectarin, gutui, cu ramuri fixate pe
sarme , plantatia intra pe rod din anul 3 sa obt 40-50 t/ha, recuperarea
investitiei 7 ani. Durata de exploatare 12-20 ani
Etapele infiintatii plantatiilor pomicole:
1. Alegerea terenului are in vedere pretabilitatea speicei pomicole si realizarea
unui conveier ( sortiment ) de specie si soiuri care asigura aprovizionarea cu
fructe in tot timpul anului
a. Se ia in considerare cerintele fata de conditiile climaticele pt a evita
riscul accidentelor aferente : brume, grindina
b. Cerintele fata de sol
2. Amenajarea terenului defrisarea vegetatiei lemnoase, desfundarea
terenului, nivelarea terenului, uniformizarea terenului , parcelarea terenului ,
terasarea terenului si trasarea retelei de drumuri.
a. Defrisarea vegetatiei lemnoase are ca scop exploatarea intensiva a
terenului deoarece plantatiile pomicole se amplaseaza pe terenuri
accidentate, in panta, improprii altor culturii.
b. Desfundarea terenului consta in afanarea profunda la adancimi de 60-
70 cm pt uniformizarea orizonturilor si asigurarea conditiilor de
instalare a sistemului radicular.
c. Nivelarea terenului are ca scop realizarea unei pante omogene, care sa
permita parcelarea, pichetarea si reteaua de drumuri
d. Terasarea terenului se practica pe terenuri cu panta mai mare de 12 %
pt a permite efectuarea lucrarilor mecanice in plantatie. Terasarea se
poate realiza cu terase plane, orizontale prevazute cu taluzuri inerbate
sau taluzuri betonate,.
e. Parcelarea consta in delimitarea unor parcele cu forma patrat sau
dreptunghi pe care se amplaseaza randurile de pomi. Lungimea optima
a randului 200-600 m in functie de modul de recoltare si preluare a
recoltei.
f. Trasarea retelei de drumuri asigura accesul mijloacelor mecanice pt
lucrarile solului, efectuarea tratamentelor si transportul recoltei.
g. Pichetarea consta in marcarea distantei intre randuri si intre pomi pe
rand si fixarea locului de plantare a pomilor fructiferi.

Plantatul pomilor fructiferi

Cuprinde 2 etape:
1. Sapatul gropilor : sapatul poate fi manual sau mecanic, dimensiunile gropilor
sunt in functie de varsta pomilor fructiferi, pt pomii proveniti din pepiniera cu
varsta de 1 an, in stadiu vergea, dimensiunile gropilor sunt 40 x 40 x 60. Pt
pomii cu varsta 2 ani avand coroana proiectata dimensiunile gropilor sunt 80
x 80 x 80 sau 100 x 100 x 100 in cazul nucului.
2. Plantatul propriu zis: la baza gropii se formeaza un musuroi cu pamantul
provenit din stratul superficial, se fixeaza pomul in zona centrala a gropii, se
adauga 5 kg de compost care acopera sistemul radicular, se continua adaos
de pamant, se taseaza, se uda cu 10 L pe fiecare pom si se formeaza un
musuroi cu pamant afanat. Dupa plantare pomii se fixeaza cu tutori ( suport
de sprijin ). Vergeaua se scurteaza la inaltimea 50-70 cm in functie de specie
si tipul coroanei.
 Lucrari de ingrijire in plantatia pomicola

Montarea sistemului de sprijin. ( sistemul de sprijin este diferentiat in

functie de specie si tipul coroanei, in plantatiile intensive se practica tutori
individuali pt fixarea axului coroanei sau spalier monoplan cu numar diferit de
sarme de sustinere p t dirijarea ramurilor pe directia randurilor, in primii
3 ani tutorii pot fi din bambus iar la inceputul fructificarii tutori mai vigurosi
din lemn de esente tari. Fixarea axului si a ramurilor se realizeaza cu clipsuri
elastice care sa permita dezvoltarea in grosime a ramurilor )
Montarea instalatiei de irigare. ( instalarea sistemului de irigatie permite
distributia uniforma a apei pentru fiecare pom prin picurare sau
microaspersie pentru a asigura dezvoltarea uniforma a pomilor fructiferi )
Intretinerea spatiului dintre randuri. ( se face in mod diferit in functie de
zona geografica si tipul plantatiei, in plantatiile moderne spatiul dintre randuri
se mentine inierbat deoarece asigura conservarea solului, reduce eroziunea
solului, permite accesul utilajelor pt efectuarea tratamentelor si accesul
lucratorilor pt reglarea incarcaturii de rod, culesul, sortarea si ambalarea
fructelor; spatiul dintre randuri se inierbeaza cu graminee perene cu talie
joasa, cum ar fi Lolium perene , Poa pratemsis , Festuca arminaceea, dar si
Trifolium repens. Spatiul de pe rand se poate intretine ca ogor negru prin
lucrari mecanice, manuale sau erbicidat, in plantatiile cu distante mici intre
pomi pe rand 1-1,5 m se practica mulcirea acoperirea cu folie de agrotextil -
)
Fertilizare. ( are ca scop nutritia diferentiata in cursul anului pentru a
asigura cresteri vegetative, dezvoltarea fructelor si diferentierea mugurilor
de rod )
Combaterea bolilor si daunatorilor. ( se face la avertizare, necesita
tratamente in vegetatie Rapanul marului, fainarea, podosphera leucotricha.
Dintre insecte se fac tratamente pentru gargarita florilor, anthonomus
pomorum, viermele merelor , afide ( aphis pruni ), omida defoliatoare / la
piersic este frecventa taphrina deforuaus ) pt combaterea folilor foliare se
poate utiliza: Topsin, Optimol, Dithane / pt combaterea daunatorilor se
folosesc metote preventive combinate cu metodele curative : metodele
curative constau in montarea unor capcane pe trunchi la inaltimea de 1 m de
la sol, inainte de caderea frunzelor. Metodele curative constau in tratamente
chimice folosind unul din produsele : Actellic, Karate Zeon, Decis, Supesect.
Deoarece la speciile precoce sunt necesari timpi mici de pauza se folosesc
capcane cu feromoni care se fixeaza in coroana pomilor si atrag masculii
inainte de imperechere.
Proiectia coroanelor. Se practica diverse tipuri de coroane in functie de
tipul plantatiei de ex. Piramida etajata cuprinde un trunchi cu inaltimea 1-1,3
m si un ax care prezinta 3 etaje la distante 70-100 cm si 3-4 sarpante pe etaj,
se practica la cires, mar, par, nuc. Palmeta oblica prezinta trunchi si 2-3 etaje
cu sarpante dispuse pe directia randului si fixate pe sarmele spalierulu se
practica la mar, cais, par. Coroana tip vas prezinta trunchi cu inaltimea 50-70
cm, cu un singur etaj de sarpante garnisite cu ramuri de rod, se practica la
piersic, nectarin, prun. Ax vertical prezinta un ax central fixat pe un tutore
si ramificatii laterale dispuse in spirala, se practica in plantatii intensive, talia
 pomilor 2,5 m, toate lucrarile se fac de la sol , se practica la mar, par,
nectarin. Fus vertical sau fus subtire prezinta un ax central in zig zag,
gernisit cu ramuri de fructificare, se practica plantatii intensive, talia 2 m,
specia mar si par. Solax prezinta un ax vertical cu ramuri orientate
descendent datorita greutatii fructelor, se practica in plantatii intensive la
mar. Tatura trellis prezinta trunchi si 2 ramificatii dispuse in V, garnisite cu
ramuri de rod, se practica la par.
Inrarirea fructelor.
Taieri de rodire si fructificare.