Sunteți pe pagina 1din 3
69 CONTROLUL CALITATII DEZINFECTIEI SI STERILIZARII Catitatea dezinfectiei se controleaza in 10—20% din focarele prelucrate de Centrul de Dezinfectie sau Centrul de Igiena si Epidemiologic. Se studiaza toate focarcle bolnavilor ‘cu dizenterie cronica si focarcle unde sunt purtatori ai agentilor febrelor tifoparatifoide pana la scoaterea lor din evident’. Se examineaz& lichidul de spaldtura recoltat de pe obiectele care joaca rol in trans- miterea infectiei. Spalaturile se efectueaza pana la 30—40 minute dupa dezinfectie. Cand pentru dezinfectie au fost utllizate substanje care contin clor, se umezeste tamponul eu solufie 1% de hiposulfit. La utilizarea lizolului si altor substanje se umezeste tamponul ‘numa cu api de robinet sterila Dezinfectia este considerata suficient&, daca In toate probele lipseste cresterea coliformilor gi a S. aureus. In spitale, maternitati se efectueazA controlul sterilititii instrumentelor chirurgicale, seringilor, acelor, materialului pentru pansament si sutura, sistemelor de transtuzie, mAinilor chirurgilor, piclii cAmpului operator, completelor de toaletd a nou-nascufitor, pipetclor, picuratoarclor oftalmice, laptelui de mama, solutilor pentru baut, unguentelor pentr nou-niscuti Pentru controlul sterilitajii se utilizeaza ca medii de cultura, paralel, bulionul glucozat Hottinger (cu 0,5 sau 1% glucozA), mediul tioglicolic (hidrotizat de cazeina, cistina, glucoza, acid tioglicolic, ap’ distilata, NaC), bulionul Sabouraud (apa distilats, pepton’, 4% maltoza sau glucoza, pH 5,7). De pe obiectele cu dimensiuni mari facem spalaturi. Instrumentele chirurgicale se introduc cu totul in mediile enumerate mai sus. Serin- gile se introduc demontate: cilindrul, pistonul, acele, Insamanyarile se plstreaz’ 14 zile la 37°, iar mediul Sabouraud la 20—22°C. Materialul de pansament se selecteazi din diferite scctoare ale casoletei si se intro- duce fiecare proba in cite dou’ eprubete cu toate mediile indicate. Materialele de dimen- se introduc cu totul, din cele mari se taie bucdti. Catgutul (se pastreazd in iod) in prealabil se spala de iod introducand ghemul In solusic 10% hiposulfit de sodiu sterila, in care se mentin 24 ore la temperatura camerei, ‘poi inca 24 ore in apa distilata sterila. Ulterior se taie fragmente intr-o cutie Petri sterila si cfte 4—5 bucai se introduc in c&te dowd eprubete cu medii de cultura. siuni 451 Matasca chirurgical’ (se pistreazi in alcool) se introduce gi se menjine 24 ore in api distilat@ sterila, apoi se procedeaza ca si cu catgutul Pentru controlul pielii campului operator se efectueaza spaldturi cu un servetel steril 5X5 cm imbibat cu solutie salina izotona. Servefelul se introduce intr-un balon cu aceeasi solujie sau eu apa distilata sterild si perle de sticla, si se agitt 10 minute, apoi se pipeteaza cAte 0,5 ml in doua cutii Petri sterile in care se toarnA si se omogenizeazA imediat geloza topita si racita la 45°C. Servefelul se insamanjeaza in bulion glucozat 0,5% cu incubare 48 ore la 37°C. Obiectele se considera sterile, dact lipseste cresterea microorganismelor in toate mediile de cultura, Bibliografie Baisden C. R., The Office Practice Laboratory, Aspen Publication, Rockville, 1985. British Soctety for Antimicrobial Chemotherapy: A Guide 10 Sensitivity Testing, Acadeaic Press, London, 1991 [Balbue V., Poxsgi N., Bacteriologie Medicald, Bditura Medical, Bucureyli, vol. Is, 1984, 1985. Brooks G. F., ButeLJ.S., Orson L. N., Jawete, Melnick & Adelhergs Medical Microbiology, 9-th edition Premtce-all Tternatonal Inc, London, 1991 Buluc D., Microbiologie Medicala, Editura Didactic»! Pedagogical, Bucurest, 1992 Colas C. H., Lyne P. M., Grange J. M., Colins & Lynes Microbiological Methods, 6 edition. Buter- worth & Helnemana, Oxford, 1991 Compondiu pentru lueriri practice la microbiolosia modisald $1 dlagnosticul de laborator al bolilor Infectioase / Sub,redactia prof. Kevoyein, Lumina, Chisindu, 1990. Grolckshank R., Duguid J.P», Marmion B P., Swain R.H.A., Medical Microbiology, vol Ik: The Practice of Medical Microbiology, 12-th edition, Churchill Livingstone, Edinburgh, 1975. Mics C. A. Playfair J. H L., Roi L M., Wakelin D., Willams R., Anderson R. M., Medical Microbiology. Mosby, St. Lous, 1993, ‘Manescu Sergiu, Microbiologia sanitard, Bditura Medical, Bucuresti, 1989 ‘National Committee for Clinical Laboratory Standards: Performance Standards for Antimicrobial Disk ‘Susceptibility Tests, 4th edition; Approved Stndard M2-AS. NCCLS, Villanova, PA, 19903. National Committe for Clinical Laboratory Standards: Methods for Dilution Antimicrobial Susceptibility ‘Tests for Bacteria that Grow Aerobcally, 2-nd edition; Approved Sundard M7-A2, NCCLS, Villanova, PA, 19906, Parker T. M., Coliler 1. H., Topley & Wilsons Principles of Bactertology, Virology and Fmmanity, 6h edition, vol. I, Edward Arnold, London, 1990. Piatkin K., Keivogein t., Microbiologie, Lamina, Ching, 1993. Schaffer A., Alfahruger 1, Microbiologie medical si munologie, Bditura ALL, Bucuresti, 1994 Sneath P, AH, MaleN. S., Sharpe M.E., HOItJ.G., Rergeys Manual of Systematie Bacteriology. Wilms 8 Wilkins, Baltimore, 1986. WHO: Laboratory Biosafety Manuel, World Wealth Organization, Geneva, 1983, Zarnes G., Tratat de Microbiologie Generalt. Pditura Academiel Romine, Bucutest, vol. V, 1994, Byxpwnceas A, T., Bupyearocue, Mesvayana, Moca, 1986. Kovessicosa 3. H., Bpewosa C. A.. Pusaxons A. M., Curuumapnas muepoOuanoeus 4 oupyeonoe, Messeumsa, Mocesa, 1987.