Romanul Obiectiv Ion

De Liviu Rebreanu

Introducere Definitia romanului. Date despre roman. Date despre autor.

Opera literara Ion este un roman, specie a genului epic, prin amploarea
actiunii, desfasurata pe mai multe planuri, cu un conflict complex, la care
participa numeroase personaje.
Aparut in 1920, romanul Ion raspunde cerintelor modernismului lovinescian de
sincronizare a literaturii romane cu cea europeana. De asemenea, este un roman
obiectiv, care se inscrie in estetica realismului orin obiectivare, prin veridicitate,
ancorarea in viata sociala, dar si prezentarea unor personaje tipice,
reprezentative pentru anumite categorii umane. In acest roman este infatisata
pentru prima data lumea rurala in toata complexitatea si duritatea ei, depasindu-
se, astfel, tiparul clasic al romanelor traditionaliste. Autorul a dorit ca prin
perspectiva faptelor sa nu realizez exprimarea ornamentala a vietii, ci adevarul
ei profund
In plus, scriitorul opereu, Liviu Rebreanu, inseamna deopotriva continuitate si
ruptura, traditie si inovatie, care continua cercetarea societatii romanesti,
inceputa de nIcolae Filimon, Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu si Duliu Zamfirescu.
Acesta reuseste sa prezinte viata in complexitatea ei sociala si psihologica, fiind
intemeietorul romanului modern.

Argumentul I Obiectivism. Narator. Perspectiva. Focalizare. Moduri de expunere

Tema operei
Monografie a realitatii satului ardelean in secolul al XX-lea
Lupta pentru pamant intr-o societate in care statutul social este dat de avere
Tema iubirii ( se prezinta drama casniciei din mediul rural)
Tema familiei ( se prezinta atat familii de tarani, cat si familii de intelectuali)
Geneza romanului
Scena surprinsa de autor in care un taran saruta pamantul
Intamplarea relatata de sora autorului
O fata bogata ramane insarcinata cu un taran sarac, iar tatal acesteia o
bate pentru ca l-a facut de ras in sat
Conversatia autorului cu Ion al Glanetasului, care nu avea pamant
Este prezent un narator omniscient, heterodiegetic, care prezinta evenimentele
intr-o maniera neutra si impersonala, fara a fi implicat in actiune si fara a-si
exprima opiniile personale.
Sunt utilizate toate tipurile de focalizare (predomina insa cea zero)
Focalizare externa ultilizata in descrieri, inregistrand detaliile si
amanuntele , asemenea unei camere de luat vederi.
Ex: drumul catre satul Pripas, conturat in incipitul romanului
Focalizare interna naratorul lasa impresia ca patrunde in gandurile
personajelor
 Focalizare zero este dominanta in discursul narativ, oferind o viziune
globala asupra universului fictional
Persepctiva narativa utilizata este cea auctoriala
Moduri de expunere
Descriere fixeaza coordonatele spatio-temporale, are functie simbolica de
anticipare
Naratiunea obiectiva functia de reprezentare a realitatii
Dialogul sustine veridicitatea, confera dinamism, mijloc de caracterizare

Argumentul II Structura. Simetrie

Este un roman circular, sferic (simetrie compozitionala)

Titlurie celor doua parti ale romanului sunt intitulate sugestiv:
Glasul pamantului
Glasul iubirii
Cele doua numesc cate o dominanta sufleteasca a personajului
principal, care se impletesc in scurta existenta a lui Ion, cel dintai fiind
mereu prezent.
Titlurile capitolelor
Primul capitol inceputul
Ultimul capitol Sfarsitul
Capitolele Nunta, Copilul, Streangul redau ciclitatea vietii
Incipitul si finalul romanului
Romanul incepe si se incheie cu descrierea drumului spre Pripas.
In prima parte drumul vine, sugerand o introducere in actiune, in ultima
parte drumul se pierde, odata cu plecarea invatatorului Herdelea din
sat, lasand loc altei generatii.
Prima parte ilustreaza conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza destinul
tragic al acestora se prezinta crucea stramba si ruginita cu Hristosul de
tinichea de la marginea satului)
Hora deschide si inchide romanul
In incipit, iau parte la hora toate personajele angrenate in actiune, iar in
final unii dintre ei s-au stins, altii le-au luat locul, timpul nepasator
acoperind totul.

Argumentul III Continutul operei. Momentele subiectului

Accentul cade pe actiune, care respecta momentele subiectului

Expozitiunea
Sunt prezentate principalele personaje, accentul cazand pe Ion
Ion nu suporta umilinta de a nu fi bine vazut de cei din jur
Isi doreste sa aiba un loc de frunte in ierarhia satului
Pune la cale un plan de a o seduce pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, taran instarit
Intriga
Rusinea pe care Vasile Baciu i-o pricinuieste in fata satului
Ion doreste razbunare si il face de rusine pe Baciu, lasandu-i fiica insarcinata
Desfasurarea actiunii
 Ion se casa toreste cu Ana in ciuda impotrivirii lui Vasile Baciu si intra in
posesia averii
Este violent cu Ana si recunoaste iubirea pentru Florica
Punctul culminant
Ana se sinucide, lasand in urma un copil, care va muri la scurt timp
Deznodamant
George il ucide pe Ion, lovindu-l cu o sapa in cap
George este arestat
Florica ramane singura
Averea lui Ion intra in posesia bisericii

Argumentul IV personajul principal. Caracterizare

Tipologia personajului
Personaj complex, construit din lumini si umbre
Sufletul sau are parti greu de inteles, traind o drama, in aprecierea careia
este evitat un punct de vedere clar absolvirea sau condamnarea toatala
Personaj eponim
Personaj principal
Personaj mobil, dinamic se schimba pe parcursul actiunii, fiind supus la
ascensiuni si decaderi
Personaj rotund, multidimensional reactii memorabile, gesturi si atitudini
imprevizibile
Ex: determinarea pentru a-si indeplini scopul personal, chiar daca acest
mod distruge existenta unei persoane o lasa insarcinata pe Ana pentru a
putea intra in posesia pamantului
Dimensiunile personajului
Exterioara taran al Ardealului, fiul Zenobiei si al lui Ion Glanetasu
Interioara fiinta psihologica ce se lupta cu sine sub impulsul glasului
pamantului, respectiv al glasului iubirii
Caracterizare directa
Autocaracterizare
ma molesesc ca o baba
Conflictul interior dintre glasul iubirii si al pamantului
Desi o iubeste pe Florica (mai frumoasa ca oricand, dar saraca),
dorinta de a avea pamant il indreapta spre Ana (uratica, dar cu
locuri si care si vite multe)
Narator portret plin de calitati
iute si harnic ca ma-sa
Munca ii era draga oricat ar fi fost de aspra
pamantul ii era drag ca ochii din cap iubirea de pamant ii
subordoneaza toate trasaturile
toat istetimea lui nu plateste o ceapa degerata daca n-are si el pamant
mult... lips pamantului apare ca o cruda nedreptate
Celelalta personaje
Invatatorul Herdelea
 unul dintre cei mai iubiti elevi
Doamna Herdelea
un baiat cumsecade, muncitor, harnic, saritor si istet
Opiniile lor se vor schimba pe parcursul actiunii din cauza
conflictului dintre invatator si preot
Vasile Baciu
talhar, sarantoc, hot
Caracterizarea indirecta
Relatiile cu personaje
Este respectat de tinerii din sat
Rivalitate cu Georgea materializarea rivalitatii fata de omul bogat
Este jignit de Vasile Baciu in fata tuturor oamenilor prezenti la hora se
simte rusinat si nedreptatit si doreste sa se razbune
Pentru Ion, castigarea pamantului inseamna pastrarea demnitatii umane
Viata sa ajunge sa se consume intre iubire si patima pamantului
Dupa ce este dojenit de Belciug in urma bataii cu George, Ion decide sa fie
cu adevarat netrebnic alege zestra Anei, renuntand la iubirea pentru
Florica
Este prezentat, concepand un plan prin care sa il determine pe Vasile Baciu
sa ii cedeze pamanturile Ana devine unealta usoara, folosita marsav
Ion o lasa insarcinata pe Ana si din acest moment incepe sa se dezumanizeze
treptat
Tot ce isi doreste este schimbarea conditiei
Acest fapt are, insa, consecinte negative asupra sinelui, fiind dominat de
instincte primare toate calitatile din inceputul romanului (harnicie,
inteligenta, statornicie) se transforma in defecte (viclenie, bestialitate,
cinism)
Dupa ce isi atinge scopul, devine distant fata de Ana ii cantari burta cu o
privire triumfatoare
Nu se mai simte inferior, acum purtandu-se sfidator cu Vasile Baciu,
tocmindu-se pentru fiecare bucata de pamant
Dragostea pentru pamant se concretizeaza simbolic in scena sarutarii
acestuia
Pamantul nu mai reprezinta un obiect, ci o ibovnica, ce schimba destine si
dezlantuie pasiuni il cuprinse o pofta salbatica sa imbratiseze huma,
mainile ii ramasesera unse cu lutul cleios
Ion adora si venereaza pamantul ca pe o zeitate
se lasa in genunchi, isi cobori fruntea si-si lipi buzele cu voluptate de
pamantul ud
Apar doua ipostaze in fata pamantului
Inainte de a intra in posesia lui se simte cat un vierme in fata grandorii
pamantului se simte mic si slab, cat un vierme
Dupa ce intra in posesia pamantului se simte asemenea unui zeu se
vedea acum mare si puternic cau un urias din basme
 Ion distruge viata Anei, fiind ucigasul spiritual al acesteia, impingand-o la
spanzuratoare.
Dupa ce este domolita setea de pamant, ambitia si hotararea sunt inlocuite
cu multumirea
Moartea Anei nu presupune o trauma pentru el o cauta pe Florica,
casatorita cu George fac moarte de om si tot a mea sa fii
Relatia adultera este descoperita de George, care pregateste razbunarea
Ion este ucis cu lovituri de sapa de catre George Bulbul
Este pedepsit pentru decaderea morala, pentru moartea Anei
Din punctul de vedere a criticii literare:
George Calinescu Ion este o bruta. A batjocorit o fata, i-a luat averea, a
impins-o la spanzuratoare si a ramans in cele din urma cu pamant.
Eugen Lovinescu o figura simbolica, mai mare decat natura
Concluzie
Personaj complex construit din lumini si umbre
Ipostaza omului teluric
Tipul reprezentativ al taranului roman
Niciun personaj nu reuseste sa ii surprinda esenta, acesta fiind intr-o
permanenta goana dupa fericire

Concluzie

Este un roman obiectiv, realist datorita firescului si a caracterului verosimil

Are un titlu sobru, simplu
Prezinta satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea.