Sunteți pe pagina 1din 6

FIZIOPAT CURS 1 - 10.10.

2016

FIZIOPATOLOGIA INFLAMATIEI
- peste 80-85% dintre boli au o componenta inflamatorie
- inflamatia nu este infectie; o boala infectioasa este are o componenta inflamatorie
DEF: O reactie inflamatorie o reactie tisulara cu caracter de aparare nespecifica locala (dar cu
participarea intregului organism) constituita dintr-un ansamblu de modificari
vasculare, celulare si umorale care au ca scop, impreuna, asanarea (= inlaturarea unui focar
infectios; distrugerea agentului cauzal sau transmitator al unei boli) si vindecarea leziunilor tisulare
produse de diferiti agenti agresogeni indiferent de natura lor septica sau aseptica
- agentii agresogeni produc si leziuni tisulare si leziuni vasculare
- orice reactie inflamatorie include si activarea hemostazei
- odata activata hemostaza, indiferent de cauza ei, ea este insotita de o reactie inflamatorie pentru ca multi
dintre factorii care participa la hemostaza, odata activati pot actiona fie ei insisi si ca mediatori
inflamatori fie pot activa o serie de mediatori de tip proinflamatori

CARACTERISTICILE DE BAZA ALE REACTIEI INFLAMATORII


1) REACTIE DE APARARE
2) REACTIE LOCALA
3) REACTIE NESPECIFICA

1) REACTIE DE APARARE
- in mod normal, intr-o prima faza, inflamatia incearca sa limiteze/ localizeze extinderea leziunilor pentru ca
ulterior reactia inflamatorie sa intervina in fenomenul de reparatie al zonei lezate
- reactia inflamatorie este perfect adaptata ca intensitate in raport cu gravitatea si intinderea leziunilor tisulare
- reactiile autoimune nu sunt reactii de aparare la fel ca si reactiile inflamatorii care insotesc reactiile imune
de hipersensibilitate (alergii)
2) REACTIE LOCALA
- reactia inflamatorie incearca sa limiteze leziunile tisulare produse de agentii agresogeni chiar la poarta de
patrundere a agentului agresogen
3) REACTIE NESPECIFICA
- indiferent d e agentul agresogen, sunt parcurse mereu aceleasi etape

AGENTII ETIOLOGICI AI INFLAMATIEI


1) DE NATURA SEPTICA/ INFECTIOASA
2) DE NATURA ASEPTICA/ NEINFECTIOASA

1) DE NATURA SEPTICA
- MOOG, bacterii, virusuri, fungi, richetii, paraziti uni/pluricelulari patrunsi la nivelul unor tesuturi
2) DE NATURA ASEPTICA
- agenti fizici agenti mecanici traumatisme
energie calorica
energie electrica
- ultimele 2 categorii dau leziuni de tipul arsurilor
radiatii ionizante depinzand de camtitatea si intensitatea lor si timpul de expunere
- agenti chimici exogeni diferite subst acide/bazice puternice
endogeni ex.: acizi biliari ajunsi in cav peritoneala dau peritonita chimica

- ca factori etiologici ai proceselor inflamatorii se pot mentiona si conflictele imunologice


- reactiile imunologice sunt declansate de AG infetioase/neinfectioase; odata activate celulele imune care par-

Page 1 of 6
FIZIOPAT CURS 1 - 10.10.2016

ticipa la raspunsul imun umoral sau celular se elibereaza mediatori proinflmatori;


- morfologic indiferent de natura agentului etiologic aspectul focarului lezionar, inflamator este acelasi:
centru distrugeri de celule necroze celulare
- distrugeri de matrice extracelulara
spre periferie leziunile structurale incep sa diminue
- predomina alterarile functionale celulare

ETAPELE GENERALE ALE REACTIILOR INFLAMATORII


1) FAZA VASCULARA
2) FAZA CELULARA
3) ETAPA DE VINDECARE A LEZIUNILOR TISULARE

1) FAZA VASCULARA (vezi pag 3)


- presupune un aflux masiv de celule proinflamatorii sanguine (neutrofile, euzinofile, monocite care se
transforma in macrofage in tesuturi) la livelul endoteliului vascular din aria tisulara lezata
- atragerea de astfel de celule sanguine pe endoteliul vascular din focarul lezionar se face sub actiunea unor
mediatori solubili generati si eliberati din focarul lezionar
- sub actiunea mediatorilor solubili au loc 2 fenomene:
activarea metabolica a celulelor proinflamatorii atrase si declansarea celor 3 functii principale
ale lor: chemokinezia capacitatea de a migra de la nivelul peretelui vascular unde au
fost atrase spre centrul focarului inflamator
capacitatea de fagocitoza
citotoxicitatea oxigen dependenta- capacitatea de a produce diferiti radicali liberi
de oxigen care vor distruge mult mai usor diferitele celule moarte,
detritusuri, bacterii, virusuri din focarul inflamator
- prin aceste functii se asigura asanarea focarului inflamator, lucru necesar inainte de
reconstructia tisulara
modificarile vasculare propriu-zise:
- se induce vasodilatatie locala
- creste permeabilitatea capilarelor locale
- modificari fenotipice endoteliale
mediatorii solubili induc aparitia/ expresia pe celulele endoteliale locale a unor receptori
de adeziune la nivelul carora se leaga celulele proinflamatorii sanguine care au
si ele pe suprafata membranara receptori de adeziune complementari cu cei
endoteliali
- pentru ca numai la nivelul procesului inflamator s-au descarcat mediatorii solubili, numai in acea zona are
loc atragerea celulelor proinflamatorii
2) FAZA CELULARA
- presupune activarea completa a celulelor proinflamatoare aderate si odata cu activarea completa sunt
stimulate si cele 3 functii principale
- celulele aderate migreaza spre centru, isi dezvolta capacitatea de citototixicitate prin care are loc asanarea
3) ETAPA DE VINDECARE A LEZIUNILOR TISULARE are 3 subetape:
a) Subetapa de fibroplazie = refacerea structurii matricei extracelulare lezionate in prealabil
b) Subetapa de angiogeneza= refacerea structurilor vasculare distruse sub actiunea agentilor agresogeni
c) Subetapa de remodelare cicatriceala prin care aspectul zonei vindecate este treptat adus cat mai aproape
de aspectul de dinainte de leziune

CLASIFICAREA CELULELOR PROINFLAMATORII


a) CELULE PROFESIONALE PROINFLAMATORII
b) CELULE PROINFLAMATORII CARE INTERVIN IN FENOMENELE DE REPARATIE

Page 2 of 6
FIZIOPAT CURS 1 - 10.10.2016

TISULARA

a) CELULE PROFESIONALE PROINFLAMATORII


- neutrofile, monocite, macrofage, eozinofile
- ele sunt cele care activate capata cele 3 functii
- activarea si functiile lor depind si de participarea celulelor cu rol accesor in reactia inflamatorie celulele
endoteliale, mastocite, bazofile si trombocite
b) CELULE PROINFLAMATORII CARE INTERVIN IN FENOMENELE DE
REPARATIE TISULARA
- fibroblastii intervin intr-o prima faza in fibroplazie (refacerea matricei extracelulare) si in remodelarea ci-
catriceala
- celulele endoteliale in angiogeneza
- celulele epiteliale in refacerea stratului epitelial lezionat
- hepatocitele restante, sanatoase in refacerea tesutului hepatic lezionat

SECTOARE DE DISTRIBUTIE ALE CELULELOR PROFESIONALE


PROINFLAMATORII
a) SEGMENTUL MEDULAR
b) SEGMENTUL CIRCULAR
c) SEGMENTUL TISULAR

a) SEGMENTUL MEDULAR maduva hematogena


- aici are loc formarea, proliferarea si maturarea precursorilor
- monocitele sunt incomplet maturate
- se matureaza in tesuturi devenind macrofage
- neutrofilele si eozinofilele pleaca complet maturate (poseda intreaga gama de enzime necesare, dar si
intreaga gama de receptori necesari)
b) SEGMENTUL CIRCULAR
- compartimentul axial celulele profesionale proinflamatorii circula in torentul sangvin
- compartimentul marginal (mai important pentru reactiile inflamatori) aceste celule profesionale
proinflamatorii stabilesc in permanenta contacte receptoriale mobile, dar permanente ( procesul =
marginatia leucocitara) cu endoteliul vascular de pe intreaga suprafata vasculara celulara din
organism
c) SEGMENTUL TISULAR
- in conditii normale, neutrofilele si monocitele intra in celulele din tesut fiind atrase in acesta de factorul
chemotactic atractant produs permanent = componentul C3a al complementului
- au rolul de a recunoaste si fagocita diferite celule moarte prin moarte fiziologica
- in conditiile unui focar lezionar inflamator atunci cantitati mari de factori chemotactici sunt eliberati si
atunci are loc o atragere masiva de neutrofile si monocite cu caracter local, iar celulele
profesionale proinflamatorii isi realizeaza rolul normal de fagocitare al celulelor (aceste celule sunt
moarte prin procese patologice)

FAZA VASCULARA
- presupune afluxul masiv de celule profesionale proinflamatoare din domeniul vascular in focarul lezionar
- are loc aderarea celulelor proinflamatorii la endoteliul vascular local
- aderarea este indispensabila realizarii urmatoarelor etape ale inflamatiei
- aceasta faza are de asemenea 3 subfaze:
1) ADERAREA REVERSIBILA
2) ADERAREA IREVERSIBILA
3) FAZA CELULELOR PROFESIONALE PROINFLAMATORII PE CALE DE DIAPEDEZA
Page 3 of 6
FIZIOPAT CURS 1 - 10.10.2016

1) ADERAREA REVERSIBILA
- consta in stabilirea unor contacte punctiforme multiple, mobile, laxe intre celulele profesionale proinflama-
torii sangvine aflate in compartimentul marginal si endoteliul vascular
- acest proces este un fenomen de rostogolire a acestor celule pe suprafata endoteliului vascular
- procesul de rolling leucocitar este un proces pasiv determinat de forta mecanica a fluxului sangvin
- celulele vor stabili contacte mobile, laxe, permanente cu celulele endoteliale
- procesul este permanent, pasiv, fiziologic (deci procesul are loc si in conditii fiziologice pe intreaga
suprafata a organismului)
- rolul procesului de supraveghere a tuturor tesuturilor pentru a depista un eventual focar lezionar
- in cazul unui proces inflamator sunt eliberati o serie de mediatori care activeaza numai leucocitele aderate
local, deoarece odat ajunsi in fluxul sangvin, mediatorii se vor dilua si isi vor pierde capacitatea de
activare leucocitara
- in cadrul acestui proces intervin o serie de receptori celulari de adeziune, dintre care cei mai importanti sunt
cei din clasa SELECTINELOR = glicoproteine membranare cu functie de receptor care in segmentul
lor extracelular contin domenii structurale care de la
exterior spre membrana sunt formate din umatoarele:
lectine
EGF-like
mici segmente aa repetitive
- cel mai important domeniu este cel lectinic (el indeplinind
functia de receptor propriu-zis) recunoaste si se leaga
de lectine
- lectinele sunt glicoproteine membranare cu functie de
receptor, dar au urmatoarele particularitati contin
abundent serina, treonina, acid sialic, foarte multe resturi glucidice sunt intens glicozilare
- domeniul lectinic al selectinelor recunoaste si se leaga de resturile glucidice ale lectinelor

TIPURI DE SELECTINE L, E, P
- pentru a incepe sa migreze in tesuturi, leucocitul are nevoie de un suport solid, acest suport fiind oferit de
legaturile ligand-contraligand formate intre selectinele exprimate de leucocit si cele exprimate pe ce-
lula endoteliala care vor fi din ce in ce mai puternice

Selectina L
- este prezenta in mod constitutiv pe suprafata tuturor leucocitelor, ne fiind necesara activarea leucocitelor
pentru ca acest receptor sa fie activat
- contraligandul ei se gaseste pe suprafata celulelor endoteliale din vascular in mod constitutiv
- contraligandul = GlyCAM 1 reprezinta o lectina intens glicozilata (CAM= molecula intens glicozilata)
- legatura L-GlyCAM 1 asigura procesul de rolling leucocitar
- domeniul lectinic al selectinei L recunoaste si se leaga de domeniul lectinic al GlyCAM 1
Selectina E
- se gaseste in mod normal in granulatiile celulelor endoteliale (granulatiile Weibel- Palade), iar atunci cand
celula endoteliala este stimulata cu diferite citokine (ILU 1, TNF), lipopolizaharaide bacteriene (in ca-
zul unor inflamatii infectioase) etc, aceasta selectina este adusa la suprafata membranara celulei
endoteliale
- este o selectina de alarma
- odata activata, ea semnalizeaza leucocitelor ca in acel loc exista un proces inflamator
- contraligandul este reprezenta de o serie de lectine prezente in mod constitutiv pe suprafata leucocitelor:
oligozaharide Lewis
ESL (ligand pentru selectina E)
NAGL (N-acetil lactozamina glicozilata)

Page 4 of 6
FIZIOPAT CURS 1 - 10.10.2016

Selectina P
- descoperita prima data in plachete, dar poate sa se exprime si pe celulele endoteliale, insa nu in mod consti-
tutiv
- se exprima pe celulele endoteliale sub actinea unor mediatori proinflamatori precum bradikinina, leucotri-
ene, trombina etc
- contraligandul este reprezentat de lectina PSGL (ligand granular pentru selectina P) gasit in mod constitutiv
pe leucocite
- este o selectina de alarma, exprimandu-se pe celulele endoteliale numai in cazul unui proces inflamator, iar
odata exprimat se stabileste inca o legatura cu leucocitul astfel ca aderarea devine si mai solida

L GlyCAM 1
E Lewis, ESL, NAGL
P PSGL

2) ADERAREA IREVERSIBILA
- proces mediat receptorial, insa atat receptorii de adeziune de pe leucocite cat si cei de pe celulele endoteli-
ale nu sunt exprimati in mod constitutiv, ci expresia lor se produce odata cu activarea metabolica a
acestor celule sub actiunea unor mediatori solubili formati si elaborati in focarul lezionar
- pe leucocite se exprima receptori de adeziune din clasa integrinelor
- pe celulele endoteliale se exprima contraliganzi din clasa ICAM (= molecule de adeziune intracelulara;
clasa ICAM face parte din superfamilia imunoglobulinelor)
- integrinele sunt proteine hetero dimerice prezente, in special, pe leucocite (nu in mod constitutiv; prezente
odata cu activarea metabolica) si care au rol in aderarea ireversibila la endoteliu, dar si rol in captarea
particulelor ce urmeaza a fi fagocitate si in locomotia leucocitului in tesut
- cele 2 lanturi proteice ale integrinelor sunt diferite ( este foarte variabil, mai constant)
- clasificarea integrinelor are loc dupa lantul mai constant:
1 cele mai importante pentru reactia inflamatorie, alaturi de 2
2 cele mai importante pentru reactia inflamatorie, alaturi de 1
3
- 2 + 2a se formeaza un receptor membranar leucocitar = LFA 1 (antigen asociat functiei leucocitare) = o
2 integrina exprimata de leucocite in conditii inflamatorii sub actiunea mediatorilor eliberati in focar;
contraligandul sau de pe celula endoteliala este un receptor de tipul ICAM 1, ICAM 2, ICAM 3;
ICAM-urile se exprima pe suprafata celulelor endoteliale tot in cazul unui proces lezionar si tot sub
actiunea mediatorilor eliberati in focarul inflamator; LFA 1 + ICAM creaza o legatura foarte solida,
necesara ca punct de start in locomotia leucocitara
- 2 + 2b se formeaza un receptor membranar 2 integrina = CR 3 receptor pentru complement; este un
receptor care recunoaste si leaga componentul C3b al complementului; componentul C3b al
complementului (se produce si in mod normal,insa in cantitati mici, dar productia sa este masiva in
cazul unui focar lezionar) are rol de opsina, legandu-se de orice membrana straina (bacteriana, virala)
sau membrana de celula proprie moarta, alterata (celulele sanatoase vor impiedica opsonizarea lui
C3b pe suprafata lor prin diferite mecanisme, insa celulele virale sau bacteriene nu prezinta aceste
mecanisme de protectie, fiind astfel opsonizate prin legarea lui C3b); dupa activarea leucocitelor, are
loc o modificare constitutionala a C3b care va fi apt sa fie recunoscut de CR 3 si atunci celula
opsonizata cu C3b este captala la suprafata leucocitului si aceasta captare este premergatoare
fagocitarii; astfel CR 3 are rol in captarea diferitelor particule ce urmeaza a fi fagocitate
- 2 + 2c receptor membranar CR 4 cu functie similara lui CR 3
- 1 integrinele VLA 4 (very late antigen un antigen extrimat dupa activarea completa a leucocitului)
se exprima odata cu activarea completa a leucocitului pe membrana pseudopodelor leucocitare; are
rol in locomotia leucocitului odata patruns in tesut
- VLA 4 recunoaste si se leaga de secvente de 3-4 aa prezente in structura colagenului matri-
cei extracelulare (ex: secventa de 3 aa: arginina + glicina + acid aspartic; secventa de 4 aa: arginina +

Page 5 of 6
FIZIOPAT CURS 1 - 10.10.2016

glicina + acid aspartic + serina)


- pe masura ce se dezvolta capacitatea de chemokinezie, la nivel membranar apar pseudo-
podele, iar pe membrana pesudopodelor incepe sa se exprime VLA 4; VLA 4 se fixeaza in structura
matricei extracelulare, recunoscand secventele de 3-4 aa, dupa care corpul leucocitei se contracta prin
citoscheletul sau si atfel corpul sau este adus landa zona in care s-au fixat pseudopodele, dupa care
pseudopodele se desprind si se fixeaza putin mai departe, tot recunoscand secventele de 3-4 aa si
corpul se contracta si este adus langa zona de fixare a psudopodelor s.a.m.d astfel avand loc migrarea
din aproape in aproape a leucocitului catre centrul focarului inflamator unde concentratia de factori
chemotactici este mare;
- 1 integrina VLA 4 are, astfel, rol in locomotie

3) FAZA LEUCOCITELOR AFLATE PE CALE DE DIAPEDEZA


- leucocitele sunt deja aderate foarte solid la nivelul celulelor endoteliale
- etapa presupune prin activarea metabolica complet elaborarea de catre leucocite a unei colagenaze care
lizeaza membrana bazala a capilarului si desface jonctiunile dintre celulele endoteliale astfel incat sa
elibereze calea pentru leucocitelor leucocitul patrunde prin chemokinezie in focar, fiind atras mereu spre
centrul focarului inflamator

Page 6 of 6