Sunteți pe pagina 1din 3

REPARATIA TISULARA POSTLEZIONARA

- reprezinta ultima faza


- include 3 etape principale, comune pentru orice tip de tesut lezionar:
a) etapa de fibroplazie
b) etapa de angiogeneza
c) etapa de remodelare cicatriceala

ETAPA DE FIBROPLAZIE
- este etapa in care se regenereaza, se resintetizeaza matricea extracelulara lezionata din zona
focarului respectiv
- este realizata in primul rand sub actiunea fibroblastilor locali
- in conditii normale fiziologice, fibroblastii din tesuturi au urmatorul rol: de a recunoste si de a
distruge fragmentele uzate
de matrice extracelulara (compenenta fibrilara, componenta amorfa a matricei extracelulara)
si de a inlocui in per-
manenta aceste fragmente uzate cu fragmente nou sintetizate (noi fibre de colage,
reticulina, elastina, dar si cu o
sinteza nou locala de componenta amorfa); asigura permanentul turn-over al matricei
extracelulare din toate tesu-
turile
- in conditiile unui focar lezional, fibroblastii asigura reconstructia totala a matricei extracelulare
distrusa atat in ceea ce pri-
veste componenta fibrilara (resinteza de fibre de colagen, reticulina, elastina), cat in ceea ce
priveste componenta
amorfa; aceasta reconstructie se desfasoara in 3 faze:
1) activarea metabolica a fibroblastilor ramasi intacti de la perferia focarului lezionar si
migrarea lor trepta-
ta pana in centrul focarului inflamator
2) activarea suplimentara si proliferarea fibroblastilor ajunsi in centrul focarului
lezionar
3) sinteza unei noi matrice extracelulare, dinspre centru focarului spre periferie

1) ACTIVAREA METABOLICA A FIBROBLASTILOR RAMASI INTACTI DE LA


PERFERIA FOCARULUI
LEZIONAR SI MIGRAREA LOR TREPTATA PANA IN CENTRUL
FOCARULUI INFLAMATOR
- activarea fibroblastilor ramasi intacti din periferie are loc sub actiunea unor citokine, dar mai ales
sub actiunea unor factori
de crestere precum FGF (fibroblastic growth factor); PDGF (factorul de crestere derivat din
plachete); TGF (transfor-
ming growth factor); LTB4
- cantitatile cele mai mari de factori activatori pt fribroblasti sunt descarcate mai ales din
macrofagele locale activate
- sub actiunea acestor factori, fibroblastii se activeaza in mod specific
- insa exista si o serie de factori nespecifici care duc la activarea fibroblastilor precum fragmente
rezultate din distrugerea
matricei extracelulare (fragmente fibrilare de colagen, de reticulina)
- odata activati, fibroblastii incep sa migreze spre centrul focarului fiind atrasi catre centrul focarului
de factorii activatori ca-
re au in centrul focarului o concentratie maxima
- migrarea se face ca si in cazul celulelor profesionale proinflamatorii:
fibroblastii au un citoschelet contractil (piesa de baza fiind miozina)
fibroblastii au capacitatea de a emite pseudopode
pe pseudopode se exprima receptorul VLA 4 care intervine in fixarea pseudopodelor emise
pe mici secvente de 3-
4 aa din structura colagenului in special, dar in cazul unui focar in care leziunile sunt
foarte inexprimate aceste resturi de matrice extracelulara sunt foarte dispersate
datorita edemului inflamator si atunci pseudopodele fibroblastilor nu mai gasesc
suport pentru fixare (deci: fibroblastul se activeaza si incepe sa migreze pana in zona
in care gaseste suport pentru fixare, dupa care nu mai gaseste suport pentru fixare si
se opreste, dupa care incepe sa sintetizeze si sa se inconjoare de o matrice de migrare
= un rudiment de colagen care poate sa ofere suport de fixare pentru pseudopode
care gasesc in structura acestei matrice secventele de aa necesare fixarii; fibroblastul
incepe sa migreze din nou pana la margine matricei de fixare s.a.m.d.= pavarea
propriei cale catre centru focarului inflamator)

2) ACTIVAREA SUPLIMENTARA SI PROLIFERAREA FIBROBLASTILOR


AJUNSI IN CENTRUL FOCARU-
LUI LEZIONAR
ajunsi in centrul focarului inflamator, in special sub actiunea concentratiei foarte mare de FGF,
fibroblastii se activeaza
suplimentar si incep sa prolifereze foarte mult in centrul focarului
3) SINTEZA UNEI NOI MATRICE EXTRACELULARE, DINSPRE CENTRU
FOCARULUI SPRE PERIFERIE
- fibroblastii proliferati incep sa produca masiv o noua matrice extracelulara care se depune
centrifug (centru periferie)
- noile fibre de colagen, de elastina, de reticulina sintetizate sunt destul de laxe, au o densitate
mica, sunt inca dispersate
foarte mult
- aceasta matrice noua nu este inca vascularizata si din acest motiv se mai numeste si TESUT DE
GRANULATIE IMATUR
- exista teoretic posibilitatea ca depunerea de colagen, in special, sa fie excesiv de mare si sa duca
la fibrozarea treptata a
acelei zone de tesut in curs de reparatie, la formarea de cicatrici inaspectoase cu mult tesut
de colagen, fibrotic, insa in mod normal aceasta fibrozare nu se produce pentru ca fibroblastii
activati produc si colagenaza = enzima cu ajutorul careia acestia distrug un eventual exces
de colagen in zona respectiva; aceasta colagenaza are si capacitatea de a inhiba productia in
macrogafe de TGF (autoreglare)
- aceasta depunere de noi fibre este posibila pentru ca intre timp in focar au fost inactivate
eventualele proteaze lizozomale
descarcate din celulele profesionale sub actiunea proteinelor reactive faza acuta

ETAPA DE ANGIOGENEZA
- prin angiogeneza se intelege reconstructia capilarelor sangvine locale distruse initial sub actiunea
agentului agresogen
- este realizata de catre celulele endoteliale locale din periferia focarului ramase intacte
- aceste celule endoteliale sunt si ele activate metabolic sub actiunea unor citokine, IL1, TNF, dar
mai ales sub actiunea unor
factori de crestere (nespecifici - TGF sau foarte specifici vascular endotelial growth factor
VEGF eliberat atat din ceulele endoteliale distruse, dar cat si din macrogafele activate)
- odata activate, celulele endoteliale incep sa produca si sa elibereze o procolagenaza care
actioneaza asupra plasminoge-
nului din circulatie pe care il transforma in plasmina (are rol de a activa factorul XII, dar si rol
de a actiona pe procolagenaza care devine o colagenaza foarte activa, constituie o
colagenaza de origine endoteliala care local degradeaza membrana bazala a capilarelor
periferice, deschizand drumul celulelor endoteliale activate spre centrul focaului inflamator si
celulele endoteliale intacte si activate incep sa migreze radiar catre centrul focarului fiind
atrase de concentatiile mult mai mari de TGF de VEGF, de factor de crestere pentru celulele
endoteliale derivat din plachete produs de macrofage)
- migrarea celulelor endoteliale activate se face astfel: celulele endoteliale au un citoschelet
contractil si emit pseudopode
cu care se fixeaza foarte bine in noua matrice locala sintetizata prin receptorul VLA 4
- ele migreaza sub forma unor cordoane de celule endoteliale
- cordoanlele reprezinta schite de capilar
- dupa care se produce apoptoza celulelor endoteliale din centrul cordoanelor, astfel incat aceste
cordoane devin structuri
tubulare = capilare propriu-zise = capilare de neoformatie si acel tesut de granulatie imatur
devine un tesut de granulatie matur

ETAPA DE REMODELARE CICATRICEALA


- se reconfigureaza zona reparata cat mai aproape de aspectul de dinaintea leziunii
- remodelarea cicatriceala este produsa de fapt de fibroblasti, insa de unii fibroblasti
modificati
- dupa ce ei au produs si s-a depus noul tesut de colagen (noua matrice extracelulara),
acesti fibroblasti sufera
transformari de US in sensul ca ei devin foarte lungi, foarte efilati, aparatul Golgi si
RE diminua foarte mult si in schimb cresc foarte mult cantitatile de actina si miozina,
practic fibroblastii devin miofibroblasti, celule dotate cu foarte importanta capacitate
contractila
- prin contractia acestor miofibroblasti treptat acele fibre nou sintetizate se strang,
densitatea lor devine norma-
la, zona tisulara respectiva capata o consistenta ferma, normala si cicatricea se
inchide treptat pana la obtinerea unui aspect cat mai apropiat de aspectul de
dinaintea leziunii