Sunteți pe pagina 1din 10

NATO dincolo de granita actuala?

Alexandru Grumaz,

Astazi, politica externa trebuie sa inceapa cu un efort concertat pentru descurajarea rivalitatii intre marile puteri,
a competitiei si, in primul rand, pentru evitarea unei stari conflictuale la nivelul sistemului international - scria
Richard Hass in noua sa carte ,,O lume in dezordine".

Richard Hass motiva acest lucru prin: (1) O astfel de deteriorare ar fi extrem de costisitoare chiar daca nu va
conduce la un conflict si (2) relatiile adverse ar face dificila cooperarea in actiunile impotriva noilor provocari
globale sau regionale. Va fi usor de realizat Din cate scria Tucidide[1] acum cateva sute de ani aceasta abordare
ar fi o schimbare de paradigma: rivalitatea intre puterile majore ale zilei si cresterea competitiei este modul
natural de derulare al afacerilor internationale.

Care este situatia in relatiile actuale intre SUA, China si Rusia principali competitori geostrategici globali
Destul de complicata pentru ca in realitate sunt adversari, in ciuda unor actiuni si declaratii diplomatice, SUA pe
de o parte si China si Rusia de celalta parte. La acestea se adauga Coreea de Nord, Iranul si gruparile teroriste,
adversari de import, care sunt la randul lor o amenintare semnificativa la o scara limitata regional. UE este, din
pacate, in cautarea unei solutii la problemele interne. Problema pentru SUA este evitarea unui nou Razboi Rece
sau chiar a unei confruntari militare regionale. Atat Rusia, cat si China pun presiune pe zonele adiacente
geografic: Europa de Est si Marea Chinei de Sud. Aceste fapte introduc conceptul de locatie militara (baze
militare) a SUA langa zonele de posibil conflict, in cazul in care Washingtonul doreste sa ramana relevant
pentru lumea libera. Atat Moscova, cat si Beijingul trebuie sa fie constiente ca SUA pot raspunde local in
oricare din aceste regiuni si datorita aliantelor bilaterale pe care le au. Ce implica acest lucru In Europa
inseamna apropierea de granita de est a UE a constructiilor militare apartinand NATO (baze militare existente la
ora actuala in Occident), dar si a noi constructii europene care sa fie definite ca rezultat al Declaratiei Comune
NATO-UE data la Summitul de la Varsovia.

Odata cu venirea la Casa Alba a lui Donald Trump, liniile de politica externa ale SUA s-au schimbat.

O zona tampon, denumita Intermarium, construita conceptual de generalul polonez Jozef Pilsudski in perioada
interbelica devine de mare interes in ziua de astazi cand resurgenta Rusiei este din ce in ce mai accentuata.
Intermarium a fost un plan al carui rol era cel de a proteja statele din Europa Centrala si de Est de actiunile
revendicative ale celor doua foste imperii, Rusia Tarista, devenita Uniunea Sovietica, si Germania. Zona era
cuprinsa intre Marea Baltica si marea Neagra. Peste 7.000 de militari au fost dislocati de-a lungul granitelor cu
Rusia. Satele Baltice, Polonia, Romania si Bulgaria gazduiesc pe teritoriul lor soldati din toate cele 28 de tari
membre ale Aliantei Nord-Atlantice. Cea mai numeroasa prezenta militara se afla in Polonia, unde stationeaza
4000 de soldati, alti 1200 aflandu-se in Letonia, Estonia si Lituania. Conform Ministerului Apararii din
Romania, in jur de 500 de militari americani care fac parte din Batalionul 1 ,,Vulturii luptatori" (,,Fighting
Eagles") si care au in dotare tancuri M1 Abrams, masini de lupta a infanteriei M2 Bradley si obuziere
autopropulsate calibrul 155 mm M109A6 Paladin sunt dislocati in Romania. La aceste efective se adauga
avioane britanice de atac Typhoon care vor fi desfasurate in aceasta vara in Romania, in cadrul unei misiuni de
patrulare a NATO. America aduce pentru prima data, din 1990 incoace, tancuri in Europa. Rusia incepe sa fie in
dificultate in momentul de fata deoarece multiple fronturi se deschid la granitele sale. Problema nu se pune atat
in termeni militari, cat de comunicare, imagine si de moral al trupelor proprii.

Odata cu venirea la Casa Alba a lui Donald Trump, liniile de politica externa ale SUA s-au schimbat, noile
directii fiind enuntate in campania electorala. Acestea, in opinia lui Donald Trump, sunt: (1) structurile
internationale si ideologiile rezultate dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial nu mai servesc interesul american;
(2) acordurile de liber schimb nu sunt absolut potrivite, iar beneficiile date de ele sunt circumstantiale; (3)
angajamentul SUA fata de aliati trebuie analizat in functie de interesele SUA si de modul de actiune al aliatilor;
(4) cele de mai sus trebuie masurate in functie de interesul economic si strategic al SUA. Ramane ca
Departamentul de Stat sub conducerea lui Rex Tillerson sa stabileasca strategia de aplicare. Pot aparea
modificari, pot aparea nuantari pot aparea lucruri noi care nu au fost luate in calcul pana acum. Dinamica
acestora va fi mai clara la finele celor 100 de zile de guvernare.
NATO-UE

NATO ramane puntea de legatura dintre cele doua maluri ale Atlanticului, puntea fara de care Europa dar si
America nu ar fi in siguranta. Asa cum spunea Secretarul Apararii, James Mattis:

,,Daca NATO nu exista, trebuia inventat!"

Generalul Mikhail Kostarakos, presedintele Comitetului Militar al UE, declara intr-un interviu acordat pentru
Defence News, ca ,,aceasta cooperare intre UE si NATO s-a dezvoltat extrem de rapid in ultimile luni, in primul
rand, datorita faptului ca 22 de state din cele 28 sunt si membre ale UE dar si pentru faptul ca exista 2
documente, Planul de implementare al Strategiei Globale de Securitate a UE si Planul de Actiune Militara care
au pus in practica aceasta cooperare". Cele doua structuri de comanda ale NATO si UE s-au pus de acord si au
aprobat o agenda de actiune clara si obiective specifice: 7 domenii de actiune precum razboiul cibernetic,
razboiul hibrid, constructia structurilor si a capabilitatilor militare, dar si 40 de actiuni concrete. UE are in
Strategia Globala de Securitate trei prioritati: managementul crizelor, crearea si constructia de capabilitati
pentru tarile partenere si protectia Europei. Avem in Europa binomul Aparare-Protectie. NATO asigura apararea
colectiva conform art. 5 din Tratatul de la Washington, iar UE asigura protectia cetatenilor europeni conform
Tratatului de la Lisabona. Ambele actiuni se complecteaza nefiind nevoie de un nou comandament aliat pentru
Europa, deoarece avem deja pe cel al NATO, denumit Supreme Headquarters Allied Power Europe (SHAPE).
Este suficient ce avem pe linie de comanda, problemele care apar sunt datorate tehnicii de lupta invechite din
dotarea armatelor europene si a lipsei de antrenament in comun a trupelor din tarile aliate. Deja, odata cu
venirea lui Donld Trump la Casa Alba, Germania si-a revizuit politica in domeniul apararii, punand accent pe
sprijinul tarilor din Europa Centrala si de Est si pe modernizarea tehnicii militare din dotare. Relatia SUA-
Germania, in noile conditii, va defini, in viitor, inclusiv evolutia Aliantei. Va fi o axa Washington-Bruxelles sau
vor fi mai multe axe bilateralee Vom avea un raspuns zilele acestea la Conferinta de Securitate de la Munchen,
unde va participa vicepresedintele american Mike Pence impreuna cu John Kelly, Secretarul de Securitate
Interna, si James Mattis, Secretarul Apararii. La conferinta va fi prezenta si o importanta delegatie de
congresmeni condusa de senatoru John McCaine, presedintele Comitetului Serviciilor Armate din Senatul SUA.
FOTO

nato.int

NATO, cateva consideratii si intrebari

Intrebarea referitoare la relevanta NATO dainuie de 25 de ani, de la colapsul URSS, dar nu a fost vreodata clar
ridicata de SUA, ci numai de Moscova. NATO este o alianta creata cu scopul initial de a proteja Occidentul de
URSS. Structura militara a Aliantei NATO, dar si a Pactului de la Varsovia au reflectat puterea militara si
economica a fiecarei parti la vremea respectiva. Riscul mare era in Europa pentru ca de aici au plecat ambele
razboaie mondiale. Pe termen lung, SUA se angajase sa aduca intarii militare, inclusiv arme nucleare si sa
desfasoare periodic exercitii militare cu fortele europene in teatrele de operatii din Occident. SUA elaborase
Planul Marshall care a asigurat restartarea economica a Europei colapsata de razboi. De ce a fost construit
NATO Pentru ca Europa nu-si putea asigura singura o forta defensiva suficienta impotriva URSS, iar aportul
SUA era indispensabil.

Structura NATO, in linii generale, nu s-a schimbat din 1991. Ce s-a schimbat a fost includerea fostelor state care
au activat in Pactul de la Varsovia in Alianta. Motivul extinderii a fost dat de consolidarea democratiilor estice
si de asigurarea unui cadru de securitate pe continent alaturi de extinderea UE. Spus mai simplu, binomul UE -
NATO a asigurat prosperitatea membrilor si integrarea intr-un climat politic si social garantat si securizat. De-a
lungul timpului, in Congresul SUA, in Senat in special, s-a ridicat intrebarea referitoare la contributia financiara
a fiecarui stat din alianta la bugetul apararii. Europa nu a raspuns pozitiv la acesta intrebare decat in cateva state,
precum Marea Britanie, SUA si Grecia. In spatele afirmatiei presedintelui SUA referitoare la faptul ca Alianta
este invechita, afirmatie din timpul campaniei electorale, se ascund o serie de intrebari pe care incercam sa le
deslusim.

Astfel, pot fi intrebari de genul: (1) care este rolul NATO dupa disparitia URSS ; (2) cum serveste NATO
interesul national al SUAl sau de ce contributia Europei (30%) - nu este similara cu cea a SUA (70%), nu numai
financiar, dar si ca pregatire militara si echipare corespunzatoare (UE are un PIB similar cu cel al SUA si cu 200
milioane de cetateni mai mult)m Raspunsul va trebui sa-l dam pentru fiecare intrebare. Astfel: (1) la prima
intrebare, scopul NATO este sa garanteze securitatea membrilor sai ceea ce se intampla la ora actuala; (2) la
intrebarea numarul doi, NATO a servit interesul american din 1991 in Irak, pana la momentul actual in
Afganistan sau in alte teatre de operatii (Oceanul Indian sau fosta Jugoslavie); (3) la intrebarea 3, raspunsul este
ca marimea si dotarea fortei militare europene nu poate sa serveasca intotdeauna, pe deplin, interesul american
(vezi cazul razboiului din Irak unde Franta si Germania s-au opus participarii, dar si cel al Libiei unde logistica
europeana nu a fost suficienta derularii unui razboi pe o perioada mai lunga de o saptamana). SUA a fost 15 ani
in razboi, iar contributia NATO a fost numai in Afganistan, nu si in Irak, unde a fost o coalitie de vointe.

Din 2014, si Europa a devenit o zona de conflict, asa incat prezenta NATO devine relevanta pe zi ce trece.

De fapt, o alianta este un loc al tarilor suverane care vin cu propria lor politica militara. Europa trebuie sa tina
cont de 2 lucruri in situatia de astazi ca parte a NATO: (1) in 2017, ce conteaza pentru SUA este razboiul
impotriva ISIS din Orientul Mijlociu si (2) nu suntem in 1955, iar Europa nu se pregateste de refacere dupa cel
de-al Doilea Razboi Mondial. Aria de responsabilitate a NATO este Europa, iar conflictele in care America a
luptat au fost in afara granitelor de responsabilitate. Si aici apare intrebarea daca face sens ca Alianta sa fie
mentinuta intr-o zona fara conflictel Raspunsul este da. Din 2014, si Europa a devenit o zona de conflict, asa
incat prezenta NATO devine relevanta pe zi ce trece. De asemenea, poate ca in noua Strategie a NATO (ultima
a fost redactata la Lisabona in 2010) posibilitatea de actiune in afara zonei de responsabilitate va fi clar
conturata. Concluzia este ca Europa trebuie sa-si redimensioneze structurile militare ale tarilor din Alianta, sa le
echipeze corespunzator si impreuna cu cele ale SUA, in cadrul NATO, sa conteze in ecuatia securitatii europene.

Repere pe linia transformarii NATO

Declaratia de la Londra din 1990 a constituit punctul de plecare al transformarii actuale a NATO. O multitudine
de agende de transformare, precum cea a fostului secretar general lordul Roberson, Agenda Praga, apoi cea a lui
Jaap de Hoop Scheffer care urmarea promovarea schimbarii in domeniul planificarii apararii, generarii fortelor
si a finantarii comune, Agenda Munchen initiata de cancelarul Gerhard Schroder care viza sporirea rolului
NATO de forum al consultarilor trans-atlantice la nivel strategic, Agenda Summitului din Tara Galilor unde s-a
pus problema crearii Fortei de Reatie Rapida sau Agenda Summitului NATO de la Varsovia care a decis
desfasurarea de trupe ale aliantei, pe scheletul unei brigazi americane in zona estica a Aliantei, au incercat sa
schimbe Alianta intr-una moderna. Sa retinem ca, incepand dupa primul razboi din Golf, NATO a urmarit sa-si
transforme fortele militare astfel incat acestea sa devina rapid dislocabile, interoperabile si sustenabile, conform
principiilor americane. Progresul a fost lent. Numai anexarea ilegala a Crimeei de catre Rusia a accelerat
evenimentele.

NATO nu este singura organizatie care trebuie reformata. Uniunea Europeana si Organizatia Natiunilor Unite
trebuie, de asemenea, sa se adapteze la noul mediu de securitate.

Aparitia amenintarilor atipice dupa sfarsitul Razboiului Rece si evolutiile unei Rusii resurgente in Europa, dar si
in Orientul Mijlociu, a facut dificila pentru aliati ajungerea la un consens privind o viziune comuna la nivel
strategic. In acelasi timp, abordarea acestor amenintari solicita o mai mare flexibilitate a planificarii strategice la
nivelul aliatilor. Adoptarea unei abordari duale in privinta transformarii a dus la dezvoltarea de forte rapid
dislocabile, cat si la promovarea stabilitatii si transparentei in regiunile de criza. Totusi, pana in prezent,
transformarea organizatiei nu a reusit sa depaseasca divizarea aliatilor. Aliatii trebuie sa fie pregatiti sa se
confrunte cu provocarea dezbaterii aspectelor politice si de securitate controversate. Daca nu vor reusi acest
lucru, ei nu vor gasi alt forum in care sa o faca. O conditie necesara pentru o alianta solida este aceea ca aliatii
au nevoie sa abordeze decalajul dintre angajamentele politice pentru declansarea operatiunilor si furnizarea
fortelor necesare pentru aceste operatiuni.

NATO nu este singura organizatie care trebuie reformata. Uniunea Europeana si Organizatia Natiunilor Unite
trebuie, de asemenea, sa se adapteze la noul mediu de securitate. In acelasi timp, eficacitatea viitoare a ONU
este importanta pentru transformarea NATO, deoarece mandatul ONU reprezinta de multe ori o preconditie
pentru ca multi europeni sa ia in considerare folosirea fortei.

Donald

Trump FOTO AFP

NATO si presedintele Donald Trump

De-a lungul campaniei prezidentiale, noul ocupant al fotoliului de la Casa Alba a propus in mod constant o
analiza a portofoliului aliantelor de peste mari si, in acelasi timp, s-a exprimat cu privire la NATO ca la un
organism invechit construit in timpul Razboiului Rece pentru scopurile de atunci. Cu cateva zile inaintea
inaugurarii, intr-un interviu pentru The Times, noul presedinte a completat fraza din timpul campaniei cu
urmatoarele vorbe: ,,tarile aliate nu platesc o parte corecta pentru bugetul militar" (referitor la contributia de 2%
din PIB). A revenit in discursul inaugural si a declarat ca ,,este decis sa consolideze vechile aliante". Problema
este ca, de-a lungul timpului, SUA a cheltuit miliarde de dolari pentru a intari Alianta, iar partenerii din Europa
nu au mai platit pretul necesar pastrarii capabilitatilor militare la nivelul tehnologic actual. Doar 5 tari au platit
2% din PIB in anii trecuti: Marea Britanie, Polonia, Estonia, Grecia si SUA. Conform spuselor lui Boris
Johnson, ministrul de Externe britanic, nu poate fi justificat faptul ca SUA plateste 70% din bugetul NATO in
timp ce restul de 27 de tari din Alianta platesc 30%. Bineinteles ca Rusia si China ar fi dorit ca Alianta sa
dispara, dar asa cum sugera deunazi Secretarul Apararii al SUA, James Mattis, ,,daca NATO n-ar fi existat, el
trebuia inventat". Trebuie sa intelegem ca noul presedinte al SUA a dat putine detalii despre modul cum priveste
NATO in viitor. A lasat fereastra de oportunitati deschisa pentru orice fel de solutie. Acum, mingea este in
terenul aliatilor europeni. Asa cum vor actiona, asa vor primi si raspunsurile de la Washington.

Atat cancelariile europene, cat si guvernele aliatilor trebuie sa ia in serios Summit-ul NATO care va avea loc in
2017.

Noi, romanii, se pare ca am inteles trendul si am aprobat prin buget 2%, dar am inceput si discutiile, incheiate
brusc in 1999, privind cooperarea cu industria de aparare din SUA in vederea producerii unui elicopter de atac
in parteneriat, la Brasov[2]. Cu Trump la Casa Alba si cu 2% din PIB pentru armata, poate de data aceasta Bell
Helicopter va fi castigator. Sa fim intelesi, PUMA nu este un elicopter de atac, este unul de cautare-salvare, la
fel ca si noul model care va fi construi de francezi la Brasov. Viper este elicopterul de care armata are nevoie
stringenta. Acum intelegem de ce stocurile actiunilor militare la bursa din New York au crescut spectaculos
odata cu venirea lui Trump la Casa Alba. E bine sa stim acest lucru! Arta tranzactionarii este valabila si in
Europa la fel ca si in America lui Trump. Si apropo, pot veni si francezii la licitatie daca aduc pentru Armata
Romana elicopterul de atac EC665 Tiger HAP.

Atat cancelariile europene, cat si guvernele aliatilor trebuie sa ia in serios Summit-ul NATO care va avea loc in
2017. Trump nu va asista la 28 de prelegeri ale liderilor Aliantei care vor reitera necesitatea ca America sa
continue sa duca o politica de ordine liberala bazat pe reguli. Presedintele american tocmai a castigat Casa Alba
cu un parcurs electoral total diferit, unde piesa de greutate, exprimata in mod clar, a fost izolationalismul
american similar cu cel expus de al saptelea presedinte SUA, Andrew Jackson[3] sau, mai bine zis, o combinatie
a doua scoli de gandire, cea Jeffersoniana si cea Jacksoniana. Un lucru este cert pana la ora actuala, Generalul
Michael Flynn, fostul consilier pe probleme de securitate al SUA, l-a sfatuit pe Trump sa sustina intrarea
Muntenegru in NATO. Exista deja avizul dat de Comisia senatoriala pentru Relatii Externe din Congres, iar
acesta trebuie supus votului Senatului, unde sunt necesare doua treimi din membrii Senatului pentru ca
hotararea sa fi aprobata si apoi trimisa spre aprobare celor 28 de state din Alianta. Deci largirea NATO continua
si sub noua administratie. In ciuda nesigurantei create de declaratiile anterioare ale presedintelui Donald Trump,
SUA si-au mentinut angajamentele in cadrul NATO privind spatiul nord-est european, Polonia si Tarile Baltice.
Statele Unite au trimis in Polonia inca din ianuarie 87 de tancuri, 144 de vehicule blindate si peste 3.500 de
militari (cifrele Pentagonului) pentru a participa la exercitii comune cu Polonia. O parte din aceste efective vor
fi distribuite incepand cu primavara acestui an, timp de 9 luni, pe teritoriul mai multor state NATO din regiune,
ca parte a fortei de descurajare.

Europa va trebui sa propuna solutii noi de modernizare a Aliantei si de consolidare a coeziunii acesteia. Alianta
este mai mult decat necesara in conditiile in care atat Rusia, cat si China s-au pozitionat in zona gri a evolutiilor
strategice, economice, politice, militare si culturale. Razboiul hibrid va caracteriza timpul in care traim la fel cu
Razboiul Rece a caracterizat perioda de pana la caderea comunismului.

Secretarul General NATO Jens Stoltenberg a avut o conversatie telefonica cu Donald Trump unde ei au
reconfirmat importanta Aliantei. S-au revizuit progresele impotriva terorismului (distrugerea ISIS) dar si a
alocarile din PIB pentru fortele armate, teme pentru care Trump a marsat in campania electorala. Au discutat de
asemenea despre situatia din Ucraina si perspectivele gasirii unei solutii dar si despre dialogul cu Rusia.
Amandoi si-au exprimat dorinta de a se intalni la finele lui mai la Summitul NATO de la Bruxelles. De
asemenea presedintele american Donald Trump si premierul britanic Theresa May si-au reafirmat, intr-o
discutie recenta la Washington, atasamentul fata de NATO. Theresa May a afirmat ca noul lider american este
,,100% in favoarea NATO", in ciuda declaratiilor anterioare ale lui Trump, cum ca NATO ar fi o alianta
,,depasita", relateaza BBC.

Ce au de facut europenii
Actiuni urgente de cooperare cu SUA pentru reformarea Aliantei despre a carei relevanta nu avem dubii. Ian
Brzezinski scria in decembrie, in eseul RealClearDefense, ca SUA, Canada si partenerii lor europeni pot
revigora NATO prin reforme doctrinare si structurale. Toti membrii Aliantei au aceleasi provocari in relatia cu
Rusia, cu razboiul cibernetic, cu migratia, cu terorismul domestic, cu ISIS si ideologia islamica radicala. Aliatii
nu pot face o treaba mai buna decat cooperarea in domeniul schimbului de informatii si coordonarea in
domeniul amenintarilor teroriste cu SUA. Procesul de decizie in Alianta trebuie sa devina eficient, iar in fata
amenintarilor Moscovei doctrina nucleara si pozitia Aliantei trebuie modificare/revazute. Si toate acestea vor
face NATO relevant, la fel cum a cerut Trump in aprilie 2016.

Europa s-a demilitarizat cu trecerea anilor, iar cetatenii din Occident au vazut pacea ca o conditie naturala a
istoriei umanitatii. Dar pacea necesita o permanenta vigilenta.

In lunile care vin, Donald Trump va trebui convins de relevanta si valoarea NATO. In acest sens, multi dintre
republicani si dintre liderii europeni si-au dat mana pentru a promova valorile NATO. Primul Ministru Theresa
May a facut primul pas. Ce va urmaa Vom vedea in primavara sau mai repede in Finlanda/Slovenia (!d), la
intalnirea Putin-Trump. In timpul Razboiului Rece, NATO si-a facut datoria, la fel ca si la inceputul secolului
XXI in Afganistan dupa 9/11, unde jertfa de sange a canadienilor si a aliatilor europeni a fost extrem de
importanta. Toate au fost in interesul american, dar si cu beneficii enorme pentru securitatea Occidentului.
Aliatii din NATO au combatut pirateria in Oceanul Indian si au cooperat in stabilizarea Balcanilor, au raspuns la
atacurile cibernetice si au intrat in coalitia anti-ISIS. Odata cu agresiunea Rusiei in Ucraina si anexarea Crimeei,
aliatii au crescut cheltuielile militare si au constituit un nou dispozitiv militar pentru descurajarea Moscovei.
Patru batalioane din Anglia, Canada, Germania si SUA au fost trimise in Tarile Baltice si Polonia si sanctiuni
economice au fost aplicate Rusiei. Divizia a 4-a de Infanterie a SUA si Brigada a 3-a de blindate a SUA au
ajuns in Germania si Polonia pentru a fi desfasurate in estul continentului. Nu este nimic mai important decat o
unitate rezonabila de forte americane ca situatia sa se clarifice. Noua administratie se poate angaja acum in noi
negocieri cu rusii. Ele vor fi de succes daca aliatii se vor coordona in miscarile lor. Linia rosie a fost trasa cu
multi ani in urma si ea se refera la Art. 5 din Tratatul de la Washington. Dupa cum am vazut, o neglijare a
impunerii liniei rosii a degenerat in Siria, in timpul administratiei Obama.

Dar sunt multe de facut. Europa s-a demilitarizat cu trecerea anilor, iar cetatenii din Occident au vazut pace ca o
conditie naturala a istoriei umanitatii. Dar pacea necesita o permanenta vigilenta. Robert Gates avertiza in
ultimul sau discurs ca Secretar al Apararii:

,,Daca trendul actual al capabilitatilor militare in Europa nu este oprit si reintors, viitorii lideri ai SUA nu vor
considera ca investitia SUA in Alianta NATO este eficienta."

In aceste conditii, Rusia isi continua planurile militare fara sa mai respecte tratatele in vigoare. Moscova a
desfasurat, la inceputul acestui an, un nou tip de rachete de croaziera cu raza medie de actiune, in pofida
plangerilor oficialilor americani ca incalca Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare (INF), care le interzice
Statelor Unite si Rusiei sa desfasoare astfel de rachete la sol, a declarat un inalt oficial din administratia Trump,
citat de Reuters. Rusia a desfasurat in secret racheta terestra de croaziera SSC-8, pe care o dezvolta si testeaza
de mai multi ani, a afirmat oficialul, confirmand un material aparut initial in New York Times. Rusia ar avea in
prezent doua batalioane de astfel de rachete, dintre care unul se afla la poligonul Kapustin Yar, in sud-estul tarii,
iar celalalt la o baza operationala din alta regiune, au declarat oficiali americani citati sub acoperirea
anonimatului de New York Times. Departamentul de Stat al SUA a conchis, intr-un raport din 2014, ca
,,Federatia Rusa isi incalca obligatiile in baza Tratatului INF, de a nu detine, produce sau testa in zbor o racheta
de croaziera terestra cu o raza de actiune cuprinsa intre 500 si 5.500 de kilometri sau sa detina sau produca
lansatoare pentru astfel de rachete."
Aici suntem acum.

Presedintele SUA Donald Trump a spus acelasi lucru. Sa fim intelesi, Donald Trump nu este impotriva NATO
numai ca zilele in care povara fiscala cadea numai asupra Americii au trecut. Mesajul transmis de Casa Alba la
recenta reuniune a ministrilor Apararii din NATO prin vocea Secretarului Apararii al SUA, James Mattis, este ca
,,Alianta ramane un soclu fundamental pentru Statele Unite si pentru toata comunitatea transatlantica", iar
presedintele Donald Trump si-a exprimat ,,sprijinul puternic" pentru aceasta. De fapt, este problema europenilor
sa salveze Alianta. Pentru prima data in ultimii 10 ani, Vladimir Putin se afla in fata unui jucator (NATO) care-i
intoarce cartile si asta nu cu mijloace soft, precum sanctiunile economice, ci cu mijloace militare conventionale,
prin reconfigurarea spatiului geostrategic european.

PS: Primii pasi - Germania urmareste intarirea capacitatilor sale militare prin semnarea unor acorduri cu Franta
si Olanda privind crearea unei flote aviatice comune, dar si cu tari ca Romania si Cehia, unde planuieste sa
trimita trupe, anunta surse din Ministerul Apararii de la Berlin. Masurile care vor fi adoptate in scurt timp si sunt
luate pe fondul tensiunilor tot mai mari din interiorul NATO, in conditiile in care Washingtonul se arata
nemultumit de lipsa de implicare a europenilor in finantarea operatiunilor Aliantei. Planul de consolidare a
puterii militare a tarilor NATO din interiorul Europei a fost expus de germani cu prilejul intalnirii ministrilor
Apararii din statele membre, programata pe 15 februarie la Bruxelles. Pentru moment, Berlinul va achizitiona 6
aeronave Hercules, pe care sa le alature flotilei de avioane militare de transport franceze, care este compusa din
4 avioane de acelasi tip. Acestei forte aeriene i se alatura flotila de avioane cisterna Airbus A330 a Olandei (se
vor alatura si flotele Belgiei si Norvegiei), orele de zbor anuale cumulate de acest grup multinational ar putea
ajunge la 8.800, asa cum arata un document prezent pe masa parlamentarilor germani. Flota aeriana comuna ar
necesita investitii anuale de 1 miliard de euro in vederea modernizarii. Bazele folosite pentru operatiunile fortei
aeriene multinationale vor fi cele din Eindhoven - Olanda si Koln-Bonn din Germania.

[1] Tucidide a fost un om politic si istoric atenian, autor al unei vaste monografii asupra Razboiului
peloponesiac, desfasurat intre Atena si Sparta in cea de-a doua jumatate a secolului V i.Hr. Tucidide este
implicat direct in evenimentele pe care le relateaza, fiind strateg al Atenei. ,,Istoria Razboiului Peloponesiac"
prezinta informatii importante pe care autorul ni le ofera, dand in acelasi timp dovada de o superioara
patrundere si de impartialitate, ceea ce il ridica in randul celor mai de seama reprezentanti ai istoriografiei din
toate timpurile.

[2] Romania si proiectul elicopterelor de atac intre vis si realitate. Sovietici nu ne-au dat elicoptere de atac.
Proprii nationali nu au acceptat productia AHRO-1 Cobra la Ghimbav si acum o luam de la capat. Propunerea
este elicopterul Viper. Aparatele de atac sunt momentan folosite doar de americani si de armata pakistaneza si
costa aproape 32 de milioane de dolari bucata. Bell Helicopter vrea sa se extinda si in Europa, iar americanii au
purtat deja discutii cu oficiali romani. Acum, armata romana foloseste elicoptere PUMA NAVAL pe fregatele
de la Marea Neagra. Varianta Viper a elicopterului este folosita de marina americana. Aparatele sunt cele care
decoleaza de pe distrugatoare si duc lupte aer-aer sau aer-sol. AH Viper este unul dintre cele mai bine inarmate
elicoptere de lupta din lume. ,,Este cel bun elicopter de atac din lume. Avem o precizie de 100% a locului in
care tragem, ceea ce inseamna de fapt tinta corecta si locul exact al inamicului", spune Joel Best, manager
Europa-Bell Helicopter.
[3] Andrew Jackson (n. 15 martie 1767 - d. 8 iunie 1845) a fost cel de-al saptelea presedinte al Statelor Unite ale
Americii (1829 - 1837), erou al bataliei de la New Orleans (1815), unul din fondatorii Partidului Democrat si cel
care care a generat denumirea epocii ca un omonim al numelui sau, democratie jacksoniana.