Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA TEHNIC CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA:INGINERIA MATERIALELOR SI A MEDIULUI


SPECIALIZAREA:IPMI
DISCIPLINA:TEHNOLOGII SI ECHIPAMENTE DE DEPOLUARE A SOLULUI

PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE DEPOLUARE A SITULUI


CUPROM-BAIA MARE AFECTAT DE POLUARE CU METALE
GRELE,PROVENITE IN URMA ACTIVITATII INDUSTRIEI
METALURGICE

Coordonator:SUR IOANA Student:NEMES ANDREEA-LARISA


-2016-2017-

1
CUPRINS

1.INTRODUCERE..3

1.1.Poluarea cu metale grele..3

2.IDENTIFICAREA ZONEI POLUATE.5

2.1.Caracteristici climatice ale depresiunii Baia Mare..5

2.2.Date generale privind SC.CUPROM.SA ,Sucursala Baia Mare....6

3. EVALUAREA RISCULUI...11

4.TEHNOLOGII DE DEPOLUARE...14

4.1.Variante posibile de decontaminare a solului din zona Cuprom,Baia Mare..15

5.BIOLIXIVIEREA...20

5.1.Biolixivierea prin percolare...22

5.2.Biolixivierea prin agitare in bioreactoare..23

5.3.Biolixivierea in Romania-stadiu actual.....24

5.4.Biolixivierea la nivel international...26

6. Stabilirea prin calcul a parametrilor tehnologici de depoluare i alegerea


echipamentului.................................................................................................27

7.CONCLUZII....................................................................................................30

BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE
Poluarea reprezint modificarea componentelor naturale ale ecosistemelor prin introducerea
n mediu a unor componente strine rezultate din activitatea omului, numite poluani i care
provoac prin natura lor sau prin concentraia n care se gsesc dar de asemenea i prin timpul lor
de aciune efecte nocive asupra sntii oamenilor, creeaz disconfort dar i mpiedic folosirea
unor componente ale mediului eseniale vieii.[1]
Din cuprinsul definitiei se poate constata clar ca cea mai mare responsabilitate pentru
poluarea mediului o poarta omul, poluarea fiind consecinta activitatii mai ales social - economice
a acestuia. Privita istoric, poluarea mediului a aparut odata cu omul, dar s-a dezvoltat si s-a
diversificat pe masura evolutiei societatii umane, ajungnd astazi una dintre importantele
preocupari ale specialistilor din diferite domenii ale stiintei si tehnicii, ale statelor si guvernelor,
ale ntregii populatii a pamntului.[1]
Cele mai dese forme de poluare ntlnite sunt poluarea apei,aerului si solului.
Solul, ca i apa i aerul, este un factor de mediu cu influen deosebit asupra sntii. De
calitatea solului depinde formarea i protecia surselor de ap, att a celei de suprafa, ct, mai
ales, a celei subterane.
Solul este reprezentat de stratul de la suprafaa scoarei terestre format din particule minerale,
materii organice, ap, aer i organisme vii. Procesul de formare al solului (PEDOGENEZA) are
loc sub influena factorilor pedogenici: clim, microorganisme, vegetaie i relief.
Poluarea solului reprezint orice activitate ce produce o modificare sau dereglare n
funcionarea normal a solului ca suport i mediu de via n cadrul ecosistemelor naturale sau
antropizate. [2]
Procesele care duc la degraderea solului sunt multiple i complexe, iar principalele sunt:
eroziunea
degradarea materiei organice
contaminarea
salinizarea
compactizarea
pierderea biodiversitii solului
scoaterea din circuitul agricol
alunecrile de teren i inundaiile.
1.1.Poluarea cu metale grele
Poluarea solului este recunoscuta astazi ca fiind o problema semnificativa,reprezentand un
risc major pentru sanatatea umana si mediul inconjurator.Concentratiile ridicate de metale grele
in soluri sunt legate de sursele antropogene:minerit si industria metalurgica.[3]
Poluarea cu metale grele are un caracter cumulativ, ceea ce nseamn c poluanii se
acumuleaz lent, fiind rezultatul unei expuneri permanente i de lung durat a solului la
aciunea acestor poluani, fra a se descompune i fr ca acestea s poat fi nlturate, de unde
caracterul remanent al acestora. Odat poluate, solurile nu se mai pot regenera dect foarte greu
i astfel are loc reducerea fertilitii acestora. Acumularea metalelor grele
(Zn,Pb,Cr,Cu,Cd,Mn,Fe,As) n sol are implicaii ecologice deosebite prin toxicitatea acestora i a
compuilor lor, dar i prin forma de legtur chimic care influeneaz reacia solului. Poluarea
cu metale grele a solului crete posibilitatea de reacie a acestuia aprnd pericolul ca noii
compui ai metalelor grele s ajung odat cu apele de infiltraie n apele subterane, precum i de
preluare a acestora de ctre plante i ptrunderea lor n lanul trofic.[3]

3
La baza declansarii si mentinerii efectelor poluarii datorate emisiilor industriale,un rol
deosebit il au si combinatiile metalelor grele (Pb,Cd,Cu,Zn).Procesul de acumulare al acestor
elemente devine,in timp,mult mai important,intrucat solurile au insusirea de a acumula si a
mentine,la anumite nivele,ionii potentiali toxici.Este evident faptul ca solurile,prin caracterul lor
stationar,si prin componentele de baza care le diferentiaza,au un rol semnificativ de retinere si
acumulare a poluantilor.[3]
Se considera poluant orice substanta solida,lichida sau gazoasa sau orice forma de energie
care,introdusa in mediu,modifica echilibrul natural al constituentilor acestuia si poate aduce
daune organismelor vii si bunurilor materiale[3]
La nivel national exista 1339 situri contaminate avand o suprafata totala de 99.297 ha.Poluarea
cea mai raspandita si cu efecte agresive deosebit de puternice asupra solului este cea datorata
prezentei metalelor grele,in special Cu,Zn,Cd si Pb identificata in zonele:Baia Mare,Copsa Mica
si Zlatna.[4]
Cei mai importani poluatori industriali ai zonei analizate sunt reprezentai de cele dou
uzine de metalurgie neferoas: S.C. Cuprom S.A. Bucureti - Sucursala Baia Mare i S.C.
Romplumb S.A. Firiza, care produce plumb primar (dispune de instalaie pentru obinerea
plumbului decuprat), situat n partea de nord-est a oraului Baia Mare (pe valea rului Firiza,
afluent al rului Ssar). Aceste uzine dispun de o baz tehnologic nvechit i puternic poluant.
Uzinele de preparare a minereurilor neferoase, care au condus la apariia unui mare numr de
iazuri de decantare a sterilului de flotaie, constituie ali importani factori de poluare a mediului
orasului Baia Mare. [5]

4
2.IDENTIFICAREA ZONEI POLUATE

Orasul Baia Mare este situat in vestul judetului Maramures(figura 2.1),in depresiunea Baia
Mare,pe malurile raului Sasar.Structura acestui municipiu este alctuit i din localitile Blidari,
Firiza, Valea Neagr, Valea Borcutului, nsumnd astfel o suprafata de 23.471 ha. La nord se
nvecineaz cu Muntii Guti, la sud cu localitile Recea i Groi, la est cu oraul Baia Sprie i la
vest cu oraul Tuii Mgheru.

Figura 2.1 Harta judetului Maramures

Reeaua hidrografic este format, n principal, din rul Ssar, lung de 31,6 km, care strbate
oraul de la est la vest colectnd apele rurilor Chiuzbaia i Firiza, i a prurilor Sf. Ioan,
Usturoiul, Valea Roie i Borcut. Pe rul Firiza, la 5 km distan de centrul oraului, s-a construit
Barajul Strmtori-Firiza (52 m nlime) prin care s-a creat un lac de acumulare n suprafa de
110 ha ce asigur necesarul de ap potabil a municipiului.La aceasta se adaug Lacul Bodi
Ferneziu i Lacul Bodi,Baia Sprie (numit i Lacul Mogoa sau Lacul Pintea Viteazul), create
prin baraje artificiale n secolul al XVIII-lea. Ele constituie ndrgite locuri de agrement. Trebuie
amintit aici existena unor izvoare de apa mineral pe Valea Borcutului, Valea Usturoi i Firiza.

2.1.Caracteristici climatice ale depresiunii Baia Mare


Temperatura aerului.
Valoarea medie anual a temperaturii aerului la Baia Mare n perioada 1961-2000 a fost
de 9,5 C. Regimul precipitaiilor atmosferice. Media anual a precipitaiilor la Baia Mare
a fost (n perioada 1961-2000) de 858,9 mm/an. Regimul pluviometric al zonei
depresionare Baia Mare Copalnic s-a evideniat prin caracterul mai puin excesiv al
acestuia, cantitile de precipitaii fiind caracterizate printr-o distribuie mai uniform n

5
cursul anului n comparaie cu alte regiuni ale rii, caracterul de torenialitate fiind mai
puin pronunat, iar fenomenul de secet mai atenuat. [5]
n zona Baia Mare a fost semnalat producerea ploilor acide, ce a nregistrat o frecven de
producere de 4-8 cazuri pe an. Precipitaiile acide se pot produce n orice lun n cursul unui an,
n funcie de regimul de funcionare al agenilor poluatori industriali, dar i de frecvena
producerii condiiilor meteorologice nefavorabile dispersiei poluanilor atmosferici anterioare
producerii precipitaiilor. [5]
Regimul vntului.
Caracteristica esenial a zonei depresionare Baia Mare - Copalnic o reprezint predominarea
vnturilor foarte slabe i slabe i frecvena deosebit de mare a calmului atmosferic, n cursul unui
an valoarea medie a acestui parametru depind 50 %.
Viteza medie anual a vntului a nregistrat, n perioada 1961-2000, o valoare de doar 1,6 m/s n
cursul anului viteza vnturilor din vest a prezentat valori, aproape n fiecare lun, mai mari dect
cea a vnturilor din celelalte direcii predominante, fcnd posibil rentoarcerea acestora, prin
bararea lor de ctre unitile montane din nord-estul i estul depresiunilor Baia Mare Lpu,
sub forma vnturilor estice (care nregistreaz cea mai mare frecven n cursul unui an, 13,9 %),
favoriznd antrenarea poluanilor provenii de la uzinele Cuprom i Romplumb, peste zona
rezidenial a oraului Baia Mare. Predominarea vnturilor foarte slabe (0-1 m/s), care
nregistreaz o frecven maxim n lunile de toamn i iarn (peste 60 %, cu un maxim n
ianuarie de peste 73 %) i slabe (2-5 m/s), precum i valoarea mare a calmului atmosferic
reliefeaz caracterul de adpost al acestui areal depresionar, ceea ce creeaz condiii reduse de
dispersie a poluanilor.[5]
Aerul ceos.
n zona Baia Mare, frecvena aerului ceos este ridicat, nregistrnd 227,6 de zile. Cea mai mare
frecven a acestui fenomen este consemnat n semestrul rece al anului i ndeosebi n lunile
decembrie i ianuarie, cnd se consemneaz n medie 27,2 zile i, respectiv, 27,9 zile cu aer
ceos.[5]
Soluri
Structur pedogenetica din zona municipiului este variata, cci alturi de solurile podzolice
predominante se gasesc soluri pseudogleice i aluviale specifice zonei depresionare, precum i
soluri brune de pdure, soluri montane acide, etc. [6]
Zona depresionara Baia Mare este marcat de amprenta activitilor de exploatare a minereurilor
neferoase, care au aici un caracter tradiional. Acestora li s-au adugat mai trziu activitile de
prelucrare industrial a metalelor neferoase. Activitile legate de exploatarea minereurilor
neferoase, de preparare a acestora i de obinere a metalelor neferoase constituie i principalele
surse de poluare a mediului zonei depresionare Baia Mare .

2.2.Date generale privind SC.CUPROM.SA ,Sucursala Baia Mare

Fabrica din Baia Mare a fost construita in 1907,in apropierea orasului,intr-un loc numit
Ferneziu.La inceput,a fost o companie privata care a produs acid sulfuric.Mai tarziu,intre 1997 si
6
1942,fabrica s-a extins si a inceput productia de cupru electrolitic si afacerile cu metale
pretioase-aur si argint.In anii 2003-2004,Cuprom a cumparat uzina Phoenix Baia Mare si
Societatea de cablu electric laminat care a fost infiintata in anul 1972.Din cauza procesului de
modernizare si a noilor tehnologii care au fost implementate si,de asemenea,din cauza
investitiilor financiare,a devenit cea mai mare companie producatoare de cupru din Romania si
unul dintre cei mai mari din Europa de Est.[7]
Acest lucru a durat pana in septembrie 2008,cand compania s-a confruntat cu falimentul dupa ce
pretul cuprului s-a prabusit brusc (figura 2.1).

Figura 2.2.Uzina Cuprom dupa faliment-starea actuala [8]

Cosul de fum din incinta Cuprom (figura 2.3),cu o inaltime de 351,5 metri este cea mai
inalta constructie artificiala din Romania si a treia in Europa.Acest lucru il face foarte valoros
pentru o viitoare reamenajare a zonei.

7
Figura 2.3. Cosul de fum Cuprom [9]

S.C. CUPROM S.A. Bucureti - Sucursala Baia Mare, situat n partea de est a oraului
Baia Mare(figura 2.4), are ca activitate de baz producerea cuprului rafinat i a metalelor
preioase din concentrate miniere, dar i a zincului, cadmiului, manganului, arsenului .a.

Compania CUPROM detine la Baia Mare facilitati de productie pentru topirea si


rafinarea cuprului, fiind recunoscuta ca unic producator de catozi cupru electrolitic (99.99%
Cu)din Romania.

Figura 2.4. Localizare Cuprom[9]


8
In zona municipiului Baia Mare, calitatea aerului este afectat n principal de activitile
legate de metalurgia neferoas desfurate n zona Baia Mare, prin emisiile de poluani provenite
de la S.C. Romplumb i S.C. Cuprom Bucureti - sucursala Baia Mare, reprezentate prin pulberi
cu coninut de metale grele: plumb, cadmiu, arsen, zinc, cupru, mercur, nichel, crom, seleniu .a.,
gaze cu dioxid de sulf, trioxid de sulf, vapori de acid sulfuric, dioxid de azot, amoniac .a.
Dioxidul de sulf este generat de activitile de metalurgie neferoas, n special de cea desfurat
la S.C. Romplumb Baia Mare unde, n prezent, ntreaga cantitate de emisii de dioxid de sulf
rezultat din procesele tehnologice este eliminat n atmosfer. Se adaug S.C. Cuprom -
sucursala Baia Mare, care constituia pn n anul 2000 (cnd uzina i-a ncetat activitatea la
principalele linii tehnologice poluante) principala surs de emisie a acestui poluant, dar i
transportul rutier i sistemele de nclzire pe baz de combustibili solizi. Analizele efectuate n
perioada 1990-2006 au indicat faptul c indicatorul a prezentat concentraii foarte ridicate n aer
n perioada 1990-1997 (maxima mediei anuale fiind nregistrat n anul 1994, cu o valoare de
264 g/m (fa de 60 g/m CMA), nregistrnd o frecven de depire a valorii maxime
admise de la peste 5 % n anul 1990, la peste 20 % n anul 1994.[5]
Valoarea medie anual cea mai ridicat nregistrat n anul 1994 s-a datorat neefecturii
unei revizii generale complete la S.C. Cuprom S.A., ceea ce a condus la dese ntreruperi n
funcionarea instalaiilor tehnologice, avnd ca rezultat evacuri de gaze pe durate variabile la
nivelul solului i la mare nlime. Prin punerea n funciune n luna mai 1995 la S.C. Cuprom
a coului de dispersie a gazelor cu o nlime de 351,5 m s-a nregistrat o scdere semnificativ a
valorilor concentraiilor de dioxid de sulf semnalndu-se, dup acest an, depiri ale
concentraiilor maxime admise numai n 1-2 puncte, fa de 5-7 puncte anterior, situate pe raza
municipiului Baia Mare. Depiri importante s-au nregistrat ntr-un punct situat n apropierea
platformei S.C. Cuprom, expus polurii la joas nlime. [5]
SC.CUPROM.SA,Baia Mare, este si principala sursa de poluare a aerului atmosferic cu
pulberi de plumb.Tot in aceasta zona,au fost consemnate ,in apele freatice, depiri severe ale
concentraiilor admise pentru apa potabil.[5]
Calitatea apelor subterane in zona uzinei Cuprom,Sucursala Baia Mare,in perioada 1999-
2005 ,in urma analizelor efectuate,a rezultat valori medii anuale ale pH-ului intre 3,42 si 4,64,
indicnd existena unor ape subterane foarte acide.[5]
Concentraiile maxime atinse de indicatorul Cu, la forajele de control analizate din zona
uzinei Cuprom, au nregistrat valori deosebit de ridicate, ce au depit extrem de grav valoarea
maxim admis la acest indicator (ntre 125 i 499330 ori), acestea fiind cuprinse ntre 12,5 mg/l
i 49933 mg/l. Valorile minime nregistrate au depit concentraia maxim admis ntre 0 i
8056 ori, acestea prezentnd valori cuprinse ntre 0,09 mg/l i 805,6 mg/l. Concentraii foarte
ridicate, la forajele din zona uzinei Cuprom, au fost semnalate i la indicatorul zinc. Acesta a
prezentat valori medii anuale ale concentraiei, n intervalul analizat, la nivelul forajelor
analizate, cuprinse ntre 5,55 mg/l (2002) i 112,6 mg/l (1999), depind C.M.A. pentru apa
potabil de peste 1-22 de ori.[5]

9
2.3.Efectele negative ale poluantilor aflati in zona SC.CUPROM.SA Baia mare

In tabelul 2.3 avem efectele negative generate de poluantii aflati in zona Cuprom:

Poluanti Efecte negative ale poluantilor


-este toxic pentru organismal uman,unde
ajunge pe cale digestiva si respiratorie,fiind
Plumbul retinut in cortexul anal,in fiicat si in oase;
-provoaca saturnismul(oboseala
mare,varsaturi,cefalee,tulburari nervoase
etc).
-cadmiul se acumuleaza in rinichi provocand
probleme in mecanismele de filtrare; are loc
eliminarea proteinelor esentiale si a
zaharurilor din corp si apoi imbolnavirea
rinichilor;
Cadmiu -alte efecte :
-diaree, dureri de stomac, vom
sever,fracturi osoase;
- probleme de reproducere, avort spontan,
infertilitate instalat,
- boli ale SNC-;
-boli ale sistemului imunitar, probleme
fiziologice;
- mutaii genetice.

-boala Wilson este o afeciune ereditar care


cauzeaz acumularea excesiv de cupru n
organism (ficat, rinichi, creier, ochi) i se
Cupru manifest prin tremurturi,afectarea
raionamentului i a memoriei, semne oculare
(inel pigmentar brun-verzui la marginea
corneei inel Kayser-Fleischer), disfuncie
renal, ciroz hepatica.

-in cadrul excesului de zinc, se reduce


Zincul capacitatea de functionare a sistemului
imunitar precum si nivelul HDL (colesterol
bun) din organism.
-orice forma a cromului poate sa duca la
Cromul cancer pulmonar;

Tabel 2.3.Efecte negative ale poluantilor[1]

10
3. EVALUAREA RISCULUI

Valori de referinta
Prelevarea probelor de sol s-a efectuat din zona Cuprom Baia Mare .
Suprafata totala a zonei Cuprom este de 58 ha,astfel ca s-au delimitat unitatile analitice omogene
in parcele de cate 10 hectare,respective una de 8 hectare.Pentru fiecare unitate de 10,respective 8
ha,s-a prelevat cate o proba,prelevand in total 6 probe:P1,P2,P3,P4,P5,P6.Probele elementare de
sol au fost recoltate de la adancimea de 20-40 cm.
n urma desfurrii activitii fabricii, poluarea este semnificativ. Ing. Melania
BOROS a fcut unele analize privind anumite metale grele din sol, dintre care cele mai poluante
sunt prezentate n urmatorul tabel:
Nr crt. Adancime de Plumb Cupru Zinc Cadmiu
prelevare(cm) [Mg/kg-
s.u]
P1 20-40 480 1030 610 5.5
P2 20-40 510 1040 770 5
P3 20-40 460 930 450 5
P4 20-40 450 810 430 4.5
P5 20-40 500 890 590 5.9
P6 20-40 520 920 710 6
Tabelul 3.1 Concentratiile celor mai poluante metale grele [7]

n tabelul 3.2. sunt prezentate valorile admisibile din ordinul 756/1997 privind metalele
grele, precum i comparaia valorilor rezultate n urma analizelor:

Metale Valori normale Prag de alerta Prag de Valori metale in


interventie sol
Sensibile Mai putin
sensibile
480
510
Pb 20 50 1000 460
450
500
520
1030
1040
Cu 20 100 500 930
810
890
920
610
770
Zn 100 300 1500 450
11
430
590
710
5.5
5
Cd 1 3 10 5
4.5
5.9
6
Tabel 3.2 Comparatie valori metale cu valori maxime admise din ordinUl 756/1997 [10]

In urma rezultatelor obtinute de Melania Boros,putem spune ca:


In cazul contaminantului Cadmiu,concentratia probelor P1,P5 si P6
depasesc pragul de alerta dar si celelalte probe sunt aproape de valoarea 5 mg/kg
substanta uscata.Niciuna dintre concentratiile probelor analizate nu a atins limita
pragului de interventie dar au deposit valoarea normala de 1mg/kg s.u. a
concentratiei de cadmiu in sol.
Concentratia de Pb din solul analizat depaseste limita pragului de alerta,dar nu
atinge valoarea pragului de interventie.Valorile concentratiei de plumb depasesc
valoarea normal de 20 mg/kg s.u de aproximativ 25 de ori.
Valoarea normala a concentratiei de Zn este de 100mg/kg s.u.Aceasta
valoare este depasita de cca 4 pana la 7 ori in cazul probelor de sol
analizate.Probele P2 si P6 ating limita pragului de alerta dar pentru niciuna nu
este atinsa valoarea pragului de interventie.
In cazul Cu,din cauza poluarii istorice,valorile concentratiilor probelor
analizate depasesc limitele pragurilor de alerta si de interventie.Acest fapt
confirma necesitatea interventiei pentru decontaminarea solului.O valoare
normala a Cu este de 20 mg/kg s.u. [7]

Cele mai cunoscute metode de evaluare a riscului aferent siturilor poluate sunt: metoda HRS
(Hazard Ranking System )- SUA, sistemul national Canadian, metoda Baden Wuttemberg si
metoda bavareza ( Germania ), precum si metoda BRGM- ME ( Franta ).[1]
Pentru evaluarea riscului am ales metoda canadian.

Sistemul naional canadian de clasificare a locurilor contaminate propune atribuirea unei note
globale de apreciere a pericolului potenial determinat de un sit poluant, prin adunarea simpl a
notelor care cuantific urmtoarele elemente:
Caracteristicile poluanilor: toxicitate si cantitate. Valoarea maxim a notei este 33.
Cile de transport i expunere. Nota maxim 33: apa subteran (11), apa de suprafa (11)
i contactul direct (11).
Receptorii poteniali (total max.34): persoane i animale (18), medii naturale (16).

Nota rezultat (max.100) permite ncadrarea unui sit n una din clasele evideniate n tabelul
3.3:
12
Nr. Clasa de risc Intervale de integrare a notei
Crt. globale
1 Risc sczut 037
2 Risc sczut spre mediu 3849
3 Risc mediu 5069
4 Risc ridicat 70100
Tabel 3.3.Clase de risc [1]

In functie de intensitatea poluarii,am acordat urmatoarele note:


Caracteristicile poluanilor: toxicitate i cantitate: nota acordat: 26
Cile de transport i expunere
Apa subteran : nota acordat : 10
Apa de suprafa : nota acordat : 10
Contactul direct : nota acordat : 10
Receptorii poteniali:
Persoane i animale: nota acordat: 14
Medii naturale: nota acordat:15
Nota rezultat n urma estimrii notelor acordate este de 85, not ce atest o clas de risc ridicat.

13
4.TEHNOLOGII DE DEPOLUARE

(STUDIU COMPARATIV AL POSIBILELOR VARIANTE DE


DEPOLUARE ALE SOLULUI CONTAMINAT)
Clasificarea procedeelor de depoluare a solurilor se poate face dupa doua criterii:
in functie de locul de aplicare
in functie de principiile tehnice de depoluare.
n funcie de locul de aplicare al procedeului de depoluare se disting:
o Procedee aplicabile n situ presupun efectuarea lucrrilor de depoluare
direct n mediu poluat, fr a se apela la lucrri de evacuare. Sistemul tehnic
cuprinde dou pri: o parte mobil (instalat la suprafaa sitului ) i o parte
inserat n mediul subteran poluat.

o Procedee aplicabile n afara sitului (ex situ) const n evacuarea solului


sau a apei poluate din mediul lor natural (prin excavare i pompare), transportul
acestuia n afara sitului i execuia lucrrilor de depoluare n centre specializate
prin intermediul unor instalaii adecvate: de splare, tratare termic, tratare
biologic etc.Uneori, se prevede i readucerea pe sit a materialului depoluat.

o Procedeele aplicabile pe sit sunt asemntoare celor aplicabile n afara


sitului, deoarece au la baz principiul evacuarea solului i a apelor contaminate
din mediul lor natural. Dup evacuare, ns, materialele contaminate nu mai sunt
transportate n afara sitului, ci sunt tratate pe sit, utiliznd instalaii de depoluare
mobile, care ulterior pot fi folosite n alt parte. [1]

Figura 4.1. Procedee de depoluare a solului in functie de locul de aplicare

14
n funcie de principiile tehnice de depoluare se pot prezenta urmtoarele tipuri de procedee:
Procedee fizice, care de asemenea se mpart n dou categorii:
Procedee bazate pe extracia fizic a poluanilor prin excavare, pompare, splare, flotaie,
extracie de gaze sub vid, extracie electrocinetic, injecie de aer sub presiune .a.
Procedee bazate pe imobilitatea fizic a poluanilor, fie prin stabilizare sau inerie, fie
prin izolare
Procedee chimice, care sunt folosite pentru distrugerea, separarea, neutralizarea sau
transformarea poluanilor n urma unor reacii chimice specifice dintre care cele mai
cunoscute sunt: extracia chimic, oxidarea, reducerea, declorurarea i precipitarea.
Procedee termice, care presupun extracia, distrugerea sau imobilizarea poluanilor prin
supunerea materialului contaminat la temperaturi nalte, dintre care cele mai cunoscute
sunt: incinerarea, desorbia termic, vitrificarea mediului contaminat.
Procedee biologice, care se bazeaz n principal pe degradarea poluanilor prin activitatea
microorganismelor (bacterii, ciuperci etc.). Biodegradarea se poate realiza n condiii
aerobe sau anaerobe. Cele mai utilizate procedee n practica biodegradrii sunt:
bioreactorul, biodegradarea n vrac, biodegradarea n situ, bioventing-ul i biosparging-
ul. Biolixivierea i bioacumularea sunt dou metode biologice care nu presupun
distrugerea poluanilor, ci doar separarea acestora.

4.1.Variante posibile de decontaminare a solului din zona Cuprom,Baia


Mare
Extracia electrocinetic
Depoluarea solurilor prin extracie electrocinetic sau electroreabilitarea const n extracia
electrocinetic a poluanilor din sol i apa subteran prin deplasarea controlat a poluanilor n
mediul subteran umed sub aciunea unui cmp electric creat de doi electrozi.
n mediul contaminat sunt instalai doi electrozi (anod i catod), care sunt alimentai de la o surs
de curent continuu de putere ridicat. Distana dintre electrozi este de 3 m sub aciunea
curentului electric, n mediul subteran se desfoar urmtoarele fenomene care favorizeaz
extracia poluanilor:
Electroosmoza: care genereaza miscarea apei interstitiale de la anod spre catod,
smploarea miscarii este in functie de mobilitate, de gradul de hidratare, de sarcina ionilor si
particulele prezente in mediul subteran.
Electroforeza: care presupune separarea coloizilor de materialele in suspensie prin
transfer de sarcina.
Electroliza: care determina descompunerea unor substante tinand cont de miscarea
relative a ionilor spre cei doi electrozi, fara a include miscarea de transport indusa de faza
lichida.Dupa traversarea membranelor semipermeabile ale electronilor, ionii sunt extrasi din
mediul subteran prin pompare si sifonare, urmand purificre si apoi reintroducerea apei in spatial
electrozilor. Randamentul de depoluare al extractiei electrocinetice depinde de:
Consumul energetic
Durata depoluarii
Caracteristicile poluantilor si ale mediului contaminat .

15
Limite de aplicabilitate ale acestui procedeu:
permeabilitatea ridicata a solului
continutul redus de particule din sol
continutul redus in humus
situarea panzei freatice in profunzime
umiditatea redusa.
In schema 5.2. este prezentat procedeul descris mai sus,si anume extractia electrocinetica:

Figura 4.1.Extractia electrocinetica [1]

Fitoremedierea solului

Fitoremedierea se refera la bioremedierea botanica si implica utilizarea plantelor verzi


pentru decontaminarea solurilor,apelor si aerului. Este o tehnologie care poate fi aplicata atat
poluantilor organici cat si poluantilor anorganici (metale mai ales)prezenti in sol, apa sau
aer.[11]
Tehnicile de fitoremediere pot oferi singura cale eficienta de refacere a sutelor de mii de km de
sol si ape poluate in urma activitatilor umane, constituind o alternativa ieftina si ecologica a
metodelor fizice de remediere, distructive pentru mediu, folosite curent.
Fitoremedierea solului poate fi limitata de:

Adancimea zonei de tratare care este determinata de plantele folosite in


fitoremediere. In majoritatea cazurilor, acest procedeu poate fi folosit pe solurile de mica
adancime.
Concentratiile mari de substante periculoase pot fi toxice pentru plante.
Comporta aceleasi limite de transfer in masa ca alte biotratamente
16
Uneori se poate face doar in anumite sezoane, in functie de locatii.
Poate transfera poluantii intre medii, cum ar fi de exemplu din sol in aer.
Nu este eficient pentru poluantii puternic absorbiti (cum ar fi PCB) si cei absorbiti slab.
Toxicitatea si biodisponibilitatea produsilor de degradare nu sunt intotdeauna cunoscute.
Produsii pot fi mobilizati in apele subterane sau bioacumulati in animale.[11]

Mecanismele fitoremedierii includ biodegradarea intensificata in


rizosfera(rizodegradarea),fitoextractia,fitodegradarea si fitostabilizarea.
Fitoextracia,prezentata in figura 4.2. este o fitotehnologie dezvoltat pentru extracia metalelor
grele din solurile poluate, care a primit o atenie deosebit datorit caracteristicilor sale: costuri
mai reduse, noninvaziv i plcut la vedere. Tehnologia se bazeaz pe capacitatea unor plante
de a extrage din sol cantiti mari de metale. Hiperacumulatorii sunt plante care au capacitatea de
a acumula, transloca i rezista la concentraii mari de metale de-a lungul unui ciclu complet de
cretere.
Este bazata pe cultura plantelor avnd caracteristicile toleranei i ale acumulrii metalelor grele
pe partea lor recoltabil. Aceste plante acumulatoare sunt capabile, prin fiziologia lor adaptat,
de a acumula pn la 1% din poluant, faa de materia lor uscat.
Plantele vor fi alese n funcia de natura poluantului, climatul i biomasa astfel nct pot acumula
o cantitate mare de poluani. Deseori, solul este contaminat de mai multe metale, ce impun o
cultur de mai multe plante.

Figura 4.2.Fitoextractia[12]

Biolixivierea

Fiind numit i leierea bacterian const n extracia metalelor prin solubilizare cu ajutorul
bacteriilor,a metalelor din solul contaminat.Aceasta metoda(figura5.4.) se diferentiaza de
celelalte metode prin faptul ca poluantii nu se distrug,ci doar se separa de mediu contaminat.[13]
17
Principiul metodei se bazeaz pe aciunea unor bacterii prezente n apele de min, care au
proprietatea de a oxida metalele aducndu-le la forme mai solubile. Ionii feroi care rezult n
urma leierii sunt reoxidai la form feric de ctre bacterii.
Cele mai cunoscute dintre aceste bacterii sunt:
Thiobacillus ferroxidans;
Thiobacillus thiooxidans;
Ferroobacillus ferrooxidans.

Ele se adapteaz relativ uor mediului, putnd rezista n condiile unor concentraii foarte ridicate
de ioni metalici. Biolixivierea poate fi aplicat ca metod singular sau n asociere cu metodele
de solubilizare chimic.

Figura 4.3.Procedeul de biolixiviere[13]

18
Avantajele si dezavantajele metodelor propuse pentru depoluare

Metoda de AVANTAJE DEZAVANTAJE


depoluare

tehnic simpl aplicabil n necesitatea utilizrii i a altor tehnici


situ; de depoluare dac solul este
Extractia
contaminat i cu poluani organici;
electrocinetica
asigur un randament consum energetic ridicat.
ridicat la extracia metalelor
in cazul solurilor puin
permeabile.

limitarea adancimii zonei tratate in


functie de plantele utilizate;
concentratii ridicate de materiale
Fitoremedierea periculoase pot fi toxice pentru plante;
costul fitoremedierii este prezinta aceleasi limitari privind trans
mai mic decat cel al ferul de masa ca si celelalte tehnologii
proceselor traditionale,atat de bioremediere;
in situ cat si ex situ; poate avea caracter sezonier, depinza
nd de locatia geografica a ariei supuse
impact redus asupra bioremedierii;
mediului; toxicitatea si biodisponibilitatea
produsilor de biodegradare nu este
posibilitatea de recuperare intotdeauna cunoscuta.
si reutilizarea de metale
;pretioase(de catre societati s
pecializate in "phytomining"
);

plantele pot fi usor


monitorizate.

metod simpl;
metod eficient;
implic costuri
reduse de capital i durata mare a procesului de
Biolixivierea energie decontaminare
are o flexibilatate
ridicat
poate fi folosit pe sit
In urma acestei comparatii dintre posibilele metode de depoluare a solului,am constatat ca cea
mai eficienta metoda de decontaminare este biolixivierea.

19
5.BIOLIXIVIEREA
Biolixivierea, recunoscut i sub denumirea de bio-solubilizare sau biooxidare, a ctigat o
atenie sporit, fiind inovatoare, ecologic i economic. Procedeele biologice de depoluare a
solurilor se bazeaz pe capacitatea microorganismelor de a transforma compuii solizi n
elemente solubile i extractibile care pot fi recuperate. Metodele de lixiviere microbian sunt din
ce n ce mai des aplicate pentru recuperarea metalelor din minereuri srace i solurile
contaminate cu metale grele.[14]
Biolixivierea este extractia metalelor din soluri folosind componentele principale ale
apei,aerului si microorganism,regasite in mediu.
Condiii de lixiviere
Eficacitatea lixivierii depinde n mare msur de eficiena micro-organismelor i compoziia
chimic i mineralogic a minereului lixiviat. Producia maxim de extracie de metal poate fi
realizat numai atunci cnd condiiile de lixiviere corespund condiiilor optime de cretere a
bacteriilor .[15]
Nutrienii. Microorganismele utilizate pentru extracia metalului din materiale sulfurate sunt
bacterii chemolitoautotrofe i, prin urmare, numai compuii anorganici sunt necesari pentru
cretere. n general substanele nutritive minerale sunt obinute din mediu i din materialul care
urmeaz s fie lixiviat. Pentru o extracie optim a fierului i a compuilor de sulf, se poate avea
n vedere o suplimentare cu amoniu, fosfat i sruri de magneziu .[15]
O2 i CO2. Furnizarea adecvat de oxigen este o condiie esenial pentru o bun cretere i o
activitate ridicat de lixiviere bacterian. n laborator, acest lucru poate fi realizat prin aerare,
agitare, scuturare. Pe o scar tehnic, n special, n caz de descrcare sau ncrcare lixiviant,
aprovizionarea cu oxigen suficient poate cauza unele dificulti. Dioxidul de carbon este unica
surs de carbon solicitat, dar nu este necesar pentru adugarea de CO2 .[15]
pH. Ajustarea corect a valorii pH-ului este o condiie necesar pentru creterea bacteriilor
lixiviante i este decisiv pentru solubilizarea metalelor. Valorile pH-ului n intervalul de 2.0-2.5
sunt optime pentru oxidarea bacterian a sulfurii feroase i neferoase. La valorile pH-ului mai
joase de 2.0, va avea loc o inhibare considerabil a Thiobacillus ferrooxidans, dar Thiobacillus
ferrooxidans pot fi adaptate la valori chiar mai mici ale pH-ului, prin creterea adugrii de acid .
Temperatura. Temperatura optim pentru oxidarea fierului feros i a sulfurii de ctre
Thiobacillus ferrooxidans este ntre 28 i 30 C. La temperaturi mai mici se va produce o scdere
n procesul de extracie a metalului, dar este relatat solubilizarea bacterian de cupru, cobalt,
nichel i zinc chiar i la 4 C . La temperaturi mai mari (50-80 C) bacteriile termofile pot fi
utilizate n scopuri de lixiviere . [15]
Substrat mineral. Compoziia mineralogic a substratului lixiviant este de o importan
primordial. La coninut ridicat de carbonat a minereului sau a materialului steril pH-ul n
lichidul lixiviant va crete i apare inhibarea sau suprimarea complet a activitii bacteriene.
Valorile mici ale pH-ului, necesare pentru creterea bacteriilor lixiviante, pot fi obinute prin
adugare din exterior de acid, dar acest lucru nu poate duce numai la formarea i precipitarea
gips-ului, dar va afecta, n acelai timp, costul procesului. De asemenea, viteza de lixiviere,
depinde de suprafaa total a substratului. O scdere n dimensiune a particulei nseamn o
20
cretere a ariei totale a suprafeei de particule, astfel nct randamentele mai mari de metal
obtinue pot fi fr o schimbare n masa total a particulelor. Dimensiunea optim a particulei
este considerat a fi de aproximativ de 42 m . O extindere a suprafaei totale a zonei minerale
poate fi obinut, de asemenea, printr-o cretere a densitii pulpei de concentrat. O cretere a
densitii acestei pulpe poate avea drept rezultat o mbuntire a procesului de extracie a
metalului, dar dizolvarea anumitor compui care au un efect inhibitor crescut sau chiar toxic
asupra creterii bacteriilor lixiviante .[15]
Metale grele. Percolarea sulfurilor de metal este nsoit de o cretere a concentraiei de metal n
levigat. n general, organismele lixiviante, n special thiobacilli, au o toleran ridicat la metale
grele, iar tulpinile diferite pot tolera chiar 50 g/l Ni, 55 g/l Cu sau 112 g/l Zn. Tulpinile diferite
ale unor anumite specii, pot arta sensibilitate complet diferit la metale grele. Este posibil foarte
des ca tulpinile individuale s se adapteze la concentraii mai ridicate de metale sau substraturi
specifice, prin creterea treptat a nivelului concentraiei de metale sau substraturi .[15]
Extractani tensioactivi i organici. Agenii tensioactivi i compuii organici utilizai n
solventul de extracie, n general, au un efect inhibitor asupra bacteriilor lixiviante, n principal
din cauza unei scderi a tensiunii de suprafa i reducerii transferului masei de oxigen. n
prezent, se prefer solventul de extracie pentru concentrarea i recuperarea metalelor din soluia
precursoare. Cnd lixivierea bacterian i extracia de solvent sunt cuplate, solvenii devin
mbogii n faza apoas i trebuie eliminai nainte ca soluia acid s fie recirculat pentru
operaia procesului de lixiviere .[15]
Apa. Apa reprezint 80 - 90 % din greutatea celulei. Aceasta joac un rol-cheie n solubilizarea
elementelor nutritive, care asigur transportul i reactiile de hidroliz. Un parametru privind
activitatea apei, cuantific disponibilitatea acesteia. ntr-un nutrient, o parte din ap este mai
mult sau mai putin legat de componente (sruri, proteine) i nu este disponibil pentru
microorganismele care necesit ap liber pentru dezvoltarea sa .[15]

Figura 5.1.Structura unei instalatii de stimulare a biolixivierii metalelor [15]


21
Tehnicile de extractie biologica se clasifica in doua categorii:

Tehnici de biolixiviere prin percolare-corespund unui tratament in situ a matricei poluate


Tehnici de bioixiviere prin agitatie-in cazul in care solul este conditionat sub forma de pasta sau
noroi sau printr-o transformare a solului intr-o faza apoasa ,ce trece printr-o amestecare fizica cu
reactoare agitate in faza lichida.(TZA).
Aceste tehnici se realizeaza in instalatii numite bioreactoare si au loc n condiii aerobe i
anaerobe.
5.1.Biolixivierea prin percolare
Biolixivierea prin percolare in conditii anaerobe
Solul excavat se plaseaz ntr-un bazin etan, i ncorporat cu scopul de a menine un strat de ap
deasupra fazei solide. Nutrienii sunt injectai n stratul de ap pentru a percola prin sol ntr-o
micare descendent (Figura 5.2) [16]
Faza lichid este recuperat la baza bazinului, tratat pentru a elimina metalele dizolvate, i
reutilizat pentru a pregti soluia de nutrieni. Este posibil ca bazinul s fie acoperit pentru a
reduce oxigenarea stratului de ap, evitnd astfel re-precipitarea metalelor n zona superioar a
stratului de sol .

Figura 5.2.Biolixivierea in conditii anaerobe:tratarea prin percolare[17]

Biolixivierea prin percolare n condiii aerobe


Solul excavat se depune sub form de grmad pe o geomembran. Zona de tratare conine un
sistem de colectare i un sistem de post-tratare fizic sau chimic a lixiviatelor nainte de
procesul de reciclare, o unitate de aerare (extracie sau insuflare de aer) pentru a optimiza
transferul de oxigen i o instalaie de precipitare a metalelor i metaloizilor extrase . Grmada de
22
sol va avea o nlime de civa metri n cazul solurilor argiloase, prin care soluia percoleaz
mai greu sau de 10-20 m n cazul solurilor permeabile.[16]
5.2.Biolixivierea prin agitare in bioreactoare
Biolixivierea n bioreactor n condiii anaerobe
Solul contaminat este excavat i introdus ntr-un bioreactor etan sub form de nmol. n
prealabil, este necesar eliminarea fraciilor grosiere prin pre-tratare fizico-chimic. n reactor, se
adaug elemente nutritive i eventual un agent chelator, cum ar fi EDTA (etilen-diamin-
triacetic), i se agit continuu sau discontinuu Urmeaz o separare lichid/solid, faza lichid
fiind supus tratrii metalelor dizolvate.[16]
Biolixivierea n bioreactor cu curent ascendent
Solul este plasat ntr-un reactor cu un raport sol/mediu nutritiv lichid ce permite formarea unei
suspensii de sol. Particulele de sol sunt amestecate i inute n suspensie ntrun mediu nutritiv
lichid sub un flux permanent de aer comprimat care promoveaz omogenizarea i oxigenarea
suspensiei de sol.Un bioreactor cu curent ascendent (Fig6.3) este format din 3 pri: partea de
sus, coloana principal cu manta de ap i partea de jos ce presupune insuflarea de aer. Coloana
principal const dintr-un tub interior de 5 cm diametru, un tub exterior cu diametrul de 15 cm i
150 cm nlime. Aerul comprimat este insuflat n partea de jos a coloanei n tubul intern,
producnd un flux de recirculare a suspensiei din coloan. Partea de sus a reactorului este pentru
a preveni revrsarea suspensiei.

Figura 5.3. Bioreactor cu curent ascendent de aer folosit pentru biolixiviere[19]

23
In vederea stabilirii unor idei cu privire la aplicabilitatea acestor procedee,s-a efectuat o
analiza comparativa(Tabel 5.4.).

Tabel 6.4.Analiza comparativ a tehnicilor aerobe/anaerobe[19]

Tehnica utilizat Condiii aerobe Condiii anaerobe


Excavarea solului i Excavarea solului i
Biolixivierea prin depunerea pe o plasarea ntr-un bazin etan
percolare geomembran; (garanteaz absena O2);
Necesit post-tratarea Necesit post-tratareaa
levigatului; levigatului;
Necesit o instalaie de Faza lichid se trateaz i
precipitare pentru soluie. se reutilizeaz n process.
Oxigenul ajut la Necesit o pretratare a solului
Biolixivierea prin omogenizarea particulelor n pentru eliminarea fraciilor
agitare n bioreactoare suspensiei; grosiere;
Este necesar o post- Utilizarea nutrienior;
tratare a suspensiei. Se face separarea lichid/solid,
n vederea tratrii fazei lichide.
In urma analizei de mai sus asupra tehnicilor de remediere reiese faptul c, aplicabilitatea n
condiii optime a procedeelor aerobe i a celor anaerobe are un impact negativ minor asupra
mediului i randamente de depoluare mari.
n aceste condiii sntatea uman nu este pus n pericol. Din punctul de vedere al aplicabilitii,
biolixivierea prin percolare aerob prezint cel mai mare grad de aplicare, fiind folosit chiar i
la nivel industrial pentru diferite metale grele
Diverse studii au fost efectuate de ctre oamenii de tiin n cutarea parametrilor si efectelor
pentru diferite tehnici de biosolubilizare. Studiile sunt de obicei investigaii de laborator fiind
utilizate pentru experimente realizate pe sedimente contaminate, soluri i nmolurile de la statiile
de epurare, in general cu concentraii mari de metale grele.
5.3.Biolixivierea in Romania
Poluarea cea mai raspandit i cu efecte agresive deosebit de puternice asupra solului este
cea datorat prezenei metalelor grele, n special cupru, plumb, zinc i cadmiu, identificat in
zonele: Baia Mare, Copa Mic si Zlatna .
Pe plan national, industria metalurgic a avut urmri semnificative n poluarea mediului
ambiant, mai ales a solului, i bineneles efecte negative asupra sntii umane. Conform
studiilor efectuale pn n prezent asupra decontaminrii solurilor poluate cu metale grele prin
biolixiviere, utilizarea microorganismelor de tipul A. niger s-a dovedit a fi o soluie pentru
siturile contaminate cu metale grele din Romnia. Un exemplu de aplicabilitate a metodei de
biosolubilizare cu A. niger ar putea fi asupra solului din oraul Zlatna, judeul Alba, zon foarte
poluat cu metale grele, cum ar fi: Pb, Cd, Cu i Zn. Pn n momentul de fa sursa de poluare
S.C. Ampelum Zlatna, n jurul creia se grupeaz unele dintre cele mai afectate soluri din ar, a
eliminat n atmosfer, pe lng gaze (SO2, SO3), i pulberi fine cu coninut de metale grele.
Analizele efectuate pe probe de sol au artat c n jurul sursei de poluare se nregistreaz o
acumulare semnificativ a acestor metale .Cercetrile cu privire la utilizarea diferitelor tipuri de
24
microorganisme n remedierea solurilor contaminate cu metale grele sunt o importan deosebit
pentru a se nelege mai bine modul de cultivare a microorganismelor i prepararea n condiii
adecvate a culturilor mixte utilizate n biolixiviere.[19]
Extracia metalelor grele se poate realiza prin biolixiviere, avnd ca principiu utilizarea
unor microorganisme specifice ca Thiobacillus ferrooxidans si Thiobacillus thiooxidans ce
favorizeaz solubilizarea metalelor (Cd, Cr, Cu, Zn) din solurile supuse depolurii.
La extracia metalelor grele au fost utilizate bacteriile de tip Thiobacillius ferrooxidans.
Selectarea bacteriilor s-a realizat din aceeai zon din care au fost prelevate i probele de sol.
Aceste organisme au fost cultivate pe un mediu nutritiv de tip 9K la o temperatur controlat
(29C), dup Silverman i Lungren la un pH cuprins ntre 2.5+3.0
Probele de sol prelevate n stare naturala au fost transvazate ntr-un recipient de sticl,
fr a deranja profilul solului. Acestea au fost aezate pe un strat drenaj din pietri sort de 30-
45mm, n funcie de adncimea de prelevare pentru a reconstrui profilul solului. Peste acest sol s-
a adaugat soluie biolixiviant alcatuit din micoorganisme autohtone prelevate din solul luat n
studiu i dezvoltare n laborator n mediu 9K dup Silverman i Lungren
Accelerarea procesului de extracie a metalelor s-a realizat printr-un sistem de aerare la presiunea
de 8 bari cu ajutorul unui compresor.
Parametrii la care s-a realizat acest experiment sunt urmtorii:
- Coloana de sol saturat n soluie biolixiviant (umiditatea 100%);
- Aerarea solului timp de 12 h pe zi la o presiune difuz de 8 bari
- Temperatura constant 262C
- pH constant 5
n vederea validrii procesului de depoluare prin biolixiviere in situ de aerare, dup nceperea
experimentului au fost prelevate sptmnal probe de sol. Aceste probe au fost analizate la
Institutul de Cercetri pentru Instrumentaie Analitic, Cluj-Napoca n vederea determinrii
concentraiei de metale
Metalele au fost extrase mut mai bine cu soluia biolixiviant (mediu 9K), dect prin splarea
simpl cu ap. Dup cum se poate observa din analiza graficelor, adncimea de prelevare a
solului nu influeneaz extracia metalelor .
n urma analizei solului prelevat din orizonturile studiate se poate observa c cele dou metale
analizate: Cu si Zn, s-au extras foarte bine i dup numai 4 saptamani de experiment s-au obinut
randamente ridicate (figura 5.4).

Figura 5.4. Eficienta extractiei [13]


25
S-a constatat ca zona studiat este poluat cu Zn, Cu, concentraiile depind pragul de alert i
limitele pragului de intervenie .
Analizele preliminare privind extracia metalelor grele din probele de sol cu cele dou soluii
utilizate scot n eviden faptul c zincul i cuprul se extrag mult mai bine n soluie inoculat cu
microorganisme dect prin splarea simpl cu ap. Dup efectuarea acestor analize preliminare s-
a trecut la punerea n practic a soluiei inovative de tratare a solurilor poluate cu metale grele
prin biolixiviere in situ .
Dup numai 4 saptamani de tratare prin biolixiviere in situ s-au obinut randamente ridicate.
Cuprul si zincul prezint un randament mai ridicat la proba de suprafa (20+35cm). Acest lucru
fiind posibil deoarece i cantitatea iniial de metal a fost mult mai scazut la probele de
suprafa dect cele de adncime. Nu exist diferene semnificative privind randamentele de
extracie n funcie de adncimea de prelevare a solului, ci depinde foarte mult de concentraia
initial de metal care influeneaz solubilizarea
Solutia de biolixiviere (mediu 9K) utilizat are o eficien foarte bun pentru extragerea Cu
52+92%, respectiv bun pentru Zn 34+86%
Experimentrile efectuate au condus la concluzia c aceste soluri necesit o remediere care poate
fi realizat prin biolixiviere, fiind o metod biologic de tratare ce presupune utilizarea
microorganismelor pentru favorizarea solubilizrii i extracie metalelor grele din solurile
poluate .
Alt caz este platforma S.N.C. Petrom- Combinatul Doljchim unde pentru tehnologia
biosolubilizrii se obine un randament de 95% n ceea ce privete extracia Cu

5.4. Biolixivierea aplicata pe plan international


n oraul chinez Shenyang, unul dintre cele mai poluate centre industriale, s-a fcut un
studiu privind decontaminarea solului poluat cu metale grele utiliznd microorganismele din
specia A. niger. Inocularea unui lixiviant mpreun cu bacteria A. niger productoare de acizi, a
dus la o eficien mai ridicat de lixiviere. Solul nisipos utilizat n acest studiu a fost colectat din
Shenyang Smelting Industrie, situat n districtul Tiexi din Shenyang, China, sol contaminat
istoric cu metale grele. Industria de topire construit n august 1936 a fost localizat n ora peste
60 de ani. Cu toate acestea, i-a oprit activitatea de topire de mai bine de 10 de ani. Eficiena de
extracie a metalelor grele din acest sol poluat a fost de 97.5%, 88.2%, 26% i 14.5% pentru Cu,
Cd, Pb i, respectiv, Zn.[19]
Un alt studiu cu privire la utilizarea microorganismelor heterotrofe A. niger s-a fcut n
regiunea Gaspe, Canada. S-a artat potenialul bacteriei de generare a acizilor organici i gradul
de recuperare a metalelor din minereuri. Eficacitatea acizilor organici a fost intensificat atunci
cnd n mediul de lucru a fost adugat acidul sulfuric. n urma experimentelor efectuate,
randamentul de extracie obinut pentru cupru a fost de maxim 68%, pentru zinc 46%, pentru
nichel 34% i doar 7% pentru fier.

26
6.Stabilirea prin calcul a parametrilor tehnologici de depoluare i
alegerea echipamentului

n urma prelevrii probelor de din incinta societatii comerciale Cuprom s-a constatat c
suprafaa poluat este de 58 ha,aceasta am impartit-o in alte 6 parti,din care s-au luat probe. In
urma acestei constatari am decis ca,in prim-plan,sa luam pentru decontaminare,o postata de 3
ha(30.000m2 );adancimea pana la care solul este contaminat fiind de 40 cm(0,4m).
Perioada de tratare prin biolixiviere va decurge in timp de 3 luni.
Astfel, se poate determina:
Volumul total de sol (poluat) propus pentru decontaminare, fiind egal cu produsul dintre
suprafaa de sol poluat i adncimea polurii dup cum se poate vedea mai n jos:
[ ] [ ]
Apa cu care se realizeaza umiditatea provine din bazinul de conditionare 1,cu bacterii
lixiviante,care are dimensiunile:

lungimea bazinului:L =12 m


nlimea bazinului: H = 8 m
limea bazinului: l = 10 m.

Un alt bazin cu nutrienti are dimensiunile urmatoare:lungimea 8 metri,inaltimea5,latimea-4 m.

Instalaia pentru depoluarea solului prin biolixiviere este alctuit din trei platforme (grmezi)
de sol, fiecare avnd urmtoarele dimensiuni:
Lungimea este de 80 m
Ltimea este de 10 m
nlimea solului contaminat este de 5 m.
Dup exacavare, solul este pus pe o suprafa nclinat cu inclinatia este de , sub care
se afl o folie impermeabil din policlorur de vinil peste care se aeaz un strat protector de
pietri grosier crui grosime este de 0,6 m.Avem nevie de 4 robinete si pompe.
Reeaua de stropire cu soluie biolixiviant se realizeaz din tuburi perforate din PVC
avnd 8 aspersoare prin care circul soluia lixiviant cu distan de 10 m una fa de cealalt,
diametrul conductei fiind de 1 m.
Platforma are forma dreptunghiulara =>
Volumul unui parelelipiped dreptunghic este :V=Llh
=>Volumul unei gramezi de sol contaminat ce poate fi pus pe platforma este :
V=80105
V=4000 .
12.000(volum total):4000=3 platforme.
Astfel ,se prevad 3 platforme de sol contaminat cu dimesiunile date mai sus pentru a putea
depolua solul poluat din zona investigata.

Volumul de sol al unui ciclu de tratare:


=3*L*l*h[ ]
=3*80*10*5
=12.000[ ].

27
Asadar, in urma unui ciclu de tratare a celor 3 platforme pe o perioada de 3 luni ,am cuprins toata
suprafata ce ne-am propus-o pentru depoluare.
Aria bazei
=Ll=> =8010
=800
Aria laterala
=2(Lh+lh)=2(805+105)
=1000
Aria Totala
= +2 =1000+2800=2600 .

Reteaua de stropire este utilizata pentru:


adaugare solutie biolixivianta incarcata cu microorganisme;
adaugarea apei pentru a crea o umiditate corespunztoare.

Aceasta retea se realizeaza din tuburi perforate din PVC.Tehnologia de depoluare are in
componenta o conducta care vine de la bazinul cu apa si bacterii lixiviante,o alta care provine de
la bazinul cu nutrienti si o alta conducta de la bazinul cu microorganisme.Acestea sunt legate
toate printr-o conducta care se ramifica in 3,pentru cele 3 platforme.Fiecare conducta este
asezata deasupra gramezii de sol si contine cate 8 aspersoare situate la 10m una fata de
cealalta.[25]
Lungimea conductei este egala cu lungimea platformei ,80 de metri.Am ales conducte din PVC
deoarece sunt mai ieftine.
o Lungimea conductei este egala cu 80 [m]
o Diametrul conductei este egal cu 1000 [mm]
o Conducta de irigare este protejata anticoroziv.

Microorganismele utilizate in procesul de depoluare sunt cele din specia Thiobacillus,fiind


prelevate din solul poluat.Cantitatea necesara de microorganisme este de 500 ml/48 h.,cu
precizarea ca 1ml solutie contine -UFC.Acestea se gasesc in bazinul 3,care are lungimea de
10 metri,inaltimea de4 metri iar latimea de 6 metri.
Caracteristicile microorganismelor utilizate:
o nu sunt patogene sau toxice;
o se dezvolta pe seama agentului poluant,disparand odata cu mineralizarea totala a
acestuia;
o nu produc efecte nedorite care sa incale normele de protectie ale mediului.

28
Calculul instalatiei de pompare
Pompa se alege in functie de debitul solutiei biolixiviante cu substante nutritive;debitul solutiei
lixiviante poate varia intre 1-25l/h . Se alege Q=10m[l/h ].
Astfel s-a ales modelul DIWA,figura 7.1

Figura 7.1 Pompa DIWA[26]

Specificatii tehnice:
material: otel inox AISI 304;
debit pana la 25 /h;
inaltimea la care este ridicata apa:maxim 21m;
putere:0.55-1.5 kW
temperatura lichidului:0-50C. [26]

29
7.CONCLUZII

Pentru Baia Mare,un oras cu peste 100.000 de locuitori,remedierea zonelor contaminate


este o problema importanta.Tipuri periculoase de contaminanti cum sunt Cd,Pb,Cu si Zn necesita
gasirea unor solutii pentru decontaminarea acestei zone.
Zona fostei fabrici Cuprom are nevoie de masuri urgente de schimbare datorita locatiei
sale valoroase si datorita faptului ca este o parte a orasului care ar trebui sa fie integrata,nu
respinsa.
Rezultatele probelor efectuate au scos in evidenta poluarea solului cu plumb,cadmiu si
cupru,valori care au depasit pragul de alerta,iar in cazul cuprului,chiar si cel de interventie.
Activitatile fostei fabrici Cuprom au dus la contaminarea solului,cel mai mare efect
asupra mediului inconjurator avandu-l cuprul.Acesta,datorita concentratiilor ridicate din
sol,poate afecta sanatatea oamenilor si a animalelor.Din cauza atingerii pragului de
interventie,rezulta necesitatea luarii de masuri urgente pentru decontaminarea sitului Cuprom.
In urma compararii metodelor de depoluare a solului analizate,am ales biolixivierea ca
fiind cea mai potrivita si eficienta metoda pentru decontaminarea sitului Cuprom,Baia Mare.Ea
este cunoscuta atat la nivel national,cat si international.[7]
Biolixivierea solurilor contaminate cu metale grele, este o tehnologie simpl i eficient
pentru prelucrarea minereurilor sulfuroase i este utilizata pe scar tehnic, n principal pentru
recuperarea cuprului i a uraniului. Eficienta i economicitatea proceselor de lixiviere
microbian depind n mare msur de activitatea bacteriilor i de compozitia chimic i
mineralogic a minereului. Prin urmare, procesele de testare a tipurilor individuale de minereuri
nu pot fi transferate altor tipuri.[15]

30
BIBIOGRAFIE

1) V.Micle,G,Neag,Cluj-Napoca,U.T.-PRESS,2009- Procedee i echipamente de


depoluare a solurilor i a apelor subterane

2) http://www.anpm.ro/documents/23445/3126508/06_CAP+III+SOLUL.pdf/eedac
3a4-692a-457c-b1f1-8ff79bd8be10
3) ECOTERRA Journal of Environmental Research and Protection, Cercetri asupra
strii de calitate a solurilor din zona Romplumb Baia Mare Ioana M. Sur, Valer Micle,
Georgiana Plopeanu
4) Berar Sur I. M., 2011, Cluj Napoca-Cercetri privind extracia metalelor grele
prin biolixiviere in situ din solurile poluate,Tez de doctorat.
5) Miloiu Lia- Starea actual a mediului n depresiunile Baia Mare i Copalnic
,rezumat al tezei de dotorat,Oradea,2008
6) Refacere Plan Urbanistic General - Municipiul BAIA MARE, Judeul
MARAMURE,
(http://www.baiamare.ro/Baiamare/RLU/MEMORIU_PUG_BAIA_MARE.pdf)
7) Melania-Nicoleta BOROS-Studiu privind poluarea cu metale grele a zonei
industrial dezafectate Cuprom,Baia Mare,Teza de doctorat.
8) https://www.google.ro/search?q=uzina+cuprom+baia+mare&espv=2&biw=1280
&bih=662&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiI463mtezRAhVJVxoKHU9
tCkwQ_AUIBygC&dpr=1#imgrc=qk--8gXJq-q7nM%3A(google imagini)
9) https://www.google.ro/search?q=uzina+cuprom+baia+mare&espv=2&biw=1280
&bih=662&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiI463mtezRAhVJVxoKHU9
tCkwQ_AUIBygC&dpr=1#imgrc=ph8SlZr7B94orM%3A(google imagini)
10) http://biosol.ro/wp-content/uploads/linkuri/ord-756-din-03-11-1997-pentru-
aprobarea-Reglementarii-privind-evaluarea-poluarii-mediului.pdf.
11) SUPORT DE CURS SI LUCRARI PRACTICE pentru Specializarea Ingineria
Sistemelor Biotehnice i Ecologice- ef de lucrri dr.biolog Malschi Dana, Universitatea
Babe-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de tiina i Ingineria Mediului.
12) http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:ciWg7hy3ZhEJ:xa.yimg.
com/kq/groups/23246274/502533825/name/Curs%2B4.doc+&cd=2&hl=ro&ct=clnk&gl
=ro
13) ANTEREDEDU, UTCN - ACTA TECHNICA NAPOCENSIS, Seris: Ingineria
Mediului si Antreprenoriatul Dezvoltarii Durabile IMADO, Volumul 1, Numarul 1,
ianuarie martie 2012
14) Cosmina Simona Babut, Universitatea Tehnic din ClujNapoca, ROMNIA ,
Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 3/2011 -
CONSIDERAII ASUPRA REMEDIERII SOLURILOR POLUATE CU METALE
GRELE PRIN BIOLIXIVIERE
15) Cociorhan Camelia-Consideratii privind Factorii ce Influenteaz Procesele de
Biolixiviere,nr 4,volumul 3,2012
31
16) Contributii la optimizarea procesului de extractie prin bioixiviere ex-situ a
metalelor grele din solurile poluate,Camelia Cociorhan,2011,Teza de doctorat
17) Micle, V. Reabilitarea ecologic a siturilor poluate, Notie de curs -Masterat,
Cluj-Napoca, 2010

18) Micle, V. Reabilitarea ecologic a siturilor poluate, Notie de curs -Masterat,


Cluj-Napoca, 2010;
19) http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/20113/38_COSMINA_SIMONA_BABUT.p
df

20) Camelia Popescu, E C O S 22 - 2010 ,REVISTA DE ECOLOGIE -POLUAREA


CU METALE GRELE,FACTOR MAJOR IN DETERIORAREA ECOSISTEMELOR
21) http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Poluarea-mediului-
nconjurtor245119511.php
22) http://enviro.ubbcluj.ro/studenti/cursuri%20suport/malschi%20cursuri/TEHNOL
OGII%20AV.%20DE%20BIOREMEDIE%20CURS%20SI%20LUCRARI%20PRACTI
CE%20MALSCHI%202014.pdf(fito)
23) https://www.google.ro/search?q=biolixivierea+imagini&espv=2&biw=1366&bih
=662&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiqr8ed3bfRAhXDXhQKHZqbBu
MQ_AUIBigB#tbm=isch&q=biolixivierea+schema+de+principiu&imgrc=9LxVrkqD09
M5QM%3A
24) A. Sucuturdean, 2010, Facultatea de Ingineria Materialelor i Mediului-Studii i
cercetri privind valorificarea deeurilor rezultate din activitile specifice industriei
metalurgice neferoase i reabilitarea zonelor afectate.
25) http://www.academia.edu/3716044/POLUAREA_SOLURILOR_CU_METALE_GRELE
_%C3%8EN_ZONA_FOSTULUI_COMBINAT_AMPELUM_ZLATNA_%C8%98I_M
ETODE_DE_REMEDIERE_A_ACESTORA
26) https://hidrotica.ro/index.php/lowara/grupuri-de-pompare/153-produse/lowara/pompe-
submersibile-ape-murdare-si-drenaj/pompe-drenaj/509-diwa.

32