Reteta cobza de pastrav

La Sadova, pstravul n cobza se pregateste astfel:

Pstravul se curat, se pune la bait cu condimente (sare, piper, dafin, ceap), dup care se scoate,
se lasa un pic s se scurg, se pune la afumtoare din crmid (cu usa cu vizor, ca s se vad
bine si s-l urmresti pn ajunge la culoarea dorit). Se tine acolo, la foc cu lemn de fag, printre
care se pun si bucli (conuri de brad). Se impregneaza astfel mai bine cu mirosul de cetin.
Dup care se mpacheteaz n aceste cobze, care se fac din nuia de salcie, coaja
de salcie si cetina de brad.

Dac este pstrav ntr-un loc bine aerisit, poate fi

pstrav pn la doua sptmni. Cobzele cu pstrav
afumat au devenit adevarate suveniruri, pe care
bucovinenii le ofer celor dragi, n zilele de
srbtoare. Unii trimit chiar si n strintate, la rude, delicatese made in Bucovina.

Cobzele cu pastrav afumat din Bucovina

Pastravul, vedeta apelor repezi de munte, a devenit o delicatesa mai ales dupa ce un silvicultor
din Valea Putnei, Otto Zalutchi, a avut, cu mai bine de 50 de ani n urma, ideea de a-l afuma la foc
molcom facut din conuri de brad si de a-l ascunde intre cateva crengute de cetina de brad, dandu-
i forma unei cobze. De la el au invatat acest mestesug alte doua familii din Valea Putnei, acum
existand chiar mai multe persoane din comuna Pojorata si satul Valea Putnei care infasoara
pastravul afumat in cobza.

Prima pastravarie din tara

Materia prima, pastravul curcubeu si fantanel, se cumpara de la Pastravaria Valea Putnei, situata
pe raza Ocolului Silvic Pojorata. Aceasta este prima pastravarie din tara, infiintata n anul 1890, la
sugestia Regelui Carol. La nceput, pastravaria a fost infiintata pentru 30.000 de exemplare de
pastrav indigen, in amonte de locul actual al pastravariei, avand rolul de repopulare a apelor de
munte.

Intre anii 1954 1955 s-au construit pe actualul amplasament 15 bazine de pamant. In perioada
1979 1981, s-au facut unele modernizari, numarul bazinelor ajungand la 38, pentru puiet si
adulti.

12 tone de pastrav la vanzare, anual

Intre anii 1994 1995 s-a construit noul incubator al pastravariei, folosind apa de la izvor (in locul
celei de parau), cu o temperatura constanta tot timpul iernii, n jurul valorii de 6 grade Celsius,
reducand astfel perioada de incubatie. Speciile de pastrav pe care le crestem artificial in
pastravarie sunt pastravul fantanel, pastravul curcubeu si pastravul indigen, ne-a spus seful
Pastravariei Valea Putnei, Constantin Mitric.

O parte importanta din productia anuala, circa 12 tone de pastrav, este destinata vanzarii,
pastravaria avand acum rol mixt, atat pentru repopulare, cat si pentru consum. Pastravii sunt
hraniti cu hrana concentrata (granule speciale aduse din Danemarca, Spania, Germania).
Constantin Mitric ne-a mai spus ca pastravaria din Valea Putnei, situata pe un traseu turistic
pitoresc spre Giumalau si Rarau, reprezinta nu atat un loc de popas, cat o oglinda a sufletului
silvicultorului din zona.

Afumat la foc din conuri de brad

Bucovinenii stiu foarte bine ca alaturi de ouale ncondeiate (nchistrite), de costumele populare,
din care nu lipsesc bunditele cu blana de dihor, cobzele cu pastrav afumat reprezinta o emblema
a zonei.

Am aflat secretele de la Cristina Srghie, din Valea Putnei, care de zece ani se ocupa cu acest
mestesug al facerii cobzelor din cetina de brad. Ea ne-a povestit ca dupa ce pastravul este curatat,
se tine aproape 12 ore n saramura. Apoi se pregateste focul in afumatoare, foc molcom din conuri
de brad, pentru ca pestele sa prinda aroma, fara sa se arda. In afumatoare, pastravul este tinut
circa trei, patru ore. Dupa ce este bine afumat, avand o culoare aurie si miros mbietor, se pune la
racit.

Nuiele, curele de rachita si cetina

Cobza propriu-zisa se face din nuiele de rachita. Ramurile tinere sunt necesare pentru a face cei
doi pereti ai cobzei. Curelele din rachita sunt prinse, ca o plasa, pe o ramura de rachita indoita in
forma de cobza. Dupa ce unul dintre peretii cobzei este gata, se pun pe el mai multe crengute de
brad. Pastravul afumat si racit se aseaza pe cetina. De obicei, ntr-o cobza se aseaza cinci, sase
pesti (circa un kilogram de pastrav viu).

Se pun deasupra pastravilor alte cateva crengi de brad, dupa care se aseaza al doilea perete din
nuiele si se incheie cu curele de rachita.

Ultima operatiune este cea de , de taiat cu foarfeca cetina care este in plus, pentru ca forma de
cobza sa aiba un aspect placut. O astfel de cobza poate fi tinuta cateva zile, intr-o ncapere
aerisita, la rece. Nu este recomandat frigiderul. Pastravul afumat se serveste stropit cu putina
lamaie. Se recomanda si un vin alb sec, ne-a mai spus Cristina Sirghie.

Cobzele din Bucovina, adevarate suveniruri

Cobzele cu pastrav afumat au devenit adevarate suveniruri, pe care bucovinenii le ofera

persoanelor influente, medicilor, directorilor, oficialilor. Niciodata nu sunt refuzati. Unii trimit
chiar si in strainatate, la rude, delicatese made in Bucovina. Cobzele au mare succes printre
romanii care tanjesc dupa locurile natale.

Pentru ca nu toata lumea isi permite sa manance pastrav afumat, bucovinenii spun ca la fel de
bun, si mult mai ieftin, este sa pregatesti un pastrav la tigaie.

Nimeni nu poate refuza o portie de pastrav trecut usor prin faina de porumb, rumenit in unt si
servit cu mamaliga fierbinte si mujdei de usturoi.
La pensiunile din Bucovina, turistii solicita deseori pastrav pregatit cu sos de smantana sau
pastrav la gratar cu garnitura de ciuperci.