Maitreyi

de Mircea Eliade
Romanul experientei este o formula promovata n perioada interbelic de gruparea de la
Criterion, constituita din intelectuali de orientare traditionalista: Mircea Eliade, Emil Cioran,
Constantin Noica. Acestia au fondat un curent de gandire de factura existentialista numit trirism,
curent bazat pe ideea de experienta traita. Punctul de pornire este ideologia lui Nae Ionescu, potrivit
careia, ceea ce ne caracterizeaza ca oameni este nelinistea metafizic. Aceasta stare poate fi depasita
numai prin trairea cat mai multor experiente. Romanul promovat de gruparea de la Criterion a fost
teoretizat de catre Mircea Eliade, n studiul Itinerariu spiritual. Autorul propune un roman sub form
de jurnal, cu personaje chinuite de nelinisti metafizice, de misterul propriului destin, disperate i gata sa
ncerce orice experienta, mai ales de natura erotica. Romanul experientei are ca model proza lui Andre
Gide, scriitor francez.

Romanul Maitreyi, de Mircea Eliade, publicat in 1933, se incadreaza in formula numita roman
al experientei, prezentand trasaturi definitorii ale genului, precum: aspectul de jurnal, de experien
trit, relatarea la persona I, perspectiva subiectiva, personaj construit ca un individ chinuit de nelinisti
metafizice, disperat, dornic sa ncerce cat mai multe experiente. Toate acestea confera impresia de
autenticitate, specifica intregii proze moderne: literatura autenticitii.

Romanul abordeaz tema dragostei intr-o viziune inedita. Pornind de la o experienta

biografica, Mircea Eliade a reconstruit mitul cuplului care eueaza din cauza diferentelor de cultura si
religie. Personajului feminin ii este atribuita conditia tragica, in timp ce personajul masculin este un
experimentator lucid. Allan isi verifica sentimentele prin noi experiene erotice, isi organizeaza
dezintoxicarea cu luciditate si apoi se purifica de o experienta devastatoare prin exteriorizarea ei prin
scris.

Subiectul romanului se constituie din povestea de dragoste dintre un tanar inginer european,
Allan, si Maitreyi, o adolescenta bengaleza din Calcutta, de numai 16 ani, fiica inginerului Narendra
Sen, personalitate respectata in oras.

Incipitul pune in evidenta trsturile definitorii pentru literatura autenticitii. Aciunea este
relatat de ctre Allan, personajul narator, care afirma de la inceput ca a sovait in fata caietului, pentru
ca n-a reusit sa afle exact ziua in care a intalnit-o pe Maitreyi. Nevoia de adevar il obsedeaza pe
naratorul personaj, care combina in text consemnarea evenimentelor in desfasurare cu insemnari dintr-
un pretins jurnal si comentarii facute intre paranteze. Naratiunea se bazeaza pe rememorare si retraire,
pe reconstituirea unor intamplari. Sunt fixate reperele spaiale i temporale. Aciunea se petrece ntr-
un spaiu exotic, n India, la Calcutta, n 1929. Incipitul il familiarizeaza pe cititor si cu un portret al
Maitreyiei, asa cum o vazuse Allan pentru prima data. Impresia pe care i-o facuse este c era urata,
caci avea:ochi prea mari si prea negri, buze carnoase si sni puternici, de fecioara bengaleza crescuta
prea plin. Personalitatea fetei e misterioasa si provocatoare. Culoarea pielii de un brun nemaintalnit
pn atunci , de lut si ceara, il tulbur pe tanar.
Tnrul inginer, Allan, este mutat pe santierul de la Assam prin interventia inginerului Narendra Sen, aici avand o
leafa mult mai mare. Se imbolnaveste de malarie, e invitat pentru perioada de convalescenta in casa familiei Sen. Aici o
cunoaste mai bine pe Maitreyi, pe care o priveste la inceput cu ochii europeanului interesat de orientalistica. Treptat, tanarul
e fascinat de feminitatea tulburatoare a fetei, care se indragosteste la randul ei de Allan. Tanrul este intrigat de faptul ca
familia pare sa incurajeze apropierea celor doi, banuieste chiar o cursa matrimoniala. Este convins ca nu se va implica in
jocul erotic al fetei. Totusi, in scurt timp, pe cei doi ii leaga un sentiment puternic de iubire manifestat prin gesturi tandre,
uneori de neinteles pentru Allan, prin izubcniri patimase intrerupte insa de momente de luciditate sau tulburare.
 Incurajat de atitudinea fetei, Allan este gata sa o ceara in casatorie, dar aceasta il avertizeaza ca o asemenea
casatorie ar atrage dupa sine excluderea familiei din casta brahmanilor. Relatia tinerilor continua clandestin.Un episod
important este logodna n spirit indian pe malul Lacurilor. n noaptea care urmeaz, Chabu merge sa doarma cu mama ei.
Maitreyi consider aceast intamplare ca fiind hotarata de Cer. Merge in camera lui Allan, unde se consuma prima intlnire
de dragoste, urmata de nenumarate alte intalniri nocturne in biblioteca sau in camera tanarului.

Punctul culminant il constituie episodul deconspirrii legturii dintre cei doi de catre Chabu, sora mai mica a
Maitreyiei. Pe fondul unor evenimente tragice din familia Sen, inginerul il alunga pe Allan din casa si-i cere pe un ton
imperativ sa nu incerce sa ia legatura cu niciunul dintre membrii familiei.Tanarul primeste o vreme mesaje prin Khokha, dar
respect rugmintea inginerului. Pandeste nopti in sir din intuneric casa familiei Sen. Chabu moare. Allan se retrage in
muntii Himalaya pentru a se purifica de o experienta epuizanta. Aici traieste o noua experienta erotica alaturi de Jenia
Isaac,o aventuriera pornita in cautarea absolutului. Revine in Calcutta si se apropie de Geurtie, deci nc o experien
erotic.

Conflictul exterior se stabileste intre bengalezul Narendra Sen si europeanul Allan, dar reflecta
opozitia dintre culturi si civilizatii. Primul apartine unei civilizatii de tip traditional, marcata de
supersitii si reguli care se trasforma in obstacole de netrecut pentru indragostiti, iar al doilea apartine
unei civilizatii in care dragostea nu este supusa niciunor constrangeri. Inginerul Sen incurajeaza
apropierea dintre fiica lui si strainul Allan cu intentia oarecum declarata de a-i oferi sprijin intr-o tara
straina si cu intentia nedeclarata de a-l infia pe tanar, pentru ca apoi, n virtutea unei legturi de rudenie,
sa poata emigra in Europa. Allan interpreteaza gresit atitudinea familiei bengaleze, ceea ce conduce la o
adevarata catastrofa. Maitreyi cunoaste intentia parintilor, este constienta de toate obstacolele care i
despart si cu premonitia unui dezondamant tragic, se aventureaza totusi intr-o experienta erotica.

Finalul l prezint pe Allan la Singapore, unde reuise s gseasc un loc de munc. Aici se
intalneste cu nepotul doamnei Sen, de la care afla ultimele evenimente din familia Maitreyiei. Secventa
figureaz drept epilog. Astfel, Allan afla ca Maitreyi in incercarea de a-si obtine libertatea si a ajunge la
iubitul ei, s-a dat unui vanzator de fructe. Familia insa n-a alungat-o, cum ar fi impus tradiia bengalez.
Doamna Sen era aproape nnebunit de durere, iar Maitreyi a fost dusa sa nasca in taina la ar. Familia
a incercat sa-l cumpere pe vanzatorul de fructe, dar acum sunt in proces. Allan e chinuit de remuscari
ca nu a citit scrisorile aduse de Khokha. Romanul se incheie cu o suita de intrebari ale protagonistului,
ceea ce pune in evidenta starea de incertitudine. Cartea are un final deschis.Este reluata ideea scrisului
cu rol purificator: i vreau totusi sa scriu aci tot, tot.

Allan este protagonist al romanului si, totodata, narator. E un tnar inginer, constructor de cai
ferate, care participa la civilizarea Indiei, fiind prezentat la nceput intr-un grup de eurasieni dintre care
cei mai multi i dispreuiau pe negri. El este mai tolerant decat prietenii lui, devenind inta unor
ironii ale acestora. Allan ilustreaza tipul unui experimentator lucid, care oscileaza initial intre tentatia
de a se lasa n voia sentimentelor, atras de farmecul irezistibil al tinerei indience, si tentatia de a rmne
lucid. Se angajeaza intr-o legatura de dragoste avand cele mai bune intentii, dispus la compromisuri. Ar
dori sa se converteasca la hinduism, daca i s-ar permite casatoria cu Maitreyi. Familia nu e dispusa sa
accepte nici in aceste conditii casatoria. Societatea este rigida.Tinerii recurg la un viclesug, inventand o
prietena care s-ar fi indragostit de Allan. O provoaca pe doamna Sen, dar aceasta le raspunde ca o
casatorie nu se poate intemeia pe infatuare si pasiune; acestea trebuie corectate de traditie si familie. In
cele din urma, invinge luciditatea. Allan se straduiete sa raspunda solicitarii inginerului Sen si
evadeaza intr-un bungalow din Himalaya pentru ca aici sa-si analizeze in linite sentimentele.Vrea sa
verifice daca ceea ce a trait alaturi de Maitreyi a fost dragostea absoluta.Raspunsul este afirmativ.
Statutul de experimentator lucid e evidentiat prin repetarea experientelor de natura erotica, o data
alaturi de Jenia Isaac si a doua oar alaturi de Geurtie. Salvarea nu este totala, aceasta fiind obtinuta
prin scrierea povestii de dragoste:Totusi vreau sa scriu aici tot, tot.

Personajul e construit in spiritul dezideratelor/principiilor teoretice formulate de Mircea Eliade

insusi in studiul Itinerariu spiritual, ca erou in devenire si care se constituie prin confesiune, ca erou
chinuit de nelinisti metafizice, de incertitudini, urmnd sa traiasca numeroase experiente, in special de
natur erotic.

Relaia dintre Allan i Maitreyi este una de dragoste. Allan este un tnr inginer
european n tentativa lui de a se familiariza cu civilizaia i cultura indian, Allan se
apropie de familia inginerului Sen i o cunoate astfel pe fiica acestuia. Maitreyi este o tnr de
aisprezece ani, talentat i cultivat. Scrie poezii i face filosofie. Familia i spune poeta i este
recunoscut n cercurile culturale din Calcutta. ine o conferin despre esena frumosului. l are drept
guru, mentor spiritual , pe Rabindranath Tagore. Fata este de o feminitate tulburtoare. Allan o vzuse
n treact cu tatl ei i i se pruse urt: cu ochii prea mari i prea negri, cu buzele crnoase i
rsfrnte, cu pielea de un brun nemaintlnit. Cu prilejul vizitei jurnalistului Lucien n casa
inginerului Sen, Allan o vede frumoas, cu un trup care pare c triete prin miracol, nu prin biologie,
cu micri moi, de mtase. Pe cei doi i leag n curnd o pasiune puternic ce va fi curmat brutal de
tatl fetei. Diferenele de cultur i religie, tradiiile indiene devin un obstacol n calea ndrgostiilor.
Allan este alungat de inginer, iar Maitreyi devine n finalul crii ntruchiparea unui destin frnt, tragic.
Allan afl c se dduse unui om dintr-o cast umil cu intenia de a fi alungat din cas, deci de a-i
ctiga libertatea, c dduse natere unui copil. Allan este cuprins de remucri c nu citise scrisorile
trimise da fat. Nu mai poate face nimic altceva dect s atearn pe hrtie trista poveste.

Prin urmare,